CONSTRUCŢII DIN ZIDĂRIE
VRd  VRd1  VRd 2
Rezistenţa de proiectare la forţă
tăietoare pentru ZC, la solicitări
1.
seismice, la care forţele acţionează în
planul median al pereţilor, este :
2. Sâmburii extremi din şpaleţii de ZC :
Regimul de înălţime al clădirilor cu
3.
pereţi activi din zidărie depinde de:
Structurile unirezistente sunt
4. structuri simple din bare. Pe secţiunea c.
elementelor apar :
Pentru preluarea eforturilor unitare
5.
tangenţiale date de forţa tăietoare :
În zone seismice, golurile de uşi şi
6.
ferestre:
a.
b. VRd  0, 2  Aasc  f yd
1 l
c. VRd ,l  ( f vk 0  ad  0,4   d )  t  lc
M lc
1
VRd ,l  (0,5  f vk 0  0,4   d )  t  lc
d. M
a. amplifică momentul încovoietor capabil MRd
al şpaletului sau peretelui;
b. nu se iau în calcul pentru rezistenţa de
proiectare la moment încovoietor MRd al
şpaletului sau peretelui;
c. sunt dispuşi din condiţii de conformare
structurală;
d. reduce momentul încovoietor capabil MRd al
şpaletului sau peretelui.
a. dimensiunile elementelor de zidărie utilizate
pentru realizarea pereţilor;
b. densitatea de pereţi structurali pe fiecare
direcţie principală a clădirii, p%;
c. rigiditatea planşeelor utilizate;
d. tipul mortarului utilizat pentru zidărie.
a. simultan eforturi de întindere si forfecare;
b. simultan eforturi de forfecare şi compresiune;
numai eforturi de compresiune;
d. simultan eforturi de întindere si compresiune.
a. se consideră numai zona comprimată a
pereţilor;
b. se consideră ca zona activă întreaga secţiunii
compusă tip T, ] sau La şpaletului;
c. se consideră toată secţiunea inimii peretelui
sau şpaletului;
d. se consideră numai aria conlucrărilor laterale.
a. se dispun monoton pe verticală pentru a evita
concentrările de eforturi (structuri cu
regularitate structurală);
b. se pot dispune monoton pe verticală cu
suprafeţe mai mari la parter;
c. se dispun pe verticală fără restricţii;
d. se pot dispune aleator pe direcție verticală cu
suprafeţe mai mari la parter.
 a. Gz  0,4  E z
Ez
E z ,ld 
Modulul de elasticitate longitudinal de b. 1 
7.
lungă durată al zidăriei este: Ez
E z ,ld 
c. 1  fk

d. Gz  0,65 E z
La structurile cu pereţi structurali a. longitudinală a clădirii;
longitudinali şi pereţi transversali de b. transversală a clădirii;
8.
rigidizare (contravântuire), planşeele c. pe tot conturul de rezemare al planşeelor;
descarcă după direcţia: d. grinzilor principale.
a. ţeserea elementelor prin rosturi verticale
decalate;
b. sâmburi de beton armat realizaţi în ştrepi,
La ZNA, îmbinările curente din turnaţi pe toată înălţimea etajului în toate
9. intersecţia zidurilor se realizează intersecţiile de pereţi activi;
prin : c. umplerea rosturilor cu mortar şi armarea
rosturi orizontale;
d. umplerea rosturilor cu mortar şi armare
verticală.
Armătura orizontală (etrieri) din a. se calculează din condiţia : NRd=NEd;
sâmburi, şi verticală din centuri şi b. se calculează din condiţia : MRd=MEd;
10.
buiandrugi: c. se calculează din condiţia : VRd=VEd ;
d. se adoptă constructiv.
a. extinderea suprafeţelor de goluri în pereţii
structurali;
Imbunătăţirea comportării zidăriei la b. armarea rosturilor verticale ale zidăriei;
11.
forţă tăietoare se realizează prin : c. ţeserea parapetului cu peretele adiacent;
d. folosirea elementelor de confinare verticală,
sâmburi de beton în zona comprimată.