Sunteți pe pagina 1din 8

Indicație metodică

Standardizarea prin metoda directă


Pentru rezolarea problemelor practice si a testelor a rog a consultati PRELEGERILE,
MATERIALUL TEORETIC LA TEMA PE CARE IL AVETI MAI JOS SI
SUPORTURILR DE CURS PE CARE LE AVETI IN FORMAT ELECTRONIC (AU
FOST EXPEDIATE PE POSTA LA INCEPUT DE SEMESTRU) Larisa Spinei, Oleg Lozan,
Vladislav Badan; Biostatistica, Univ. de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”; SI
D.Tintiuc, Elena Raevschi, Iu. Grossu, T.Grejdeanu, Corina Vicol, L.Margine, V.Badan, Biostatistica.
Metodologia cercetării ştiinţifice (suport de curs), Univ. de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae
Testemiţanu.
Lecția practică Nr.
Subiecte pentru pregătirea individuală
• Rolul și locul standardizării prin metoda directă în studiile statistice
• Etapele metodei directe de standardizare
• Calculare a indicatorilor etapelor de standardizare prin metoda directă.
• Analiza totalitățile statistice până și după aplicarea standardizării prin
metoda directă în compararea neomogenității lor.

Întrebări de control
• Ce este standardizare și pentru ce ea se aplică?
• Ce tipuri de standardizare cunoașteți?
• Enumărați etapele standardizării prin metoda directă.
• Explicați aplicarea primei etape de standardizare.
• Explicați aplicarea la a doua etapă de standardizare.
• Care sunt principiile de selectare și calculare a standardului?
• Explicați aplicarea etapei a treia și indicatorii ce trebuie calculați.
• Care este metodologia de calcul a indicatorilor etapei a 4 de standardizare?
• În ce constă aplicarea etapei a 5 de standardizare?
• Ce reprezintă indicatorii standardizați?
• Explicați standardizarea prin metoda tangențială și metoda indirectă.
Ce reprezintă valorile indicatorilor standardizați?
TESTE
Indicii standardizaţi nivelului veridic al fenomenului:
• corespund
• corespund parţial
• nu corespund
• nici un răspuns corect
• toate răspunsurile sunt corecte
Metoda directă de standardizare permite:
• de a determina puterea şi direcţia de influenţă a unor factori asupra altor
factori
• de a determina veridicitatea diferenţei dintre două totalităţi comparate
• de a elimina influenţa structurii calitativ neomogene asupra totalităţilor
comparate
• de a determina nivelul veridic al indicilor variaţi onaţi
• toate răspunsurile sunt corecte
Etapa a doua a standardizării directe prevede:
• calcularea indicilor intensivi generali
• calcularea "valorilor aşteptate" pentru fiecare grupă de standard
• calcularea indicilor standardizaţi
• calcularea indicatorilor dinamici
• toate răspunsurile sunt corecte
Indicii standardizaţi se utilizează:
• pentru caracteristica materialului primar
• pentru determinarea exactităţii rezultatelor studiului
• pentru compararea reciprocă a indicilor standardizaţi
• pentru analiza datelor obţinute
• toate răspunsurile sunt corecte
Dacă mărimea indicilor standardizaţi se deosebeşte de mărimea, indicilor
intensivi (A<B apoiA>B):
• factorul eliminat nu influenţează mărimea indicelui intensiv
• factorul eliminat influenţează mărimea indicelui intensiv în direcţia
descreşterii
• factorul eliminat influenţează mărimea indicelui intensiv
• factorul eliminat influențează mărimea indicelui intensiv în direcția creșterii
• toate răspunsurile sunt corecte
Etapa a patra a standardizării directe include
• calcularea standardului.
• calcularea "'valorilor aşteptate" pentru fiecare grupă de standard
• calcularea indicilor standardizaţi
Drept standard la utilizarea metodei directe de standardizare poate fi primit:
• indicii intensivi generali
• media de grup a unei totalităţi comparate
• indicii intensivi speciali
• componenţa unei totalităţi statistici
• toate răspunsurile sunt corecte
Metoda directă de standardizare pentru compararea indicilor intensivi
obţinuţi în totalităţi neomogene după structură:
• nu se utilizează
• se utilizează
• se utilizează la un număr mic de observaţii
• se utilizează la un număr mare de observaţii
• toate răspunsurile sunt corecte
De comparat indicii intensivi standardizați, calculați după sandarde diferite:
• este posibil
• nu este posibil
• este posibil la un număr mic de observaţii
• este posibil la un număr mare de observaţii
• toate răspunsurile sunt corecte
Mărimea indicilor standardizați în dependență de standardul folosit:
• se modifică
• nu se modifică
• se modifică la un număr mic de observaţii
• se modifică la un număr mare de observaţii
• toate răspunsurile sunt corecte
lndicii standardizaţi:
• indică nivelul veridic al fenomenului studiat
• sunt convenţionali
• sunt criterii de veridicitate a rezultatelor obţinute
• sunt criterii de variabilitate a caracterului
• toate răspunsurile sunt corecte

Probleme la temă
Pe baza datelor indicate în variante este necesar de efectuat standar-dizarea indicilor respectivi și
de comparat reciproc cu indicii obținuți prin metoda obișnuită.

Varianta 1
Repartizarea bolnavilor internați și cazurile letale
în secțiile spitalelor rn. 1 și 2
Spitalul nr.1 Spitalul nr.2
Secția Numărul bolnavilor Numărul cazurilor Numărul bolnavilor Numărul cazurilor
internați în secție letale internați în secție letale
Terapeutică 300 15 100 6
Chirurgicală 1500 3 350 11
Infecțioasă 50 2 50 2
În total: 500 20 500 19

Varianta 2
Repartizarea bolnavilor cu abdomen acut și numărul cazurilor letale cu această patologie în
spitalele A și B în dependență de timpul internării în staționar.

Spitalul A Spitalul B
Timpul internării
în spital Numărul bolnavilor Cazuri letale Numărul bolnavilor Cazuri letale

Pînă la 6 ore 650 72 490 34


De la 6 pînă la 12
450 83 380 66
ore
Mai mult de 12 ore 131 23 736 206
În total: 1231 178 1606 306

Varianta 3
Repartizarea bolnavilor și a cazurilor letale cu hernie în două spitale în dependență de
termenul de internare în staționar.
Spitalul nr.3 Spitalul nr.2
Termenul de
internare în zile Numărul bolnavilor Cazuri letale Numărul bolnavilor Cazuri letale
1-2 200 1 240 1
3-4 70 1 50 1
5-6 25 1 50 3
În total: 295 3 340 5

Varianta 4
Numărul de traume în două asociații agroindustriale
Industria prelucrarii tutunului Gospodăria tehnico-rurală
Genul Numărul Numărul
Cazuri traumelor Cazuri traumelor
lucrătorilor lucrătorilor
Bărbați 400 43 1200 104
Femei 800 40 400 20
În total 1200 83 1600 124
Varianta 5
Repartizarea bolnavilor cu boala ulceroasă a stomacului și duodenului în raioanele N și R
Raionul N Raionul R
Genul Numărul populației Numărul populației
Numărul bolnavilor Numărul bolnavilor
examinate examinate
Femei 100 16 2000 30
Bărbați 1800 110 800 48
În total 1900 126 2800 78

Material teoretic:
În multiplele investigații socio-medicale, clinice, epidemiologice este
exclusă posibilitatea de a analiza de fiecare dată colectivității statistice omogene,
producătoare de fenomene care trebuie comparate.
Regula de bază a statisticii – „compară comparabilul” presupune compararea
indicatorilor obținuți în colectivității statistice omogene.
În medicină se întâlnesc cazuri când trebuie de comparat indicatorii
colectivităților statistice, asupra mărimii cărora a influențat diferiți factori ce au
influențat neomogenitatea lor, cum ar fi vârsta, sexul, locul de trai, variabilitatea
datelor clinice și statistice.
Pentru a compara indicatorii unor fenomene propuse în colectivități statistice
neomogene se utilizează metoda directă de standardizare.
Standardizare - metodă de calcul a indicatorilor standardizați (ipotetici), ce
substituie valorile relative sau medii, care sunt incomparabile din cauza
neomogenității structurale a totalităților statistice comparate.
Standardizarea este o metodă convențională, care permite calcularea
indicatorilor standardizați, care înlocuiesc pentru comparație indicatorii generali a
colectivităților statistice neomogene, ce îi fac incomparabili cunoștințele,
deprinderile practice de aplicare a metodei directe de standardizare cu respectarea
etapelor respective de calcul ce permit medicului practician a analiza realitatea
fenomenelor ce influențează nivelul de sănătate a populației din diferite localități,
de diferite vârste, sex și alți factori.
Există trei metode de standardizare:
• metoda directă
• metoda indirectă
• metoda tangențială
Esența metodei directe de standardizare constă în eliminarea factorilor ce
influențează mărimea indicatorilor obținuți.
Etapele metodei directe de standardizare:
• Calculul indicatorilorvalorilor relative sau medii speciali (pentru fiecare
grupă- pe sexe, vîrstă, durata de spitalizare, termenul de internare, etc.) și
generali pentru fiecare totalitate.
• Selectarea și calculul standardului.
• Calculul „valorilor așteptate” pentru fiecare grupă de standard
• Calculul indicatorilor standardizați
• Compararea totalităților după indicatorii valorilor relative sau medii generali
și indicatorii standardizați. Concluzii.
Drept standard este considerată acea componență a totalităților statistice
comparate, care reflectă toate particularitățile acestor totalități. Standard poate fi:
componența unei totalități comparate; suma totalităților comparate; semisuma
totalităților comparate; o valoare empirică.
Indicatorii standardizați nu reprezintă nivelul real al fenomenului studiat, ci
sunt doar convenționali și pot fi utilizați numai cu scop de comparare, eliminând
influența diverșilor factori asupra indicatorilor statistici și că ei arată, care ar fi fost
nivelul fenomenului studiat în totalități cu structură omogenă.
Avantajul acestor indicatori este faptul că permit de a elimina influența
asupra mărimii indicatorilor intensivi sau valorilor medii a neomogenității
structurale a totalităților comparate și oferă răspuns la întrebarea „Care era să fie
mărimea fenomenului studiat dacă totalitățile comparate ar fi fost identice”.
Metoda tangențială de standardizare se utilizează în cazurile când în
totalitățile comparate lipsesc date privind bolnavii, decedații etc. Drept standard
este luat un indicator cunoscut: exemplu – indicatorii mortalității generale,
mortalității pe vârste, letalității etc. din literatura de specialitate, statistică oficială
și cu acesta sunt comparați indcatorii primari.
Metoda indirectă de standardizare se utilizează în cazurile când indicatorii
necesari pentru comparare și analiză lipsesc. Acestea sunt „reconstruiți” în mod
invers, spre exemplu în baza datelor despre mortalitate, letalitate, care trebuie
redați cât mai obiectiv în corespundere cu informația cunoscută despre numărul și
structura populației.

Structura logică a metodei de standardizare

STRUCTURA LOGICĂ
METODA DE STANDARDIZARE
Pentru
compararea
indicilor
căpătați din
totalități
neomogene

Evidențierea
factorilor
influenți

Eliminarea
influenței
factorilor

ARGUMENTAREA
UTILIZĂRII

Metodele de standardizare

METODELE
Indirectă
Directă
Tangențială
Calcularea indicilor intensivi

ETAPELE
STANDARDIZARIICalcularea indicilor intensivi
Selecția standar-dului
Calcularea valorii absolute așt. în grupul standard
Calcularea indicilor
standardizați

Suma totalităților comparate

Semisuma totalităților comparate

TIPURI
Valoarea unei totalități
DE STANDARDIZARE

O valoare empirică

Referințe bibliografice
• D.Tintiuc, Iu.Grossu, T.Grăjdianu, L.Spinei și alții. Sănătate Publică și
Management. Chișinău 2007, pag.46-49
• D.Tintiuc, C.Ețco, Iu.Grossu, L.Spinei și alții. Sănătate Publică și
Management. Chișinău 2002, pag.59-62
• Teodore H.Tulchinsky, Elena A.Varavicova ”Noua sănătate publică”,
pag.113-115
• Лисицин Ю.П. Общественное здоровье и здравоохранение, Учебник
2002, стр.305-307
• C.Ețco, M.Moroșanu, Angela Capcelea ”Medicina socială”, îndrumar
metodic, 2005, pag.40-41
• Rene Corneliu Duda ”Sănătate Publică și Management, 1996, pag.44-46

S-ar putea să vă placă și