BURNOUT–FUNDAMENTARE TEORETICĂ

Cu toții avem zile în care ne simtim coplesiti de responsabilități, fără motivație sau
plictisiți și, ca atare, incapabili de a ne ridica din pat. Dar atunci când te confrunți cu această
stare zilnic și nu intrevezi nicio sansa de a-ti imbunatati situatia, este foarte probabil sa suferi
de burnout. Pe romaneste, ti s-au consumat bateriile, ai ajuns la capatul puterilor. Dar sindromul
burnout poate fi tratat, daca il identifici ca atare si te mobilizezi din timp.
Afla daca esti una dintre persoanele care sufera de burnout, care sunt principalele cauze ale
acestui tip de epuizare, cum diferentiezi stresul de burnout si, mai ales, cum sa previi sau sa
tratezi aceasta afectiune.
1. ce este sindromul bournout

In 1982, medicul canadian Lauderdale M. dedica o monografie sindromului de epuizare

profesionala, asa-numitul sindrom burnout( sindromul arderii complete), care desemna
esuarea,uzura si epuizarea energiei si a fortelor sau resurselor individuale care ii provoaca
individului o scadere globala a intregului potential de actiune. Termenul venea sa defineasca
mai bine stresul profesional (Paine W.), depresia de epuizare a autorilor sovietici sau sindromul
conducatorului stresat( Larouche).

Studiile care au urmat au conturat repede categoria profesionala cea mai afectata de acest
sindrom: medicii. S-a constatat ca acest lucru decurgea din obligatia permanenta a individului de
a-si sustine o imagine personalizata ideala indiferent de progresul tehnologic, de lipsa unei
recunoasteri sociale corespunzatoare cu gradul de dificultate al activitatilor pe care le desfasoara
si, in sfarsit, datorita programului neconventional. Dintre factorii care duc la instalarea acestui
fenomen se pot enumera: munca neurmata de rezultate imediate, nerecunoasterea calitatii
activitatii, lipsa incurajarilor si a gratificatiilor morale. In aceste conditii, subiectul se epuizeaza
pe masura ce constata prabusirea propriilor iluzii in fata evidentei realitatii.

In prezent se considera ca sindromul burnout nu se restrange la anumite categorii profesionale ci

poate afecta orice persoana expusa la un stres de lunga durata. Apare la angajatii din orice
domeniu, insa este cel mai raspandit in domeniul medical, mai ales la inceputul carierei si chiar
la studentii la medicina. Mai poate afecta frecvent: profesorii, asistentii sociali, terapeutii,
avocatii, jurnalistii, dar si persoanele care sunt nevoite sa ingrijeasca permanent alti membrii ai
familiei.Agentia Europeana pentru Securitatea si Sanatatea Muncii estimeaza faptul ca o treime
dintre medici si  o parte semnificativa a populatiei sufera de burnout, iar 10% dintre ei ajung sa
aiba deteriorari grave ale starii de sanatate, cum ar fi depresia severa sau alte tulburari
psihiatrice, boli degenerative, abuzul de alcool sau droguri
 Sindromul burnout reprezinta o stare de epuizare fizica, psihica si emotionala produsa de stresul
prelungit, in general la locul de munca, fiind o consecinta a dezechilibrului dintre cerinte, resurse
si gradul de satisfactie profesionala.

Se descriu 3 dimensiuni ale sindromului:

1. Epuizarea emotionala:

Persoana afectata se simte permanent obosita, epuizata, lipsita de energie, simte ca activitatea
depusa a suprasolicitat-o si a ramas fara resurse.

1. Detasarea:

Persoanele devin in timp pesimiste, cinice, resimt frustrare in legatura cu activitatea lor,
atitudinea lor pare indiferenta, detasata, uneori tind sa se izoleze sau sa fuga de responsabilitati.

1. Scaderea performantei:

Scade stima de sine, increderea in propriile capacitati si realizari, subiectii simt ca ceea ce fac
este neapreciat si nesemnificativ, scade capacitatea de concentrare a atentiei, creativitatea si
spontaneitatea.

Desi clasificarile internationale ale maladiilor nu includ sindromul burnout in categoria

afectiunilor psihice, acesta este un fenomen recunoscut de experti si foarte raspandit in societatea
actuala.

Afectiunea burnout, cunoscuta si ca sindromul arderii complete, suprasolicitarea

profesionala sau oboseala cronica, consta in epuizarea fizica, emotionala si mentala cauzata de
expunerea excesiva si prelungita la situatii stresante. Persoanele care sufera de burnout se simt
coplesite de presiunea de a raspunde cerintelor profesionale si, in timp, aceasta acumulare
constanta de stres conduce la pierderea interesului si a motivatiei care au stat candva la baza
activitatilor desfasurate la locul de munca.
.

.2. Cum recunoastem sindromul burnout:

Majoritatea oamenilor au zile in care se simt obositi, plictisiti, lipsiti de motivatie, neapreciati,
cand simplul fapt de a se ridica din pat le solicita toata vointa. Daca aceasta stare se prelungeste
si persoana in cauza se simte astfel mai tot timpul, ne putem gandi ca este afectata de sindromul
burnout.
 Simptome frecvente:

 epuizare emotionala
 lipsa energiei

 oboseala permanenta

 lipsa motivatiei

 pesimism

 frustrare

 cinism

 resemnare

 iritabilitate

 izolare sociala

 concentrare scazuta

 productivitate scazuta

 scaderea capacitatii de a lua decizii si de a rezolva probleme

 neglijarea propriei stari de sanatate

 refugiere in obiceiuri nesanatoase: alimentare, consum de alcool, droguri

 tulburari ale somnului

 incapacitatea de a se detasa de problemele profesionale inclusiv in timpul liber

 simptome fizice ca durerile de cap, tensiunea musculara, durerile de spate, manifestari

digestive.

3.Cauze ale sindromului burnout:

Principala cauza a sindromului burnout este senzatia de suprasolicitare profesionala combinata

cu subaprecierea eforturilor tale de catre ceilalti. Locul de munca tinde sa fie mediul cel mai
propice pentru dezvoltarea acestei afectiuni, dar exista situatii in care viata sociala sau personala
conduc la burnout. Astfel, un angajat care nu a mai beneficiat de concediu si de o marire de
salariu de 2 ani sau o mama de la care se asteapta sa aiba grija de trei copii si de un parinte
bolnav, plus sa se ocupe de activitatile domestice sunt in egala masura expusi riscului de a
ajunge la burnout.
 Asadar, oboseala cronica este determinata de o combinatie de factori, fie ca este vorba despre cauze
legate de locul de munca, de stilul de munca sau chiar de trasaturi de personalitate.

Cauze legate de locul de munca

- lipsa recunoasterii si recompensarii muncii prestate
- senzatia de lipsa de control asupra propriilor activitati
- asteptari nerealiste sau neclare din partea angajatorului
- desfasurarea unor activitati monotone, repetitive si care nu ofera satisfactii profesionale
- lucrul sub presiune constanta sau intr-un mediu haotic
 Cauze legate de stilul de viata
- dezechilibru intre viata profesionala si cea personala
- persoanele din viata ta au asteptari ridicate de la tine si pun permanent presiune pe tine
- asumarea unui numar prea mare de responsabilitati, fara ajutor din partea celorlalti
- somn insuficient; prea putin timp dedicat relaxarii si socializarii
- lipsa unor relatii apropiate, a unor persoane care sa ofere suport emotional
 Cauze legate de tipul de personalitate
- tendinte perfectioniste; conceptia ca nimic nu este suficient de bine facut sau bun
- viziune pesimista asupra perspectivelor sinelui si asupra lumii in general
- personalitate de tip A (high-achiever)
- nevoia permanenta de a detine controlul; reticenta in a delega

4. Preventie/ remediu

Preventie/Remediu
Cu stilul de viata pe care il ducem, din ce in ce mai alert si mai indiferent fata de nevoile
personale ale individului, fiecare dintre noi risca sa ajunga la burnout. Pentru a evita acest lucru,
este important, in primul rand, sa fim atenti la semnele care ne avertizeaza despre instalarea
oboselii cronice astfel incat sa le putem trata din timp, prevenind burnout-ul.
Iata cateva mici trucuri pentru a nu ajunge la burnout:
Incepe-ti ziua cu un ritual relaxant
In loc sa mergi direct la lucru, aloca-ti o scurta perioada de timp in fiecare dimineata pentru a
desfasura o activitate relaxanta. Alegerea ei depinde, desigur, de preferintele personale, de
hobby-uri, tip de personalitate si stil de viata. De exemplu, poti alege sa asculti muzica, sa citesti
cateva pagini dintr-o carte care te inspira, sa iti bei cafeaua sau ceaiul in timp ce meditezi sau nu
te gandesti la nimic.
 
Mananca regulat si fa-ti un program de somn 

Adoptarea unei anumite regularitati in stilul de viata are un rol important in asigurarea senzatiei
ca totul este sub control. Mancand sanatos, implicandu-te in activitati sportive sau de relaxare si
odihnindu-te suficient, iti vei mentine energia fizica si puterea mentala pentru a face fata
provocarilor de zi cu zi.

 
Stabileste niste limite

Pentru ca majoritatea persoanelor ajung la burnout din cauza prea multor responsabilitati si a
cerintelor nerealiste din partea celorlalti, este important sa inveti sa spui “nu” atunci cand este
suprasolicitat, amintindu-ti ca aceasta atitudine iti va permite sa spui “da” lucrurilor care iti fac
placere si care conteaza cu adevarat.
 
Ia o pauza zilnica de la tehnologie
Gaseste-ti o perioada din zi in care sa uiti de e-mail-uri, de telefon si alte device-uri.
Deconecteaza-te complet de tehnologie pentru a te conecta putin la gandurile tale. Altfel, vei
pierde controlul si vei fi suprins sau coplesit atunci cand gandurile respective se vor manifesta
intr-un mod si la un moment nepotrivit.
 
Implica-te in activitati creative
Creativitatea este un antidot puternic pentru burnout. Atat timp cat faci ceva nou, care te
pasioneaza si iti provoaca partea creativa, esti protejat de efectele negative ale muncii de rutina.
Implica-te mai ales in activitati creative care nu au absolut nicio legatura cu jobul pe care il
indeplinesti 5 zile pe saptamana.
 
Daca nu ai identificat din timp simptomele suprasolicitarii astfel incat sa poti aplica metodele de
preventie de mai sus si ai ajuns la stadiul de burnout, poti urma una dintre strategiile de
recuperare:
 
Strategia 1: Schimba mediul in care traiesti

Desi poate parea aproape imposibil de aplicat, aceasta strategie presupune indepartarea de toate
lucrurile care au condus la burnout. Doar iesind din mediul nociv care te-a adus in aceasta stare,
mai poti gandi lucid pentru a gasi solutii. Elimina deci cauzele, chiar daca aceasta decizie poate
aduce aparent prejudicii la randul ei.
 
Strategia 2: Cere ajutor

Una dintre simptomele burnout-ului este tendinta de conservare a energiei prin izolarea de
ceilalti oameni. De aceea, in situatia fericita in care individul isi da seama ca sufera de burnout,
alegerea de a cere ajutor este printre ultimele metode de vindecare la care s-ar gandi. Cu toate
acestea, suportul prietenilor si al familiei este necesar pentru redobandirea perspectivei, a
motivatiei si a energiei pierdute prin burnout.
 
Strategia 3: Reevalueaza-ti prioritatile si obiectivele 

Daca ai ajuns la burnout, este clar ca ceva important din viata ta nu functioneaza asa cum ar
trebui sa functioneze. Gaseste timp pentru a-ti redefini idealurile, prioritatile si lucrurile care te
motiveaza cu adevarat. Gandeste-te daca nu cumva iti investesti timpul si energia in ceva care nu
este primordial pentru tine si care te opreste de la realizarea lucrurilor care conteaza cu adevarat.
Daca iti dai seama ca ai neglijat ceva important, redirectioneaza-ti eforturile inspre acel lucru.
 
Pentru a lupta cu burnout-ul cauzat de locul de munca, poti lua masuri suplimentare, precum:

Semnaleaza-ti problemele
 In loc sa astepti ca alte persoane sa observe situatia in care te afli, asigura-te ca superiorii tai
sunt la curent cu aspectele job-ului tau care au dus la burnout. Adreseaza-te persoanei care poate
schimba acest lucru astfel incat sa iti fie imbunatatita experienta de lucru.

Cere o reconsiderare a responsabilitatilor

 
Daca ti se cere in mod constant indeplinirea unor sarcini care nu intra in descrierea postului tau,
cere o reconsiderare a responsabilitatilor care iti sunt alocate. De asemenea, daca motivul
burnout-ului este rutina cauzata de task-urile repetitive ce nu iti mai ofera nicio satisfactie, cere
alocarea unor noi responsabilitati sau poti lua in considerare chiar schimbarea locului de munca.

Ia o pauza de la job

Cea mai drastica metoda de a opri efectele suprasolicitarii profesionale este sa te desparti pentru
o perioada de locul de munca. Foloseste-ti zilele de concediu pentru a petrece o vacanta care sa-ti
reincarce bateriile si sa te ajute in regandirea perspectivelor de viitor.

Cum poate fi sprijinit un profesionist in scopul prevenirii sindromului burnout:

a) Strategii profesionale:
-Mentinerea relatiei cu alti membri ai personalului/ retelei astfel incat sa poata imparti
dificultatile profesionale cu colegi si supervizori;
-stabilirea si mentinerea unor limite clar stabilite;
-construirea unei retele de relatii profesionale;
-dezvoltarea abilitatilor profesionale;
-lucrulintr-un mediu organizat, suportiv.
b) strategii organizationale:
-supervizarea profesionala;
-oferirea de catre organizatii de resurse care sa ofere confortul personalului;
-incurajarea dezvoltarii grupurilor de support;
-evaluarea periodica a riscului de suprasolicitare.
c) strategii personale:
una dintre cele mai importante strategii pentru un profesionist pentru a evita starea de
suprasolicitare este de a avea interese personale si de a gasi timp pentru:
-a se bucura de viata de familie si a petrece timp alaturi de prieteni;
- a aloca timp relatiilor supportive din afara serviciului;
-stabilirea unor limite clare intre viata de familie sic ea profesionala;
- practicarea unor exercitii de control al sresului, invatarea strategiilor de management al
stresului,
-adoptarea unui comportament sanatosin ceea ce priveste alimentatia, exercitiul fizic si somnul;
-stabilirea unor pause in fiecare zi, cu deconectarea reala de calculator, telefon, etc.