Prunul este specia pomicolă care are cele mai mici cerințe ecologice

față de climatul temperat. Pentru lumină are cerințe moderate, la fel și

pentru căldură. Suportă bine iernile din țara noastră, chiar și pe cele mai
aspre, mai ales atunci când gerurile se instalează treptat, dând posibilitatea
de adaptare, adică de călire la ger. Deoarece prunii sunt pomi care înfloresc
primăvara mai târziu decât alți pomi, de multe ori pot scăpa de brumele de
primăvară.
Cerințele față de apă sunt mari la acești pomi, zonele favorabile sunt cele cu
peste 700 mm precipitații anuale. La secetă au rezistență mijlocie mai ales
prunii din soiuri de vară. Excesul de apă este mai dăunător decât seceta.
Evitați plantarea în terenuri umede;  numai dacă grosimea stratului de sol
este de circa 1 m până la straturile umede sau în zone pietroase, dure sau
calcaroase nu este pericol.

Conținutul solului cu până la 40% argilă este bine suportat de prun. Solul cu
2-3% humus este bine suportat de pruni și, în general, de toți pomii. Solul
sub 1% humus este nepotrivit pentru pomi.
Prunul, odată sădit, crește repede, formând lăstari lungi și subțiri. În funcție
de soi, coroana va avea forma sferică sau globuloasă, sferic-turtită sau
piramidală, cu unghi de ramificare de la 45 la 55-60 grade. Unghiul mic duce
la frângeri și dezbinări de ramuri în timpul fructificărilor. În cazul soiurilor cu
ramificare puternică (prunul vânăt românesc, Tuleu-gras, superb) care
formează covoare dese este necesară tăierea cu regularitate.

În grădinile populației, prunul se conduce ușor sub formă de piramidă sau

vas. Tăierile prea severe pot întârzia intrarea în rodire. În general în primii 2-
3 ani de producție prunul nu are nevoie de tăieri speciale de fructificare,
deoarece ramurile tinere au vigoare.

De exemplu la Tuleu-gras scurtarea ramurilor va fi 1/3, maximum ½ din

lungime pentru că mugurii floriferi apar pe toată ramura.
Prunul este mare consumator de substanțe nutritive din sol, mai ales la
înflorire și legarea fructelor, și este nevoie de fertilizare. Cel mai bine sunt
valorificate îngrășămintele organice, adică gunoiul de grajd, compostul,
îngrășămintele verzi și mustul de bălegar.

Totuși, numai o treime din îngrășămintele aplicate se asimilează.

Nevoia de azot (N) și de potasiu (K) este mai mare la prun. La trei ani e
nevoie de o fertilizare cu 3-4 kg gunoi/m2 în jurul pomului. Cenușa de lemn
este o sursă de potasiu. Tăierile la prun se fac toamna sau primăvara, înainte
de vegetație. Ramurile mai groase de 8-10 cm nu se mai taie (se cicatrizează
greu).
Pericolul brumelor de primăvară poate fi contracarat la prunii în floare prin
fumigație cu resturi vegetale care ard închis și degajă fum. După ploi, când
la asfințit este senin și la ora 21 temperatura scade și nu bate vântul, sigur
dimineața va fi brumă.