Sunteți pe pagina 1din 9

GENERALITATI:

1. Dr natural – niste principii extrase din natura lucrurilor, natura umana, in unele conceptii chiar de la Dumnezeu, care sunt anterioare
dreptului si in care dreptul isi gaseste validarea

2. Pozitivism – respinge ideile dr natural, regula de drept este singura care conteaza, ea se legitimeaza prin ea insasi, fie prin raportare la o
norma cu forta juridica superioara, fie prin referire la decizia suveranului (nu se fac aprecieri de valoare cu privire la norma, ea este ceea
ce defineste legiuitorul)

3. Idealism – respinge ideile dr natural, arata preocupari legate fie de conceptul dreptului, pe care il cerceteaza fie prin izolarea de factori
istorici si ideologici, fie prin incercarea de intoarcere la esenta lui, in puritatea lui initiala

4. Teorii antimoderniste – resping atat pozitivismul, cat si idealismul, se constata o criza a dreptului modern, simpla normativitate fara o
judecata de valoare asupra normei nu poate duce decat la o societate individualista

5. Neopozitivismul – reactie impotriva teoriilor antimoderniste, care reabiliteaza dr natural: dr natural ar fi prea vag pentru a putea fi
aplicat cu success intr-o societate moderna, se revine la un pozitivism, se incearca o definire a conceptului de drept prin prisma structurii
lui, o clasificare a normelor, o propunere privind izvoarele dreptului

6. Reconstructia dreptului – reactie impotriva pozitivismului, spune ca nu mai e de ajuns ca judecatorul sa se limiteze la norme, la ordinea
de drept, ci ca el tb sa ia in calcul si elemente exterioare dreptului (Dworkin), pe morala (Habbermas) sau pe realismul discursului juridic
(scoala italiana de drept)
Variante ale fiecarui curent:

1. Antichitate: - Grecia Antica: - Platon: in centrul dreptului e conceptul de justitie, legiuitorul e filosoful, care are putere absoluta

- Aristotel: in central dreptului e plasata virtutea, dr natural e sursa a dr, impreuna cu L scrisa (dr natural

decurge din studiul naturii)

- Roma Antica: - s-a inspirat din gandirea greceasca (suum quique tribuere, qui principi placuit legis habet vigorem, princeps

legibus solitus est), modificarea L se facea in numele echitatii, se cercetau numai legile juste pt aplicare

- Cicero a avut propria contributie, in sensul in care sustine ca dr natural poate fi ameliorat cu ajut L, ius

naturae e ceea ce s-a transpus in ius gentium

2. Dr modern: - teorii crestine: - Sf Augustin scrie o teorie a legilor profane (dr e ceea ce e just, insa legile umane, ce asigura o pace

inferioara, tb respectate; in caz de contrarietate cu legile divine, crestinul tb sa le respecte pe cele din

urma; gaseste ca izvoare ale dr dr natural si surse religioase)

- Sf Toma d’Aquino spune ca dr natural e diferit de morala; orice lege umana provine din dr natural, reguli

imprecise ce se vor aplica in absenta L, care e necesara pt ca reflecta natura umana ; L suprema e legea

eterna, dar preceptele legii eterne nu sunt cunoscute direct de om, ci prin L naturala; izvoarele dreptului

sunt crestine

- laicizarea dreptului: - teoria contractului social si a separatiei puterilor

- conceptia lui Kant: distinge dr de morala, si dr natural de dr pozitiv; libertatea individuala tb sa

coexiste cu libertatile celorlalti; libertatea si egalitatea sunt imp

- dr inalienabile ale omului: declaratia dr omului si a cetateanului (1972) + declaratia franceza a

drepturilor omului (1793)

3. Reactii imp dr natural: - pozitivism: - teorii formaliste (norma se legitimeaza nu prin cf cu dr natural, ci printr-o norma jur superioara sau
cu un fapt, solidaritatea)

- juridicizarea dr (Kelsen) – piramida normelor, cea fund e cea mai inalta in rang; teoria

dreptului pur

- etatizarea dr (Malberg) – dr nu poate exista in afara statului, pt ca el il elaboreaza, insa

elaborand dreptul, statul se autolimiteaza datorita solidaritatii

- teorii antiformaliste (norma se legitimeaza nu prin cf cu dr natural, ci prin decizia suveranului)

- decizionismul juridic (Carl Schmitt) – nu exista norma fara o autoritate care sa o impuna

- scoala liberului drept (Francois Geny) – se bazeaza pe doua teze: decaderea dreptului si

cercetarea libera a dreptului

- realismul american (Oliver Wendell Holmes) – dr e un mijloc de realizare a politicii, iar hot jud e

bazata pe intuitie, nu pe norma

- realismul scandinav (Alf Roos) – dr e un fenomen psihic, pt ca impune o constrangere psihica

- sociologia dreptului (Rudolph von Ihering) – scopul dreptului e afirmarea personalitatii individuale

- plaralismul juridic (Maurice Hariou + Duguit) – statul nu e singurul ce creaza drept

- idealism – neokantianismul (Georgio del Vecchio) – sistemele juridice reflecta idealul de justitie pt afirmarea

libertatii persoanei; Stammler izoleaza dr de alti factori, pt a-l defini

– fenomenologia dreptului (intoarcerea la eidos, esenta) – axiologia (Gerhart Husserl) – dr se bazeaza

pe cutuma juridica, vointa a statului

– existentialism – existenta dr precede esentei

4. Reactie imp pozivitismului: - teorii antimoderniste: - Criza modernismului (Leo Strauss) – sustine existenta unui dr natural in declaratiile

dr omului, cu care tb sa fie cf dr pozitiv, dar ce se intampla daca nu?


- Declinul modernismului (Michel Villey) – dr modern e individualist si lipsit de realist,

se propune intoarcerea la dr roman, care reflecta autenticitatea dr natural

- reconstructia dreptului: - Ronald Dworkin: - jud nu tb sa se limiteze la norme, el tb sa ia in calcul si

elemente exterioare dreptului, pt ca dr e un fapt interpretativ; ord jur nu se

limiteaza la normele emise de legiuitor, si include si principia de justitie

- Jurgen Habbermas: - jud nu tb sa se limiteze la norme, el tb sa include morala;

validitatea normei e suspusa unei singure conditii de validitate, tb ca ea sad ea

satisfactie tuturor intereselor sis a fie acceptata de persoanele vizate; justificarea

validitatii normei se face pe baza procedurii legitime de adoptare

- Scoala italiana a dreptului – imbinare a pozitivismului cu realismul, deci sustine

doua teze, respectiv pastrarea normativitatii si realismul discursului juridic

5. Reactie imp reabilitarii dr natural: - Conceptia lui HLA Hart – definirea dreptului prin limbaj, sintaxa, folosirea regulilor de semantica;

(Neopozitivismul) claritatea unei norme depinde de la speta la speta, pentru ca normele au continut deschis iar

aplicarea lor depinde de obiectivele legiuitorului; piramida inversata a lui Kelsen (clasificare in

norme primare si norme secundare)

- Neoinstitutionalismul sau negarea iusnaturalismului (Neil McCormick) – ordinea juridica e un fapt

institutional, ea exista numai virtual, datorita conventiilor sociale, juridice, morale. Ord jur nu

include doar reguli ce corespund criteriilor de validitate, ci si norme de inferenta efectuate pe baza

altor norme ale sistemului de drept