Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară

”Ion Ionescu de la Brad” Iași

Facultatea de Agricultură
Specializarea E.M.I.A.I.A.
Proiect la disciplina Utilaje din industria alimentară

Proiectarea unei linii tehnologice pentru obținerea vinurilor

albe

Profesor îndrumător Student

1
 Cuprins

I. Caraceristicile materie prime și a produsului finit pagina 3

II. Descrierea operațiilor tehnologice pagina 5
III. Schema tehnologică pentru obținerea vinului alb pagina 15
IV. Descrierea utilajelor folosite în cadrul liniei tehnologice pagina 17
V. Descrierea utilajului principal și exploatarea acestuia
(presa discontinuă pneumatică) pagina 20
VI. Bibliografie pagina 22

2
 I.Caracteristicile materiei prime și ale produsului finit

Pornind de la afirmația lui Louis Pasteour că ”o masă fără vin este ca o zi

fără soare”, putem afirma fără a greși că vinul este una dintre licorile cele mai
apreciate de umanitate din cele mai vechi timpuri ale civilizației și până în zilele
noastre.
De-a lungul timpului oamenii au căutat să obțină o băutură care să
corespundă gustului fiecăruia, motiv pentru care în zilele noastre avem o mare
diversitate de vinuri.
Vinul este o băutură obținută exclusiv prin fermentația alcoolică a
strugurilor proaspeți, zdrobiți sau nezdrobiți, precum și a mustului de struguri.
Criteriile care împart vinurile în categorii nu sunt deloc puține, începând cu
cele aflate la îndemână (culoarea, gustul, mirosul) și încheind cu cele care ne fac să
vorbim despre noblețea unui vin (vechimea, soiurile rare).
Vinurile, în funcție de culoare, pot fi roșii, albe sau roze.
În cele ce urmează vom trata in mod separat vinurile albe. Acestea provin din
soiuri de struguri precum :

 Sauvignon Blanc
 Fetească Albă
 Fetească Regală
 Grasă de Cotnari
 Zghihară de Huşi

3
  Tămâioasă Românească
 Riesling
 Chardonnay
 Traminer
 Pinot Gris/Grigio
 Galbenă de Odobești 
Un alt criteriu de clasificare a vinurilor este cel în funcție de cantitatea de zahăr
rezidual. Iată care sunt cele patru categorii:
 

o vinuri seci - cel mult 4 grame de zahăr rezidual la un litru

o vinuri demiseci - 4,1-12 grame de zahăr rezidual la un litru
o demidulci - 12,1-50 de grame de zahăr rezidual la un litru
o dulci - peste 50 de grame de zahăr rezidual la un litru
 
Învechirea vinului este o tehnică specifică prin care vinul este lăsat o anumită
perioadă în recipiente mari, pentru îmbunătățirea aromelor și a buchetului. Cea mai
comună metodă de învechire a vinului constă în depozitarea acestuia în butoaie de
stejar - așa-numitele baricuri -, însă tot mai mulți producători optează pentru
recipiente din alte materiale care nu afectează gustul vinului, cum ar fi butoaiele
din oțel sau damigenele din sticlă.
 
Deși multă vreme s-a considerat că vinul este cu atât mai bun cu cât este mai vechi,
studii recente au demonstrat că acest lucru nu este adevărat.
 
De fapt, la nivel mondial, aproape 90% din vinurile produse sunt destinate
consumului în primul an de la producție, în timp ce doar 1% din vinul produs este
învechit pentru o perioadă mai mare de cinci ani.

4
 II.Descrierea operațiilor tehnologice

Culesul și transportul strugurilor: aceaste operații trebuiesc realizate

astfel încât să se evite spargerea boabelor pentru a evita contactul fizic dintre faza
lichidă și faza solidă a acestora.
Calitatea vinului este data și de compușii din pielița strugurilor, motiv pentru care
este imperativ ca aceștia să ajungă intr-un timp cat mai scurt la centrul de
vinificație.

Recepția cantitativă și calitativă :

Recepția cantitativă se realizează prin metode clasice de cântarire
Recepția calitativă se referă în primul rând la conținutul în zaharuri :
- pentru vinuri albe de consum curent, o cantitate de minimum 136 g
per litru;
- pentru vinurile albe de calitate, minimum 170g per litru.
La recepția calitativă se urmărește, de asemenea și starea e sănătate a strugurilor,
urmărind prezența mucegaiurilor sau a altor boli ce ar putea influența calitatea
finală a vinului.

Zdrobirea și dezciorchinarea:
Zdrobirea presupune distrugerea structurală a boabelor de strugure pentru a elibera
mustul din interiorul acestora. Se realizează cu utilaje care funcționeză după
principiul laminării și centrifugării. Prin operația de zdrobire, microflora prezentă
pe suprafața strugurilor este împraștiată in toată masa mustuielii.

5
Dezciorchinarea are rolul de a elimina ciorchinii din masa mustuielii, intrucât
aceștia, împreună cu sâmburii vor da un gust greoi, neplăcut vinului. Motiv pentru
care dezciorchinarea este o operție obligatorie in obținerea vinurilor de calitate.
Se poate realiza separate sau concomitant cu zdrobirea strugurilor, în funcție de
tipul de utilaj folosit.

Sulfinarea:
Aceasta presupune debitarea de bioxid de sulf (SO2) in masa mustuluielii
obținute,operație absolut necesară pentru a evira oxidarea produsului. Se datoreaza
proprietății SO2 de a reacționa mai întâi cu oxigenul și astfel de a elimina efectele
nedorite ale acestiua.
Indirect SO2 mai are şi alte însuşiri, de aceea utilizarea dioxidului de sulf în
vinificaţie se face în următoarele scopuri:
 protecţie antioxidantă a strugurilor, mustuielii şi mustului
în timpul prelucrării;
 inactivarea microorganismelor;
 limpezirea mustului;
 stoparea fermentaţiei alcoolului (pentru vinurile dulci);
 asigurarea evoluţiei normale a vinurilor în timpul
păstrării;
 dezinfectarea spaţiilor de vinificare a vaselor, utilajelor,
etc.
Cea mai mare parte din SO2 formează cu apa din must şi vin acid sulfuros.
Se aplică doze între 5 și 15 g|\hl, în funcție de starea materiei prime.

Separarea mustului ravac:

6
După zdrobirea şi dezciorchinarea strugurilor, separarea mustului de boştină se
poate realiza spontan, pe cale gravitaţională numită şi scurgere liberă sau separarea
poate fi provocată şi se numeşte scurgere intensificată. În ambele situaţii
operaţiunea de separare a mustului de boştină se realizează cu ajutorul unor
instalaţii speciale numite scurgătoare care, după principiul de funcţionare pot fi de
două categorii:
- scurgătoare gravitaţionale statice;
- scurgătoare gravitaţionale dinamice.
În prima categorie se include scurgătoarele gravitaţionale cu scurgere liberă,
iar în a doua se include scurgătoarele gravitaţionale cu scurgere intensificată.
Separarea mustului răvac se poate efectua prin metode statice sau dinamice,
o atenţie deoasebită trebuind a fi acordată protejării împotriva oxidărilor (reducerea
duratei, sulfitare raţională).
Presarea :
Presarea: este operaţia cea mai importantă care detemină atât randamentul
în must cât şi consecinţele pe care le are asupra calităţii produselor obţinute.
Presarea se va executa rapid, fără prea multe manipulări sub protecţia de
SO2, cu folosirea unor valori ale presiunii, astfel încât să se obţină un randament
ridicat în must, dar care să nu dăuneze calităţii diferitelor fracţiuni de must.
Pentru vinuri de calitate superioară se recomandă folosirea preselor
discontinui, cele continui fiind destinate pentru vinurile de consum curent.
Tehnologia de presare a boştinei este determinată de ;
- caracteristicile materiei prime – strugurii;
- categoria de vin ce urmează a se obţine.
Astfel la vinificarea strugurilor albi separarea mustului prin presare se
realizează după scurgerea mustului răvac, boştina fiind proaspătă.
Obiectivele presării sunt:
- asigurarea unui randament cât mai mare în must sau vin cu însuşiri
tehnologice corespunzătoare, adică procentul scăzut de burbă,
substanţe tanante minerale;

7
 - timpul de presare redus;
- prin presare să se evite spargerea seminţelor şi strivirea exagerată a
ciorchinilor, când acestea nu au fost eliminate prin dezciorchinare.
Factorii care influenţează randamentul şi calitatea presării sunt:
- caracterisiticile boştinei ce urmează a fi presată;
- caracteristicile tehnice ale preselor folosite;
- modul cum este condusă presarea.
Caracteristicile boştinei interesează din punct de vedere al consistenţei care
este determinată de starea de sănătate a strugurilor şi de componentele solide ce o
alcătuiesc: pieliţe, ciorchine.
În general la presarea boştinei din strugurii albi, operaţiunea e mai greoaie
datorită conţinutului ridicat în zaharuri a mustului, pectină, mucegai.

Ameliorarea
Ameliorarea se poate realiza în anii când strugurii au constituţie deficitară în
unii componenţi, pentru prepararea vinurilor calitative cu o compoziţie constantă
de la un an la altul. Corecţia se efectuează numai în conformitate cu legislaţia în
vigoare care prevede un adaos maxim de 30g/l zahăr şi până la 1,5g/l acid tartric
(pentru creşterea acidităţii).

Limpezirea mustului şi separarea burbei

Limpezirea mustului şi separarea burbei este o operaţie ce are efect pozitiv
asupra însuşirilor şi stabilităţii vinului. Procedeul de limpezire a mustului şi
eliminarea burbei se numeşte deburbare.
Burba are în alcătuire impurităţi solide provenite din particule de pământ,
resturi de pesticide, fragmente de frunze, struguri uscaţi, fragmente de ciorchine,
levuri şi pieliţă, pulpă, seminţe, substanţe pectice, protidice, tanante.
Cantitatea de burbă este dependentă de tehnologia de prelucrare a
strugurilor. Deburbarea este considerată în cazul vinificaţiei moderne o fază
tehnologică importantă, obligatorie. Menţinută în must, burba suferă un proces de

8
maturare prin care constituienţii solubili din impurităţi solide trec în faza lichidă,
care pot transmite mustului gusturi şi mirosuri străine.
Deburbarea constă în limpezirea vinului de burbă, depusă în partea
inferioară a vasului, depusă în procedee sedimentare. Operaţia de separare a celor
două faze lichid – solid se poate realiza prin mai multe procedee:
- sedimentare – decantare;
- centrifugare;
- filtrare;
- flotaţie.
Se face limpezirea vinului cu SO2 asociat cu bentonită. Se are grijă să nu se
facă o limpezire prea avansată pentru a nu lipsi vinul de unii compuşi valoroşi, care
ar diminua considerabil conţinutul mustului în microorganisme utile (în special
drojdii).
Se recomandă ca în cazul musturilor obţinute din recolte sănătoase, durata să
nu depăşeasca 6 – 12 ore.
Fermentaţia mustului
Fermentaţia alcoolică se desfăşoară sub acţiunea enzimelor elaborate de
drojdii, prin care zaharurile sunt transformate în alcool etilic şi dioxid de carbon şi
numeroşi alţi produşi secundari (glicerol, alcooli superiori aromaţi, acizi, etc.).
Fermentţia alcoolică poate fi spontană sau provocată.
a. Fermentaţia spontană se poate produce datorită drojdiilor, ajunse
întâmplător în must, prin căile arătate anterior;
b. Fermentaţia dirijată (provocată) are în vedere eliminarea
microflorei spontane şi introducerea de levuri selecţionate.
Înlăturarea microflorei spontane din must se poate face prin tratare cu
substanţe ce inhibă activitatea levurilor (ex. SO2). Această operaţie este urmată de
o limpezire şi tragere a mustului în vase de fermentare foarte bine curăţate, în care
se introduce masa de levuri selecţionate.
Indiferent de natura levurilor din must, în procesul de fermentaţie alcoolică
se disting trei faze:

9
 A. faza prefermentativă
B. faza fermentaţiei tumultoase
C. faza postfermentativă

A. Faza prefermentativă durează de la introducerea mustului în vasele

de fermentaţie şi până la începerea degajării evidente de CO2.
Mustul se tulbură treptat, urmare a înmulţirii rapide a drojdiilor, iar
temperatura începe să crească (18 – 200C). În acest timp pentru
declanşarea fermentaţiei este nevoie de aer. Faza durează 1 – 3
zile.
B. Faza fermentaţiei tumultoase este delimitată de începutul şi de
sfârşitul degajării imense de CO2. Această degajare de CO2
împreună cu scăderea densităţii mustuluil, indică o scădere a
conţinutului în zaharuri şi creşterea conţinutului în alcool. Faza
durează 5 – 14 zile.
C. Faza postfermentativă este marcată de “liniştirea” masei lichidului.
Temperatura începe să scadă treptat. Particulele în suspensie încep
să se depună. Pe tot parcursul fermentaţiei se fac observaţii (citiri)
de 2 - 3 ori pe zi, asupra temperaturii şi densităţii, pentru a se putea
face la nevoie intervenţiile cuvenite.
Pentru asigurarea în bune condiţii a fermentaţiei alcoolice se vor respecta
următoarele:
 Se asigură pentru levuri un mediu optim şi înmulţire cu
referire la sursa de IX, vit., condiţii de temperatură, aeraţie;
 Se asigură unele condiţii materiale şi tehnice pentru
fermentaţia mustului, vase de fermentaţie, pâlnii de
fermentaţie, maiele de levuri.
 Supravegherea proceselor de fermentaţie alcoolică.
Dintre materialele care însoţesc procesele de fermentaţie, o importanţă o
reprezintă vasele şi pâlniile de fermentaţie. Vasele de fermentaţie trebuie să fie

10
curate, fără mirosuri străine. Vasele de fermentaţie pot fi din lemn, butoaie şi
bidoane din beton armart, cisterne protejate, din oţel, inox.
Umplerea vaselor de fermentaţie nu se face complet, pentru fiecare vas se
lasă aşa numitul gol de fermentaţie, care reprezintă 10 – 20% din capacitatea
vasului.
Pâlniile de fermentaţie au forme şi mărimi confecţionate din ceramică, sticlă,
material plastic, tablă inoxidabilă.
Fermentaţia mustului se desfăşoară la 16 – 180C. După terminarea
fermentaţiei vinul este transportat imediat de pe drojdii.
În concluzie se poate aprecia că printr-o vinificare raţională se pot obţine
vinuri albe de calitate şi din struguri coloraţi. Fermentarea este un proces complex,
cu implicaţii directe asupre calităţii produsului finit, fiind condiţionat de o
multitudine de factori. Se desfăşoară în vase de natură şi mărimi diferite, cele mai
recomandate fiind cele de lemn, nu prea mari pentru a asigura temperaturi de
fermentare convenabile pentru obţinerea unor vinuri cu însuşiri plăcute şi stabile.
Faza de formare a vinurilor albe
Faza de formare a vinurilor albe începe odată cu faza fermentaţiei alcoolice
şi durează până la efectuarea primului pritoc. În această perioadă au loc multiple
procese de natură fizică, chimică, biochimică, fizico-chimică.

Dintre fenomenele fizico-chimice cele mai importante sunt:

- degajarea de CO2;
- sedimentarea treptată a precipitalelor formate în timpul fermentaţie
alcoolice şi în această etapă (substanţe proteice, polifenoli, substanţe
pectice, săruri tartrice).
În această etapă procesele dominante sunt cele de natură biochimică, legate
în primul rând de îmbogăţirea vinului în unii compuşi valoroşi: amoniac, enzime
nefermentascibile datorită fenomenului de autoliză a celulelor levurice.

11
 Procesul de autoliză poate fi dăunător atunci când determină acumularea
unor cantităţi mai mari de azot asimilabil ce contribuie la instabilitatea vinului şi
apariţia unor compuşi cu miros neplăcut.
Tot în această etapă are loc declanşarea fermentaţiei malolactice, acidul
malic fiind degradat de către bacteriile lactice specifice în acid lactic şi CO2 cu
reducerea corespunzătoare a acidităţii. Pe parcursul acestor faze se efectuează
unele operaţii tehnologice – facerea plinului, deoarece datorită degajării CO2 şi a
scăderii temperaturii scade volumul, corecţia cantităţii de SO2 (dioxid de sulf).
Fenomenele complexe ce au loc determină transformări vizibile asupra
limpidităţii, cât şi asupra însuşirilor gustativ-olfactive, vinurile devenind limpezi,
cu miros şi gust ce se apropie tot mai mult de cel caracteristic soiului, mult mai
plăcute şi mai stabile.
Filtrarea cu filtru cu Kieselgur: este o soluție foarte practicată in lume,
atunci când avem de a face cu cantități mari de vin și un grad mic de impiurificare
a vinului. Acest procedeu duce la o filtrare foarte fină a produsului, de aceea este
utilizat în faza postfermentativă.
Ambalarea: Se realizează in butelii de sticlă de diferite dimensiuni, cele de
0,75 l fiind utilizate pe scară largă la nivel mondial. Ambalajele utilizate trebuiesc
obligatoriu spălate înainte de ambalare, pentru a evita contaminarea vinului cu
orice fel de produs, aici urmând să fie depozitat perioade lungi de timp (maturat).
Buteliile se dopuiesc cu dopuri de plută sau alte material.

12
 III.Schema tehnologică pentru obținerea vinului alb.

Struguri albi
Maia drojdie selecţionată SO2

Transport

Receptie cantitativă şi calitativă

Zdrobire-Desciorchinare

Mustruială

Sulfitare mustruială

Boştină

Tescovină
Presarea discontinuă

Must de presă

Must I Must II

Asamblare

Limpezire - Deburbare Burba

Ameliorare

13
 Însămânţare cu maia

CO2 Fermentaţie alcoolică

Drojdie Tragerea vinului de pe drojdie

Butelii Vin nou de calitate Dopuri Etichete

Condiționar

Dozare

Dopuire

Etichetare

Depozitare

14
 IV.Descrierea utilajelor folosite în cadrul liniei tehnologice

Buncăr de recepție struguri – model UCV – TIMINOX – 20

Acest buncăr de recpție este realist în întregime din oțel inoxidabil AISI 304 (oțel
austeritic non-magnetic). Este prevăzut cu un șnec transportor, care poate fi dotat
cu o bandă cauciucată pentru protecția strugurilor. Șnecul este acționat de un
motoreductor prevăzut cu invertor. Șnecul are evacuarea de Ф 400 mm, iar
capacitatea utilajului este de 2000 l / oră.
Zdrobior – desciorchintor model EMME 80.
Este construitndin oțel inoxidabil. Are o capaciate de 8...10 tone/oră. Grupul
zdrobitor este alcătuit din 2 role din cauciuc care pot fi ajustate, în funcție de
intensitatea zdrobirii, sau pot fi coplet demontate, daca se dorește o procesare fără
această etapă. Sunt acționate de un motor electric trifazat cu puterea de 0,55 kw,
iar longitudinal sunt prevăzute cu caneluri, numărul lor fiind variabil de la 2 la 8.
Grupul desciorchinător este alcătuit dintr-un ax bătător pe care sunt montate
spatule, reglabile pe înclinație, și un cilidru perforat care poate fi nlocuit cu alul cu
găuri mai mari sau mai mici, în funcție de tipul de struguri presați.
Grupul este antrenat de un electromotor de 2,2 kw, prevăzut cu invertor, iar la
partea inferioară se află un recipient dotat pentru boștină cu șnec pentru transportul
acesteia către pompă.
Presă pneumatică discontinuă - model Zeta
Această presă este utilizată in producția vinurilor de calitate superioară. Este
confecționată din oțel inoxidabil AISI 304. La acest model de presă sistemul de
presare este de tip închis, umplerea și golirea realizându-se printr-o ușă glisantă
care, opțional poate fi acționată pneumatic.
Această ușă care asigură o inchidere ermetică, oferă posibilitatea ca strugurii să
poată fi macerați in tambur.
Jumătate din tambur este acoperită cu o membrană impermeabilă, iar pe cealaltă
jumătate se gasesc canale perforate pentru scurgere.

15
 Cu ajutorul unui compresor de aer încorporat, se creează presiunea dorită pentru
presare în membrană, care își mărește volumul și astfel comprimă strugurii/
mustruiala. Mustul curge prin canalele de scurgere în vasul de colectare.
Presa poate fi alimentată prin intermediul ușilor glisante sau printr-un racord
pentru mustruială, dotat cu un robinet tip bilă.
Presa este dotată cu senzori pentru cilindu plin și manometru.
Filtru Kieselgur tip K (sau diatomit)
Se adesează cramelor de dimensiuni medii și mari. Este realizat din inox alimentar
AISI 304, prevăzut cu discuri orizontale (între 12 și 30 de bucăți). Descărcarea
reziduului de Kieselgur se face manual, după utilizare.
Filtru este dotat cu un dozator de Kieselgur și un agitator pentru un amestec
uniform. Are în componență o pompă centrifugă cu rortor din cauciuc alimentar cu
o putere de 3 kw.
Suprafața de filtrare a acestui filtru poate varia între 2 și 5 metri pătrați, iar
capacitatea maximă de filtrare între 4000 și 10000 de litri / oră.
(www.internavytec.ro)
Vinificatorul tip UNI
Acest vinificator asigură toate condițiile pentru procesele de cupajare,
fermentare și deburbare. Se adresează cramelor cu capacitate mare de producție,
având un volum cuprins între 20 și 70 m 3/ uniate. Este construit din oțel inoxidabil
AISI 304.Este prevăzut cu o gură de vizitare superioară și o alta ovală.
Pentru recircularea mustului, vinificatorul are în componență o pompă. De
asemenea, are o valvă de admisie – evacuare, un robinet de probă, precum și un
robinet de golire.
Vinificatorul este prevăzut cu o manta de încălzire/răcire, pentru a avea un
control foarte precis a temperaturii, temperatura care este automatizată de la un
panou special.

16
 Unitate monobloc pentru clătire – umplere – dopuire
Sistemul este confecționat din oțel alimentar AISI 304. La clătire, sistemul este
semiautomat și realizează clătirea cu apă sterilizată, având 10 posturi de clătire.
Umplerea se realizează gravitațional cu ajutorul a 6 valve cu mișcare automată,
sistemul de ridicare a sticlelor fiind acționat pneumatic.
Dopuitorl este acționat mecanic, cu butoane pentru operare, distribuția lor
realizându-se automat dintr-o magazie specială.
Pompa de alimentare este controlată de un panou de comandă. Productivitatea
este de 350...900 sticle / oră.(www.utilajecrame.ro)
Unitate monobloc de etichetare ET – rotativă.
Este confecționtăn din oțel inxidabil AISI 304. Are acționare electropneumatică
de tip automat, prevăzută cu un motor de 1,5 kw și un consum specific de 450 l/
oră de are compriat. Funcționează în configurația cu două role de etichete și are o
capacitate maximă de 6000 sticle / oră. Poate eticheta butelii cu înălțimi între H =
200 ÷ 370 mm și diametre între Ф = 50 ÷ 120 mm.(www.tminox.ro)
Sulfodozatorul în flux
Se utilizează la dozare SO2 lichid în timpul procesării strugurilor. Ca și
construcție, este alcătuit dintr-un rezervor din inox AISI 316L (oțel laminat
austeritic cu molibdem, crom și nichel) cu proprietăți anti-corozive îmbunătățite
față de inoxul alimentar 304.
Rezervorul este prevăzut cu o gură de vizitare DN 200, supapă de admisie/
evacuare, una sau două pompe cu piston de dozare, indicator de nivel și un panou
de comandă.
Volumul variază între 300 ÷ 1500 litri, în funcție de necesitățile cramei, iar
debitul maxim este de 28 litri / oră. (www.tminox.ro)

17
 V. Descrierea utilajului principal și exploatarea acestuia
(presa discontinuă pneumatică)

Presa discontinuă cu membrană laterală este soluția ideală utilizată pentru

obținerea de produse de vinifivcație de calitate superioară, atât pentru strgurii
proaspăt culeși, cât și din tescovină.
Presa este realizată integral din oțel inoxidabil alimentar AISI 304, cu o
deschidere largă, ceea ce permite o încărcare și o descărcare facilă. Tehnologia
acestei prese permite gestionarea fiecărei etape de procesare. Programul de
funcționare permite folosirea în mod complet automat a utilajului, precum și o
folosire la modul ”manual”.
Încărcarea se poate realiza axial, prin intermediul unor valve sferice, precum și
prin intermediul ușei glisante.
La partea inferioară, presa este prevăzută cu un vas colector realizat din inox
alimentar, prevăzut cu roți pentru a ușura transportul.
Presa are inclus un compresor de aer comprimat cu ajutorul căruia se realizează
volumul de aer necesar gonflării membranei în vederea realizării presării.
(www.loredo.ro)

Principiul de funcționare : strugurii pentru presat sunt introduși in interiorul

presei prin intermediul ușii glisante superioare sau, în cazul mustruielii, este
vehiculată cu ajutorul unor pompe de alimentare prin valvele sferice.
Membrana gonflată cu ajutorul aerului comprimat realizat de comprsorul
încorporat, presează strugurii sau mustruiala și astfel se extrage mustul care este
evacuat în vasul colector situat în partea inferioară a presei.
Membrana este prevăzută cu pliuri pentru reținerea impurităților solide grosiere,
care sunt evacuate după terminarea procesului de presare.
Prin reglarea presiunii de lucru a membranei se realizează obținerea fracțiilor de
must de calități diferite.

18
 Datorită ușii glisante etanșe cu care este prevăzută presa, se poate realiza și
procesul de fermentare a tescovinei.
Capacitatea de lucru a acestei prese variază între 500 și 6000 de kilograme de
struguri și de la 800 până la 16000 de litri de mustruială, în funcție de model și
necesitățile vinificatorilor.

VI. Bibliografie

1.www.scribd.ro
2.www.utilajecrame.ro
3.www.internavytec.ro
4.www.tmino.ro
5.www.loredo.ro

19