Sunteți pe pagina 1din 9

AFECŢIUNILE PLEURO-PULMONARE C.

solitare
SUPURATIVE D. centrale
(Abcesul pulmonar, Boala bronşiectatică, E. bilaterale
Gangrenul pulmonară, Pleureziile
purulente nespecifice) 6.CM. Abcesele pulmonare secundare unor
embolii septice sunt:
1.CS. Factorul etiologic (mecanismul) A. centrale
principal in dezvoltarea abcesului şi B. multiple
gangrenei pulmonare este: C. periferice
A. factorul bronhogen D. solitare
B. traumatismele E. bilaterale
C. boala bronşiectactică
D. emboliile septice 7.CS. Care simptom nu este caracteristic
E. răspândirea infecţiei din focare purulente pentru I faza a abcesului pulmonar acut?
din vecinătate A. tuşea
B. sindromul de intoxicatie septico-
2.CS. Cauza principala in dezvoltarea purulenta
gangrenei pulmonare este: C. expectoraţie purulentă
A. reactivitatea imunologica scăzuta D. dispnee
B. vârsta înaintata a pacientului E. sindromul algic
C. bolile concomitente
D. flora microbiană 8.CM. Care sindrom se diminuează în faza a
E. reactivitatea imunologică scăzuta şi flora două a abcesului pulmonar acut?
microbiana A. hemoptizia
B. tuşea
3.CS. Care flora microbiana mai frecvent C. expectoraţie
provoacă declanşarea gangrenei pulmonare? D. dispnee
A. protozoarele E. intoxicaţie septico-purulenta
B. fungii
C. flora microbiana aeroba gram-pozitiva 9.CS. Sindromul fizic caracteristic pentru
D. flora microbiana aeroba gram-negativa faza I a abcesului pulmonar este:
E. flora microbiana anaeroba neclostridiană A. sindromul de hiperinflatie pulmonara
B. sindromul de condensare pulmonara
4.CS. Care este localizarea mai frecvente a C. devierea mediastinului contralateral
abceselor pulmonare prin aspiraţie: D. sindromul fizic cavitar
A. segmentele bazale anterioare ale lobilor E. sindromul de revărsat pleural
inferiori
B. segmentele laterale ale lobilor inferiori 10.CS. Sindromul fizic caracteristic pentru
C. segmentele apicale ale lobilor superiori faza a doua a abcesului pulmonar acut:
D. segmentele anterioare ale lobilor A. sindromul de hiperinflaţie pulmonară
superiori B. sindromul de condensare pulmonară
E. segmentele posterioare ale C. devierea mediastinului contralateral
plămânilor /preponderent lobii superior/ D. sindromul fizic cavitar
E. sindromul de revărsat pleural
5.CM. Abcesele de origine bronhogenică în
majoritatea cazurilor sunt: 11.CS. Care metoda paraclinică de diagnostic
A. multiple este mai informativa in faza I a abcesului
B. periferice pulmonar acut ?
A. scanarea cu radionuclizi A. generalizarea procesului septico-
B. bronhoscopia purulent cu abcese la distanţă
C. tomografia asociata cu puncţie B. piopneumotoraxul
transtoracală C. hemoragia
D. ultrasonografia D. mediastenita acută
E. bronhografia E. afectarea plămânului sănătos

12.CM. Cea mai informativă metodă de 17.CS. Cea mai gravă şi periculoasă
diagnostic în faza a II a abcesului pulmonar complicaţie a abcesului pulmonar acut este:
acut este: A. pleurezia seroso-fibrinoasa
A. angiopulmonografia B. pleurezia purulenta
B. radiografia de ansamblu în doua C. pleurezia purulenta cu fistula bronşică
proiecţii D. hemoragie profuză
C. scanarea cu radionuclizi E. medistenita acută
D. tomografia
E. ultrasonografia 18.CS. Hemoragia profuză survine mai
frecvent în:
13.CS. Imaginea radiologica caracteristica A. boala bronşiectatică
pentru gangrena pulmonara este: B. abcesele pulmonare
A. condensarea plămânului C. tuberculoza pulmonară
B. sindromul de hiperinflatie D. cancerul pulmonar
C. formaţiune cavitară solitară E. gangrena pulmonară
D. imagine lichidiana plina bine delimitată
E. opacitate pulmonara răspândite cu 19.CS. Sursa hemoragiei profuze în gangrena
focare de destrucţie /fagure de albină/ şi abcesele acute pulmonare mai frecvent
este:
14.CS. Cu care forma a empiemului închistat A. eroziuni ale mucoasei bronhiilor
diagnosticul diferenţial a abcesului pulmonar B. ramurile arterei pulmonare
este mai dificil? C. arterile intercostale
A. empiem apical D. cârja şi aorta toracică
B. empiem mediastinal E. arterile bronşice
C. empiem interlobar cu fistula bronşică
D. empiem parietal 20.CS. Metoda veritabilă de determinare a
E. empiem supradiafragmal florei microbiene in abcesul si gangrena
pulmonară este:
15.CS. Cu care dintre formaţiunile cavitare A. în sputa expectorata
ale toracelui diagnosticul diferenţial al B. în lichidul de lavaj aspirat
abcesului pulmonar este mai dificil de C. în conţinutul aspirat in timpul
efectuat? bronhoscopiei
A. cancerul pulmonar forma atipică D. în frotilul nazo-faringian
B. tuberculoza pulmonara forma excavată E. în materialul prin puncţia transtoracală
C. chist supurat cu fistulă bronşică
D. boala bronşiectatică 21.CM. Metodele principale de tratament ale
E. abces mediastinal abceselor şi gangrenei pulmonare sunt:
A. corecţia metabolismului hidro-salin
16.CS. Complicaţia cea mai frecventa a B. antibioticoterapia
abcesului piogen pulmonar acut: C. dezintoxicaţia
D. asanarea locala a focarului purulent
E. imunocorecţia activă E. rezecţia pulmonară

22.CS. Metoda de elecţie pentru asanarea a 27.CS. În aprecierea rezultatelor


abcesului pulmonar acut este: tratamentului conservator al abcesului
A. inhalaţii cu aerozoli pulmonar acut, care afirmaţie nu este corectă?
B. drenajul postural A. însănătoşirea are loc în 80-85% cazuri
C. toracopleuropneumocinteza cu drenare B. însănătoşirea definitivă (clinică şi
D. lavajul bronşic prin cateterism morfopatologică) - în 25 -40% cazuri
E. bronhoscopia cu lavaj C. însănătoşirea numai clinica se
marchează în 35-50% cazuri
23.CS. Metoda de elecţie în asanarea a D. cronicizarea procesului are loc în 50%
abceselor voluminoase cu sechestre şi din cazuri
intoxicaţie septică pronunţată este: E. mortalitatea constituie 1-2%
A. toracopneumocinteza cu drenaj
B. bronhoscopia 28.CM. Care din cauzele enumerate duc la
C. lavajul bronsic prin cateterism cronicizarea abcesului pulmonar?
D. microtraheostomia A. tratamentul consevator întârziat
E. toracopneumotomia şi drenarea B. terapia antibacteriană defectuoasă
abcesului C. localizarea apicală a abcesului
D. terapia de detoxifiere neadecvată
24.CS. Care din metodele de hemostaza E. abcesul pulmonar voluminos cu sechestre,
practic nu este realizabil în hemoragiile din asanat defectuos
abcesele pulmonare:
A. bronhoscopia cu obstruarea bronhiei de 29.CS. Complicaţia cea mai gravă a abcesului
drenaj pulmonar cronic este:
B. colabarea plămânului afectat A. tuberculizarea cavităţii reziduale
C. embolizarea arterelor bronşice B. suprainfectarea cu fungi
D. toracopneumotomia şi suturarea vaselor C. amiloidoza viscerală
in cavitatea abcesului D. hemoptizia
E. rezecţia pulmonara E. pioscleroza cu bronşiectazii secundare

25.CS. Metoda terapeutică de elecţie în 30.CS. Metoda cea mai eficace de diagnostic
gangrena pulmonara complicată cu hemoragii în abcesul cronic este:
repetate şi importante este: A. angiopulmonografia
A. bronhoscipia cu lavaj B. scanarea cu radionuclizi
B. punctia pleurala repetata C. radiografia de ansamblu
C. pleurotomie minima (închisa) D. bronhoscopia
D. toracopneumotomie cu tamponament E. tomografia şi bronhografia
E. rezecţia pulmonara
31.CS. Care din formele evolutive ale
26.CS. Metoda de baza al tratamentului local abcesului pulmonar cronic nu vor fi supuse
în cazul rupturei abcesului piogen sau tratamentului chirurgical?
gangrenos în cavitatea pleurala, este: A. hemoragii repetate
A. bronhoscopia cu lavaj B. cavitate restantă asimptomatică
B. puncţia pleurala repetată C. progresarea piosclerozei
C. pleurotomie minimă (închisă) D. acutizarea frecventă a procesului
D. toracotomie largă, asanarea, drenarea septico-purulent
cavitaţii pleurale şi abcesului E. cancerizarea cavităţii restante
37.CS. Segmentele lobilor plămânilor sunt
32.CS. Metoda de elecţie în tratamentul următoarele, exceptând:
abcesului pulmonar cronic este: A. lobul superior al plămânului drept are
A. tratamentul medical general trei segmente /1,2,3/
B. bronhoscopie cu lavaj B. lobul mediu are un segment /4/
C. toracopneumotomia cu drenaj C. lobul inferior pe dreapta - 5 segmente
D. terapia antibacteriană /6,7,8,9,10/
E. rezecţia pulmonară D. lobul superior pe stânga - 5 segmente
/1,2,3,4,5/
33.CM. Care din complicaţiile enumerate E. lobul inferior pe stânga - 4 segmente
apar mai frecvent în perioada precoce la /6,8,9,10/
bolnavii operaţi pentru supuraţii
parenchimatoase pulmonare? 38.CM. Locul de plecare al arterelor bronşice
A. bronhospasmul este:
B. plămânul de stres A. artera pulmonară
C. atelectaziile B. arterile intercostale
D. sindromul de încărcare bronşica C. artera axilară
E. bronhopneumoniile D. artera subclavia
E. aorta
34.CS. Cea mai periculoasa complicaţie
pleurala în rezecţiile pulmonare este: 39.CS. Mucoasa bronşiilor este tapetată cu:
A. pleureziile purulente A. epiteliu alveolar
B. fistula bronşică B. epiteliu ciliat
C. supuraţia plăgii C. mezoteliu
D. hemoragiile D. endoteliu
E. atelectaziile E. epiteliu pavimentos

35.CS. Metoda primordială de profilaxie a 40.CS. Peretele bronşiilor are următoarele


empiemului pleural în rezecţiile pulmonare straturi, exceptând:
efectuate pentru supuraţiile parenchimatoase A. stratul mucos şi membrana proprie
este: B. stratul muscular
A. corecţia homeostazei C. stratul submucos
B. administrarea preparatelor D. stratul adipos-celular
antibacteriene E. stratul fibros-cartilaginos şi adventitia
C. corecţia stării imunologice
D. reexpansionarea plămânului şi drenarea 41.CS. Care din indicii volumului respirator
adecvată nu este corect?
E. inhalaţii aerozolice A. volumul inspirator de rezervă 1500-2000
ml
36.CM. Care din următoarele afirmaţii, B. volumul expirator de rezervă - 500 ml
referitoare la structura anatomică a C. volumul rezidual - 1000-1300 ml
plămânilor, nu este corecta? D. volumul respirator - 400-500 ml
A. plămânul stâng este alcătuit din doi lobi E. volumul respirator pe minută - 5000-
B. plămânul drept este alcătuit din trei lobi 10000 ml
C. plămânul stâng este alcătuit din trei lobi
D. plămânul drept este alcătuit din doi lobi 42.CS. Care din indicii capacităţii pulmonare
E. plămânul drept are lob mediu nu este corect?
A. capacitatea vitală - 3000-4000 ml
B. capacitatea totală - 4000-5300 ml 48.CS. Care strat al peretelui bronşic este
C. capacitatea inspiratorie - 2400-3200 ml înlocuit cu ţesut conjunctiv în bronşiectaziile
D. capacitatea reziduală funcţională - 1500 dezvoltate definitiv şi ireversibil (stadiul III)?
ml A. stratul mucos
E. capacitatea respiratorie maximă - 128000 B. stratul submucos
ml C. muşchii netezi
D. cartilajul
43.CS. Care din indicii presiunii gazelor E. toate straturile
sângelui nu este corect?
A. O2 în sângele arterial - 60 mm/Hg 49.CS. Care este simptomul funcţional
B. O2 în sângele venos - 38 mm/Hg dominant al bolii bronşiectatice?
C. O2 în sângele arterial - 98 mm/Hg A. sindromul algic
D. CO2 în sângele arterial – 37,8 mm/Hg B. sindromul hemoptoic
E. CO2 în sângele venos - 42,5 mm/Hg C. sindromul de intoxicaţie septico-
purulentă
44.CS. Metodele de examinare ale funcţiei D. sindromul bronşic
respiratorii sunt următoarele, exceptând: E. febra
A. spirometria
B. scanarea cu radionuclizi 50.CS. Boala bronşiectatică afectează
C. spirografia preponderent:
D. spiroergometria A. lobul superior al plămânului drept
E. pneumotahografia B. lobul mediu al plămânului drept
C. lobul superior al plămânului stâng
45.CS. Factorii cei mai importanţi în etiologia D. lobul superior şi mediu al plămânului
bolii bronşiectatice sunt: drept
A. boala bronsiectatică preponderent este E. lobii inferiori
congenitală
B. factorii ereditari 51.CS. Sindromul fizic caracteristic pentru
C. factorul mecanic boala bronşiectatică, este:
D. factorul infecţios A. sindromul de hiperinflatie pulmonară
E. factorii mecanic şi infecţios B. sindromul de condensare pulmonară
C. sindromul fizic cavitar
46.CS. Boala bronşiectatică se dezvolta pe D. sindromul de revărsat pleural
fondul: E. sindromul bronşic
A. piosclerosei
B. pneumoniei cronice 52.CS. Cea mai frecventă complicaţie locală a
C. parenchimului neschimbat bolii bronşiectatice este:
D. emfizemului pulmonar A. pneumopatiile acute
E. empiemului pleural cronic B. bronşitele acute şi subacute
C. hemoptiziile
47.CS. Forma anatomo-patologica a D. pleureziile purulente
bronşiectazielor mai frecvent întâlnite este: E. piosclerozele
A. dilataţii moniliforme sau varicoase
B. dilataţii cilindrice 53.CS. Complicaţia cea mai grava de ordin
C. dilataţii sacciforme sau pseudochistoase general în perioada tardiva a bolii
D. dilataţii ampulare bronşiectatice este:
E. dilataţii mixte A. abcese cerebrale
B. abcese hepatice
C. generalizarea procesului septico-purulent C. lavajul bronşic prin cateterism
D. abcese subfrenice D. administrarea de expectoranţi
E. amiloidoza viscerală E. bronhoscopia + lavaj bronşic cu
antibiotici, anticepsici şi aspiratie
54.CM. Diagnosticul diferenţial al bolii
bronşiectatice este cel mai dificil de 59.CS. Tratamentul strict conservator a bolii
efectuat cu una din următoarele maladii: bronşiectatice este indicat în următoarele
A. bronşitele supurate fără dilataţii cazuri, exceptând:
bronşice A. bolnavii cu boli concomitente
B. supuraţii bronhopulmonare cronice cu decompensate
bronsiectazii secundare B. stadiile iniţiale a maladiei, mai cu
C. tuberculoza pulmonară seama, la copii
D. bronhocelele C. cazurile de afectare a unui plămân şi al
E. formele chistice sau pseudochistice ale unui lob sau mai mulţi din partea opusă
bolilor congenitale pulmonare D. afectarea limitată a ambilor plămâni
E. degerescenţa amiloida gravă a organelor
55.CS. Metoda cea mai eficace de diagnostic interne
a bolii bronşiectatice este:
A. angiopulmonografia 60.CS. Tratamentul conservator al bolii
B. radiografia de ansamblu bronşiectatice include obligatoriu următoarele
C. tomografia masuri, exceptând:
D. bronhografia A. corecţia homeostazei
E. bronhoscopia B. terapia de detoxicare
C. dezinfecţia bronşiilor şi a căilor aeriene
56.CS. Care din următoarele investigaţii superioare
paraclinice dau o informaţie mai buna despre D. combaterea secreţiei gastrice
rezervele funcţionale ale plămânilor? E. tratamentul balneo-climatic
A. scanarea cu radionuclizi
B. determinarea presiunei O2 şi CO2 în 61.CS. Tratamentul chirurgical al bolii
sânge bronşiectatice în dependenţă de procesul local
C. testele ventilatorii este indicat rar în următoarele cazuri:
D. testele ventilatorii pe plămâni separaţi A. bronşiectazii supurate unilaterale
E. angiopulmonografia B. plămân bronşiectatic complet distrus
C. bronşiectazii localizate bilateral bine
57.CS. Metoda de elecţie în pregătirea delimitate
bolnavilor pentru bronhografie cu boala D. bronşiectazii difuze din copilărie, mai
bronşiectatică: cu seamă bilaterale, fără complicaţie
A. administrarea parenterala a E. bronşiectazii secundare, mai cu seama,
antibioticelor hemoptoice
B. administrarea de expectorante
C. corecţia homeostazei 62.CS. Operaţiile radicale în boala
D. terapia de dezintoxicare bronşiectatică sunt următoarele, exceptând:
E. asanarea arborelui bronşic A. rezecţia segmentară
B. lobectomia, bilobectomia
58.CS. Metoda cea mai eficace de asanare a C. rezecţia cuneiformă
arborelui bronşic este: D. decorticarea pleuro-pulmonară
A. inhalaţii aerozolice E. pneumonectomia
B. drenajul postural
63.CS. Complicaţiile postoperatorii imediate B. reţeaua vasculară venoasă
în boala bronşiectatică sunt următoarele, C. reţeaua vasculară limfatică
exceptând: D. reţeaua vasculară arterială şi venoasă
A. trezirea postanestetică tardivă a E. şunturile arterio-venoase
bolnavului
B. hemoragia gravă 69.CS. Care este cauza cea mai frecventă a
C. şocul de durere dezvoltării pleureziilor purulente
D. bronhospasmul nespecifice ?
E. insuficienţa suturilor bronhiei A. afecţiunile inflamator-supurative ale
bronşiilor şi parenchimului pulmonar
64.CS. Complicaţiile pleurale postoperatorie B. afecţiunile septice din vecinătate
precoce în rezecţiile pulmonare pentru boala C. afecţiunile septice la distanţă
bronşiectatică sunt următoarele, cu excepţia: D. traumatismul toracelui
A. empiemul pleural E. operaţiile toracice
B. hematoraxul
C. pneumotoraxul 70.CS. Care floră microbiană cea mai
D. atelectaziile frecvent decelată în empiemul pleural
E. chilotoraxul nespecific?
A. flora microbiana aerobă
65.CS. Complicaţiile postoperatorii precoce B. flora microbiana anaerobă neclostridiana
ale parenchimului şi bronşiilor în rezecţiile C. fungii
pulmonare pentru boala bronşiectatică sunt D. flora microbiana anaerobă clostridiană
următoarele, cu excepţia: E. flora microbiană aerobă si flora
A. atelectaziile microbiană anaeroba neclostridiană
B. pneumoniile
C. încărcării bronşiilor 71.CS. Simptoamele funcţionale principale în
D. edemul pulmonar pleureziile acute nespecifice sunt
E. emfizemul cervico-toracic următoarele, exceptând:
A. durerea toracică
66.CS. Care din complicaţiile postoperatorii B. tusea
imediate în rezecţiile pulmonare pentru boala C. dispneea
bronşiectatica necesită reintervenţie D. bradipneea inspiratorie
chirurgicala de urgenţă majoră? E. polipneea
A. atelectazia
B. şocul de durere 72.CS. În pleureziile de difuziune (perioada
C. hemoragia intrapleurală iniţială), durerea are următorul caracter:
D. pneumatoraxul A. junghi toracic
E. inundaţia traheo-bronşică B. durere toracică difuză
C. durere în punct fix
67.CS. Seroasa pleurei este tapetată cu: D. durere în intercostală
A. epiteliu cilindric ciliat E. dureri în spaţiul interscapulo-vertebral
B. epiteliu alveolar
C. endoteliu 73.CS. În pleureziile colectate, durerea poartă
D. mezoteliu următorul caracter:
E. epiteliu pavimentos A. junghiul toracic
B. durerea toracică difuză
68.CS. In pleură este bine dezvoltată reţeaua: C. durere în punct fix
A. reţeaua vasculară arterială D. durere intercostală
E. dureri în spaţiul interscapulo-vertebral B. examenul radiologic (radioscopia,
radiografia, tomografia/ cu puncţia colecţiei şi
74.CS. Care este sindromul fizic caracteristic examenul citologic a
pentru pleureziile purulente? lichidului recoltat)
A. sindromul de hiperinflatie pulmonară C. scanarea plămânului
B. sindromul de condensare pulmonară D. angiopulmonografia
C. sindromul fizic cavitar E. bronhoscopia
D. sindromul de revărsat pleural
E. sindromul fizic mixt 80.CS. Examenul citologic al revărsatului
pleural caracteristic pentru pleureziile
75.CS. Care din semnele sindromului fizic de purulente bacteriale este:
revărsat pleural dispar în pleureziile A. predominanta limfocitelor
colectate? B. numărul de leucocite in câmpul de
A. vibraţia vocală abolită vedere nu mai puţine de 50
B. matitatea C. numărul de leucocite intre 50-70 în
C. murmurul vezicular abolit câmpul de vedere
D. hipersonoritatea apicală D. numărul de leucocite în câmpul de
E. suflul si frecaturile pleurale vedere 100 şi mai mult, dintre care 80%
neutrofile
76.CS. Reeşind din localizarea pleureziilor E. predominanţa eritrocitelor schimbate
închistate, care afirmaţie nu este corectă?
A. pleurezii apicale 81.CS. Tratamentul conservator al
B. pleurezii costo-parietale empiemului acut bacterian include
C. pleurezii intersegmentare următoarele masuri, exceptând:
D. pleurezii mediastinale A. terapia de dezintoxicare
E. pleurezii interlobare B. terapia antimicrobiană
C. evacuarea revărsatului pleural
77.CS. Care metoda de diagnostic este cea D. asanarea sursei septico-purulente
mai eficace în pleureziile purulente acute ? primare
A. ultrasonografia E. ameliorarea reactivităţii organismului
B. scanarea plămânilor cu radionuclizi prin imunizarea activă
C. radiografia de ansamblu în diferite
poziţii /de profil, de faţă, laterografia/ 82.CS. Metoda primordiala în tratamentul
D. angiopulmonografia local al pleureziilor purulente acute este:
E. bronhoscopia A. administrarea intrapleurala a
antibioticelor
78.CM. In care forma de pleurezie închistata B. evacuarea revărsatului pleural şi
diagnosticul este foarte dificil? reexpansionarea plămânului
A. în pleureziile apicale C. toracoscopia cu aspiraţia revărsatului
B. în pleureziile mediastinale pleural
C. în pleureziile diafragmatice D. bronhoscopia cu lavaj şi aspiraţie
D. în pleureziile interlobare bronşica
E. în pleureziile parietale E. cateterizarea v.subclavia cu
administrarea parenterală a antibioticelor
79.CS. Care este metoda indispensabilă de
diagnostic în depistarea pleureziilor 83.CS. Metodele tradiţionale de evacuare a
închistate? revărsatului pleural sunt următoarele,
A. ultrasonografia exceptând:
A. puncţia repetată 88.CS. Care metodă de plombaj intrapleural
B. pleurotomia minimă cu drenaj este utilizată în cazuri sporadice ale
C. pleurotomia largă fără rezecţia coastelor empiemului cronic pleural fără fistule
cu drenaj bronşice?
D. pleurotomia largă cu rezecţia coastelor A. plombajul cu parafină
şi drenaj B. plombajul cu grăsimi
E. toracoscopia repetată cu aspiraţie C. plombajul cu bureţi din material plastic
revărsatului pleural D. plombajul cu muşchi
E. plombajul cu bile de acrilat
84.CM. Metoda de evacuare a revărsatului
pleural depinde în primul rând de următoarele
situaţii principale:
A. cauza pleureziei Key (AFECŢIUNILE PLEURO-
B. vârsta bolnavului PULMONARE SUPURATIVE):
C. reactivitatea organismului
D. caracterul revărsatului şi factorul 1A, 2E, 3E, 4E, 5CD, 6BCE, 7C, 8DE, 9B,
etiologic al pleureziei 10D, 11C, 12BD, 13E, 14C, 15C, 16B, 17D,
E. flora microbiană
18E, 19E, 20E, 2ABCD, 22C, 23E, 24B,
85.CM. Care cauze din cele enumerate pot 25E, 26D, 27D, 28ABDE, 29C, 30E, 31B,
favoriza cronicizarea empiemului acut ?
A. tratamentul întârziat 32E, 33CD, 34D, 35D, 36CD, 37B, 38BDE,
B. drenarea insuficienta a cavitaţii pleurale 39B, 40D, 41B, 42D, 43A, 44B, 45E, 46C,
C. flora microbiana agresiva şi rezistenţă la
antibiotice 47B, 48E, 49D, 50E, 51E, 52B, 53E, 54BE,
D. reactivitatea imunologică scăzută 55D, 56D, 57E, 58E, 59D, 60D, 61D, 62D,
E. boli concomitente decompensate
63E, 64D, 65E, 66C, 67D; 68C; 69A; 70E;
86.CS. Care este principiul de baza în 71D; 72A; 73B; 74D; 75E; 76C; 77C;
tratamentul empiemului cronic?
A. dezinfectarea cavitaţii restante 78BD; 79B; 80D; 81E; 82B; 83E; 84AD;
B. terapia cu antibiotice 85ABCDE; 86E; 87E; 88D;
C. tratamentul de dezintoxicare
D. corecţia homeostazei
E. lichidarea cavitaţii restante

87.CS. Procedeele chirurgicale contemporane


in tratamentul empiemului cronic sunt
următoarele, exceptând:
A. toracoplastia extrapleurală
B. toracoplastia intrapleurală
C. decorticarea pleuro-pulmonară
D. decorticarea pleuro-pulmonară asociată
cu rezecţia pulmonara parţială
E. plombajul extrapleural cu materiale
plastice