Sunteți pe pagina 1din 3

Comunismul in secolul 20

Comunismul este un termen care se poate referi la una din mai multe noțiuni: un anume sistem social, o ideologie care
promovează acest sistem social, sau o mișcare politică care dorește să implementeze acest sistem.

Ca sistem social, comunismul este un tip de societate egalitaristă în care nu există proprietate privată și nici clase sociale. În
comunism toate bunurile aparțin societății ca întreg, și toți membrii acesteia se bucură de același statut social și economic.
Probabil cel mai cunoscut principiu al unei societăți comuniste este: De la fiecare după posibilități, fiecăruia după necesități.
Sintagma a fost preluată (aproape literal) din Noul Testament. Comunismul are astfel o istorie străveche: după ce a fost propus în
Republica lui Platon, el a fost adoptat de apostolii creștinismului, ei întemeind o societate comunistă, obligatorie pentru toți
creștinii primari din Israel. Această idee le-a fost dată de Isus.

De asemenea, există un verset în Noul Testament în care Iisus îi spune tânărului bogat: De vrei să fii desăvârșit, du-te de vinde ce
ai, dă la săraci, și vei avea o comoară în cer. Apoi vino și urmează-Mă. Acesta refuză, prilej pentru Iisus de a spune ucenicilor că
bogaților le este imposibil să intre în Împărăția cerurilor. Așadar este vorba de unii credincioși care alegeau de bunăvoie să-și
vândă averile, banii să îi dea săracilor și să trăiască apoi în comunități mici, închinându-și viața slujirii lui Hristos. Este ceea ce
fac și astăzi cei ce doresc să devină călugări cărora le este interzis să dețină vreun fel de avere și care fac un legământ în acest
sens. Ei sunt însă liberi să renunțe la acest legământ dacă nu mai doresc să fie călugări. În schimb, în creștinismul primar, Anania
și Safira au fost pedepsiți cu moartea pentru a nu-și da averea colectivului

Ca ideologie mai nouă, comunismul după revoluția din octombrie din Rusia țaristă, este sinonim cu marxismul și diversele
ideologii derivate, cea mai notabilă fiind a Marxism-Leninismului. Printre altele, Marxism-Leninismul propune concepția
progresului în istorie, potrivit căreia există patru faze ale dezvoltării economice a societății: sclavia, feudalismul, capitalismul și
comunismul. Această concepție materialist-istorică a comunismului, arată că din sistemul economic derivă toate celelalte sisteme
(social, juridic, cultură...). De asemeni dezvoltă concepția determinismului, potrivit căreia fiecare individ dintr-o clasă are un gen
de comportament indus, nu de gândirea acelui individ ci de clasa la care aparține, și de aceea el trebuie reeducat în lumina noii
societăți comuniste. Acest concept determinist este cel care a folosit la justificarea lagărelor de reeducare, în care au murit
milioane de oameni în decursul secolului XX, în Rusia sovietică a lui Stalin, China, și în celelalte state frățești. De asemenea,
comuniștii au naționalizat proprietățile private prin procesul de colectivizare.

Marxismul

Pentru a discuta despre comunism, ca si ideologie, e imperios sa vorbim despre "Manifestul Partidului Comunist", opera lui Karl
Marx si a lui Friedrich Engels, in care au fost expuse toate principiile noii ideologii, dupa ce, in prealabil, autorii au prezentat
situatia politica si sociala existenta in a doua jumatate a secolului XIX. Inca de la inceput, ne este aratat motivul pentru care a fost
necesara realizarea unei asemenea lucrari: "E momentul in care comunistii ar trebui, in fata intregii lumi, sa-si faca publice
viziunile, idealurile, tendintele, si sa intre sub aripa protectoare a spiritului comunist printr-un manifest al partidului comunist in
sine".

In continuare, in primul capitol, autorii descriu relatiile dintre burghezi si proletari, dar si rolurile detinute de fiecare in societate.
Evident, burghezia era clasa dezvoltata care, din pacate, era o noua fata a manipularii muncitorilor de catre cei bogati, dupa cum
se intamplase si in feudalismul Evului Mediu. Citatul "(burghezia) a transformat fizicianul, avocatul, preotul, poetul, omul de
stiinta in muncitorii lor platiti" demonstreaza cat de mare era influenta acestei clase conducatoare, intrucat domina chiar si
domeniile culturale. Mai mult, autorii spun despre burghezi: "trebuie sa-si faca cuib pretutindeni, sa se aseze pretutindeni, sa
stabileasca relatii pretutindeni", deci incercarea de dominare completa era evidenta, ei profitand de beneficiile colonialismului si
de progresul industrial.

In contrast, proletarul este considerat un simplu "apendice al unei masinarii", fiind supraveghetorul ei. Exploatarea exagerata a
muncitorilor a determinat unirea grupurilor de proletari, formand partide, si izbucnirea a numeroase revolte sau chiar a
razboaielor civile. Autorii continua manifestul cu o prezentare a relatiei dintre proletari si comunisti, iar cei din urma spun ca ei
"reprezinta interesele tuturor muncitorilor", continuand cu "scopul imediat al comunistilor este acelasi cu cel al tuturor partidelor
proletarilor: transformarea acestora intr-o clasa, rasturnarea suprematiei burgheze si cucerirea puterii politice de catre proletariat".
Dupa cum se stie, pe langa aceste scopuri, comunistii mai urmareau inca un ideal extrem de important, adica desfiintarea
proprietatii private si, implicit, a claselor. Totodata, se vorbeste despre mica burghezie, care reprezinta o simpla reminiscenta a
vechii aristocratii si care se alatura luptei proletariatului impotriva marii burghezii.
In final, autorii organizeaza idealurile urmarite sub forma unei "liste":

 Desfiintarea proprietatii private si aplicarea taxelor asupra pamantului detinut pentru scopuri publice.
 Impunerea unei taxe ce va creste progresiv (impozit).
 Desfiintarea dreptului de mostenire a bunurilor.
 Confiscarea proprietatilor emigrantilor si rebelilor.
 Centralizarea creditelor in bancile statului, folosind principiul unei banci nationale, care detine capitalul statului si
monopol exclusiv.
 Centralizarea mijloacelor de transport si de comunicare in mainile statului.
 Extinderea fabricilor si a instrumentelor de productie, detinute de catre stat; adoptarea ideii de cultivare a suprafete
uriase de pamant si imbunatatirea solului in concordanta cu un plan comun.
 Obligatia de a munci este stabilita prin lege si este aplicata asupra tuturor cetatenilor, fara niciun fel de restrictii.
Infiitarea de armate industriale, destinate activitatilor agricole.
 Combinarea agriculturii cu industria de manufactura; desfiintarea treptata a distinctiilor dintre orase si tara insasi printr-
o distributie egala a populatiei prin tara.
 Educatie gratuita pentru toti copiii in scoli publice. Desfiintarea formai din prezent a "fabricii" de copii ai muncii.
Combinarea educatiei cu productia industriala.

In concluzie, aceste ultime zece idei reprezinta esenta intregului manifest, si, de fapt, a intregii ideologii. E lesne de observat
faptul ca natura acestor idei nu este una negativa, intentiile de modificare a societatii fiind justificate de contextul istoric, politic
si social al vremii respective...dupa cum s-a putut observa, maniera de punere in practica a fost un dezastru...un esec al unui
sistem utopic...

Leninismul

Toate regimurile comuniste din istorie au avut ca si fundament ideile Marxiste, dar in Rusia, sub dictatura lui Vladimir Ilich
Lenin, o alta ideologie a luat nastere. Aceasta se numeste Leninism. A fost un sistem controversat, care a atras numerosi
adversari, dar in ciuda acestui fapt, Lenin l-a implementat imediat dupa ce a preluat puterea dupa Revolutia din Octombrie, fara
sa tina cont de toate impedimentele care i-au intervenit in cale. Evident, aceasta noua ideologie, bazata pe Marxism, a fost
conturata si cu ajutorul credintelor personale ale acestuia.

In primul rand, Lenin spunea ca clasa muncitoare si-ar putea atinge scopul - instaurarea unei dictaturi a proletariatului - numai cu
ajutorul Partidului Comunist, care reprezenta de fapt "avangarda revolutionara". Mai mult de atat, activitatea acelui partid trebuia
sa se bazeze pe centralismul democratic, un mijloc de organizare. Urmatoarele idei leniniste evocate aici se refera la imperialism
ca la etapa finala a capitalismului, deci revolutia era singura cale de inlaturare a acestuia. In plus, Lenin a imbunatatit teoria lui
Marx cu privire la imperialism, considerandu-l mai mult decat o problema nationala, dupa cum spusese Marx...era o problema
mondiala. Pentru a-l eradica, o revolutie mondiala era necesara. De asemenea, Lenin a subliniat faptul ca revoltele erau necesare
atat in statele dezvoltate, cat si in cele mai putin dezvoltate.

In concluzie, sistemul de conducere al lui Vladimir Ilici Lenin s-a bazat pe idei Marxiste, imbunatatite de propriile sale viziuni
asupra comunismului. Aceasta ideologie a caracterizat regimul politic din URSS in perioada deceniilor II si III ale secolului XX,
dar, totodata, a fost adoptat si in alte tari comuniste. In Uniunea Sovietica, a fost inlocuit dupa moartea lui Lenin cu regimul lui
Stalin.

Stalinismul

Iosif Stalin a condus Uniunea Sovietica timp de 29 de ani, intre anii 1924 si 1953. Maniera sa de a conduce este caracterizata de
teroare si abuzuri si tocmai de aceea este considerat ca fiind unul dintre cei mai cruzi conducatori din istorie. Totusi, Stalinismul
nu este o ideologie in adevaratul sens al cuvantului, cum a fost Leninismul, de exemplu. De fapt, termenul "stalinism" a fost
atribuit regimului lui Stalin de catre sustinatorii lui Leon Trotsky cu intentia de a exprima caracterul violent al acestuia. Este
evident faptul ca regimul si-a gasit fundamentele in ideologia Marxist-Leninista, deci nu a fost o "creatie personala", daca ii
putem spune asa. E binecunoscut faptul ca toate activitatile conducatorului s-au rezumat la cele de natura politica. El nu a fost un
teoretician, desi a scris cateva carti. Totusi, singurul element nou adus de catre Stalin a fost violenta nesfarsita, cruzimea fara
limite... In concluzie, Stalinismul a fost mai degraba o aplicare grava si denaturata a ideologiei comuniste, dar, totodata, trebuie
sa mentionam ca URSS-ul a resimtit o dezvoltare crescanda pe durata regimului... In orice caz, pretul in vieti omenesti a fost mult
prea mare...
Romania

Evenimentele petrecute dupa 23 august 1944, arunca România în sfera de influenta sovietica, fapt cu consecinte majore
în societatea româneasca bulversata de impactul celui de-al doilea razboi mondial si care dorea acum o revenire
la normalitatea existenta în anii '20.  Astfel incepand cu iunie 1944 in Romania este constituit un Front Democratic, Blocul
Partidelor Democratice (BPD) in componenta caruia intra Partidul Comunist, Partidul Social-Democrat si Partidul National-
Taranesc. Urmatoarea etapa o constituie formarea unor guverne de uniune, fiind vorba de cele doua guverne conduse de generalul
Sanatescu si cel al generalui Radescu  -unde comunisti pastreaza posturile  din al doilea guvern Sanatescu- care se  se vede nevoit
a demisiona in  februarie 1945 ca urmare a presiunilor exercitate de catre comunisti, permitand astfel impunerea la guvernarea in
urma presiuni sovietice, începând cu data de 6 martie 1945   a guvernului Groza , moment considerat a fi ,,punctul 0 al
comunismului românesc" . O alta etapa in procesul de trecere de la un sistem politic de tip monarhist, la unul de ,,democratie
populara" a constituit-o abdicarea silita a regelui Mihai I la 30 decembrie 1947 si proclamarea Republicii Populare Române[.
Noua orientare politica este ,,oficializata" prin constitutia din 1948. In concluzie putem spune ca dintr-otara libera am devenit o
tara ocupata, condusa autoritar, izolata fata de Europa, dar si opusa ca principii restului Europei, referire evident la Europa
Occidentala.

Bulgaria

 Frontul Patriei, reunind partidele taranist, socialist si comunist obtine la alegerile din noiembrie 1945 peste 85% din voturile
exprimate. De mentionat faptul ca in aceste alegeri frontul s-a perzentat cu liste comune, tactica specifica comunistilor si impusa
de la Moscova. Disparitia oricarei opoziti legale incepand cu luna august 1947 duce in faza finala procesul de sovietizare, care se
incheie prin proclamarea republicii de democratie populara si intrarea acesteia bin deplina legalitate prin creearea cadrului
legislativ necesar, al carui prim pas l-a constituit adoptarea noii constituti care sa statueze schimbarile petrecute pe parcursul
acestor ani.

Polonia

Iunie 1945 se formeaza un guvern de coalitie sub presiune Moscovei, iar la 30 iulie 1946 speculand aparenta reveniri la
democratie este organizat un referendum in care comunisti obtin 68% din voturi, find vorba de asa zisi ,,comunisti moscoviti".
Coexistenta aparenta dintre cele doua guverne poloneze-cel de la Londra din exil si cel creat in Polonia- duce la unificarea lor sub
presiunile Moscovei, aparand astfel si aici guvernul de uniune caracteristic acestei etape a instaurari regimului comunist.   In urma
alegerilor desfasurate sub atenta supraveghere a Moscovei Bieloras Beirut devine presedinte, iar Cyronkiewicz care era socialist,
insa apropiat de comunisti prim-ministru. In 1948 Partidul Muncitoresc Polonez preia puterea in Polonia incheind astfel faza
instaurari regimului comunist in aceasta tara.

  Ungaria

Situatia Ungariei a fost asemanatoare cu cea a Romaniei. Astfel in noiembrie 1944 la Szeged se formeaza un Front National
de Independenta[, alcatuit din reprezentantii micilor proprietari, national-taranistilor, socialistilor si comunistilor. Acest organism
politic desemneaza in decembrie acelasi an un guvern provizoriu care se afla sub controlul unei comisii militare condusa de
maresalul sovietic Vorosilov, cel insarcinat cu supravegherea situatiei politice din aceasta tara. Insa comunisti ajung efectiv sa
detina parghi de control in guvern abia odata cu infiintarea cabinetului Tildy in noimbrie 1945 cand secretarul generala al
Partidului Comunist Ungar, Rakosi va ajunge vicepresedinte al Consiliului de ministri. Odata ajunsi sa detina portofoliile cheie in
guvern si avand sprijinul Moscovei comunisti vor trece la inlaturarea principalului adversar politic-Partidul micilor proprietari -
care desi nu avea sprijin din partea Moscovei se bucura de cea a populatiei, surclasand astfel partidul comunist. Pretextul
inlaturari acestuia de pe scena politica ungara la constituit arestarea secretarului general Bela Kovaci la 25 februarie 1947 sub
acuzatia de ,,complot pucist" descoperit de catre politia maghiara in colaborare cu NKVD. Unguria are o evolutie invariabila spre
comunism dupa fuzionarea partidului comunist cu cel socialist in iunie 1947 si demisia fortata a presedintelui republici Tildy
liderul Partidului micilor propietari.