Sunteți pe pagina 1din 3

Lucrare de laborator Nr 1

Tema: Izolarea antocianidinelor din struguri

Generalități
Coloranţii roşii şi albaştri din flori şi fructe, numiţi antociani. Din punct de vedere chimic
antocianii sunt glicozide ale antocianidinelor având structura de bază cationul de 2-
fenilbenzopiriliu (flaviliu), substituit cu grupe -OH fenolice şi/sau metoxil. Prin hidroliza lor
cu acizi, se obţin monozaharide şi agliconi, numiți antocianidine. În antociani, glucidele se
leagă, de regulă, la hidroxilul de la atomul de carbon C3 de pe heterociclu. Predomină
antocianii monoglicozidici, dar se cunosc şi antociani diglicozidici. În natură se întâlnesc
aproximativ 140 de antocianidine, cu trei tipuri fundamentale de structuri. Acestea se
deosebesc prin numărul grupelor -OH din restul fenilic. Asfel, odată cu creșterea numărului
grupărilor hidroxilice din moleculă are loc intensificarea culorii albastre, în timp ce substituie
cu grupări metoxi are drept rezultat intensificarea culorii roşii. Antocianii sunt uşor solubili în
apă şi în solvenţi polari şi greu solubili în eter şi benzen.
Antocianidinele au proprietăți antioxidante şi antitumorale.
Se consideră, că în plantele superioare predomină 6 agliconi de bază:
• Cianidina; • Pelargonidina; • Malvidina;
• Delfinidina; • Peonidina; • Petunidina.
R' 3
R' 4
R5
+
O
R4 R' 5
R3
R1
R2

Figura 1. Structura cationului flaviliu.

Izolarea antocianidinelor din coji de struguri de viță de vie soi „Moldova”


a) Într-un balon se introduc 2 g coji de struguri de viță de vie, uscate și mărunțite, 5 ml
soluție 0,05 M HCl și 20 ml etanol de 70%. Amestecul sub agitare se încălzește 1 h la
50-60 0C, apoi se centrifughează în eprubete de masă plastică timp de 5 minute la o
viteza de 1000 rot/min. Soluția se separă, iar la sedimentul din eprubete se adaugă
soluție alcoolică acidulată, se amestecă și se centrifughează din nou.
b) O altă probă formată din 2 g de coji de struguri de vița de vie, 5 ml HCl 0,05 M, și 20
ml etanol de 70% se supune măcerării la temperatura camerei timp de 48 ore, după
care se filtrează prin filtru simplu.
Determinarea concentrației polifenolilor în extraxtele din struguri
Concentrațiile polifenolilor din extractele obținute, se determină utilizînd reactivul
Folin-Ciocalteu și curba de calibrare cu acid galic.
Modul de lucru: Inițial are loc pregătirea soluției de acid galic cu concentrația 0,03 mg/l.
Pentru aceasta, într-un balon cotat de 500 ml se adaugă 50 ml etanol 96% și se aduce cu apă
distilată pînă la 400 ml și se agită. După care, cu ajutorul soluției de HCl se aduce pH soluției
pînă la valori cuprinse între 3,2-3,25. În soluția obținută se adaugă 15 mg de acid galic și se
agită pînă la descompunerea acidului și se aduce cu apă distilată pînă la cotă.
Se prepară soluțiile de acid galic cu concentații cunoscute conform datelor din tabelul 1, și
soluțiile de probă prin înlocuirea soluției de acid galic cu soluție de extracție ( 0,5 ml) a carei
concentrație trebuie determinată. Soluțiile obținute se păstrează la întuneric timp de 30 min.
Apoi se măsoară absorbanța în cuve de 1 cm la λ = 740 nm comparativ cu soluția de referință.
Tabelul 1. Concentrația soluției standard pentru determinarea conținutului polifenolilor.
Nr. soluției 1 2 3 4 5 6 7
Soluție de acid galic de 0,03 mg/l 0,0 0,5 1,0 2,5 5,0 10,0 20,0
Reactivul Folin-Cioculeu, ml 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5
Solucie de Na2CO3 20%, ml 5,0 5,0 5,0 5,0 5,0 5,0 5,0
Apă distilată, ml 44,5 44,0 43,5 42,0 39,5 34,5 24,5
Concentrația acidului galic X =10-4, 0 3 6 15 30 60 120
M
Rezultate:
!. se determină absorbanța solutiilor
Tabelul 2. Absorbanța soluțiilor standard de acid galic
Nr. soluției 1 2 3 4 5 6 7
Absorbanța λ = 740 nm

2. Se construiește graficul de calibrare (A= f ([A. G ] după rezultatele din tabelul 2.

3. Se determină absorbanța probelor pentru extracte.


4.Folosind ecuația dreptei se determină concentrația polifenolilor din soluțiile de
lucru, adică în soluțiile de extracție și de măcerare la care s-a determinat absorbanța.

5.Se determinăm concentrația polifenolilor în materia primă, ținînd cont de diluție,


folosind formula C1V1=C2V2,

6.Se determină masa antocianidinelor în extract și în măcerat, folosind regula 3 simple,


știind că volumul final de soluție atît după extracția cu alcool, cît și după măcerare constituie
25ml sau 0,025L.

7. Se determină conținutul polifenolilor în produs.Valorile obținute reflectă conținutul


antocianidinilor în 2g produs, ținînd cont că în literatură se exprimă conținutul în mg/100g de
produs, recalculăm valorile raportînd la 100g de produs vegetal.

Studiul modificării culorii soluției de antocianidine în funcție de pH-ul mediului.

Soluția inițială avea pH-ul = 3,7; pentru alcalinizarea ulterioară s-a folosit soluție de
NaOH, cu C(NaOH)=0,1M, adăugîndu-se cite o picătură și agitînd, se modifica culoarea și
valoarea pH-ului (se determina cu ajutorul pH-metrului), dependența dintre care se observă în
tabelul de mai jos.

Tabelul 3. Modificarea culorii soluției de antocianidine în funcție de pH

Valoarea pH-ului Culoarea soluției


3,70 zmeurie
4,10 vișinie
4,35 Vișinie intens
4,77 Violetă intens
5,26 Violetă slab
6,29 Albastră
7,46 Verde
8,54 Verde intens
9,10 Verde deschis

Concluzii:

S-ar putea să vă placă și