Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Generalități
Coloranţii roşii şi albaştri din flori şi fructe, numiţi antociani. Din punct de vedere chimic
antocianii sunt glicozide ale antocianidinelor având structura de bază cationul de 2-
fenilbenzopiriliu (flaviliu), substituit cu grupe -OH fenolice şi/sau metoxil. Prin hidroliza lor
cu acizi, se obţin monozaharide şi agliconi, numiți antocianidine. În antociani, glucidele se
leagă, de regulă, la hidroxilul de la atomul de carbon C3 de pe heterociclu. Predomină
antocianii monoglicozidici, dar se cunosc şi antociani diglicozidici. În natură se întâlnesc
aproximativ 140 de antocianidine, cu trei tipuri fundamentale de structuri. Acestea se
deosebesc prin numărul grupelor -OH din restul fenilic. Asfel, odată cu creșterea numărului
grupărilor hidroxilice din moleculă are loc intensificarea culorii albastre, în timp ce substituie
cu grupări metoxi are drept rezultat intensificarea culorii roşii. Antocianii sunt uşor solubili în
apă şi în solvenţi polari şi greu solubili în eter şi benzen.
Antocianidinele au proprietăți antioxidante şi antitumorale.
Se consideră, că în plantele superioare predomină 6 agliconi de bază:
• Cianidina; • Pelargonidina; • Malvidina;
• Delfinidina; • Peonidina; • Petunidina.
R' 3
R' 4
R5
+
O
R4 R' 5
R3
R1
R2
Soluția inițială avea pH-ul = 3,7; pentru alcalinizarea ulterioară s-a folosit soluție de
NaOH, cu C(NaOH)=0,1M, adăugîndu-se cite o picătură și agitînd, se modifica culoarea și
valoarea pH-ului (se determina cu ajutorul pH-metrului), dependența dintre care se observă în
tabelul de mai jos.
Concluzii: