Sunteți pe pagina 1din 35

MINISTERUL EDUCAŢIEI SI TINERETULUI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI


FACULTATEA DE ENERGETICA
CATEDRA ELECTRENERGETICA

SARCINA: PROIECTAREA SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU ENERGIE


ELECTRICĂ A SECŢIEI MECANICE A UZINEI CONSTRUCTOARE DE MASINI
DIN INDUSTRIA GREA.

A EFECTUAT: ST GR. SRE-061

CONDUCĂTOR DE PROIECT: PROF. UNIV. STRATAN ION

A VERIFICAT: ŞEF. CAT. PROŢUC ION

CHIŞINĂU 2009
CUPRINS

ÎNTRODUCERE..................................................................................................................................3
1.CARACTERISTICA SECŢIEI MECANICE................................................................................. 4
2.CALCULUL SARCINILOR ELECTRICE A SECŢIEI SM.......................................................... 7
2.1.Determinarea sarcinilor electrice a secţiei SM..............................................................................7
3.ALEGEREA NUMĂRULUI ŞI PUTERII NOMINALE A TRANSFORMATOARELOR
ŞI A POSTURILOR DE TRANSFORMARE DIN INCINTA SECŢIEI.......................................... 11
4.ELABORAREA SCHEMEI DE JOASĂ TENSIUNE DIN INCINTA SECŢIEI.......................... 13
5.CALCULUL REŢELEI ELECTRICE DIN SECŢIA MECANICE................................................14
5.1.Alegerea cablurilor de alimentare a nodurilor..............................................................................14
5.2.Alegerea cablului de alimentare a receptorului electric................................................................15
5.3.Alegerea dulapurilor de distribuţie din noduri şi a conducătoarelor bară.....................................16
6.CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT..................................................................... 18
7.ALEGEREA APARATELOR DE COMUTATIE SI PROTECTIE,VERIFICAREA
STABILITATII LOR LA ACTIUNEA CURENTILOR DE SC.......................................................23
7.1 ALEGEREA TRANSFORMATOARELOR DE CURENT........................................................23
7.2 VERIFICAREA INTRERUPATOARELOR AUTOMATE LA ACTIUNEA CURENTULUI
DE SCURTCIRCUIT.........................................................................................................................24
8.COMPENSAREA PUTERII REACTIVE......................................................................................26
9.ALEGEREA SCHEMEI DE AUTOMATIZARE, SEMNALIZARE, MĂSURĂ ŞI EVIDENŢĂ A
ENERGIEI ELECTRICE...................................................................................................................27
9.1.Schema dispozitivului de anclanşare automată a rezervei la barele 0,4kV a SPC ce
alimentează secţia...............................................................................................................................27
9.2.Schema reglajului automat a puterii bateriilor de condensatoare..................................................27
9.3.Schema de semnalizare şi protecţie...............................................................................................28
ÎNCHEIERE.......................................................................................................................................30
BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................................31

2
ÎNTRODUCERE

Sistemul electroenergetic este ansamblul instalaţiilor utilizate pentru


producerea,transformarea (conversia), transportul şi distribuţia energiei electrice legate printr-un
proces comun de funcţionare.
În componenţa sistemului electroenergetic intră centralele electrice:
- centralele termoelectrice;
- centrale nuclearo-electrice;
- centrale hidroelectrice;
- centrale elctrice cu termoficare;
- staţii de transformare, staţii de distribuţie, linii electrice de transport ale reţelei electrice.
Sistemul de alimentare cu energie electrică a întreprinderilor industriale se crează pentru a
alimenta cu energie electrică receptoarele electrice din incinta înterprinderii.Prin receptor electric
se înţelege dispozitivul care transformă energia electrică în altă formă de energie (exemplu:
motoare elctrice, cuptoare elctrice, corp de iluminat, aparat de sudare etc). Acest sistem, de
alimentare cu energie electrică a întreprinderii, este intermediar între sistemul electroenergetic
dintr-o parte şi sistemul tehnologic al întreprinderii din altă parte. Aceste 3 sisteme sînt încadrate
într-un proces unic de producere,transportare, transformare şi consum al energiei electrice.
Schema de principiu multsimplificată a unui sistem de alimentare cu energie electrică a
întreprinderii este complicată deoarece poate să conţină sute de receptoare electrice, sute de
dulapuri de distribuţie, zeci de instalaţii de distribuţie ID- 10 kV. În cazul cînd puterea instalată a
întreprinderii este relativ mică şi distanţa de la staţia sistemului electroenergetic nu este mare este
posibilă alimentarea la tensiunea 10kV. În acest caz pe teritoriul întreprinderii se construieşte un
punct central de alimentare (PCA) de la care se efectuează distribuirea energiei electrice în
interiorul întreprinderii. În cazul cînd întreprinderea are propria centrală electrică, atunci rolul de
punct central de alimentare îl joacă instalaţia de distribuţie a centralei electrice liniile de
alimentare se transformă în linii de legătură cu sistemul electroenergetic. La întreprinderile cu
puterile relativ mari racordarea la sistemul electroenergetic se efectuează la tensiunea 35-110-220
kV. Atunci la întreprindere există staţie principală coborîtoare (SPC) pentru alimentarea unor
grupe de receptoare electrice de 10 kV şi a posturilor de transformare.Receptoarele electrice de
10 kV se pot alimenta direct de la SPC sau PCA. În secţii se amplasează posturile de
transformatoare cu ID-0,4kV. Unele receptoare electrice se alimentează de la aceste ID, altele de
la dulapurile de putere sau de la conductoare-bare.
Pe măsură ce creşte consumul de energie electrică, se modernizează şi se modifică sistemul de
AEE a întreprinderilor. În el se includ reţelele de tensiune înaltă, reţelele de distribuţie, iar în
unele cazuri şi CET de la întreprinderi. Apare necesitatea automatizării sistemului de AEE a
întreprinderilor şi a proceselor tehnologice, utilizării sistemului de dispecerat şi telemecanică (cu
telesemnalizare şi telecomandă).
Toate maşinile –unelte în prezent sînt antrenate de motoare electrice. Pentru acţionarea
motoarelor se foloseşte energia electrică. Energia electrică trebuie să fie de calitate, iar principalii
indicatori ce caracterizează calitatea ei sînt: stabilitatea frecvenţei şi tensiunii si mesoidolitatea
tensiunii şi curentului, efecienţa procesului de producere a întrprinderii.
Sarcina principală de optimizare a sistemului de AEE a întreprinderilor industriale, pe lîngă
cele enumerate mai sus, include şi alegerea secţiunilor conductoarelor şi cablurilor, a metodelor
de compensare a deficitului de putere reactivă, etc.
Deci, problema pusă în faţă este de a alimenta cu energie electrică secţia mecanica a uzinei
constructoare de masini din industria grea.

3
1. Caracteristica prescurtată a secţiei de producere şi a receptoarelor electrice.
Sectia mecanica a uzinei constructoare de masini din industria grea este destinata pentru
producerea in serie a articolelor mecanice.
Ea este una din sectiile auxiliare care indeplineste comenzile sectiilor de baza. In SM o serie
de masini-unelteefectueaza decojirea prealabila a pieselor pentru prelucrarea lor cu masini anodo-
mecanice.In acest scop in sectie sunt instalate: masini de decojit, de slefuit, masini anodo-
mecanice si altele.
In sectie sunt prevazute incaperi pentru postul de transformare(PT), sala de ventilatoare, sala
de instrumente, depozite si altele.
SM se alimenteaza cu energie electrica de la statia principala coboritoare(SPC) printr-o linie in
cablu cu l=1,5 km, iar SPC se alimenteaza de la sistemul electroenergetic printr-o linie aeriana cu
l=8 km.
Numarul de schimburi a sectiei-2. Receptoarele electrice (RE) a sectiei sunt de categoria II si
III.Carcasa cladirii sectiei este montata din sectii cu lungimea de 6 m fiecare.
Dimensiunile sectiei AxBxH=48x30x9.
Informaţia despre puterile instalate a receptoarelor electrice este prezentata in tabelul 1.

Tabelul 1
Nr. RE Receptoare electrice Pi , kW Ku cos  /tg  Remarca
1...5 Masini de slefuit 88,5 0,3 0,65/1,17
6,16, Masini de decojit de tip
45 0,3 0,65/1,17
18...20 PT-341
17 Pod rulant 60 kVA 0,1 0,65/1,17
21...23, Masini de decojit de tip
35 0,3 0,65/1,17
29...31 PT-250
24...28, Maşina anodo-mecanice
18,4 0,2 0,6/1,33
34...36 de tip MA-31
Maşina anodo-mecanice
7...15 10 0,2 0,6/1,33
de tip MA-12
32 Ventilator de aspiratie 28 0,6 0,8/0,75
20 Ventilator de refulare 30 0,6 0,8/0,75

4
48000

1 2 3 4 5 6

DEPOZIT
7 8 9 10 11 12 13 14 15

16

18 19 20
17

30000
KTP
ТМF-630

21 22 23

24 25 26 27 28
32 33
29 30 31

34 35 36

CAMERA
CAMERA OFICIU

6000
DE ODIHNA
DE UZ PERSONAL
CAMERA
DE INSTRUMENTE

Figura 1-Amplasarea R.E. in cadrul sectiei

5
2. CALCULUL SARCINILOR ELECTRICE A SECŢIEI.

Sarcinile electrice de calcul a secţiilor sau a diferitor noduri de sarcină pot fi determinate
prin diferite metode. Determinarea corectă a sarcinii este pusă la baza proiectării sistemului de
alimentare cu energie electrică. Sarcina caracterizează consumul de energie electrică a
receptorului electric, grupuri de receptoare electrice a secţiilor şi întreprinderilor.

2.1 Determinarea sarcinilor electrice a secţiei mecanice(SM).


Sarcinile electrice de calcul al secţiei se recomandă de determinat prin metoda coeficientului
de maxim. Conform acestei metode numărul de receptoare electrice se împart în grupe teritorial,
fiecare grupă se va alimenta de la un punct de distribuţie comun:dulap de putere, conductor-bară.
Acestea se vor numi noduri. Pentru fiecare nod se determină numărul de receptoare n, puterea
nominală, regimul de funcţionare. Conform regimului de funcţionare receptoarele electrice se
împart în grupe.
Informaţia despre numărul de receptoarelor electrice în grupe, numărul de grupe în noduri şi
coeficienţii ce îi caracterizează se prezinta in urmatorul tabel:
Nr.nodului Nr.grupei Nr. de RE in Nr. de RE x Ku cosφ
grupa Pi, kW

a 1 1 1x88,5 0,3 0,65/1,17


b 1 1 1x88,5 0,3 0,65/1,17
c 1 1 1x88,5 0,3 0,65/1,17
d 1 1 1x88,5 0,3 0,65/1,17
e 1 1 1x88,5 0,3 0,65/1,17
f 1 8 8x10 0,2 0,6/1,33
2 3 3x45 0,3 0,65/1,17
g 1 2 2x45 0,3 0,65/1,17
h 1 1 1x51,28 0,1 0,65/1,17
2 1 1x10 0,2 0,6/1,33
3 2 2x18,4 0,2 0,6/1,33
i 1 6 6x35 0,3 0,65/1,17
2 1 1x28 0,6 0,8/0,75
3 1 1x30 0,6 0,8/0,75
l 1 6 6x18,4 0,2 0,6/1,33

6
Un nod poate conţine mai multe grupe. Pentru fiecare nod se determină coeficientul de
utilizare a puterii active:
n
 Pii  K u
i 1
K u.  n , (2.1)
 Pni
i 1
n
unde,  Pii - puterile instalate a receptoarelor electrice corespunzătoare nodului dat;
i 1
K u - coeficientul de utilizare a puterii,corespunzător receptorului electric “i”;
Pni - puterea nominală a receptorului “i”, kW.
Exemplu: pentru nodul h.
Pni  110  1  51, 28  1 18, 4  98, 08kW
În continuare se determină, pentru fiecare grupă de receptoare electrice, puterile medii.
n n
Pms   Pmsi   K ua  Pni ; (2.2)
i 1 i 1
n
Pms   K u  Pni  98,08  0,148  14, 488 kW ;
i 1

Puterea ractivă medie se determină în felul următor:


Qms  Pms  tg  14, 488 1, 245  18,037k var
Se determină numărul echivalent de receptoare electrice:
 n 
2

 P  
  ni

ne    i n1   , (2.3)
  Pni2 
 i 1 
 
n

K u  Pii
10  0, 2  51, 28  0,1  18, 4  0, 2
Ku.  i 1
  0,148 ;
n
10  51, 28  18, 4
Pi 1
ni

Cunoscând K u şi n e din [3, fig.2.4, pag. 27] se alege coeficientul de maxim K m, a  f  K ua , n e  ;


Deci: K ma  3, 647 ;
Se determină puterea de activă de calcul:
Pc  Ku  K ma  Pi  0,148  3, 647  98,08  74, 725 kW ;
Puterea reactivă de calcul se determină în felul următor:
n

   Pi i
Qc  Pc  tg mp  74, 725 1, 245  93, 053k var ; unde: tgmp = tgmp  n 1
n
 1, 245 ;
 Pi
n 1

Se determină puterea de calcul aparentă:


Sc  Pc2  Qc2  74, 7252  93, 0532  119,34kVA ;

Se determină puterea de calcul pentru iluminatul electric conform relaţiei:


Pcil  F  Po  K cil ; (2.5)

7
unde: F - este aria suprafeţei secţiei corespunzătoare, m 2 ;
Po - sarcina specifică pentru iluminatul electric al secţiei, kW / m 2 ;
K c, il - coeficientul de cerere a sarcinilor de iluminat electric;
Pcil  F  Po  K cil  1440  0,016  0,95  21,89 kW ;
Datele iniţiale pentru calculul sarcinilor electrice a întreprinderii şi rezultatele calculului sînt
prezentate în tabelul 5:

Nr. Nr. Pi, Pms, Pc, Qc, Sc, Ic,


Ne Ku Kma
nod grup kW kW kW kVAr kVA A
Total a 1 88,5 26,55 1 0,3 88,5 103,47 136,15 207,11
Total b 1 88,5 26,55 1 0,3 88,5 103,47 103,47 207,11
Total c 1 88,5 26,55 1 0,3 88,5 103,47 103,47 207,11
Total d 1 88,5 26,55 1 0,3 88,5 103,47 103,47 207,11
Total e 1 88,5 26,55 1 0,3 88,5 103,47 103,47 207,11
1 80 16
f 0,26
2 135 40,5 6,72 1,895 107,09 131,53 169,62 258,01
3
Total f 215 56,5
Total g 1 90 27 2 0,3 90 105,22 138,46 210,62
h 1 10 2
2 36,8 7,36
0,14
3 51,28 5,128 2,82 3,65 74,73 93,05 119,34 181,54
8
14,48
Total h 98,08
8
i 1 110,4 22,08
6 0,2 2,21 48,87 65,16 81,45 123,89
Total i 110,4 22,08
l 1 210 63
2 28 16,8 0,36
7,95 1,58 154,26 165,21 226,03 343,83
3 30 18 5
Total l 268 97,8
Total
916,45 1077,5 1415,2
sectie

3. ALEGEREA NUMĂRULUI ŞI PUTERII NOMINALE A


TRANSFORMATOARELOR DIN POSTUL DE TRANSFORMARE.

8
Vom utiliza staţii cu două transformatoare pentru alimentarea receptoarelor de categoria a
II-a şi a III-a. Alegerea puterii transformatoarelor din SPC se face în baza sarcinii de calcul a
întreprinderii în regim normal de funcţionare, luând în consideraţie că puterea reactivă este
compensată total . În regim de postavarie (la deconectarea unui transformator), pentru alimentarea
fiabilă cu energie electrică a receptoarelor electrice se prevede alimentarea acestora de la
transformatorul de putere nedefectat. În acest caz o parte din receptoarele electrice mai puţin
responsabile cu scopul micşorării sarcinii transformatorului pot fi deconectate, categoria 3.
Puterea nominală a transformatoarelor de putere din SPC se alege conform puterii totale
sumare la partea înaltă a tensiunii din SPC.
Pentru SPC cu două transformatoare puterea nominală a fiecăruia se determină din
condiţia:
Sc
S nt  ,
ki  n
unde, S c este puterea aparenta de calcul a întreprinderii,calculată din relaţia:
S c  Pc2  Q s2 ,

Pc - puterea activă de calcul a întreprinderii,


Pc  Pc  997, 448 kW ;
S

Q s - puterea reactivă consumată de întreprindere din sistemul energetic,


Sc  Pc  997, 448 kVA ;
k i - coeficientul de încărcare normativ a transformatoarelor, ki  1 ;
n- numărul de transformatoare, n=2;
Puterea reactiva n-o includem ,aceasta este livrata de catre sursa proprie a intreprinderii si
nu este consumata din retea.
Pc 997, 448
Pnt    498, 724 kVA ;
ki  n 1 2
Utilizînd ca sursa de informatie internetul,am ales transformatorul de putere de tip ТC3
630/10-0,4.
Parametrii transformatoarelor îi vom introduce în tabelul 6:
Tabelul 6
Snom, Nr. Uî, Uj, Usc, ΔPmg, ΔPsc, Masa Masa
kVA Tr. kV kV % W W ul.kg tr. kg
630 2 10 0,4 4,5 2000 7300 1250 3400

Se alege postul сomplet de transformare de tipul:


2KTП -630/10/0,4/2000-УЗ, în interiorul căruia se pot monta transformatoarele alese mai sus.
Completul dat de transformare are următoarele aparate electrice instalate în interiorul său:
-tipul dulapului ШСНИ.13.1.
-întrerupătorul automat de tip BA55-41 Inom=1000A.
-transformator de curent de tip THШ-0,66-------/5УЗ.
-сontor de energie activă de tipul CP4У-И673М

În regim de avarie (la deconectarea unui transformator) transformatorul neavariat trebuie


să asigure alimentarea cu energie electrică a receptoarelor mai responsabile:
1.4  S nt  1, 4  630  882 kVA ;
Deci,în regim de post-avarie conform [7] transformatorul neavariat, va putea fi supraîncărcat
cu un coeficient de 1,4in puterea nominală,timp de 5 zile, mai mult de 6 ore pe zi.
9
În regim normal de funcţionare transformatoarele din SPC vor funcţiona cu un coeficient de
încărcare egal cu:
S c 997, 448
kin    0,81 ;
2  S nt 2  630
Alegerea corectă a numărului şi puterii transformatoarelor din secţii poate fi asigurata
numai prin calculele tehnico-economice si prin compararea variantelor.
Numărul posturilor de transformatoare (PT) influenţează cheltuielile legate de construcţia
instalaţiilor de distribuţie în reţelele electrice.Reducerea numărului posturilor de transformare
duce la micşorarea numărului de celule la ID. Creşte lungimea sumară a liniilor de transport,
cresc pierderile de energie electrică. Majorarea numărului posturilor de transformare reduce
cheltuielile în reţelele de joasă tensiune,însă majorează numărul de celule a ID şi cheltuielile în
reţelele de 10kV.Astfel problema data este o problema de optimizare.

4. ELABORAREA SCHEMEI DE JOASĂ TENSIUNE DIN INCINTA SECŢIEI

10
La elaborarea schemei de alimentare cu energie electrică din incinta secţiei se utilizează
schema radială pentru alimentarea conductoarelor bare şi magistrală pentru alimentarea
dulapurilor de distributie.PT se alimentează de la sistem prin intermediul LEA.

AAR
PT PT

A B C D E

L I F G H

Figura 2. Schema de alimentare cu energie electrică a secţiei mecanice.

5 CALCULUL REŢELEI ELECTRICE A SECŢIEI MECANICE .

11
5.1 Alegerea cablului de alimentare ale nodurilor şi posturilor de transformare.
Secţiunile cablurilor de alimentare ale nodurilor se aleg conform criteriului curentului
admisibil, conform condiţiei:
Iadm I max,calc (7.1.)
unde, Iadm - este curentul admisibil care parcurge conductorul 1;
I max,calc - curentul maxim calculat care parcurge conductorul 1;
Sc
I max,calc  ;
3 Un
Sc -puterea aparentă de calcul al nodului respectiv, kVA;
Un - tensiunea nominală, U n  0,38kV .
În continuare se alege cablul de alimentare pentru fiecare nod aparte:
nodul a:
Sc  Sc1  136,15 kVA ;
Sc 136,15
I max,calc    207,11 A ;
3 U n 3  0,38
Din [1,tab.П.4.8] se alege cablu tip АBВГ 3x70+1x25 cu I adm  210 A .
nodul b:
Sc  Sc 2  136,15 kVA ;
Sc 136,15
I max,calc    207,11 A ;
3 U n 3  0,38
Din [1,tab.П.4.8] se alege cablu tip АBВГ 3x70+1x25 cu I adm  210 A .
nodul c:
Sc  Sc 3  136,15 kVA ;
Sc 136,15
I max,calc    207,11 A ;
3 U n 3  0,38
Din [1,tab.П.4.8] se alege cablu tip АBВГ 3x70+1x25 cu I adm  210 A .
nodul d:
Sc  Sc 4  136,15 kVA ;
Sc 136,15
I max,calc    207,11 A ;
3 U n 3  0,38
Din [1,tab.П.4.8] se alege cablu tip АBВГ 3x70+1x25 cu I adm  210 A .
nodul e:
Sc  Sc 5  136,15 kVA ;
Sc 136,15
I max,calc    207,11 A ;
3 U n 3  0,38
Din [1,tab.П.4.8] se alege cablu tip АBВГ 3x70+1x25 cu I adm  210 A .
nodul f:
Sc  Sc 6  162, 62 kVA ;
Sc 162, 62
I max,calc    258, 01 A ;
3 U n 3  0,38
Din [1,tab.П.4.8] se alege cablu tip АBВГ 3x120+1x50cu I adm  295 A .
nodul g:
Sc  Sc 7  138, 46 kVA ;

12
Sc 138,46
I max,calc    210,62 A
3 U n 3  0,38
Din [1,tab.П.4.8] se alege cablu tip АBВГ 3x95+1x25cu I adm  255 A .
nodul h:
Sc  Sc 8  119,34 kVA ;
Sc 119,34
I max,calc    181,54 A ;
3 U n 3  0,38
Din [1,tab.П.4.8] se alege cablu tip АBВГ 3x70+1x25 cu I adm  210 A .
nodul i:
Sc  Sc 9  81, 45 kVA ;
Sc 81, 45
I max,calc    123,89 A ;
3 U n 3  0,38
Din [1,tab.П.4.8] se alege cablu tip АBВГ 3x35+1x10 cu I adm  140 A .
nodul l:
Sc  Sc10  226, 03 kVA ;
Sc 226, 03
I max,calc    343,83 A ;
3 U n 3  0,38
Din [1,tab.П.4.8] se alege cablu tip АBВГ 3x185+1x70 cu I adm  385 A .
Tabelul 7
cosφ
Nr. Pi, Sc, Ic, Iad, L, S, In,
Tip Tip CB,DP
nod kW kVA A A m mm2 A
ПP8501-
a 88,5 136,15 0,65 207,11 210 ABВГ 20 3x70+1x16 250
057
ABВ ПP8501-
b 88,5 136,15 0,65 207,11 210 41 3x70+1x16 250
Г 057
ABВ ПP8501-
c 88,5 136,15 0,65 207,11 210 15 3x70+1x16 250
Г 057
ABВ ПP8501-
d 88,5 136,15 0,65 207,11 210 21 3x70+1x16 250
Г 057
ПP8501-
e 88,5 136,15 0,65 207,11 210 ABВГ 21 3x70+1x16 250
057
f 215 162,62 0,631 258,01 295 ABВГ 21 3x120+1x50 ШРМ73УЗ 400
ПP8501-
g 90 138,46 0,65 210,62 255 ABВГ 21 3x95+1x25 250
057
ПP8501-
h 98,08 119,34 0,626 181,54 210 ABВГ 21 3x70+1x16 250
057
ПP8501-
i 110,4 81,45 0,6 123,89 140 ABВГ 21 3x35+1x10 160
046
ПP8501-
l 268 226,03 0,682 343,83 27 ABВГ 21 3x185+1x50 400
083

5.2 Alegerea conductoarelor de alimentare ale receptoarelor electrice.


Secţiunile conductoarelor de alimentare ale receptoarelor electrice se aleg conform
criteriului curentului admisibil, conform condiţiei:

13
Iadm I max,calc (7.1.)
unde, Iadm -
este valoarea limită a curentului ce poate parcurge conductorul dat;
I max,calc -
curentul maxim calculat care va trece prin cablu la funcţionarea receptorului
electric în regim nominal de funcţionare:
Exemplu pentru receptoarele electrice alimentate de dulapul de putere din prima grupă:
Pi 88,5
I calc    207,11 A. ;
3  U n  cos  3  0,38  0,65
Pi - puterea instalata de receptorului respectiv, kVA;
Un - tensiunea nominală, U n  0,38kV .
cosφ- factorul de putere a receptorului studiat.
În continuare se alege conductorul de alimentare pentru receptor electric studiat:
-din ПУЭ se alge conductorul de tipul ABBГ cu înfăşurare de protecţie de cauciuc şi polivenil
situată în interiorul unei ţevi de polipropilenă, S=3x70 mm 2 , şi I adm = 210 A .
Alegem în continuare conductorul de alimentare pentru receptorul electric de categoria a
doua din nodul f :
Pi 10
I calc    24,085 A.
3  U n  cos  3  0,38  0,6
-din ПУЭ se alge conductorul de tipul AППВ cu S=3x5 mm 2 , şi I adm = 27 A .
În continuare se alege conductorul de alimentare pentru fiecare receptor electric în parte.
Parametrii conductoarelor alese sint introdusi în tabelul de mai jos:

Tabelul 8

14
Nr. Nr. Pi, cosφ Ic, Iad, Tip S,
nod RE kW A A mm2

a 1 88,5 0,65 207,11 210 ABBГ 3x70


b 1 88,5 0,65 207,11 210 ABBГ 3x70
c 1 88,5 0,65 207,11 210 ABBГ 3x70
d 1 88,5 0,65 207,11 210 ABBГ 3x70
e 1 88,5 0,65 207,11 210 ABBГ 3x70
f 8 10 0,6 24,085 27 AППВ 3x5
3 45 0,65 100,04 120 AППВ 3x50
g 2 45 0,65 100,04 120 AППВ 3x50
h 1 10 0,6 24,085 27 AППВ 3x5
1 51,28 0,65 114,01 120 AППВ 3x50
2 18,4 0,6 44,32 55 AППВ 3x16
i 6 18,4 0,6 44,32 55 AППВ 3x16
l 6 35 0,65 77,81 85 AППВ 3x35
1 28 0,8 50,58 55 AППВ 3x16
1 30 0,8 54,19 55 AППВ 3x16

5.3.Alegerea dulapurilor şi a conductoarelor bare de distributie.

Pentru distribuţia energiei electrice spre grupele de receptoare trifazate la 0,4 kV se


utilizează dulapuri de putere şi conductoare-bare.
Nodul1 este alimentat de la PT prin cablu ce alimentează conductorul bara de
distribuţie.Сonductorul bara se va alege în funcţie de curentul de calcul, totodată se aleg şi
întrerupătoarele automate ce se instalează pe conductorul bară ales:
- pentru nodul f, se alege conductorul bară de tip. ШРA4-400 70x80,cu curentul nomimal
I n = 400 A ,:
- pentru PT1:
Sc  1, 4  S nomT  1,4  630 882 kVA
Sc 882
I max,calc    1342 A
3 U n 3  0,38
Din [2,tab. 2.1] se alege conductorul bară de tip ШMA-76 cu I adm = 1600 A .
- pentru PT 2 alegerea este la fel ca şi pentru PT 1.
Ţinînd cont că curentul sumar pentru fiecare nod are valori mari şi numărul liniilor de plecare de
la nod nu depăşeşte 8, şi luînd în consideraţie că mediul în secţie este normal, din [ПУЭ] se alege:

15
- pentru nodul a, dulapul de putere de tip. ПP8501-057 cu curentul nomimal I n = 250 A .
- pentru nodul b, dulapul de putere de tip. ПP8501-057 cu curentul nomimal I n = 250 A .
- pentru nodul c, dulapul de putere de tip. ПP8501-057 cu curentul nomimal I n = 250 A .
- pentru nodul d, dulapul de putere de tip. ПP8501-057 cu curentul nomimal I n = 250 A .
- pentru nodul e, dulapul de putere de tip. ПP8501-057 cu curentul nomimal I n = 250 A .
- pentru nodul f, bara conductoare de tip. ШРA4-400 cu curentul nomimal I n = 400 A .
- pentru nodul g, dulapul de putere de tip. ПP8501-057 cu curentul nomimal I n = 250 A .
- pentru nodul h, dulapul de putere de tip. ПP8501-057 cu curentul nomimal I n = 250 A .
- pentru nodul i , dulapul de putere de tip. ПP8501-046 cu curentul nomimal I n = 160 A .
- pentru nodul l , dulapul de putere de tip. ПP8501-083 cu curentul nomimal I n = 400 A .

Parametrii conductoarelor bară şi a dulapurilor de putere le vom introduce în tabelul 9 :

Tabelul 9
Dulap/cond. Inom, Icalc L Tipul intrerup. Nr.xTipul intrerup.
nod Ne
bară A A m de intrare de iesire
PT1 ШMA-76 1600 1342 4
PT2 ШMA-76 1600 1342 4
a ПP8501-057 250 207,11 ВА5135 250A 1xВА5135 250 1
b ПP8501-057 250 207,11 ВА5135 250A 1xВА5135 250 1
c ПP8501-057 250 207,11 ВА5135 250A 1xВА5135 250 1
d ПP8501-057 250 207,11 ВА5135 250A 1xВА5135 250 1
e ПP8501-057 250 207,11 ВА5135 250A 1xВА5135 250 1
8xВА5131 25
f ШРA4-400 400 258,01 35 ВА5135 400A 11
3xВА5131 160
g ПP8501-057 250 210,62 ВА5135 250A 2xВА5131 160 2
1xВА5131 25
h ПP8501-057 250 181,54 ВА5135 250A 1xВА5131 160 4
2xВА5131 63
i ПP8501-046 160 123,89 ВА5133 160A 6xВА5131 63 6
6xВА5131 100
l ПP8501-083 400 343,83 ВА5137 400A 1xВА5131 63 8
1xВА5131 63

Toate întrerupătoarele au fost alese în funcţie de curentul ce parcurge conductorul bară sau
cablu de alimentare a receptoarelor electrice, şi respectiv a conductorului ce alimentează dulapul
de distributie.
Exemplu pentru conductorul bară din nodul f:
I c = 258, 01 A , pentru această valoare se va monta întrerupătorul cu valoare curentului
I fun = 400 A , de tipul ВА5135.
Pentru receptoarele electrice ce sunt alimentate de conductorul bară respectiv, se vor
monta acelaşi tip de întrerupătoare.

16
-toate receptoarele ce au valoarea curentului nominal pina la 25 A,astfel valoarea
inrerupatoarelor de tipul ВА5131 va fi I fun = 25 A ,iar pentru celelalte cu valoarea curentului
nominal pina la 160A vor fi de tipul ВА5131 cu I fun =160 A .
-in felul urmator s-a procedat pentru toate celelalte receptoare electrice, respectiv
conductoare bare.

17
6. CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT.
6.1 Calculul curentilor de scurtcircuit la partea de înaltă tensiune
Calculul curenţilor de scurtcircuit este necesar pentru verificarea elementelor şi
aparatajului din sistemul de alimentare cu energie electrică a secţiei la acţiunea acestor valori a
curenţilor de scurtcircuit.
Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit se elaborează schema electrică monofilară
începînd cu postul de transformare şi terminînd cu cel mai îndepărtat receptor. Pe schemă se
indică toţi conductorii de curent, aparatajul de comutaţie, iar apoi se stabilesc punctele de
scurtcircuit pentru care se calculează curenţii de scurtcircuit. Se determină în general curenţii de
scurtcircuit trifazat la postul de transformare numărul 2, la cel mai îndepărtat conductor bară, şi la
bornele receptorului electric cel mai îndepărtat cu puterea cea mai mică, alimentat de la bara
respectivă.
În figura 4 si 5 sunt reprezentate respectiv schema electrică de calcul si schema echivalentă:

S=800 MVA
X=0,6 SEE

АС 70/10
Iadm=265 A
L=8 km Es=1
110 kV
T
Xs
Sn=16000 kVA
Usc=5,5 %
Psc=7,3 kW K1
XL

10 kV

XT
K1

АВВГ 3×16 XLC


Iadm=60 A
L=1,2 km
K2

K2

Figura 4- Schema electrică de calcul Figura 5-Schema echivalentă

18
Calculul reactanţelor elementelor sistemului în unităţi relative:

Calculul reactanţelor elementelor sistemului se efectuează în unităţi relative, raportate la condiţii de


bază. Condiţiile de bază se determină în modul următor:

a)puterea de bază se alege arbitrar:


S b  100 MVA ;

b)Tensiunea treptei de bază:


U b  U mnom s.c.  10,5 kV ; .
c)curentul de bază:

Sb 100
Ib    5,4985 kA ;
3 U b 3  10,5
.

Determinarea reactanţelor elementelor reţelei electrice în unităţi relative, raportate la condiţii de


bază:
a) reactanţa transformatorului cu două înfăşurări:
U k ,% Sb 10,5 100
x*b ,T      0,656 ;
100 S nom 100 16

b) reactanţele liniilor electrice:


Sb
x*b ,W  x0  l  2 ,
U med nom

unde : l este lungimea liniei;


x0 - reactanţa specifică a liniei;
0,4- linie electrică aeriană (LEA);
0,08- linie electrică în cablu (LEC);
U med nom - tensiunea medie nominală a liniei.

100
x4  xW 3  0,4  8   0,0242 ;
1152
c) reactanţa sistemului:
Sb 100
x s  0,6   0,6   0,075;
Sn 800

d)reactanta liniei în cablu:


xLC =0, 087.

19
Pentru punctul de scurtcircuit K1:

În figura 6 este reprezentată schema transfigurată în raport cu punctul K1.

Es=1

X1
K1

Figura 6 - schema transfigurată în raport cu punctul K1

Calculăm reactanta sumară:


x1  xs  xL  xT  0,075  0,0242  0,656  0,7552;
Curentul supratranzitoriu în locul s.c. trifazat poate fi determinat (în u.r.) cu ajutorul expresiei:
''
Eech 1
I*''    1,324 .
xrez 0,7552
Determinarea curentului supratranzitoriu în unităţi absolute:
I ''  I*''  I b  1,324  5,4985  7,28 kA  7280 A .

Pentru punctul de scurtcircuit K2:

În figura 7 este reprezentată schema transfigurată în raport cu punctul K2.

Es=1

X2
K2

Figura 7 - schema transfigurată în raport cu punctul K2

Calculăm reactanta sumară:

20
x1  xs  xL  xT  xLC  0,075  0,0242  0,656  0,087  0,8422;
Curentul supratranzitoriu în locul s.c. trifazat poate fi determinat (în u.r.) cu ajutorul expresiei:
E '' 1 E '' 1
I*'' = ech = =1,187 . I*''  ech   1,187
xrez 0,8422 xrez 0,8422
Determinarea curentului supratranzitoriu în unităţi absolute:
I ''  I*''  I b  1,187  5, 4985  6,5267 kA  6526,7 A .

Se alcătuieşte schema echivalentă pentru calculul curentului de scurtcircuit la bornele


postului de transformare.
I sc3.sistem  6526, 7 A
10,5 kV

ТМФ 630/10-0,4

ШMA-76

Inom=1600 A QF1

3x500 /5 TA1

K1
Inom=400 A QF2

400/5 TA2

LC
АBВГ

Inom=400 A QF3

ШРA4-400
K2

Inom=25 A
QF4

ABBГ

K3

MA
Pnom=10 kW

Figura 6. Schema echivalentă pentru calculul curentului de scurtcircuit la bornele postului de


transformare.

A. Determinarea curenţilor la un s.c. trifazat în punctul K1.

21
1. Reactanţa sistemului de alimentare:
2 2
Ur U  10500  0, 4 
X s  X1   3
  b  103     10  1,348 mOm
3

3  I k .sist .  sist 
U 3  6526,7  10,5 
2. Impedanţa transformatorului:
U k % U nom
2
4,5  0,4 2
ZT  104  106  18,14 mOm
S nom.tr 6302

3. Rezistenţa transformatorului:
Pk  U b2 7,3  0,4 2
rt  2
 10 6
 2
106  2,94 mOm
Snom.tr 630
4. Reactanţa transformatorului:
xt  zt2  rt 2  18,142  2,942  17,9 mOm
5. Rezistenţa şi reactanţa barelor 80×10 mm (distanţa medie geometrică între acestea :
a=200 mm) de la bornele transformatorului până la barele-conductoare a ID-0,4 kV
(l=4 m)
xb  l  x0  4  0.044  0 ,176 mOm
rb  4  0 ,145  0 ,58 mOm
aici x0=0,044 mOm/m [tab.3] Beleaeva
ro=0,145mOm/m
6.Reactanţa şi rezistenţa bobinei declanşatorului întreruptorului QF1 (tab.21)
xQF1=0,08 mOm
rQF1=0,14 mOm.
7.Reactanţa şi rezistenţa înfăşurării primare a transformatorului de curent TA1.
xtc1=3x0,07 mOm
rtc1=3x0,05 mOm.
6. Rezistenţa tranzitorie sumară la bare, întrările şi ieşirile aparatelor şi a contactului în
locul s.c. [GOST28249-93]
rt  15 mOm
8.Reactanţa sumară în raport cu punctul K1
xK 1  xs  xt  xQF 1  xtc1  xb  1,348  17,9  0,08  0,21  0,176  19,714 mOm ;
9.Rezistenţa sumară în raport cu punctul K1
rK 1  rt  rQF1  rb  rtc1  rtr .  2,94  0,14  0,58  0,15  15  21,81mOm ;
10.Impedanţa sumară în raport cu punctul K1
Z K 1  xK2 1  rK21  19,7142  21,812  29,399 mOm ;
11.Curentul supratranzitoriu la un s.c. trifazat în punctul K1
U b 103 0,4 103
I K 31    7,865 kA ;
3  Z K 1 3  29,399
12.Curentul de şoc
işK 1  2  K ş  I K 31  2 1 7,865  11,123 kA ;
xK 1 19,714
Ta    0,0029 s ;
  rK 1 314  21,81

22
0,01 0,01
 
Kş  1 e Ta
 1 e 0,0029
1.

B. Determinarea curentului la un s.c. trifazat în p.K2.

1. Reactanţa şi rezistenţa sumară în raport cu punctul K1


xK 1  19,714 mOm ; rK 1  21,81 mOm .
2. Reactanţa şi rezistenţa bobinei declanşatorului întreruptorului automat QF2 (tab.21)
xQF 2  0,17 mOm ; rQF 2  0,65 mOm .
3. Reactanţa şi rezistenţa transformatorului de curent TA2.
xtc1=0,17 mOm
rtc1=0,11 mOm.
4. Reactanţa şi rezistenţa cablului ABВГ cu sectiunea 3x120+1x50:
Din tab.11:
x0(1)=0,064 mOm/m – reactanţa specifică de secvenţa directă
r0(1)=0,32mOm/m - rezistenţa specifică de secvenţa directă
Atunci:
xcab  x0 1  l  0,064  8  0,512 mOm ;
rcab  r0 1  l  0,32  8  2,56 mOm .
5. Reactanţa şi rezistenţa barelor-conductoare ШРА4-400
xØ ÐÀ  x0 1  l  0,1 35  3,5 mOm ;
rØ ÐÀ  r0 1  l  0,13  35  4,55 mOm .
aici din tab.3 x0 1  0,1mOm / m ;
r0 1  0,13 mOm / m ;
6. Reactanţa, rezistenţa şi impedanţa sumara în raport cu punctul K2
xK 2   xK 1  x QF 2  xtc 2  xcab  19,714  0,17  0,17  0,512  3,5  24,066 mOm ;
rK 2   rK 1  r QF 2  rtc 2  rcab  21,81  0,65  0,11  2,56  4,55  29,68 mOm ;
z K 2   rK2 2   xK2 2   29,682  24,0662  38, 21mOm .
7. Curenţii de s.c în punctul K2
0,4 103
I K 32   6,051kA ;
3  38, 21
iş 3K 2  2 1 6,051  8,557 kA .

C. Determinarea curenţilor la un s.c. trifazat în punctul K3.


1. Reactanţa şi rezistenţa bobinei declanşatorului întreruptorului automat QF3 (tab.21):
xQF3= 7 mOm; rQF3= 10 mOm.
2. Reactanţa şi rezistenţa conductorului АППВ 3x5:
x ÀÏ Ï Â  0,087  6  0,522 mOm ; rÀÏ Â  6,41  6  38,46 mOm ;
x0 1  0,087 mOm / m ;
r0 1  6,41mOm / m .
3. Reactanţa, rezistenţa şi impedanţa sumare în raport cu punctul K3
xK 3  xK 2  xQF 3  x ÀÏ Ï Â  24,066  7  0,512  31,578 mOm ;

23
rK 3  rK 2  rQF 3  rÀÏ Â  29,68  10  38,46  78,14 mOm ;

z K 3  rK23  xK2 3  78,142  31,5782  75,1mOm .


4. Curenţii de s.c în punctul K3
0,4 103 0,4 103
I K 33    3,079 kA ;
3  z K 3 3  75,1
iş 3K 2  2 1 3,079  4,35 kA .

D. Determinarea curentului de s.c. monofazat în punctul K3.


1. Reactanţa sumară a sistemului de alimentare:
 1
xsist  x1s  x2 s  x0 s  1,348  1,348  0  2,696 mOm
2. Reactanţa şi rezistenţa sumare a transformatorului:
xt 1  3  x1t  3 17,9  53,7mOm ;
rt 1  3  r1t  3  2,94  8,82mOm
3. Reactanţa şi rezistenţa sumare a barelor:
xb 1  3  x1b  3  0 ,176  0 ,528 mOm ,
rb 1  3  r1b  3  0 ,58  1,74 mOm
4. Reactanţa şi rezistenţa sumare a întreruptorului QF1:
 1
xQF 1  3  x1QF 1  3  0,08  0,24 mOm ,
 1
rQF 1  3  r1QF 1  3  0,14  0,42 mOm .

5. Reactanţa şi rezistenţa transformatoarelor de curentTA1 şi TA2:


xtc 11  3  xtc1  3  0,07  0,21 mOm ;
rtc 11  3  rtc1  3  0,05  0,15 mOm ;
xtc 12  3  xtc 2  3  0,17  0,51mOm ;
rtc 12  3  rtc 2  3  0,11  0,33 mOm .
6. Reactanţa şi rezistenţa sumare a întreruptorului QF2:
 1
xQF 2  3  x1QF 2  3  0,17  0,51mOm ;
 1
rQF 2  3  r1QF 2  3  0,65  1,95 mOm .

7. Reactanţa şi rezistenţa sumare a cablului ABВГ cu sectiunea 3x120+1x50:


 1
xcab  x1cab  x2cab  x0cab  0,512  0,512  2, 42  8  20,384 mOm ;
 1
rcab  r1cab  r2 cab  r0cab  2,56  2,56  2,03  8  21,36 mOm .
8. Reactanţa şi rezistenţa sumare a ШРА4-400:
xØ 1ÐÀ  x1Ø ÐÀ  x2 Ø ÐÀ  x0 Ø ÐÀ  3  3,5  10,5 mOm ;
rØ 1ÐÀ  r1Ø ÐÀ  r2 Ø ÐÀ  r0 Ø ÐÀ  4,55  4,55  0,12  35  13,3 mOm .
9. Reactanţa şi rezistenţa sumare a bobinei declanşatorului întreruptorului QF3:
 1
xQF 3  3  xQF 3  3  7  21 mOm ;
 1
rQF 3  3  rQF 3  3  10  30 mOm .
10. Reactanţa şi rezistenţa sumare a conductorului АППВ:
x ÀÏ1 Â  x1 ÀÏ Â  x2 ÀÏ Â  x0 ÀÏ Â  0,522  0,522  0,522  1,566 mOm ;

24
rÀÏ 1 Â  r1 ÀÏ Â  r2 ÀÏ Â  r0 ÀÏ Â  38, 46  38,46  38, 46  115,38 mOm .
11. Reactanţa, rezistenţa şi impedanţa sumare pentru un s.c. monofazat în punctul K3:

xK 13  xs 1  xt 1  xtc 11  xtc 12  xb 1  xQF
 1  1  1  1  1  1
1  xQF 2  xcab  x Ø ÐÀ  xQF 3  x ÀÏ Â 

 2, 696  53, 7  0, 21  0,51  0,528  0, 24  0,51  20,384  10,5  21  1,566  111,844 mOm;
 1
rK 3  rs 1  rt 1  rtc 11  rtc 12  rb 1  rQF
 1  1  1  1  1  1
1  rQF 2  rcab  rØ ÐÀ  rQF 3  rÀÏ Â 

 0  8,82  0,15  0,33  1, 74  0, 42  1,95  21,36  13,3  30  115, 38  193, 45 mOm;


z K 13  rK23  xK2 3  193, 452  111,8442  223, 45 mOm .

12. Curentul de s.c. monofazat în punctul K3


3  U b 103 3  0, 4 103
I K 13    3,1 kA .
z K 13 223, 45

Valorile obţinute ale curenţilor de scurtcircuit le vom introduce în tabelul de mai jos:

Tabelul 10
Valoare curentului de
Punctul Tipul Locul unde SC.
de S.C. S.C. are loc S.C. işoc
Ipо
К1 К(3) Bornele 7,865 11,123
transformatorului
К2 К(3) Bornele C.B. 6,051 8,557
К3 К(3) Masina
anodo-mecanica 3,079 4,35
(1)
К3 К Masina
anodo-mecanica 3,1

25
7.ALEGEREA APARATELOR DE COMUTATIE SI PROTECTIE,VERIFICAREA
STABILITATII LOR LA ACTIUNEA CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT.

7.1. Alegerea transformatoarelor de curent.

Transformatorul de curent se alege conform condiţiilor:


U n  U retea , I n  I max ;
Un=400 V, şi respectiv curentul nominal In A, ce a fost calculat deja.
Din catalogul “Socomec industrial” alegem transformatorul de curent de tip TCB 28-30
cu următorii parametrii nominali: F=50 Hz, -45 C ≤ t ≥ 50 C

Tabelul 11
Unom,
Nodul Tipul TC V Icalc,A Iprim,A Isec,A Cl de pr.
PT 1 TCB 28-30(1600) 400 1342 1600 5 0,5
PT 2 TCB 28-30(1600) 400 1342 1600 5 0,5
a TCB 28-30(300) 400 207,11 300 5 0,5
b TCB 28-30(300) 400 207,11 300 5 0,5
c TCB 28-30(300) 400 207,11 300 5 0,5
d TCB 28-30(300) 400 207,11 300 5 0,5
e TCB 28-30(300) 400 207,11 300 5 0,5
f TCB 28-30(300) 400 258,01 300 5 0,5
g TCB 28-30(300) 400 210,62 300 5 0,5
h TCB 28-30(200) 400 181,54 200 5 0,5
i TCB 28-30(150) 400 123,89 150 5 0,5
l TCB 28-30(400) 400 343,83 400 5 0,5
La fiecare nod se va monta cîte un ampermetru ales din prais listul
„Electrotehnoimport” SRL, cu următorii parametrii:

Tabelul 12
Tipul
Nodul ampermetrului Icalc,A Imas,A gabarite
PT 1 SocomecDIN 1342 1500 48x48x60
PT 2 SocomecDIN 1342 1500 48x48x60
a SocomecDIN 207,11 300 48x48x60
b SocomecDIN 207,11 300 48x48x60

26
c SocomecDIN 207,11 300 48x48x60
d SocomecDIN 207,11 300 48x48x60
e SocomecDIN 207,11 300 48x48x60
f SocomecDIN 258,01 300 48x48x60
g SocomecDIN 210,62 300 48x48x60
h SocomecDIN 181,54 200 48x48x60
i SocomecDIN 123,89 150 48x48x60
l SocomecDIN 343,83 400 48x48x60

În circuitele secundare ale transformatoarelor de curent montate la postul de transformare se vor


monta respectiv cîte trei contoroare monofazate de energie activă de tipul CP4У-И673М şi cîte
un volmetru de tipul Э-335.

7.2. Verificarea intrerupatoarelor automate la actiunea curentilor de scurtcircuit.


Exemplu pentru nodul f, deoarece în nodul studiat a avut loc scurt circuitul.
În nodul f au fost alese patru întrerupătoare automate:
-la bornele transformatorului de joasă tensiune de tipul BA51-41 Inom=1600A;
-la ieşire din postul de transformare de tipul BA51-35, Inom=400A;
-la începutul alimentării conductorului bară de tipul BA51-35, Inom=400A;
-la protecţia masinii anodo-mecanice de tipul BA51-31, Inom=25A.
Exemplu pentru întrerupătorul automat instalat pentru cel mai îndepărtat receptor electric
Întrerupătoarele automate se verifică:
-după capacitatea de rupere:
I sc 3  2  I dec ,
7865  2 A  25000 A
11122, 79 A  25000 A
Unde I sc   7865 A este valoarea curentului de scurtcircuit trifazat în punctul de instalare a
3

întrerupătorului automat, A;
I dec  25000 A -capacitatea de rupere nominală, A;
- după siguranţa de funcţionare:
I sc1  3  I nd , (pentru declanşator combinat);
I sc 1  1, 4  I t , (pentru declanşator maximal şi I nî  100 A );
3100 A  1, 25  400 A,
3100 A  500 A
I sc 1  1, 25  I t , ( pentru declanşator maximal şi I nî  100 A );)
Unde I sc  1 este valoarea curentului de scurtcircuit monofazat în punctul de instalare a

întrerupătorului automat, A;
- I t - valoarea curentului de tăiere a întrerupătorului automat.
- I nd -valoarea curentului nominal al declanşatorului.
- după dezacordarea la curenţii de pornire.
I r  I p , (pentru motorul electric);
400 A  126, 62 A,
5 P 5 10
Ip    126, 62 A
3  U nom  cos  3  0,38  0, 6

27
Ir  Iv , (pentru grupe de motoare electrice);
Unde I r este valoarea stabilită a curentului de tăiere (de reglaj) a întrerupătorului
automat,
Ip - valoarea curentului de pornire a motorului electric, A;
Iv - valoarea curentului de pornire a grupei de motoare electrice, A

Verificarea se face în formă de tabel:

Tabelul 12
Nr Valoarea Valoarea Condiţia
într. calculată A măsurată A de alegere
atm.
1 2 x7865 25000 I sc 3  2  I dec ,
1342 1600 Ir  I p , Ir  Iv ,

2,3 2 x6,051 10000 I sc 3  2  I dec ,


400 126,62 Ir  I p , Ir  Iv ,
4 2x3079 10000 I sc 3  2  I dec ,
3100 1,25x400  1
I sc  1.4  I t ,
I sc1  1.25  I t ,
25 24,056 Ir  I p , Ir  Iv ,

28
8. COMPENSAREA PUTERII REACTIVE

Problema compensării puterii reactive cere rezolvare atît la etapa proiectării cît şi în exploatare.
Transportarea puterii reactive pe linii este însoţită de pierderi de putere activă, pierderi de
tensiune şi are loc limitarea capacităţii de transport a acestei linii.Rezolvarea problemei
compensării puterii reactive începe cu determinarea consumului de putere reactivă la 0,4 kV.
Qc 0,4  1077,5 kVAr .
1077,5
QBC   538, 75kVAr.
2
Din Справочник по проектированию по электроснабжения/ Под ред. Барбина Ю. Г. и др.
М. : Энергоатомиздамю, 1988. alegem două baterii de condensare de tipul:
УКЛН-0,38-600УЗ.
Alegerea intrerupatorului automat al bateriilor de condensatoare se va face in modul urmator:
538, 75
I BC   777, 62 A . ,deci alegem intrerupatorului automat de tipul BA51-29 Inom=1000A.
3  0, 4

29
9. ALEGEREA SCHEMELOR DE AUTOMATIZARE, SEMNALIZARE,MĂSURĂ
ŞI EVIDENŢĂ A ENERGIEI ELECTRICE

9.1. Schema dispozitivului de anclanşare automată a rezervei la barele 0,4kV a SPC ce


alimentează secţia.

Pentru ridicarea fiabilităţii în alimentare a consumatorilor se efectuează alimentarea lor din


două părţi. În acest caz la defectarea uneia din sursele de alimentare, funcţionarea consumatorilor
se va asigura prin reţeaua nedefectată. Secţionarea schemei de alimentare simplifică relativ
protecţia prin relee, măreşte precizia funcţionării ei, măreşte tensiunea remanentă pe bare ce
alimentează staţia de transformare în caz de distribuţie şi micşorează valoarea curentului de
scurtcircuit. Întreruperea în alimentare în caz de avarie a elementelor de alimentare se înlătură
prin conectarea automată a consumatorilor la sursa de rezervă. Succesul acţionării A.A.R. conţine
90-95%. Efectul înalt tehnico-economic şi simplicitatea schemei A.A.R. au dus la utilizarea lor
largă în sistemul energetic. Revenirea la schema iniţială a staţiei de transformare după apariţia
tensiunii la barele de lucru o efectuează personalul operativ. Aşa scheme se utilizează la staţiile
fără personal operativ.
A.A.R. a întrerupătorului de secţionare restabileşte alimentarea consumatorilor la deconectarea
transformatorului sau a liniei de alimentare. În regim normal întrerupătorul transformatorului este
anclanşat, iar întrerupătorul de secţionare este deconectat.
Alegem A.A.R. de tipul ATl cu următorii parametrii:
Ual=230V, măsoară tensiunea în diapazonul 100...500V,
Min=0,7...0,98Ue- reglajul Max=1,02...1,2Ue,
T=0,5...120s-timpul de reţinere.

30
Figura 5. Control sistem automat de anclanşare automată a rezervei.

9.2. Schema reglajului automat a puterii bateriilor de condensatoare.

Pentru a asigura o funcţionare mai normală, mai economă a instalaţiilor de compensare a


puterii reactive cu baterii de condensatoare se foloseşte reglarea automată în trepte a puterii
reactive generate de baterii de condensatoare. Reglarea poate fi realizată în dependenţă de curent,
putere şi tensiune şi în dependenţă de factorul de putere. Reglarea automată în dependenţă de
tensiune se întrebuinţează în cazurile cînd trebuie de mărit factorul de putere şi de menţinut
valoarea tensiunii receptoarelor la nivelul celei nominale. Acest tip de reglare automată este cel
mai des folosit la staţiile de transformatoare la întreprinderi industriale.
KM-contactor magnetic;
DO-dispozitiv orologic;
KT1,KT2,KT3-relee de timp;
KL1,KL2-relee intermediare;
SB1,SB2,SB3-butoane pentru comanda manuală a instalaţiei cu condensatoare;
KV1,KV2-relee de maximă tensiune;
VD1,VD2-diode,prevăzute pentru a exclude posibilitatea de conectare a instalaţiei cu
condensatoare la reţea în cazul acţionării KV1,adică cînd tensiunea este ridicată,şi invers.

31
Figura 6 Schema reglării automate a puterii bateriilor de condensatoare într-o treaptă.

9.3. Schema de semnalizare şi măsurare.

Schema de semnalizare a punerii la pămînt este realizată cu ajutorul unui releu de


semnalizare conectat la înfăşurarea în stea a transformatorului de tensiune de tip HTMИ-0,4-
66У3.
Schema de măsurare este compusă din contoarele de evidenţă a energiei active
transformatoarelor de curent şi de tensiune . Contoarele se instalează între reţeaua sistemului de
alimentare şi reţeaua consumatorilor.

PA PA PA PI PI PI
TA1 TA2 TA3

TV

PV
KV

Figura 7. Schema de măsurări şi evidenţă a energiei electrice.

32
ÎNCHEIERE

În proiectul de an a fost elaborat sistemul de alimentare cu energie electrică a unei secţii mecanice
a uzinei constructoare de masini din industria grea.
În lucrarea prezentată am realizat alimentarea secţiei prin intermediul unui КТП 2x630,echipat
cu 2 transformatoare de 6300kVA fiecare,am ales КТП cu 2 transformatoare deaorece în secţie
sunt prezente receptoare electrice de categoria a 2,(conform NAIE se recomandă pentru
receptoarele de categoria a 2 instalarea în PT a 2 transformatoare ).Transformatoarele
funcţionează în paralel fiecare alimentînd secţia proprie.Secţionarea e realizată printr-un
întreruptor automat echipat ,în regim normal cu dispozitiv de anclanşare automată a
rezervei,acesta permiţînd separarea porţiunii cu defect şi alimentarea receptoarelor din afara zonei
afectate de regimurile anormale.
Repartizarea energiei electrice în secţii se realizează printr-o reţea radială,care ridică fiabilitatea
alimentării secţiei.Legătura cu nodurile se realizează prin cabluri,distribuţia în nod fiind realizată
prin intermediul dulapurilor de distribuţie si a conductoarelor bare.
Calculul curenţilor de scurtcircuit trifazat al reţelei în raport cu cel mai îndepărtat receptor
electric a fost efectuată pentru a verifica conductoarele bare la curentul de scurtcircuit.

33
Puterea reactivă se compensează cu baterii de condensatoare 0,4 kV instalate în încăperea
postului de transformare. Cu BC se compensează total puterea reactivă necesară receptoarelor
electrice din secţia întreprinderii.Astfel neajunsul de putere reactivă este acoperit.

BIBLIOGRAFIE

1.Федоров А.А.,Старкова Л.Е.Учебное пособие для курсового и дипломного


проектирования по электрснабжению промышленных
предприятий.М.:Энергоатомиздат,1987.
2. Рожкова Л.Д., Козулин В.С. Электрооборудование станций и подстанций. М.:
Энергоатомиздат, 1987.
3.Федоров А.А.,Каменева В.В. Основы электрснабжения промышленных
предприятий.М.:Энергоатомиздат,1984.
4.Romanciuc I. Alimentarea cu energie electrică a întrprinderilor.Îndrumar de
proiectare.U.T.M.Chişinău,1999.
5.Неклепаев Б.Н., Крючков И.П. Электрическая часть электростанций и подстанций.
Справочные материалы для курсового и дипломного проектирования. М.:
Энергоатомиздат, 1989.
6.Справочные материалы для курсового и дипломного проектирования систем
электроснабжения промышленных предприятий/Грейнер Г.Р.,Романчук И.В.Кишинев:
Ротапринт КПИ им.С.Лазо,1987.
7.Правила устройства электроустановок. М.: Энергоатомиздат, 1985.

34
8.Справочник по проектированию электроснабжения/ Под ред. Барыбина Ю.Г. и др. М.:
Энергоатомиздат, 1990.
9.Киселев Ю.Я.,Красножан Л.С. Расчет токов коротково замыкания для релейной защиты
и системой автоматики. М.: Энергия.
10. Справочник по электроснабжению и электрооборудованию. Т.1./ Под общ. ред.
Федорова А.А. М.: Энергоатомиздат, 1986
11. Catalogul „Socomec industrial”
12. Prais listul companiei „Electrotehnoimport” SRL .

35