Memoriu tehnic-GF Mihai - 1

Universitatea Tehnică a Moldovei
Facultatea Cadastru, Geodezie şi Construcţii

Catedra „Geodezie, Cadastru si Geotehnica”
MEMORIU TEHNIC
PROIECT DE AN № 1
Acordat
Disciplina „GEOTEHNICA SI FUNDATII”

Elaborat
Tema: PROIECTAREA FUNDATIILOR DE SUPRAFATA

şi inv. orig.
SI PE PILOTI
SemnăturaNr.
data
Nr. inv. orig.
` UTM
Mod. Part. Coala Nr. Semnătu Data
doc. ra
Şef Bejan E. Faza Coala Coli
catedră
Verificat Bejan E. S 1 49
Elaborat Procopciuc UTM FCGC
.M. Cinematograf
CIC-1102
Format А4
Borderoul memoriului tehnic
1.Introducere ..................................................................................................................3
2. Caietul de sarcini. Schema constructiva ...................................................................5
2.1. Acte si documente normative de referinta .........................................................7
3. Caracteristicile fizice si mecanice a pamintului. Evaluarea conditiilor ingineresti...8
3.1. Determinarea caracteristicilor fizice ale paminturilor .......................................8
3.2. Determinarea caracteristicilor mecanice ale paminturilor ...............................11
3.3. Evaluarea conditiilor de teren ..........................................................................13
4. Proiectarea fundatiilor de suprafata .........................................................................14
4.1. Determinarea adincimii de fundare ..................................................................14
4.2. Dimensionarea fundatiei continuie pe axa A la solicitare excentrica ..............15
4.3. Dimensionarea fundatiei continuie pe axa B la solicitare centrica ..................21
4.4. Dimensionarea fundatiei izolate pe axa 11a la solicitare centrica ...................25
4.5. Calculul tasarii fundatiei continuie pe axa A la solicitare excentric ................28
4.6. Calculul tasarii fundatiei continuie pe axa B la solicitare centrica ..................31
4.7. Calculul tasarii suplimentare prin umezire a fundatiei continuie pe axa A la
solicitare excentrica ................................................................................................34
4.8. Alcatuirea constructiva a fundatiei izolate de pe axele 10a, 11a .....................37
5. Proiectarea fundatiilor pe piloti ..............................................................................40
5.1. Determinarea tipului de piloti si dimensionarea lor ........................................40
5.2. Calculul capacitatii portante a pilotilor ...........................................................41
5.3. Determinarea numarului de piloti si distributia lor in fundatia de
pe axa A, C .................................................................................................................43
5.4. Determinarea numarului de piloti si distributia lor in funadtia
de pe axa B .................................................................................................................44
5.5. Dterminarea numarului de piloti si distributia lor in fundatia de pe
axa 10a, 11a .................................................................................................................45
Nr. inv. orig.
5.6. Calculul tasarii fundatiei izolate pe piloti axa 10a, 11a ....................................45
5.7. Calculul radierului fundatiei continuie solicitata centric pe un sir de piloti....49
Semnătura şi
data
Nr. inv. orig.
Coal
UTM a
2
Mod. Part. Coala Nr.do Semnătu Data
c. ra Format А4
1. INTRODUCERE
Disciplina Geotehnică și Fundații este una din disciplinele de bază la formarea specialiștilor în
domeniul construcțiilor. Aceasta este constituită din două compartimente: geotehnică și fundații.
Geotehnica este știința care se ocupă cu studiul rocilor moi, altfel spus – a pământurilor.
Compartimentul fundații se ocupă de proiectarea, executarea și exploatarea fundațiilor.
Construcțiile transmit părții superioare a scoarței terestre presiunile care se dezvoltă la bază, în
urma acțiunilor ce se exercită asupra lor. Astfel fundațiile sunt partea construcției care asigură
transmiterea acestor presiuni în condițiile prevăzute de calculul static al sistemului, în așa fel încât să
nu se pună în pericol buna ei exploatare. Fundațiile sunt o parte componentă a structurii de rezistență a
construcției, realizată în mod deosebit ca formă constructivă pentru a corespunde cât mai bine cerinței
menționate. Zona situată la suprafața scoarței terestre în care, datorită executării construcției, au loc
schimbări față de situația inițială și în care se resimte efectul acțiunilor construcției poartă denumirea
de teren de fundare.
Astfel cursul de geotehnică și fundații studiază posibilitățile constructive de a transmite în modul
cel mai rațional încărcările date de construcție la terenul de fundare, ținând seama de proprietățile
acestuia, de materialul din care este realizată fundația, de schema statică a structurii de rezistență a
construcției și de variabilitatea acestor parametri în timp.
De menționat că oricât de corectă ar fi rezolvarea elementelor suprastructurii, dacă terenul pe care
urmează să fie așezată construcția nu este suficient de cercetat și cunoscut, iar fundațiile și elementele
infrastructurii nu sunt proiectate și executate corect, construcția va ceda fie ca urmare a depășirii
rezistenței terenului și cedărilor laterale, fie ca urmare a unor deformații ce depășesc tasările limită
prescrise construcțiilor respective. Problemele puse în fața disciplinei sus-menționate se multiplică și
datorită marii diversități de condiții geologice și topografice ale amplasamentului construcției, cât și de
multitudinea de scheme, configurații și destinații ale constructrucțiilor respective.
Reieșind din acest fapt în practica inginerească au fost adoptate două tipuri mari de fundații
folosite, care să poată satisfacă toate exigențele existente:
 fundațiile de suprafață;
 fundațiile pe piloți;
 fundații de adâncime.
Fundaţiile de suprafaţă (directe) se folosesc de obicei atunci cînd pământurile bune de fundare se
află în aproprierea scoarţei terestre. Aceste fundaţii se alcătuiesc în gropi deschise până la o adâncime
de 4-5m. Se deosebesc următoarele tipuri ale fundaţiilor de suprafaţă:
 fundaţii izolate sub stâlp;
Nr. inv. orig.
 fundaţii izolate sub pereţi portanţi;

 fundaţii continue sub pereţi portanţi;
 fundaţii continue sub şiruri de stîlpi;
 fundaţii continue pe reţele de grinzi;
 fundaţii pe radier general.
Fundaţiile pe piloţi se utilizeză atunci când la suprafaţa terenului se află pământuri slabe, iar cele
Semnătura şi
bune sunt la o adâncime inaccesibilă de 4-5m, atunci când nivelul apei subterane este ridicat, când e
necesar de realizat construcții multietajate (peste 9 etaje) sau sunt prezente acțiunile forțelor de
data
întindere. Se deosebesc două tipuri principale de piloți:

 piloți flotanți;
 piloți coloane.
Nr. inv. orig.
Coal
UTM a
3
c. ra Format А4
Fundaţiile de mare adâncime se folosesc atunci când terenurile bune de fundare se află la o
adâncime inaccesibilă pentru fundațiile de suprafață sau celor pe piloți sau există condiții speciale în
care folosirea acestor fundații nu este posibilă. În prezent se folosesc următoarele tipuri de fundații de
mari adâncimi:
 fundații pe chesoane;
 fundații pe coloane.
În acest proiect s-a examinat proiectarea fundațiilor de suprafață și cele pe piloți.
Pentru asigurarea exigențelor stabilite în cele mai diverse condiții, fundațiile se proiectează la
două grupe de stări limită al terenului de fundare:
 la grupa a doua de stare limită (de deformație), unde se iau în considerare grupările
fundamentale ale sarcinilor cu coeficientul de sarcină  f  1;
 la prima grupă de stare limită (de stabilitate, de rezistență), unde se iau în considerare
sarcinile din gruparea fundamentală cu coeficientul de sarcină  f  1 sau  f  1,15 .
În caz de acțiuni seismice, explozii sau oricare alt fel de acțiuni speciale, la prima grupă de
stare limită se iau în considerare și sarcinile din gruparea specială.
În proiectul prezent au fost folosite calculele fundațiilor la ambele stări în dependență de
carcteristica supusă cercetării.
Reieșind din cele menționate mai sus, disciplina Geotehnică și Fundații are legături cu diferite
discipline din domeniul construcției, metodele de calcul ale cărora pot fi aplicate pentru rezolvarea
problemelor puse în fața disciplinei:
 rezistența materialelor;
 geologia inginerească;
 topografia inginerească;
 teoria elasticității;
 hidraulica;
 teoria betonului și construcții din beton armat;
 materiale de construcții;
 tehnologia proceselor de construcții;
 mecanica structurilor;
 seismica, etc.
Aplicarea corectă a metodelor din disciplinele respective conduce spre soluționarea precisă și
rațională a problemelor, ceea ce conduce la mărirea calității fundațiilor proiectate și folosirea rațională
a resurselor.
Nr. inv. orig.
Semnătura şi
data
Nr. inv. orig.
Coal
UTM a
4
c. ra Format А4
2. CAIETUL DE SARCINI. SCHEMA CONSTRUCTIVĂ
Date initiale:
Proiectarea fundatiilor constructiei se face in doua variante:
a) Fundatii de suprafata
b) Fundatii pe piloti
1. Constructia este prezentata prin planul sau la cota 0.000
2. Caracteristica constructiva a constructiei:

- bp  0.3m - grosimea peretilor
- db  3.0 m - inaltimea subsolului

- 0.3  0.4 m - sectiunea stilpilor
- L / H  1.1 - raportul dintre lungimea si inaltimea constructiei
3. Sarcinile pentru proiectarea fundatiilor sunt date la cota 0.000 (vareanta III) in gruparea lor
principal cu valorile normate
4. Constructia urmeaza sa fie realizata in orasul Edenet pe santierul Nr. 15
Nr. inv. orig.
Semnătura şi
data
Nr. inv. orig.
Coal
UTM a
5
c. ra Format А4
Limitele
Rezist.
F-1 F-2 F-3 de
Denumirea si la forf.
plasticitate
semnele gs g
mm Grosimea
conventionale kN/ kN/ W
Cota talpii
Cota talpii
Cota talpii
Grosimea m
Grosimea m
ale m3 m3 WL Wp no Cn
paminturilor
Pamint
44.5 6.1 44.1 5.3 43.5 6.4 27.1 17.3 0.19 0.32 0.18 21 22
loisoid
Nisip
41.7 2.8 41.8 2.3 41.0 2.5 26.7 19.4 0.19 0.22 0.16 23 6
argilos
Argila
37.1 4.6 37.0 4.8 36.7 4.3 27.2 19.3 0.28 0.35 0.23 17 24
Nisipoasa
Argila
34.6 2.5 34.0 3.0 33.2 3.5 27.4 20.2 0.25 0.45 0.26 19 50
Verzue
Rezulatatele incercarilor cu placa (F-1) Tasabilitatea
z = 2.0 m z = 7.0 m z = 12.0 m z = 2.0 m

A=5000 cm2 A=600 cm2 A=600 cm2 P
N S N S N S kPa esl
kN mm kN mm kN mm 50 0.003
50 4.6 10 1.8 20 5.4 0.00.
100 9.0 20 3.6 30 7.8 100
7
150 13.5 25 4.2 40 10.5 150 0.016
200 17.9 30 5.4 50 13.2 200 0.022
225 20.0 35 6.8 60 18.6 250 0.027
250 28.0 40 12.4 70 29.5 300 0.030
Nr. inv. orig.
Semnătura şi
data
Nr. inv. orig.
Coal
UTM a
6
c. ra Format А4
Sarcinile pe axele:
Vareanta 1 6.7 A,E.3,4,5,9 A/B, B,D,E, D/E
N,kN/m N,kN/m n, kN/m n, kN/m
III 900 1600 360 240
2.1. ACTE ŞI DOCUMENTE NORMATIVE DE REFERINŢĂ

[1] Legea privind calitatea în construcţii
[2] NCM E.01.02-2005 Regulament privind stabilirea categoriilor de importanţă a construcţiilor.
[3] ГОСТ 27751-88 Надежность строительных конструкций и оснований. Основные
положения по расчету.
[4] NCM F.02.02-2006 Calculul, proiectarea şi alcătuirea elementelor de construcţii din
beton armat şi beton precomprimat.
[5] CНиП 2.01.07-85 Нагрузки и воздействия.
*
[6] СНиП II-23-81 Нормы проектирования. Стальные конструкции
Nr. inv. orig.
*
[7] CНиП II-7-81 Строительство в сейсмических районах.
[8] СНиП 2.02.01-83 Основания зданий и сооружений, Moscova, 1983
[9] Geotehnică și fundații, Păunesc M., Pop V., Silion T., Editura didactică și pedagogică,
București, 1982
[10] Geotehnică și fundații. Volumul 2: Fundații, Pop V., Popa A., Institutul politehnic Cluj-
Semnătura şi
Napoca, 1982
[11] Mecanica pământurilor, îndrumări metodice la lucrări de laborator, Stog I., Doicov A., UTM,
data
Chișinău, 1993
[12] Свайные фундаменты, îndrumări metodice;
[13] Фундаменты мелкого заложения на естественных основаниях, îndrumări metodice
Nr. inv. orig.
Coal
UTM a
7
c. ra Format А4
3. CARACTERISTICILE FIZICE SI MECANICE ALE
PAMINTURILOR. EVALUAREA CONDITIILOR DE TEREN
3.1. DETERMINAREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE

PAMINTURILOR
Pamint loessoid
Determinam greutatea volumica a scheletului pamintului:
 d   / (1   )  17.3 / (1  0.18)  14.537 kN / m3
unde:   17.3 kN / m3 - greutatea volumica a pamintului
  0.19 - umeditatea naturala a pamintului
Determinam indicele porilor (coeficient de porozitate):
e    s   d  /  d   27.1  14.537  /14.537  0.64
Unde:  s  27.1 kN / m - greutatea volumica a granulelor
3
Determinam gradul de umeditate:

Sr   / sat  0.19 / 0.31  0.612
Unde: sat  n   w / m   s  e   w /  s  0.864 10 / 27.1  0.31 - umeditatea pamintului in stare

Nr. inv. orig.
saturate cind porii sunt complect umpluti cu apa

 w  10 kN / m3 - constanta
In baza gradului de umeditate facem clasificarea paminturilor nisipoase:
1. 0  S r  0.5 - paminturi slab umede
Semnătura şi
2. 0.5  Sr  0.8 - paminturi umede  0.5  Sr  0.484  0.8 - pamint umed

data
3. 0.8  S r  1.0 - paminturi saturate

Determinam greutatea volumica a pamintului in stare submersata:
 sb    s   w  /  1  e    27  10  /  1  0.864   9.173kN / m3
Nr. inv. orig.
Determinam greutatea volumica a pamintului in stare saturata:

Coal
UTM a
8
c. ra Format А4
 sat    s  e   w  /  1  e    27.1  0.864 10  /  1  0.864   19.173 kN / m3
Determinam indicele de plasticitate:
I P  L  P  0.32  0.18  0.14
In dependenta de indicele de plasticitate determinam tipul pamintului loessoid:
1. 1%  I P  7% - nisip argilos
2. 7%  I P  17% - argila nisipoasa  7%  I P  16%  17% - argila nisipoasa
3. I P  17% - argila

I L     P  / I P   0.19  0.18  / 0.14  0.071
1. I L  0 - stare tare
2. 0  I L  1 - stare plastica  I L  0.071  0 - stare plastica
3. I L  1 - stare curgatoare
Nisip argilos
 d   / (1   )  19.4 / (1  0.19)  16.302 kN / m3
e    s   d  /  d   26.7  16.302  /16.302  0.695
3

S r   / sat  0.19 / 0.260  0.730

Nr. inv. orig.
Semnătura şi
2. 0.5  Sr  0.8 - paminturi umede  0.8  Sr  0.730  1.0 - pamint umed

data

 sb    s   w  /  1  e    26.7  10  /  1  0.695   9.852 kN / m3
Nr. inv. orig.
Coal
UTM a
9
c. ra Format А4
 sat    s  e   w  /  1  e    26.7  0.695 10  /  1  0.695   18.052 kN / m3
I P  L  P  0.22  0.16  0.06
2. 7%  I P  17% - argila nisipoasa  1%  I P  6%  7% - nisip argilos
3. I P  17% - argila

I L     P  / I P   0.19  0.16  / 0.06  0.5
2. 0  I L  1 - stare plastica  0  I L  0.5  1 - stare plastica
Argila nisipoasa
 d   / (1   )  19.3 / (1  0.28)  15.078 kN / m3
e    s   d  /  d   27.2  15.078  /15.078  0.803
3

S r   / sat  0.28 / 0.295  0.949
Nr. inv. orig.

Semnătura şi

data
5. 0.5  Sr  0.8 - paminturi umede  0.8  Sr  0.949  1.0 - pamint saturat

Nr. inv. orig.
Coal
UTM a
10
c. ra Format А4
 sb    s   w  /  1  e    27.2  10  /  1  0.803  9.539 kN / m3
 sat    s  e   w  /  1  e    27.2  0.803 10  /  1  0.803  20.784 kN / m3
I P  L  P  0.35  0.23  0.12
5. 7%  I P  17% - argila nisipoasa  1%  I P  12%  7% - argila nisipoasa
6. I P  17% - argila

I L     P  / I P   0.28  0.23 / 0.12  0.416
5. 0  I L  1 - stare plastica  0  I L  0.416  1 - stare plastica
Argila verzue
 d   / (1   )  20.2 / (1  0.25)  16.16 kN / m3
e    s   d  /  d   27.4  16  16 /16.16  0.695
Nr. inv. orig.

3

S r   / sat  0.25 / 0.253  0.988

Semnătura şi

data

2. 0.5  Sr  0.8 - paminturi umede  0.8  Sr  0.988  1.0 - pamint saturat
Nr. inv. orig.
Coal
UTM a
11
c. ra Format А4
 sb    s   w  /  1  e    27.4  10  /  1  0.695   10.265 kN / m3
 sat    s  e   w  /  1  e    27.  0.695 10  /  1  0.695   20.265 kN / m3
I P  L  P  0.45  0.26  0.19

2. 7%  I P  17% - argila nisipoasa  I P  19%  17% - argila
3. I P  17% - argila

I L     P  / I P   0.25  0.26  / 0.26  0.038
2. 0  I L  1 - stare plastica  0  I L  0.038  1 - stare tare
3.2. DETERMINAREA CARACTERISTICILOR MECANICE

ALE PAMINTURILOR
Pentru calculul modulului de deformatie avem nevoie de rezultatele incercarilor cu placa (F1)
reprezentate mai sus. Aici sunt date 3 tabele cu diferite adincimi (z) de extragere a pamintului supus
Nr. inv. orig.
incercarilor. Fundatia se situeaza in al doilea strat de unde rezulta ca alegem proba cu z  2.0 m si
A  5000 cm 2  5m 2 .
z = 2.0 m
A=5000 cm2
Semnătura şi
N S
kN mm
data
50 4.6
100 9.0
150 13.5
200 17.9
Nr. inv. orig.
225 20.0
250 28.8
Coal
UTM a
12
c. ra Format А4
Incercarile asupra placii se transmit sub forma de trepte. Fiecare dintre aceste placi se
deplaseaza pe vertical la o oarecare adincime.
Pe baza rezultatelor obtinute construim diagram presiunii tasabile( P  N / A ):
Prima parte a diagramei reprezinta o relatie liniara deoarece in acest interval de presiune are
loc comprimarea pamintului.
Partea a doua a diagramei exprima deformatia de comprimare si deformatiile plastic care cresc
mai repede fata de presiune.
Determinam modulul de deformatii a probei respective (in al doilea strat):
E   1  2   d P / S   1  0.352   0.79 1.128 100 / 0.0104  7521 kPa
Unde:   0.35 - coefficient care depinde de tipul pamintului

  0.79 - coef. dependent de forma si rigiditatea placilor
d  1.128 m - diametrul placii ( A   r 2 )
P  P2  P1  200  100  100 kN / m 2 - diferenta de presiune
S  S 2  S1  21.0  10.6  10.4 mm  0.01 m
Acest modul de deformatie nu este o caracteristica buna a pamintului. De aceea vom aplica
Nr. inv. orig.
metoda de combatere a tasabilitatii si anume compactarea pamintului pentru executarea pernelor

artificiale care consta in:
Se extrage pamint la adincimea necesara, se depoziteaza in apropiere. Daca acest pamint este
bun ca teren de fundare se pune inapoi in straturi de grosime calculata si se compacteaza in trepte cu
ajutorul maiului cu cadere libera. Daca acest pamint nu este bun se adduce altul si se efectueaza
Semnătura şi
aceleasi operatii.
Modulele de deformatii pentru straturile 3 si 4 se extrag din tabel in dependent de indicele
data
porilor si indicele de plasticitate.

Nr. inv. orig.
Coal
UTM a
13
c. ra Format А4
3.3. EVALUAREA CONDITIILOR DE TEREN
Pentru a usura procesul de proiectare rezultatele determinării caracteristicilor fizico-mecanice
ale pămîntului se trec în următorul tabel centralizator:
mAdînc. apei subt. ,

γsb, kN/m3
γsat ,kN/m3
γd , kN/m3
γs , kN/m3
γ , kN/m3
φ , grade
Denumirea
C , kPa
E , kPa
h, m
WL
WP
completă a W
Sr
IL
Ip
e
pămînturilor
1. Umplutura de
16.5
0.9
-
-
-
--
-
-
-
-
-
-
-
-
-
pamint
2.Pamint loessoid
0.0625
14.69
0.837
0.484
19.28
7521
27.0
16.9
0.15
9.25
0.16
0.32
0.16
3.8
(argila nisipoasa
20
40
plastic varsatoare)
10300
15.28
0.745
0.824
0.333
3. Nisip argilos
26.7
18.8
0.23
9.57
19.6
0.21
0.27
0.06
4.6
24
8
(plastic virtoasa)
18000
15.63
0.956
19.84
0.167
4. Argila bruna
27.1
19.7
0.26
0.73
9.84
0.23
0.41
0.18
5.7
18
45
(nisipoasa)
Plecind de la datele din acest tabel se precedeaza la evaluarea conditiilor geologice ingineresti ale
Nr. inv. orig.
amplasamentului care se face pentru paminturile:

 Stratul 1 - Umplutura de pamint cu o grosime a stratului h  0.9 m
 Stratul 2 - Pămîntul loessoid reprezintă argila nisipoasa, stare tare, cu gradul de umiditate slab
umed ( S r  0.484 ) si cu celelalte proprietati indicate in tabel, rezulta ca acest pamint este un
teren bun de fundare.
Semnătura şi
 Stratul 3 –Nisip argilos in stare plastica cu gradul de umiditate saturat ( S r  0.824 ) si cu

celelalte proprietati indicate in tabel, rezulta ca acest pamint este un teren bun de fundare.
data
 Stratul 4 –Argila bruna in stare plastica cu gradul de umiditate saturat ( S r  0.956 ) si cu

celelalte proprietati indicate in tabel, rezulta ca acest pamint este un teren bun de fundare.
Nr. inv. orig.
Coal
UTM a
14
c. ra Format А4
4. PROIECTAREA FUNDATIILOR DE SUPRAFATA
Dimensionarea talpii fundatiilor o facem la grupa a doua de stare limita (la deplasari) si gruparea
fundamentala a sarcinilor.
4.1. DETERMINAREA ADINCIMII DE FUNDARE

Determinarea adincimii de fundare depinde de mai multi factori:
 Conditiile geologice
 Conditiile hidrogeologice ale santierului
 Conditiile climaterice
 Particularitatile constructive ale constructiei
 Marimea sarcinilor
 Modul de actiune a sarcinilor
Determinam adincimea normata de inghet:
d f  kh  d fn  0.7  0.609  0.426  0.5 m
Unde: kh  0.7 - coeficient care depinde de tipul cladiri(cladire cu subsol)
d fn  d o M t  0.23  7  0.609
Unde: d o  0.23 - coef. care depinde de tipul solului (argila, argila nisipoasa)
Nr. inv. orig.
Semnătura şi
data
Nr. inv. orig.
Coal
UTM a
15
c. ra Format А4
4.2. DIMENSIONAREA FUNDATIEI CONTINUIE PE AXA A LA
SOLICITARE EXCENTRICA
Schema de calcul
Nr. inv. orig.
Semnătura şi
data
Nr. inv. orig.
Coal
UTM a
16
c. ra Format А4
N0 II
e0 N0 II
0.000
q
0,6
he
bp
Np II
hsub
L
db
Ns II
h cf
e N f II
M II
0,5
hf
Pmin
Pa
P max
b
Determinam latimea talpii de fundatie:

N 0 II 480
b1    3.187 m
Ro   o d 200  19  2.6
Unde: N 0 II  480 kN / m - sarcina normata la partea superioara a fundatiei

Ro  200 kPa - rezistenta conventionala a stratului in care este amplasata talpa fundatiei
 o  16  19 kN / m3 - greutatea volumica a materialului fundatiei si a pamitului

deasupra ei
d  2.6 m - adincimea de fundare
Determinam sarcina normata provenita din greutatea proprie a pamintului:
N sII   f  0.5   b1  bp   db 1.0   II'  1.0  0.5   3.187  0.4   2.6 1.0 16.7  49.46 kN / m
Unde:  f  1.0 - coefficient de sarcina

bp  0.4 m - grosimea peretilor
 II'  16.7 kN / m3 - greutatea volumica medie a pamintului

Nr. inv. orig.
db  2.6 m - inaltimea subsolului

Determinam sarcina normata provenita din greutatea peretelui subsolului:
N pII   f  bp  db 1.0   p  1.0  0.4  2.6  1 22  22.88 kN / m
Unde:  p  22  23 kN / m - greutatea volumica pentru perete

3
Semnătura şi
data
Determinam sarcina normata provenita din greutatea proprie a fundatiei:

N fII   f  b 1  0.5 1  b  1.0  3.187  0.5  1 23  36.653 kN / m
Unde:  b  22  24 kN / m - greutatea volumica pentru fundatie

3
Nr. inv. orig.
Determinam suma tuturor sarcinilor care actioneaza asupra pamintului de fundare:

Coal
UTM a
17
c. ra Format А4
N II  N 0 II  N sII  N pII  N fII  480  49.46  22.88  36.653  588.993 kN / m
Determinam presiunea (impingerea) activa laterala a pamintului asupra peretelui subsolului:
   20 
Pa   II'   db  he   tg 2  45    16.7   2.6  0.6   tg 2  45    26.186 kPa
 2  2 
 1h1   2  d  h1  16.5 1.3  16.9   2.6  1.3
Unde:  II'    16.7 kN / m3
d 2.6
q
he   0.6 m - grosimea stratului fictiv prin care se inlocuieste actiunea q
1
q  10 kPa - sarcina temporara uniform distribuita la suprafata adiacenta a constructiei
Determinam momentul incovoietor ce actioneaza asupra talpii de fundare:

Pa  L2 N 0 II  eo 26.186 
M II    N sII  e1   0  49.46  0.697  16.588 kNm
15 2 15
Unde: L  d  he  2.6  0.6  3.2 m
b  bp 3.187  0.4
e1    0.697 - excentricitatea sarcinii N pII fata de axa peretelui
4 4
eo  0 - excentricitatea sarcinii fata de axa peretelui
Determinam presiunile pe talpa fundatiei:
Pmax 
N II

M II 588.993 16.588
 
min b 1 W 3.187 1 1.693
Pmax  175 kPa
Pmin  194.594 kPa
Pmax  Pmin 175  194.594
Pmed  PII    184.8 kPa
2 2
b12 1 3.187 2 1
Unde: W    1.693 m2
6 6
Nr. inv. orig.
Semnătura şi
data
Determinam rezistenta de calcul a terenului de fundare:

 c1   c 2
R1   M j  k z  b1   II  M q  d1   II'   M q  1 db   II'  M c  CII  
k  
1 1.5
Nr. inv. orig.
  0.511  3.187 16.9  3.06  2.6 16.7   3.06  1  0.67 16.7  5.66  40   514.847 kPa
1.1 
Coal
UTM a
18
c. ra Format А4
Unde:  c1 ,  c 2 - coeficienti dependent de natura si starea pamintului si de
rigiditatea constructiei (tab.15)
k - coef. care tine cont de modul de detrminare a caracteristicilor de rezistenta si a
pamintului de la tapa fundatiei
 II ,  II' - greutatea volumica a pamintului de sub talpa fundatiei si respective deasupra ei
M  , M q , M c - coeficienti ce se aleg din tabel in functie de 
 cf 22
d1  h f  hef   0.5  0.15   0.67 m
 II
'
16.7
 cf  22 kN / m - greutatea volumica a pardoselii subsolului
CII - coeziunea pamintului de sub talpa fundatiei
Verificam conditia:
PII  R1  184.8  514.847 - conditia se respecta
Verificam conditia din punct de vedere economic:
0.9  PII / R1  1  0.9  PII / R1  0.359  1 - conditia nu se respecta
Din considerente ca conditia nu se satisfice efectuam calculul la a 2-a aproximatie
Calculul la a 2-a aproximatie

N 0 II 480
b2    1.031 m
R1   o db 514.847  19  2.6

deasupra ei
N sII   f  0.5   b2  bp   db 1.0   II'  1.0  0.5   1.031  0.4   2.6 1.0 16.7  11.202 kN / m
Nr. inv. orig.

 II'  16.7 kN / m3 - greutatea volumica medie a pamintului

Semnătura şi
data

N pII   f  bp  db 1.0   p  1.0  0.4  2.6  1 22  22.88 kN / m

3
Nr. inv. orig.

Coal
UTM a
19
c. ra Format А4
N fII   f  b2  0.5 1  b  1.0 1.031 0.5 1 23  11.86 kN / m

3

   20 
 2  2 
 1h1   2  d  h1  16.5 1.3  16.9   2.6  1.3
Unde:  II'    16.7 kN / m3
d 2.6
q
1
Pa  L2 N 0 II  eo 26.186  3.2 2
M II    N sII  e2   0  11.202  0.158  16.108 kNm
15 2 15
Unde: L  d  he  2.6  0.6  3.2 m
b2  bp 1.031  0.4
4 4
Pmax 
N II

M II 525.941 16.108
 
min b2 1 W2 1.031 1 0.177
Pmax  600.873kPa
Pmin  419.118 kPa
Pmax  Pmin 600.873  419.118
Pmed  PII    509.995 kPa
2 2
b2 2 1 1.0312 1
Nr. inv. orig.
Unde: W1    0.177 m2
6 6
Semnătura şi
data

 c1   c 2
k  
1 1.5
  0.5111.03116.9  3.06  0.67 16.7   3.06  1  2.6 16.7  5.66  40  489.507 kPa
Nr. inv. orig.
1.1 
Coal
UTM a
20
c. ra Format А4

Verificam conditia:
PII  R2  509.995  489.507 - conditia nu se respecta
Din considerente ca conditia nu se respecta efectuam calculul la a 3-a aproximatie

N 0 II 480
b3    1.091 m
R2   o db 489.507  19  2.6

deasupra ei
N sII   f  0.5   b3  bp   d b 1.0   II'  1.0  0.5   1.091  0.4   2.6 1.0 16.7  12.555 kN / m

 II'  16.7 kN / m3 - greutatea volumica a stratului doi de pamint

N pII   f  bp  db 1.0   p  1.0  0.4  2.6  1 22  22.88 kN / m
Nr. inv. orig.

3

N fII   f  b3  0.5 1  b  1.0 1.091 0.5  1 23  12.542 kN / m
Semnătura şi

3
data

Nr. inv. orig.
Coal
UTM a
21
c. ra Format А4
   20 
 2  2 
 1h1   2  d  h1  16.5 1.3  16.9   2.6  1.3
Unde:  II'    16.7 kN / m3
d 2.6
q
1
Pa  L2 N 0 II  eo 26.186  3.22
M II    N sII  e1   0  12.555  0.173  15.76 kNm
15 2 15
Unde: L  d  he  2.6  0.6  3.2 m
b3  bp 1.091  0.4
4 4
Pmax 
N II

M II 527.678 15.76
 
min b 1 W 1.0911 0.198
Pmax  563.318 kPa
Pmin  404.327 kPa
Pmax  Pmin 563.318  404.327
Pmed  PII    483.823 kPa
2 2
b32 1 1.0912 1
Unde: W3    0.198 m2
6 6
 c1   c 2
R1   M j  k z  b3   II  M q  d   II'   M q  1 d b   II'  M c  CII  
k  
1 1.5
  0.5111.09116.9  3.06  0.67 16.7   3.06  1  2.6 16.7  5.66  40  490.205 kPa
1.1 
Nr. inv. orig.

Semnătura şi

data

Verificam conditia:
Nr. inv. orig.

Coal
UTM a
22
c. ra Format А4
0.9  PII / R1  1  0.9  PII / R1  0.987  1 - conditia se respecta
Adoptam b  1.2 m
4.3. DIMENSIONAREA FUNDATIEI CONTINUIE PE AXA B LA

SOLICITARE CENTRICA
Schema de calcul vezi p.3.2.
N 0 II 660
b   4.382 m
Ro   o db 200  19  2.6
Unde: N 0 II  200kN / m - sarcina normata la partea superioara a fundatiei

Ro  200kPa - rezistenta conventionala a stratului in care este amplasata talpa fundatiei

deasupra ei
N pII   f  bp  db 1.0   p  1.0  0.4  2.6  1 22  22.88 kN / m

3

N fII   f  b  0.5 1  b  1.0  4.382  0.5  1 23  50.398 kN / m

3

N II  N 0 II  N pII  N fII  660  22.88  50.398  733.278 kN / m
Pmax  PII 
N II

733.278
 167.321kPa
Nr. inv. orig.
min b 1 4.382 1
Semnătura şi
data

Nr. inv. orig.
Coal
UTM a
23
c. ra Format А4
 c1   c 2
R1   M j  k z  b   II  M q  d1   II'   M q  1 d b   II'  M c  CII  
k  
1 1.5
  0.511  4.382 16.9  3.06  0.67 16.7   3.06  1  2.6 16.7  5.66  40   528.895 kPa
1.1 

Verificam conditia:

N 0 II 660
b1    1.376 m
R1   o db 528.895  19  2.6

deasupra ei
N pII   f  bp  db 1.0   p  1.0  0.4  2.6  1 22  22.88 kN / m
Nr. inv. orig.

3

N fII   f  b1  0.5 1  b  1.0 1.376  0.5  1 23  15.829 kN / m
Semnătura şi

3
data

Nr. inv. orig.

Coal
UTM a
24
c. ra Format А4
Pmax  PII 
N II

698.709
 507.617 kPa
min b 1 1.376 1
 c1   c 2
k  
1 1.5
  0.5111.376 16.9  3.06  0.67 16.7   3.06  1  2.6 16.7  5.66  40  493.564 kPa
1.1 

Verificam conditia:
PII  R2  507.617  493.564 - conditia nu se respecta

N 0 II 660
b2    1.486 m
R2   o db 493.564  19  2.6

deasupra ei
Nr. inv. orig.
N pII   f  bp  db 1.0   p  1.0  0.4  2.6  1 22  22.88 kN / m

3

N fII   f  b2  0.5 1   b  1.0 1.486  0.5 1 23  17.088 kN / m
Semnătura şi

3
data

Nr. inv. orig.

Coal
UTM a
25
c. ra Format А4
Pmax  PII 
N II

699.968
 471.062 kPa
min b 1 1.486 1
 c1   c 2
R3   M j  k z  b2   II  M q  d1   II'   M q  1 d b   II'  M c  CII  
k  
1 1.5
  0.5111.486 16.9  3.06  0.67 16.7   3.06  1  2.6 16.7  5.66  40  528.895 kPa
1.1 

Verificam conditia:
Adoptam b  1.6 m
Nr. inv. orig.
Semnătura şi
data
4.4. DIMENSIONAREA FUNDATIEI IZOLATE PE AXA 11 a LA

SOLICITARE CENTRICA
Nr. inv. orig.
Aceasta fundatie o vom calcula ca fundatie solicitata centric

Coal
UTM a
26
c. ra Format А4
Schema de calcul
Determinam aria talpii fundatiei:

N oII 600
A   3.98 m 2
Ro   o  d 200  19  2.6
Determinam sectiunea transversala a fundatiei:
Datorita faptului ca fundatiile isolate de pe axele date sunt solicitate excentric, adoptez forma
dreptunghiulara a talpii de fundatie cu latura lunga ape directia actiunii momentului. Raportul
dimensiunilor talpii fundatiilor respective este:
b
  0, 75 , unde bl  A .
l
A1 3.98 A1 3.98
l1    2.30 m b1    1.73 m
 0.75 l1 2.304
A1  b1l1  3.98 m 2
N sII   f  bp2  db   p  1.0  0.42  2.6  22  9.152 kN

Nr. inv. orig.
 p  22  23 kN / m3 - greutatea volumica a peretilor

N fII   f  A1  h f   b  1.0  3.98  0.5  23  45.77 kN
Semnătura şi

3
data

N 0 II  N sII  N fII 600  9.152  45.77
PII    164.55 kPa
Nr. inv. orig.
A1 3.98
Coal
UTM a
27
c. ra Format А4
 c1   c 2
R1   M j  k z  b   II  M q  d   II'   M q  1 db   II'  M c  CII  
k  
1 1.5
  0.5111.73 16.9  3.06  2.6 16.7   3.06  1  2.6 16.7  5.66  40  497.703 kPa
1.1 

Verificam conditia:

Determinam aria talpii fundatiei:
N oII 600
A   1.338 m 2
Ro   o  d 497.703  19  2.6
Determinam sectiunea transversala a fundatiei:
Datorita faptului ca fundatiile isolate de pe axele date sunt solicitate excentric, adoptez forma
dreptunghiulara a talpii de fundatie cu latura lunga ape directia actiunii momentului. Raportul
dimensiunilor talpii fundatiilor respective este:
b
  0, 75 , unde bl  A .
l
Nr. inv. orig.
A1 1.338 A1 1.338
l1    1.336 m b1    1.0 m
 0.75 l1 1.336
A1  b1l1  1.336 m 2
Semnătura şi
data

N sII   f  bp2  db   p  1.0  0.42  2.6  22  9.152 kN
Nr. inv. orig.

Coal
UTM a
28
c. ra Format А4
 p  22  23 kN / m3 - greutatea volumica a peretilor

N fII   f  A1  h f   b  1.0  1.338  0.5  23  15.391 kN

3

N 0 II  N sII  N fII 600  9.152  15.391
PII    466.641 kPa
A1 1.338
 c1   c 2
R1   M j  k z  b   II  M q  d   II'   M q  1 d b   II'  M c  C II  
k  
1 1.5
  0.5111.0 16.9  3.06  2.6 16.7   3.06  1  2.6 16.7  5.66  40  489.162 kPa
1.1 

Verificam conditia:
PII  R1  466.641  489.162 kPa - conditia se respecta
Adoptam dimensiunile sectiunii transversale a fundatiei izolate:
b  1.0 m
cu aria A  1.4 m 2
l  1.4 m
Nr. inv. orig.
4.5. CALCULUL TASARII FUNDATIEI CONTINUIE PE AXA A

LA SOLICITARE EXCENTRICA
Semnătura şi
Prin tasarea absoluta intelegem deplasarea ei pe verticala sub actiunea fortelor exterioare. O
data
deosebita importanta o are tasarea neuniforma relativa dintre doua fundatii invecinate. Conditia este de
a calcula tasarile a 2 fundatii invecinate si sa satisfaca conditiile:
1. S  Su , adm
S  S 
Nr. inv. orig.
2.    0.002
L  L u
Coal
UTM a
29
c. ra Format А4
Unde: Su  8 cm - tasarea admisibila prescrisa constructiei
S - tasarea din calcul
S
- tasarea neuniform relativa
L
 S 
  - tasarea neuniform relativ admisibila
 L u
Schema de calcul a tasarii fundatiei
Determinam presiunea geologica la talpa fundatiei:

 zg ,0   1  h 1   2  d  h1   16.5 1.5  16.9   2.6  1.5   43.34 kPa
Determinam presiunea geologica la nivelul fiecarui strat de pamint:
 zg ,1   zg ,0   2  h1  h2  d   43.34  16.9  1.5  2.9  2.6  73.76 kPa
Nr. inv. orig.
 zg ,2,WL   zg ,1   3h3'  73.76  18.8 1.3  73.76  18.8 1.3  98.2 kPa
 zg ,3   zg ,2,WL   sb3  h3''  98.2  9.57  3.8  134.566 kPa

 zg ,4,WL   zg ,3     h3''  134.566  10  3.8  172.566 kPa
 zg ,5   zg ,4,WL   4  h4  172.566  19.7  5.5  280.916 kPa
Semnătura şi
Determinam tasarea la talpa fundatiei:

data
P0  PII   zg ,0  483.823  43.34  440.483 kPa

Determinam inaltimea straturilor elementare de sub talpa fundatiei:
zi  0.4b  0.4  1.2  0.48 m
Nr. inv. orig.
Determinam presiunile la limita fiecarui strat elemntar:

Coal
UTM a
30
c. ra Format А4
 zp ,0   0  P0  1.0  440.483  440.5 kPa
 zp ,1  1  P0  0.881 440.483  388 kPa
 zp ,2   2  P0  0.642  440.483  282.8 kPa
 zp ,3   3  P0  0.477  440.483  210.1 kPa
 zp ,4   4  P0  0.374  440.483  164.7 kPa
 zp ,5   5  P0  0.306  440.483  134.8 kPa
 zp ,6   6  P0  0.258  440.483  113.6 kPa
 zp ,7   7  P0  0.223  440.483  98.2 kPa
 zp ,8   8  P0  0.196  440.483  86.3 kPa
 zp ,9   9  P0  0.175  440.483  77.1 kPa
 zp ,10  10  P0  0.158  440.483  69.6 kPa
 zp ,11  11  P0  0.143  440.483  63.0 kPa
 zp ,12  12  P0  0.132  440.483  58.1 kPa
 zp ,13  13  P0  0.122  440.483  53.7 kPa
 zp ,14  14  P0  0.113  440.483  49.8 kPa
 zp ,15  15  P0  0.106  440.483  46.7 kPa
 zp ,16  16  P0  0.103  440.483  45.4 kPa
 zp ,17  17  P0  0.1 440.483  44.0 kPa
 zp ,18  18  P0  0.097  440.483  42.7 kPa
In aceasta zona vom avea 18 straturi cu inaltimea hi  0.48 m pentru care vom calcula tasarea
absoluta.
Nr. inv. orig.
Determinam tasarea absoluta a fundatiei in limitele zonei active:

n  zpi  hi 388  0.48 282.8  0.48 210.1  0.48
S  0.8  0.8  (   
Semnătura şi
i 1 Ei 7521 7521 7521

data
164.7  0.48 134.8  0.48 113.6  0.48 98.2  0.48 86.3  0.48
     
10300 10300 10300 10300 10300
77.1  0.48 69.6  0.48 63.0  0.48 58.1  0.48 53.7  0.48
     
10300 10300 10300 10300 10300
Nr. inv. orig.
49.8  0.48 46.7  0.48 45.4  0.48 44  0.48 42.7  0.48

     )  0.105 m  10.5 cm
18000 18000 18000 18000 18000
Coal
UTM a
31
c. ra Format А4
Verificam conditia:
S  10.5 cm  Su ,adm  8 cm - conditia data nu se respecta. Din acest motiv vom folosi o metoda
de inbunatatire a pamintului de sub talpa de fundatie.
Aici folosim compactarea pamintului cu ajutorul maiului cu cadere libera.
Principii generale la compactarea de suprafaţă a pămînturilor.

Este determinat faptul că pămîntul loessoid îşi pierde sensibilitatea la umezire atunci cînd:
 d  1.6 t .
m3
Compactarea de suprafaţă se face la umeditatea optimală a pămîntului argilos. Dacă W  Wopt,
pămîntul respectiv trebuie umezit suplimentar, consumînd astfel un volum de apă, determinat astfel:
q  Wopt  W    d ;
q   0.2  0.19 1.65  0.063 t  63 l .

m3 m3
Adîncimea la care poate fi atinsă compactarea se determină orientativ: hc = k·dm, unde
k – coeficient care consideră tipul pămîntului:
k = 1,2..1,3 – pentru loessoiuri.
dm – diametrul maiului, care se execută din beton armat sau metal.
De aici determinăm diametrul maiului:
h 3.25
dm c   2.5m .
k 1 .3
Greutatea maiului se admite 2..10t, fiind lăsat să cadă liber de la înălţimea 4..8m. La determinarea
demensiunilor maiului pentru obţinerea efectului de compactare, presiunea medie pe talpa acestuia,
generală de greutate proprie, trebuie să fie ≥ 20kPa.
G
P m .
A
diametrul maiului:
A 1 .5
dm    0.34m , adoptăm dm = 3m.
4  4  3.14
Pe parcursul compactării pe unul şi acelaşi loc, pămîntul treptat se aşează sub fiecare lovitură şi
cînd se atinge momentul, la care după fiecare următoare lovitură, se obţine una şi aceeaşi valoare de
tasre (refuz) er, se consideră că pămîntul deja s-a compactat. Ca regulă refuzul er se atinge peste 8..12
şocuri.
Trebuie de luat în considerare stratul superor a pămîntului care se afînă din cauza şocurilor
10..15cm. Acest strat trebuie să fie luat în consideraţie la excavarea gropii, adică fundul gropii înainte
de compactare trebuie să se afle la (10..15cm)+Δh, mai sus de cota de fundare. După compactare acest
Nr. inv. orig.
strat se înlătură manual.

Schema de compactare
h+(10..15cm)
Semnătura şi
Cota
de fundare
data
Nr. inv. orig.
Coal
UTM a
32
c. ra Format А4
4.6. CALCULUL TASARII FUNDATIEI CONTINUIE PE AXA B
LA SOLICITARE CENTRICA
Prin tasarea absoluta intelegem deplasarea ei pe verticala sub actiunea fortelor exterioare. O
deosebita importanta o are tasarea neuniforma relativa dintre doua fundatii invecinate. Conditia este de
a calcula tasarile a 2 fundatii invecinate si sa satisfaca conditiile:
3. S  Su , adm
S  S 
4.    0.002
L  L u
Unde: Su  8 cm - tasarea admisibila prescrisa constructiei
S - tasarea din calcul
S
- tasarea neuniform relativa
L
 S 
  - tasarea neuniform relativ admisibila
 L u
Nr. inv. orig.
Semnătura şi

 zg ,0   1  h 1   2  d  h1   16.5 1.5  16.9   2.6  1.5   43.34 kPa
data
Determinam presiunea geologica la nivelul fiecarui strat de pamint:

 zg ,1   zg ,0   2  h1  h2  d   43.34  16.9  1.5  2.9  2.6  73.76 kPa
Nr. inv. orig.
 zg ,2,WL   zg ,1   3h3'  73.76  18.8 1.3  73.76  18.8 1.3  98.2 kPa
Coal
UTM a
33
c. ra Format А4
 zg ,3   zg ,2,WL   sb3  h3''  98.2  9.57  3.8  134.566 kPa
 zg ,4,WL   zg ,3     h3''  134.566  10  3.8  172.566 kPa
 zg ,5   zg ,4,WL   4  h4  172.566  19.7  5.5  280.916 kPa
P0  PII   zg ,0  471.062  43.34  427.722 kPa
zi  0.4b  0.4  1.6  0.64 m
Determinam presiunile la limita fiecarui strat elementar:
 zp ,0   0  P0  1.0  427.722  427.7 kPa
 zp ,1  1  P0  0.881 427.722  376.8 kPa
 zp ,2   2  P0  0.642  427.772  274.6 kPa
 zp ,3   3  P0  0.477  427.722  204 kPa
 zp ,4   4  P0  0.374  427.722  160 kPa
 zp ,5   5  P0  0.306  427.722  130.9 kPa
 zp ,6   6  P0  0.258  427.722  110.4 kPa
 zp ,7   7  P0  0.223  427.722  95.4 kPa
 zp ,8   8  P0  0.196  427.722  83.8 kPa
 zp ,9   9  P0  0.175  427.722  74.9kPa
 zp ,10  10  P0  0.158  427.722  67.6 kPa
 zp ,11  11  P0  0.143  427.722  61.2 kPa
 zp ,12  12  P0  0.132  427.722  56.5kPa
 zp ,13  13  P0  0.122  427.722  52.2 kPa
 zp ,14  14  P0  0.113  427.722  48.3 kPa
 zp ,15  15  P0  0.106  427.722  45.3 kPa
Nr. inv. orig.
In aceasta zona vom avea 15 straturi cu inaltimea hi  0.64 m pentru care vom calcula tasarea
Semnătura şi
absoluta.
data

Nr. inv. orig.
Coal
UTM a
34
c. ra Format А4
n  zpi  hi 376.8  0.64 274.6  0.64
S  0.8  0.8  (  
i 1 Ei 7521 7521
204  0.64 160  0.64 130.9  0.64 110.4  0.64 95.4  0.64 83.8  0.64 74.9  0.64 67.6  0.64
        
10300 10300 10300 10300 10300 10300 10300 10300
61.2  0.64 56.5  0.64 52.2  0.64 48.3  0.64 45.3  0.64
     )  0.122 m  12.2 cm
18000 18000 18000 18000 18000
Verificam conditia:
S  12.2cm  Su , adm  8 cm - conditia data nu se respecta. Din acest motiv vom folosi o metoda
de inbunatatire a pamintului de sub talpa de fundatie.
Aici folosim compactarea pamintului cu ajutorul maiului cu cadere libera.
Principii generale la compactarea de suprafaţă a pămînturilor.

Este determinat faptul că pămîntul loessoid îşi pierde sensibilitatea la umezire atunci cînd:
 d  1.6 t .
m3
Compactarea de suprafaţă se face la umeditatea optimală a pămîntului argilos. Dacă W  Wopt,
pămîntul respectiv trebuie umezit suplimentar, consumînd astfel un volum de apă, determinat astfel:
q  Wopt  W    d ;
q   0.2  0.19 1.65  0.063 t  63 l .

m3 m3
Adîncimea la care poate fi atinsă compactarea se determină orientativ: hc = k·dm, unde
k – coeficient care consideră tipul pămîntului:
k = 1,2..1,3 – pentru loessoiuri.
dm – diametrul maiului, care se execută din beton armat sau metal.
De aici determinăm diametrul maiului:
h 3.25
dm c   2.5m .
k 1 .3
Greutatea maiului se admite 2..10t, fiind lăsat să cadă liber de la înălţimea 4..8m. La determinarea
demensiunilor maiului pentru obţinerea efectului de compactare, presiunea medie pe talpa acestuia,
generală de greutate proprie, trebuie să fie ≥ 20kPa.
G
P m .
A
diametrul maiului:
A 1 .5
dm    0.34m , adoptăm dm = 3m.
4  4  3.14
Nr. inv. orig.
Pe parcursul compactării pe unul şi acelaşi loc, pămîntul treptat se aşează sub fiecare lovitură şi
cînd se atinge momentul, la care după fiecare următoare lovitură, se obţine una şi aceeaşi valoare de
tasre (refuz) er, se consideră că pămîntul deja s-a compactat. Ca regulă refuzul er se atinge peste 8..12
şocuri.
Trebuie de luat în considerare stratul superor a pămîntului care se afînă din cauza şocurilor
10..15cm. Acest strat trebuie să fie luat în consideraţie la excavarea gropii, adică fundul gropii înainte
Semnătura şi
de compactare trebuie să se afle la (10..15cm)+Δh, mai sus de cota de fundare. După compactare acest
data
strat se înlătură manual.

Nr. inv. orig.
Coal
UTM a
35
c. ra Format А4
Schema de compactare
h+(10..15cm)
Cota
de fundare
4.7. CALCULUL TASARII SUPLIMENTARE PRIN UMEZIRE A

FUNDATIEI CONTINUIE PE AXA A LA SOLICITARE
EXCENTRICA
Toate calculele efectuate anterior se refera la conditia ca pamintul loessoid nu va da tasari
suplimentare, insa din cauza cresterii umeditatii din unele motive (iesirea din functiune a retelelor
subterane purtatoare de apa, infiltrarea apei de suprafata in pamintul sub fundatie,etc.) pe linga tasarea
absoluta S sl , va mai aparea tasarea suplimentara S sl ale pamintului loessoid. Prin urmare vom
determina aceste tasari.
Conform sarcinii construim graficul tasarii specifice
z = 2.0 m
P
kPa esl
10 0.004
50 0.016
100 0.024
150 0.031
200 0.037
300 0.039
Nr. inv. orig.
Semnătura şi
data
Nr. inv. orig.
In stratul de pamint loessoid avem 4 straturi elementare hi cu grosimea de:

Coal
UTM a
36
c. ra Format А4
1. hi ,1  0.48 m
2. hi ,2  0.48 m
3. hi ,3  0.48 m
4. hi ,4  0.36 m
Determinam presiunea la talpa fundatiei:
 zg ,0   1  h1   sat  d  h1   16.5 1.5  19.3   2.6  1.5   45.98 kPa
Determinam presiunea geologica la limita stratului de pamint loessoid:
 zg ,1   zg ,0   sat  h1  h2  d   45.98  19.3   1.5  2.9  2.6   80.72 kPa
Calculul primului strat elementar
1. Calculul la talpa fundatiei:
 zg ,0   1  h1   sat  d  h1   16.5 1.5  19.3   2.6  1.5   45.98 kPa
P0  PII   zg ,0  483.823  45.98  437.8 kPa
Determinam presiunea la limita talpii de fundatie:
 zp ,0   0  P0  1.0  437.8  437.8 kPa
Determinam presiunea la mijlocul fiecarui strat elemntar:
P0,i   zg ,0   zp ,0  45.98  437.8  483.78 kPa
2. Calculul pentru hi  0.48 m

P0  P   zg ,0  483.823  45.98  437.8 kPa
Determinam presiunea geologica:
h1i 0.48
 zg ,1   sat 
  zg ,0  19.3   45.98  50.612 kPa
2 2
 zp ,1  1  P0  0.881 437.8  385.7 kPa
P1,i   zg ,1   zp,1  50.612  385.7  436.312 kPa
Conform graficului tasabilitatii stabilim  sl ,1  0.0404

Nr. inv. orig.
Calculul stratului 2 elementar

P0  P   zg ,0  483.823  45.98  437.8 kPa
Semnătura şi
h2i 0.48
 zg ,2   sat 
  zg ,1  19.3   50.612  55.244 kPa
2 2
data

 zp ,2   2  P0  0.642  437.8  281.07 kPa
Nr. inv. orig.

Coal
UTM a
37
c. ra Format А4
P2,i   zg ,2   zp ,2  55.244  281.07  336.31 kPa

P0  P   zg ,0  483.823  45.98  437.8 kPa
h3i 0.48
 zg ,3   sat 
  zg ,2  19.3   55.244  59.876 kPa
2 2
 zp ,3   3  P0  0.477  437.8  208.83 kPa
P3,i   zg ,3   zp ,3  59.876  208.83  286.71kPa

P0  P   zg ,0  483.823  45.98  437.8 kPa
h4i 0.36
 zg ,4   sat 
  zg ,3  19.3   59.876  63.35 kPa
2 2
 zp ,4   4  P0  0.374  437.8  163.737 kPa
P4,i   zg ,4   zp ,4  63.35  163.737  227.09 kPa

Nr. inv. orig.
Semnătura şi
data
Nr. inv. orig.
Determinam tasarea specifica la umezire:

Coal
UTM a
38
c. ra Format А4
n
S sl    sl ,i  hi  k sl 0.48  7.35  0.0404  0.0394  0.0387   0.36  7.35  0.0375  0.517 m  51.7 cm
i 1
 sl ,i
Unde: - tasarea specifica a stratului elementar i, care corespunde presiunii medii totale Pi si se
determina din graficul tasarii specifice
k sl - coef. Care depinde de latimea talpii fundatiei (b)
PII  Psl 483.823  27.0
k sl  0.5  1.5   7.35
P0 100
Psl  27 kPa - presiunea determinata din graficul tasarii specifice pentru  sl  0.01
Verificam conditia:
S1  S sl  10.5  51.7  62.2 cm  Su  8 cm
Condiția data nu se respectă, adică sub fundațiile amplasate pe axa A a clădirii vor apărea tasări
inadmisibile în caz de umezire a pământului loessoid, de aceea cu scopul de a preveni aceste tasări se
vor efectua lucrări de ameliorare a terenului prin metoda chimică de silicatizare prin presiune. Această
metodă constă în injectarea în pământ a unei soluții fluide de silicat de sodiu (sticlă solubilă), care în
prezența unui electrolit dă naștere bioxidului de siliciu, care, prin întărire, cimentează particulele din
pământ, asigurând mărirea rezistenței și impermeabilitatea pământului.
4.8. ALCATUIREA CONSTRUCTIVA A FUNDATIILOR IZOLATE

DE PE AXELE 10 a SI 11 a
Fundațiile izolate de pe axele B și C sunt solicitate centric, executate din beton armat monolit. Se
va folosi beton clasa C15 și armătură de lucru A-III. Secțiunea stâlpului este bc  lc  400  400mm ,
dimensiunile tălpii fundației b  l  1, 0 1, 4m , înălțimea constructiva a fundației izolate h f  1500mm ,
sarcinile care acționează fundația N 0 I  600 kN
Reiesind din conditiile constructive adopt fundatia izolata alcatuita dintro treapta
Adoptam dimensiunile geometrice ale fundatiei:
h  300 mm
Dimensiunile cuzinetului sunt:
 în plan buc  luc  900  900mm ,
 adâncime cuzinet hg  800mm ,
 dimensiuni interioare față superioară cuzinet bg  lg  550  550mm .
Nr. inv. orig.
Grosimea efectivă a stratului de beton sub pahar va fi h0  h f  hg  a1  0, 66m .

Fundația se așează pe un strat egalizator C5 cu grosimea de 40mm (strat de protecție), care se va
turna pe un strat de pietriș compactat cu grosimea de 100mm pentru repartizarea uniformă a sarcinilor
de la fundație la pământul de fundare.
Calculul la străpungere se efectuează pentru valoarea presiunii reactive uniform distribuite pe
talpa fundației PI și valoarea medie a perimetrului piramidei de străpungere U m .
Semnătura şi
Determinam presiunea la talpa fundatiei:

data
N0 I 600
P   428.6kPa ,
A (1.0 1.4)
P  Pmin  428.6 kPa
Nr. inv. orig.
Determinam valoarea medie a perimetrului piramidei de strapungere:

Coal
UTM a
39
c. ra Format А4
U m  4  (bs  h0 )  4  (0, 4  0, 66)  4, 4m .
Determinam forta de strapungere limita cu relatia:
N u  k  Rct  U m  h0  1 750  4, 4  0, 66  2178kN ,
unde: k  1 - coeficient pentru beton greu și nodul confecționat;
Rct  750kPa - rezistența la întindere a betoului C15;
U m  4, 4m - valoarea medie a perimetrului piramidei de străpungere;
h0  0, 66m - grosimea efectivă a stratului de beton sub pahar.
Determinam forta de strapungere cu relatia:
N  A0  PI  0,1045  848, 484  88,703kN
unde: PI - presiunea reactivă uniform distribuită pe talpa fundației,
A0  b  l  (lc  2h0 )(bc  2h0 )  1.0 1.4  (0.4  2  0.66) 2  0.1288m 2 .
Comparând rezultatele obținem N  N u , deci conditia se respect, iar solutiile constructive pentru
aceasta verificare sunt satisfacatoare.
Calculul armaturii de rezistență din talpa fundației izolate se va face pe două direcții (în direcția
acțiunii momentului de încovoiere și pe direcție perpendiculară acțiunii lui), deoarece fundația vizată
este solicitată excentric.
Determinam momentul din secțiunea din marginea paharului pe direcția (l):
(l  bs )2  b (1.4  0.4) 2 1.0
M 11  PI   428.6   66.433 kNm .
8 8
Determinam aria necesara de armatura de rezistenta pe aceasta directie:
M 11 66.433
A11    0.000306 m 2  3.06cm2
0.9  Rs  h0 0.9  365  (1000)  0.66
Adoptând pasul de S  200mm , determinam numărul barelor necesare:
(1.4  2  0.05)
ns   1  6 , iar aria unei bare f s  0.51cm 2
0.1.4
(3.06  3.018)
Adopt 6 8 cu As  3.018 cm , supraarmarea constituind   100%  1.4%  15%
2
3.018
, deci această soluție de armare este acceptabila
Determinam momentul din secțiunea din marginea paharului pe directia latimii (b):
(b  bs ) 2  l (1.0  0, 4) 2 1.4
M 2 2  PI   428.6   27.002kNm ,
8 8
N 600
unde: PI  0 I   428.6 kPa .
A 1.0 1.4
Determinam aria necesara de armatura de rezistenta pe aceasta directie:
Nr. inv. orig.
M 2 2 27.002
A22    0.000125m 2  1.25 cm 2
0.9  Rs  h0 0.9  365  (1000)  0.66
Adoptând pasul de S  150mm , numărul barelor necesare vor fi:
(1.0  2  0.05)
ns   1  5 , iar aria unei bare f s  0.25 cm 2
0.5
Adopt 56 cu As  1.415 cm , supraarmarea constituind
2
Semnătura şi
(1.415  1.25)
 100%  11%  15% , deci această soluție de armare este acceptabilă.
data
1.415
Nr. inv. orig.
Deci, armarea fundației izolate se va face cu plasa:
Coal
UTM a
40
c. ra Format А4
56 AIII  S150
P 750 1200 .
68 AIII  S 200
Grosimea pereților paharului este:
b  b  2  75 900  400  2  75
 p  uc c   350mm  200mm , deci nu este nevoie de armare a
2 2
pereților paharului.
Nr. inv. orig.
Semnătura şi
data
Nr. inv. orig.
Coal
UTM a
41
c. ra Format А4
Nr. inv. orig.
Semnătura şi
data
5. PROIECTAREA FUNDATIILOR PE PILOTI

Nr. inv. orig.
Acest tip de fundaţii se utilizează în primul rând în cazul în care apare în apropierea scoarţei
terestre un strat geologic care constituie pământ slab de fundare, cum ar fi pământuri argiloase în stare
Coal
UTM a
42
c. ra Format А4
plastic curgătoare şi în stare curgătoare, mâluri, umplutură de pământ neconsolidat. Dacă straturile
slabe de pământ constituie o grosime de peste 4  5m , ele nu permit execuţia fundaţiei de suprafaţă.
Fundaţia pe piloţi se utilizează şi atunci când nivelul apei se află aproape de suprafaţa terenului
sau atunci când e cazul de sarcini de smulgere care nu pot fi preluate de fundaţia de suprafaţă.
Asemenea fundații se folosesc și în condiţii favorabile de teren pentru fundaţii de suprafaţă, dacă prin
compararea tehnico-economică cu alte tipuri de fundații, ele se dovedesc a fi mai raționale.
În construcţie se utilizează următoarele tipuri de piloţi:
 Piloţi din beton armat prefabricat;
 Piloţi din beton armat prefabricat cu gol central (inelari);
 Piloţi din lemn;
 Piloţi foraţi pe loc (turnat la faţa locului) din beton armat monolit.
Piloţii în componenţa sa constructivă pot forma: fundaţii izolate, continue, câmp de piloţi. Pentru
a forma o fundaţie, piloţii se unesc la capătul superior printr-o placă rigidă din beton armat numită
radier.
5.1. DETERMINAREA TIPULUI DE PILOTI SI

DIMENSIONAREA LOR
Deoarece in acest proiect se vor folosi piloți prefabricați din beton armat cu corp plin cu secțiunea
pătrată marca C, alegerea tipului de pilot se va reduce la determinarea lugimii necesare a acestuia, în
baza căreia se va alege un anumit pilot conform nomenclatorului.
Varful pilotului trebuie să se sprijine pe un strat bun de pământ cu E  15000kPa . Atunci când în
limitele de acțiune a pilotului există un strat acvifer subteran, atunci pilotul trebuie să străbată acest
strat de apă cu minim 1m sau să nu ajungă până la acesta cu minim 0,5m .
Determinam lungimea necesara a pilotului pentru toate tipurile de fundatii:
Lp  (h1  h2  d )  h3  a1  a1'  (1.5  2.9  2.6)  5.1  0, 05  1, 0  7.95m
Unde: h1  1.5m - înălţimea stratului (1) de pămînt
h2  2.9 m - înălţimea stratului (2) de pămînt
h3  5.1 m - înălţimea stratului (3) de pămînt
d  2.6 m - adîncimea de fundare
a1  5cm - lungimea încastrării pilotului în radier (pentru fundaţii solicitate centric)
a1'  1m - lungimea încatrării pilotului în stratul bun de fundare (stratul 4)
Aceasta lungime este variabila pentru piloti tuturor fundatiilor cladirii datorita particularitatilor
si celor geologice ale amplasamentului.
Nr. inv. orig.
Conform nomenclatorului de piloti prefabricati adopt pilotul cu urmatoarele caracteristici:

 Lungimea pilotului – Lp  8 m
 Sectiunea transversala patrata - b  l  350  350 mm
 Marca betonului C 25
Armatura de rezistenta 412 AIII
Semnătura şi

 Greutatea pilotului - 3.0t
data
5.2. CALCULUL CAPACITATII PORTANTE A PILOTILOR

Actualmente se utilizeaza mai multe metode de determinare a capacitatii portante a pilotilor. Aici
voi folosi metoda empirica de calcul bazata pe formule si date experimentale.
Nr. inv. orig.
Determinam capacitatea portanta a pilotului:

Coal
UTM a
43
c. ra Format А4
n
Fd   c  ( cr  Ap  R  U   cf  fi  li )  1.0   1.0  0.123  5358  1.0  360.875   1020 kN
i 1
Unde:  c  1 - coeficientul condițiilor de lucru (de comprimare);

 cr   cf  1 - coeficienți ce țin cont de modul de introducere a pilotului în pământul de
fundare (prin batere sau vibrare);
Ap  0,123m 2 - aria secțiunii transversale a pilotului;
R  5358kPa - rezistența de calcul a pământului la vârful pilotului (din tab. 3.3)
U  1, 0m – perimetrul exterior a secţiunii transversale a pilotului;
li - grosimea stratului elementar;
fi - rezistenţa de calcul a stratului elementar, care se extrage din tabele în funcţie de
adâncimea medie hi , de tipul şi de starea pământului;
hi - adâncimea medie a stratului elementar li ;
H - adâncimea de la suprafaţa pământului până la începutul vârfului pilotului.
Relația de mai sus se va aplica împărțind straturile de pământ de sub radier până la vârful pilotului
în straturi elementare li cu grosimi egale în limitele straturilor geologice.
Pentru fiecare strat elementar, în dependență de grosimea, adâncimea medie, natura și starea
acestuia, determin din date tabelare rezistenţa sa de calcul fi . Datele obținute le sistematizez într-un
tabel.
Vârful pilotului se încastreză în stratul 4 de pământ – argila bruna cu unghiul de frecare interioară
  18 , coeziunea C  45 kPa , indicele de lichiditate I L  0,167 , iar modulul de deformație liniară
E  18000 kPa .
Calculele le efectuiez în baza pilotului amplasat convențional pe axa A, ceilalți piloți se consideră
că au caracteristici identice cu exemplul supus calculului, datorită particularităților geologice și
constructive.
Nr. Denumire hi , m li , m fi , m  cf  cf  fi  li
strat strat
Argila 3.05 0.9 48 1 43.2
2 nisipoasa
3.95 0.9 53 1 47.7
5.25 1.7 36.75 1 62.475
Nr. inv. orig.
Nisip argilos
3 6.95 1.7 39 1 66.3
8.65 1.7 41 1 69.7
4 Argila bruna 10.05 1.1 65 1 71.5
Σ 360.875
Semnătura şi
data
Calculul capacitate portanta

Nr. inv. orig.
pilot axa A
Coal
UTM a
44
c. ra Format А4
Determinam rezistenta de calcul a pilotului:
F 1020
P d   728.6 kN
g 1.4
Nr. inv. orig.
Semnătura şi
data
5.3. DETERMINAREA NUMARULUI DE PILOTI SI

DISTRIBUTIA LOR IN FUNDATIA DE PE AXA A
Nr. inv. orig.
Fundatia de pe axa A este continua, solicitaa excentric.

Coal
UTM a
45
c. ra Format А4
Determinam distanta dintre piloti in lungul radierului:
P 728.6
C1  ns   1  1.5 m
N1 485.544
N0 480
ns    0.68  1
Unde: Fd 1020 - numarul de siruri de piloti
 Np  24
k 1.4
N 0  480 kN / m - sarcina de calcul

Fd  1020kN - capacitatea portanta a pilotului
 k  1.4 - coef. de siguranta
N p  L p q  8  3.0  24 kN - greutatea proprie a pilotului
N I  N 0 I  N rI  480  5.544  485.544 kN / m - greutatea totala
N rI   f   m  br  hr 1.0  1.1 21 0.3  0.8 1.0  5.544 kN / m - greutatea proprie a
radierului si a pamintului deasupra lui pe 1 m lungime
Unde:  f  1.1 - coef. de siguranta a sarcinii
 m  21 kN / m3 - greutatea volumica a radierului si a pamintului deasupra lui
hr  0.3 m - inaltime radier
br  d  2  0.35  2  0.225  0.8 m - distanta de la pilot la marginea radierului
  0.5d  0.05  0.225 m - distanta de la pilot la marginea radierului
Nr. inv. orig.
Semnătura şi

data
DISTRIBUTIA LOR IN FUNDATIA DE PE AXA B

Fundatia de pe axa B este continua, solicitaa excentric.
Determinam distanta dintre piloti in lungul radierului:
P 728.6
Nr. inv. orig.
C1  ns   1  1.1 m
N1 665.544
Coal
UTM a
46
c. ra Format А4
N0 660
ns    0.94  1
Unde: Fd 1020 - numarul de siruri de piloti
 Np  24
k 1.4
N 0  66 0kN / m - sarcina de calcul

Fd  1020 kN - capacitatea portanta a pilotului
 k  1.4 - coef. de siguranta
N p  L p q  8  3.0  24 kN - greutatea proprie a pilotului
N I  N 0 I  N rI  660  5.544  665.544 kN / m - greutatea totala
N rI   f   m  br  hr 1.0  1.1 21 0.3  0.8 1.0  5.544 kN / m - greutatea proprie a
radierului si a pamintului deasupra lui pe 1 m lungime
Unde:  f  1.1 - coef. de siguranta a sarcinii
 m  21 kN / m3 - greutatea volumica a radierului si a pamintului deasupra lui
hr  0.3 m - inaltime radier
br  d  2  0.35  2  0.225  0.8 m - distanta de la pilot la marginea radierului
  0.5d  0.05  0.225 m - distanta de la pilot la marginea radierului
Nr. inv. orig.

DISTRIBUTIA LOR IN FUNDATIA DE PE AXA 10 a SI 11 a
Semnătura şi
Fundatia de pe axa 10a si 11a este izolata, solicitata centric.

Determinam numarul de piloti:
data
N  N rpI 660  62.92

np  0I   0.99  1
P 728.6
Unde: N 0 I  600 kN - sarcina normata
Nr. inv. orig.
Coal
UTM a
47
c. ra Format А4
N rpI   f  Ar  d r   m  1.11.1 2.6  20  62.92 kN - greutatea radierului si a pamintului
deasupra lui
N0 I 660
Ar    1.1 m 2
Pr   m  d r 660.9  20  2.6
P 728.6
Pr    660.9 kPa - presiunea medie pe talpa radierului considerind
 3d   3  0.35
2 2
conventional ca pilotii lipsesc

Astfel adoptam dimensiunile radierului br  lr  1.0 1.1 m cu aria Ar  1.1 m
2
Verificam conditia:
N  N rpI 660  62.92
N  0I   722.92 kN  P  728.6 kN - conditia se respecta
np 1
5.6. CALCULUL TASARII FUNDATIEI IZOLATE PE PILOTI

AXA 10 a , 11 a
Determinam valoarea medie ponderata a unghiului de frecare interioara a tuturor straturilor care vin
in contact cu lungimea pilotului:
 h   h   h 20 1.8  24  5.1  18 1.1
m  2 2 3 3 4 4   22.275
h2  h3  h4 1.8  5.1  1.1
Determinam dimensiunile in plan a talpii fundatiei conventionale abcd:
   22, 275 
b  c  d  2 L  tg  m   0  0,35  2  8  tg    1.75m
 4   4 
 m   22.275 
l  c1  d  2 L  tg    0  0,35  2  8  tg    1.75m
 4   4 
Nr. inv. orig.
Semnătura şi
data
Nr. inv. orig.
Coal
UTM a
48
c. ra Format А4
Determinam dimensiunile in plan a talpii fundatiei conventionale abcd:
Determinam valoarea medie a greutatii fundatiei:
N abcd   f bld  II'  1.0  3.18 1.75 10.6 18.5  1091.3 kN
 2l2   3l3   4l4 16.9 1.8  18.8  5.1  19.7 1.1
Unde:  II    18.5 kN / m3
'
l2  l3  l4 1.8  5.1  1.1

Determinam presiunea la virful pilotului:
N  N abcd 600  1091.3
Nr. inv. orig.
PII  0 II   303.92 kPa

b l 3.18 1.75
Determinam rezistenta de calcul a stratului 4 pe care se reazema virful pilotului:
 c1   c 2
R1   M j  k z  b   II  M q  d   II'   M q  1 db   II'  M c  CII  
k  
1 1.5
 0.5111.76 16.9  3.06  2.6 16.7   3.06  1  2.6 16.7  5.66  40  498.072 kPa
Semnătura şi

1.1 
data

Nr. inv. orig.
Coal
UTM a
49
c. ra Format А4

Verificam conditia:
PII  R1  303.92  498.072kPa - conditia se respecta
Determinam presiunile geologice:
 zg ,0   1h1   2 h2'  1.5 16.5  1.116.9  43.34kPa ,
 zg ,2   1h1   2 h2  1.5 16.5  2.9 16.9  73.76kPa ,
 zg ,WL   zg ,2   3h3'  73.76  1.3 18.8  98.2kPa ,
 zg ,3   zg ,WL   3h3''  98.2  18.8  3.8  169.64kPa
 zg , p   zg ,3   sb ,4 h4''  169.64  9.84  0,85  178.0kPa ,
 zg ,4   zg , p   sb ,4  h4  h4''   178  9.84  (5.5  0.85)  223.76kPa
P0  PII   zg ,0  303.92  43.34  260.58 kPa
zi  0.4b  0.4 1.0  0.4 m
Determinam presiunile la limita fiecarui strat elementar:
 zp ,0   0  P0  1.0  260.58  260.58 kPa
 zp ,1  1  P0  0.881 260.58  229.6kPa
 zp ,2   2  P0  0.642  260.58  167.3 kPa
 zp ,3   3  P0  0.477  260.58  124.3 kPa
 zp ,4   4  P0  0.374  260.58  97.46 kPa
 zp ,5   5  P0  0.306  260.58  79.74 kPa
 zp ,6   6  P0  0.258  260.58  67.23 kPa
 zp ,7   7  P0  0.223  260.58  58.11 kPa
Nr. inv. orig.
 zp ,8  8  P0  0.196  260.58  51.07 kPa

 zp ,9   9  P0  0.175  260.58  45.60kPa
 zp ,10  10  P0  0.158  260.58  41.17 kPa
Semnătura şi
data
In aceasta zona vom avea 10 straturi cu inaltimea hi  0.4 m pentru care vom calcula tasarea absoluta.
Nr. inv. orig.
Coal
UTM a
50
c. ra Format А4
n  zpi  hi 260.58  0.4 229.6  0.4
S  0.8  0.8  (  
i 1 Ei 18000 18000
167.3  0.4 124.3  0.4 97.46  0.4 79.74  0.4 67.23  0.4 58.11 0.4 74.9  0.64 67.6  0.64
        
18000 18000 18000 18000 18000 18000 10300 10300
51.07  0.4 45.6  0.4 41.17  0.22
   )  0.0214m  2.14 cm
18000 18000 18000
Verificam conditia:
S  2.14cm  Su ,adm  8 cm - conditia data se respecta.
Schema de calcul a tasarii fundatiei pe piloti

Nr. inv. orig.
Semnătura şi
data
Nr. inv. orig.
Coal
UTM a
51
c. ra Format А4
5.7. CALCULUL RADIERULUI FUNDATIEI CONTINUIE
SOLICITATA CENTRIC PE UN SIR DE PILOTI, AXA B
În cazul dat radierul se calculează la rezistenţă privind două etape:
1. etapa pe parcursul căreia se realizează construcţia
2. etapa de exploatare a construcţiei
Radierul se construieşte ca o grindă continuă care se reazemă pe un mediu elastic ( pe pereţi fiind
solicitat de forţe concentrate – piloţi )
Date iniţiale:
piloţi cu secţiunea 35  35cm amplasaţi într-un şir, pasul piloţilor în
şir - C1 = 1.1 m; sarcina de calcul pe 1 m lungime a radierului( inclusiv greutatea
proprie a radierului ) - N I  655.544kN / m
Lăţimea radierului: br  0.8m . Înălţimea radierului se adoptă să fie hr  0.3m ; încastrarea
pilotului în radier a1  0.05m .
Determinam lungimea de calcul
Lc  1,05   C1  bp   1.05   1.1  0.35   0.7875m
Determinam momentele incovoietoare
- în reazeme: M r   N I  Lc / 12  655.544  0.7875 / 12  33.878 kN  m
2 2
- în deschideri: M d  N I  Lc / 24  655.544  0.7875 / 24  16.94kN  m

2 2
Determinam inaltimea de lucru a sectiunii:

1. deasupra reazemului
h0 r  0.3  0.05  0.25m ,
2. în deschidere
3. h0 d  0.3  0.1  0.2m
Determinam aria secţiunii armăturii (clasa A – II, Rs  280 MPa ):
1. deasupra reazemului:
Asr  33.878 / (0.9  0.25  280  103 )  0,00054m2  5.4cm2
2. în deschidere:
Asd  16.94 / (0.9  0.2  280 103 )  0,000336m 2  3.36cm 2
Armarea se execută cu carcase plane. Adoptăm 4 carcase cu diametrul barelor:
- în partea superioară 12 mm
- în partea inferioară 10 mm
Nr. inv. orig.
Semnătura şi
data
Nr. inv. orig.
Coal
UTM a
52
c. ra Format А4

Memoriu tehnic-GF Mihai - 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu tehnic-GF Mihai - 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Cadastru, Geodezie şi Construcţii

Disciplina „GEOTEHNICA SI FUNDATII”

Tema: PROIECTAREA FUNDATIILOR DE SUPRAFATA

 fundaţii izolate sub pereţi portanţi;

întindere. Se deosebesc două tipuri principale de piloți:

2. Caracteristica constructiva a constructiei:

- db  3.0 m - inaltimea subsolului

Rezulatatele incercarilor cu placa (F-1) Tasabilitatea

z = 2.0 m z = 7.0 m z = 12.0 m z = 2.0 m

2.1. ACTE ŞI DOCUMENTE NORMATIVE DE REFERINŢĂ

3.1. DETERMINAREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE

Determinam gradul de umeditate:

Unde: sat  n   w / m   s  e   w /  s  0.864 10 / 27.1  0.31 - umeditatea pamintului in stare

saturate cind porii sunt complect umpluti cu apa

2. 0.5  Sr  0.8 - paminturi umede  0.5  Sr  0.484  0.8 - pamint umed

3. 0.8  S r  1.0 - paminturi saturate

Determinam greutatea volumica a pamintului in stare saturata:

2. 7%  I P  17% - argila nisipoasa  7%  I P  16%  17% - argila nisipoasa

Determinam indicele de plasticitate:

2. 0  I L  1 - stare plastica  I L  0.071  0 - stare plastica

Determinam gradul de umeditate:

Unde: sat  n   w / m   s  e   w /  s  0.695 10 / 26.7  0.260 - umeditatea pamintului in stare

2. 0.5  Sr  0.8 - paminturi umede  0.8  Sr  0.730  1.0 - pamint umed

3. 0.8  S r  1.0 - paminturi saturate

Determinam greutatea volumica a pamintului in stare saturata:

2. 7%  I P  17% - argila nisipoasa  1%  I P  6%  7% - nisip argilos

Determinam indicele de plasticitate:

2. 0  I L  1 - stare plastica  0  I L  0.5  1 - stare plastica

Determinam gradul de umeditate:

Unde: sat  n   w / m   s  e   w /  s  0.803 10 / 27.2  0.295 - umeditatea pamintului in stare

In baza gradului de umeditate facem clasificarea paminturilor nisipoase:

5. 0.5  Sr  0.8 - paminturi umede  0.8  Sr  0.949  1.0 - pamint saturat

6. 0.8  S r  1.0 - paminturi saturate

5. 7%  I P  17% - argila nisipoasa  1%  I P  12%  7% - argila nisipoasa

Determinam indicele de plasticitate:

5. 0  I L  1 - stare plastica  0  I L  0.416  1 - stare plastica

Unde:  s  27.4 kN / m - greutatea volumica a granulelor

Determinam gradul de umeditate:

Unde: sat  n   w / m   s  e   w /  s  0.695 10 / 27.4  0.253 - umeditatea pamintului in stare

saturate cind porii sunt complect umpluti cu apa

In baza gradului de umeditate facem clasificarea paminturilor nisipoase:

In dependenta de indicele de plasticitate determinam tipul pamintului loessoid:

2. 7%  I P  17% - argila nisipoasa  I P  19%  17% - argila

Determinam indicele de plasticitate:

2. 0  I L  1 - stare plastica  0  I L  0.038  1 - stare tare

3.2. DETERMINAREA CARACTERISTICILOR MECANICE

Unde:   0.35 - coefficient care depinde de tipul pamintului

metoda de combatere a tasabilitatii si anume compactarea pamintului pentru executarea pernelor

porilor si indicele de plasticitate.

mAdînc. apei subt. ,

amplasamentului care se face pentru paminturile:

 Stratul 3 –Nisip argilos in stare plastica cu gradul de umiditate saturat ( S r  0.824 ) si cu

 Stratul 4 –Argila bruna in stare plastica cu gradul de umiditate saturat ( S r  0.956 ) si cu

4.1. DETERMINAREA ADINCIMII DE FUNDARE

Determinam latimea talpii de fundatie:

Unde: N 0 II  480 kN / m - sarcina normata la partea superioara a fundatiei

 o  16  19 kN / m3 - greutatea volumica a materialului fundatiei si a pamitului

Unde:  f  1.0 - coefficient de sarcina

 II'  16.7 kN / m3 - greutatea volumica medie a pamintului

db  2.6 m - inaltimea subsolului

Unde:  p  22  23 kN / m - greutatea volumica pentru perete

Determinam sarcina normata provenita din greutatea proprie a fundatiei: