ba ANDY WiCNAB DCM MM ABC-ul PeIMOPA! Usui Idei si sfaturi pentru 0 viata mai buna chtptimismul extrem este o marca Cl SiiiteltNveeweM silo) y-1 eI Mu syC=U) in stare sa intoarca pana si cea mai Cor] Ore Ree MOUT CM AM Nerf (OLAV IAT ec curiozitate, Dutton incepe un periplu amplu si epuizant intre cele mai cunoscute laboratoare Psihologice, inchisori de maxima securitate, tribunale si birourile luxoase ale diferitelor categoril de lideri. El incearca, pe diferite cai, Beye L UY Laer MTU Ln cre eco Olmor- Lu era eI} si-au facut din crima un mod de viata, de la cei mai duri soldati din teatrele de lupta din UE Ves PANe ISIN Ae Mee Ream Lem cut ot] criminali din cel mai bine pazit spital de MEL MeaMcrey-11M ola Clie MMU guar} UVTthaTe (eLemtNe[-le-yey-- Mes aTe) oe Ae ean) My aceste categorii, si multe altele — chirurgi, DEVE lel AMY 0), CLM ee cole cy anvergura, politicieni, preoti carismatici — este Ce eMele-Ce RMA Me Cc cxst-A) PTT lerclerel1) colectie PSIHOPATUL PyDESPRE AUTORI I, Kevin Dutton este cercetiitor in psihologie la Departa- mentul de Psihologie Experimental al. Universititii Oxford. \] este membru asociat al Societitii Regale de Medicina si al Socletitii de Studiu Stiintific al Psihopatiei si autorul renu- tuilelor c&rti Flipnosis: The Art of Split-Second Persuasion gi “Intelopciunea psihopatilor. Din experienta de viatd a sfintilor apionilor si criminalilor in serie”(Editura Globo), precum si al “Abe-ul psihopatului de succes”(Editura Globo). Locuieste in inyitinea Cotswolds. kevindutton.co.uk thegoodpsychopath.com @protkevindutton Vin ziua tn care a fost gisit intr-o punga pe treptele spitalului Guy din Londra, Andy McNab a avut parte de o viat extra- ondinard. Ca adolescent delincvent, Andy McNab s-a razvratit im- potriva societatii. Ca tanar soldat, a luptat impotriva IRA pe ulttzile si in campurile de la South Armagh. Ca membru ul SAS 22, a fost implicat timp de nou& ani in misiuni sub ucoperite, desfigurate pe cinci continente. In timpul Razbo- inlui din Golf, a condus Bravo Two Zero, o patruld care, dupa spusele ofiterului comandant, ,,va rmane vegnic in istoria wyimentului”. Rasplitit cu Distinguished Conduct Medal gi Military Medal tn timpul carierei sale militare, cand a pa- nisit SAS, Andy McNab era cel mai inalt decorat soldat din Arata Britanica.De atunci, Andy McNab a ajuns unul dintre cei mai bine vanduti autori din lume, punand la dispozitia cititorilor ex- perientele si cunostintele sale din interiorul sistemului. Pe lang cele trei bestselleruri nonfictionale, dintre care Bravo Two Zero, cea mai bine vanduts istorie militard britanicd, gi "Abc-ul psihopatului de succes”, este gi autorul celebrelor seri de thrillere Nick Stone si Tom Buckingham. A scris de aseme- nea gi cAteva carti pentru copii. Pe laéngi munca de scriitor McNab tine conferinje pe teme militare la agentiile de securitate si informatii atat din SUA cAt si din Marea Britanie, este consultant in industria hollywoodiana de film, oferind sfaturi despre munca sub aco- petire gi ajuténdu-i pe actorii civili s4 intre in pielea unor personaje militare, continudnd totodat& s4 contribuie semnifi- cativ la strangerea de fonduri pentru organizatii caritabile, atat literare, ct si din domeniul militar andymcnah.co.ukABC. ul PSIHOPATULUt Wel! satur petra viata mai bundDR KEVIN DUTTON ANDY McNAB DCM MM ABC-ul PSIHOPATUAUI en llustratii de Rob Murray EOITURAThe original title of this book is: Sorted!: The Good Psychopath’s Guide to Bossing Your Life. How to win your everyday battles by Kevin Dutton and Andy McNab Copyright © Andy McNab and Kevin Dutton 2015 Copyright © Editura Globo, 2018, pentru editia in limba romana Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei DUTTON, KEVIN ABC-ul psihopatului: idei si sfaturi pentru o viaté mai buna / dr. Kevin Dutton, Andy McNab. - Bucuresti: Globo, 2018 ISBN 978-606-94563-0-9 |. McNab, Andy 159.9 Traducator: Razvan Lerescu Redactor: Diana Morarasu Tehnoredactor: Puiu Enache Comenzi : telefon: 0726 22.89.11 www.edituraglobo.ro comenzi@edituraglobo.roCUPRINS Introducere Capitolul 1 Capitolul 2 Capitolul 3 Personalitatea Bronzata 9 Cum sa obtii un bun echilibru intre munca si viata personala 29 Cum s& muncesti mai inteligent, nu mai mult 69 Cum sa ai o mai mare inteligenta sociala 135‘SOR _INTRODUCERE P ERSONALITATEA BRONZATANalutare, oameni buni ! Suntem Kevin Dutton si Andy McNab — cel mai bizar parteneriat creativ de cand Eminem gi Elton John au aparut Inpreund pe scena la Premiile Grammy. Dac& acum auziti prima dat& de noi, am face bine s& Ne prezentim. Unul dintre noi este psiholog la Universita- lea Oxford. Celalalt are o experienti de noua ani in SAS! si ucum este unul din cei mai de succes antreprenori din Marea Britanie. Dacd inca nu stiti care e care, vi vom ldsa pe voi 84 va dati seama. E suficient si adaug cd n-ati vrea sa fiti in spatele lui McNab la rand la Costa Coffee cand se termina monedele aurii de ciocolatd care-i plac atét de mult, iar ulti- ma dat& cand Dutton a schimbat un incdredtor a fost cand a renuntat la abonamentul la revista History Today gi a trecut la Architectural Digest. A, si pe deasupra McNab e gi psihopat. Desigur, daca afi auzit de noi, e probabil din cauza cartii pe care am scris-o anul trecut intitulatd "Abc-ul psihopatului de succes”. Daca, de regula, cartile de dezvoltare personala pot fi considerate ca nigte cheite slefuite ale adevarurilor tran- scendentale, care intorc mecanisme psihologice strivechi, atunci cartea noastri ar fi echivalentul psihologic al unei bombe cu cuie. Fidel abordarii trupelor speciale, cartea a explodat pe piata de self-help gi, prin ruinele fumeginde ale aprecierii ' Special Air Services - unitate de elit’ a Fortelor Aeriene britanice. (n. trad.) : 2 Joc de cuvinte intraductibil, in original engl. magazine - revist4, dar gi incdrcdtor de arm de foc.(n. trad.) 11ABC-UL PSIHOPATULUI. IDEI $1 SFATURI PENTRU O VIA MAI BUNK publicului, s-a c&farat in varful topului bestseller-urilor din Marea Britanie in costum ignifug si masc& de fum. Nu are rost si mai spunem ci, atunci cand vorbim despre »apreciere”, folosim nofiunea in strict’ conformitate cu tra- ditiile scolii postmodeme, neo-structuraliste, simbolice, inter actioniste de analiz4 semiotic’... notiunea cea mai apropiat& fiind de fapt, in limbajul de zi cu zi, ,,ne-aprecierea”: Aveam la un moment dat mai multi troli pe contul nos- tru de Twitter decat o conferinti Dungeons and Dragons in Tromso; erau atét de multi dementi care-gi ficeau de cap pe site-ul nostru incat ne-au sunat cei de la Kipling si ne-ntrebe dac& vrem s4-i vindem.? »Care cinci pe zi” a glumit Andy. ,,Avem vreo cinci sute pe zi”.* Glumim, desigur Micile probleme pe care le-am intam- pinat la Registrul Comertului atunci cAnd am incercat sd fn- fiinfim compania The Good Psychopath Ltd, pe motiv cd numele este jignitor, sau faptul c&4 un cleric cu vechime a con- siderat necesar si ne spund c4 avem la fel de mult bun gust ca o gama de mancare gata preparatd lansatd de Jeffrey Dahmer’, sunt doar maruntiguri. Am raspuns prin e-mail venerabilului cleric aritandu-i respectuos c& nici Iisus insusi nu avea sco- turi de neglijat la capitolul psihopatie, cat despre tovaragul lui dezaxat, SE Pavel, ce-am mai putea spune, pe langa el Ronnie Kray® pare Peppa Pig.” > Kipling - marci de moda belgiana ale c&rei produse contin un fer moar distinctiv in forma de maimutd.(n. trad.) * Joc de cuvinte intraductibil bazat pe intersectia semantic’ intre in- demmurle nutritionale de a consuma cincl fructe pe zi, respectiv cuvantul fruitcake (engl. netot, nataflet).(n. trad.) 5 Canibal renumit din Statele Unite, a comis acte de necrofilie gi canibalism asupra victimelor sale.(n. trad.) ® Gangster faimos din Marea Britanie. (n. trad.) 7 Personaj de desene animate pentru copii din Marea ‘Britanie(n. trad.) 12PERSONALITATEA BRONZATA Oricat de ciudat ar prea, mesajul a functionat, dat find c& monseniorul malefic nu ne-a mai rispuns. Dupé raidul la drumul mare asupra atent selectionatelor tafturi ale zonei de popularizare a stiintei, "Abc-ul psihopatu- lui de succes” a continuat s4 injure si s4 scuipe pe la colturi- le luminate de Kindle-uri ale bunului gust erudit, terminand anul 2014 in varful listei de bestselleruri a ziarului Sunday Times, sectiunea cArti de idei. Desigur c4 a ajutat gi faptul c& trei dintre cele mai mari lanturi de supermarketuri din Ma- tea Britanie au distribuit cartea — Asda, Tesco si Sainsbury's — gi aga am ajuns pe lista de cumpir&turi a multor oameni. Si lantul Waitrose a fost, se pare, interesat dar intelegerea nu a fost parafat. Am intrerupt negocierile cand au refuzat sa promoveze cartea printro promotie de cumperi doud primesti trei, cu o canistri de 50 de litri de kerosen gi o lad& de vin Chateau Margaux 1966. (Pentru baietelul de 9 ani din raionul de bauturi: Puietene, nlego” nu are un ,,t” mut, ca Merlot). Pentru cei care n-ati citit cartea — gi chiar ar trebui s-o cititi — "Abe-ul psihopatului de succes” subliniaz& cele sapte insusiri are personalitatii psihopate care: dezlintuite in CONTEXTELE potrivite © aplicate in COMBINATIILE potrivite gi reglate la NIVELURILE potrivite... ..te pot face s ai mai mult succes. Am denumit aceste insusiri cele SAPTE CASTIGURI MORTALE Si pe buna dreptate: e Sunt SAPTE ¢ Sunt MORTALE si ¢ Te ajuta si CASTIGI. _— 13PERSONALITATEA BRONZATA CELE $APTE CASTIGURI MORTALE 1. PUR $I SIMPLU ACTIONEAZA DIN TREI... SETUL DE APTITUDINI AL PSIHOPATULUI 1. Condu Nu pierde vremea gandind prea mult. Apuc’-te de treaba si rezolv-o far prea mult deranj sau 2. Urmeaza-i pe ceilalti sau 3. Da-te la o parte JIE CE-JI IESE? Cercetrile aratd ci amanarea consumi resurse valoroase ale creierului gi, ca si cum fi-ai lisa farurile aprinse tot timpul la masina, iti descarcd incet, incet bateriile. Asa ci data viitoare cand vrei s{ amAani finalizarea vreunui raport: © =Descétuseazéd psihopatul din tine © — Sporeste-fi motivagia © «Lntéreste-ti determinarea. ... $i intreaba-te: de cAnd trebuie s& simt c& am chef s& fac ceva, pentru ca si si fac treaba respectiva? »sincer s& fiu”, comenteazi Andy, ,,am chef si fac ceva doar cand fac efectiv chestia aia. Decizia de a actiona este intotdeauna rece gi calculat’.”ABC-UL PSIHOPATULUL. IDE! $1 SFATURI PENTRU 0 VIATA MAI BUNA 2. PRINDE SMECHERIA DIN TREL... SETUL DE APTITUDINI AL PSIHOPATULUI | 1. Actioneaza Fii dedicat 100%. Activeazi-te atunci cand con- sau teaza si joacd la castig. 2. Mori sau 3. Nici nu te mai deranja qe CE-TI IESE? intrun experiment renumit, oamenii de stiinfi au comparat rezultatele obtinute de un grup de psihopati si unul de non- psihopati intr-un joc simplu de invafare de reguli, constatand ca psihopatii fnvati mai greu regulile atunci cand gregelile sunt pedepsite prin gocuri electrice dureroase. Pe de alt parte, cand succesul este recompensat prin perspectiva unui cstig financiar, rolurile se inverseaz&. De data asta psihopatii castig’ detagat. Aceast& capacitate de a se concentra in momente critice este o trdsitura comund a psihopatilos chirugilor de top, a marilor directori gi sportivilor de elit& (ca si enumeram nu- mai cateva profesii). : Vreti s& gtiti care e diferenta intre cei buni gi cei care exceleazi in sport? E simplu. Cei buni igi folosesc 85% din potential, dar cei care exceleazi folosesc 100%. Psihopatii fac parte din grupul care exceleaz&. 16PERSONALITATEA BRONZATA 3. FIL TU iNSUTI DIN TREL... SETUL DE APTITUDINI AL PSIHOPATULUI 1. Ridic’-te tn picioare Crezi in tine si asum&-ti convingerile 2. Capul jos 3. Mergi mai departe JIE CE-TI IESE? Daca ai supune toate deciziile pe care 'le iei intro viaf4 unui juriu, 50% din oameni ar fi de acord cu actiunile tale si 50% nu ar fi, » fine minte, tu ai votul decisiv’, spune Andy. ,,Nu-i poti multumi mereu pe toti. Aga c& de ce ai vota impotriva ta? Nu ma intereseaz4 absolut deloc ce cred ceilalti despre deciziile pe care le iau. in fond, de ce mi-ar psa? Sunt oameni pe lumea asta care cred ca pana si Malala Yousafzai® e o neno- rocita!” ® Laureatt a Premiului Nobel pentru pace in 2014. (n. trad.) 17ABC-UL PSIHOPATULUL. IDEI $1 SFATURI PENTRU O VIATA MAI BUNK 4, IA-TI CENTURA NEAGRA LA PERSUASIUNE DIN TREI... SETUL DE APTITUDINI AL PSIHOPATULUI | | 1. Fé-le usoare Studiazi oamenii, afla ce-i motiveaz’ gi devino as | ‘in arta influentei sociale. 2. Fa-le atragitoare 3. Fa-le personale JIE CE-JI IESE? Unul din cei mai buni escroci din lume mi-a zis la un mo- | ment dat: ,,Pot s-{i citesc mintea ca o hartd de metrou gi s-o amestec ca un pachet de c&rti.” Psihopatii sunt decodificatori de geniu ai codului psiho- | logic deoarece, ca orice animal de prad&, obtin un avantaj categoric din capacitatea lor de a citi mintea prizii. _ Dup& cum imi spunea tata: ,Arta persuasiunii nu inseamné sd-i faci pe oameni sd fac ce nu vor sd faci, ci sd le dai un motiv si facd ceea ce vor si facd.” 18 |PERSONALITATEA BRONZATA 5. INFRUNTA DESCHIS ORICE SITUATIE DIN TREL... SETUL DE APTITUDINI AL PSIHOPATULUI 1. Ridic3-te Nu lua personal respingerea sau esecurile, 2. Mergi mai departe 3. Fii mai bun JIE CE-TI IESE? Concentreaz4-ti atentia asupra lucrurilor la care te pricepi, gi fi-le. Evitii mahmurelile emotionale. $i, dupa cum aratd gi Andy: ,,Chiar si cand sunt personale, lucrurile nu sunt perso- nale! E vorba doar de ...viafd.” Chiar aga. Experimentele aratd cd, in scenarii care simuleaz4 un con- text de afaceri, negociatorii psihopati fac mai multi bani decat ceilalti negociatori deoarece sunt mult mai putin deranjati de posibilitatea de a fi ingelati de un targ incorect... in vreme ce in viata reald a afacerilor, una dintre trasaturile definitorii ale managerilor de top este ci odatd ce au parafat o tranzactie se concentreaza in intregime asupra urmiitoarei, indiferent dacd au cAstigat sau au pierdut un miliard. L-am intrebat la un moment dat pe Andy dac4 vreunul din lucnuile pe care le-a facut in cadrul SAS sau mai tarziu, ca pa- tron, 1-a facut s4-i piardd sommul. A ras: ,,Daca esti genul care se foieste in pat gi-gi face griji toati noaptea” zice, ,, n-o s4 te apropii niciodat4 de vreo sald de consiliu, ce si mai zic de SAS.” Vorba proverbului Zen: ,,Lasd-le si treacd sau lasd-te tarat.”ABC-UL PSIHOPATULUI. IDE! §1 SFATURI PENTRU 0 VIATA MAI BUNK 6. TRAIESTE-TI CLIPA DIN TREL... SETUL DE APTITUDINI AL PSIHOPATULU! 1. Hu regreta nimic Tnvat’ si te concentrezi asupra prezentului 2. Nu te teme de nimic 3. Fii gata pentru orice JIE CE-TI IESE? »Suntem aici si se intampld acum” zice Andy. ,,Adica, de ce naiba ai vrea sd fii in alt parte?” Chiar la tint’... desi, chiar dacd vi vine s& credeti sau nu, capacitatea de a ,,trai in prezent” este comund gi psihopatilor si calugdrilor budisti de elitd. Dar dacd ,sfintii” o savureaz’, npacatosii” 0 devoreaza. Si sportivii de top au aceasta trasi- turd. Data viitoare cAnd te mai duci la un interviu foarte im- portant, tine minte urmatorul citat al marelui atlet Michael Johnson: ,,Presiunea nu e nimic altceva decat umbra unei mari oportunitati.” ! |PERSONALITATEA BRONZATA 7, DECUPLEAZA-T! COMPORTAMENTUL DE EMOTII DIN TREI... SETUL DE APTITUDINI AL PSIHOPATULUI 1, Robinetul FIERBINTE C4nd vine vorba despre rezolvarea problemelor, i sentimentele sunt pasagerii avionului. Merit si 2, Robinetul RECE le dai ceva de ronfait din c&nd tn cAnd, dar n-au 4. Robinetul DUBLU* ce cduta in carling’. JIE CE-TI IESE? ; Ce s& vezi? Studiile araté ci a-ti imagina c& dai un telefon dificil este mult mai daunator nervilor dect actiunea propriu- zis de a pune mAna pe telefon gi a suna. Agadar, ori de cate ori te streseaz& vreo sarcind dificila, intreabi-te urmAtoarele: © Ce-as face dacd ma mas simei asa? © = Ce-as face dock n-as da doi bani pe ce cred ceilalti? © Ce-as face daca pur si simplu n-ar aa nicio importanta? Sau incearcd asta: ,,Data viitoare cand mai ai vreo pro- blema”, recomanda Andy, ,,imagineaza-ti cd-i dai sfaturi unui 9 Joc de cuvinte intraductibil, bazat pe polisemantismul cuvantului tap (engl.) robinet, dar si atingere. (n. trad.) Double tap este o tehnicd de tragere care trebuie folosit’ cu calm, sAnge rece gi controlat, In care triga- ciul este apasat de dou’ ori in succesiune rapid’, prin aceeagi catare. SAS foloseste tehnica fn cazul luarii de ostatici. Imi pare ru, oameni buni, dar gloantele de mitralier& care ricogeaz4 din tavan gi pereti sunt doar in filmele cu Stallone si Bruce Willis. alABC-UL PSIHOPATULUI. IDE! $1 SFATUR! PENTRU O VIATA MAI BUNA prieten cum sd actioneze... apoi urmeaza chiar tu sfaturile respective. Fa un pas inapoi, inspira adanc $i ...plonjeaza!” Da, pe de-o parte, acestea sunt tnsusirile pe care le intal- nim la criminali fn serie sau afaceristi agresivi precum Hanni- bal Lecter sau Jordan Belfort.” Pe de alti parte, e cel putin la fel de probabil s& le ga- sim fn linistea metalic’, chirurgicald a unei sali de operatii, precum si intro sald de consiliu din varful unui zgarie nori a vreunui fumiitor de trabuc fara scrupule. Cheia puzzle-ului este si ne reprezentim cele Sapte Castiguri Capitale ca pe nigte butoane ale unui panou de mixaj psihologic pe care le putem muta intro directie sau alta, in functie de imprejurari. Daci le dim pe toate la maximum in acelasi timp, ce se poate intampla? O si te trezesti fntr-o celula intr-un peniten- ciar de maximé siguranta. O s& devii ceea ce am denumit un psihopat rdu. Adica cineva care: © Li vaneaza pe ceilalfi © = E interesat doar de sine © Na are simtul vinovatici, rusine Sau remuscari. Cu alte cuvinte, cineva pentru care psihopatia reprezintd un blestem. Daca reugesti, ins, si dai unele butoane la volum mai mare gi altele la volum mai mic, in functie de nevoile fiecirei situatii, vei ajunge la alte rezultate decdt alde Dahmer, Sutcliffe "sau Bundy”. " Escroc american, ale cérui memorii au stat la baza ecraniz4rii Lu- pul de pe Wall Street.(n. trad.) " Peter Sutcliffe, poreclit si Spintecdtorul din Yorkshire in presa vremii, criminal britanic condamnat pentru uciderea a 13 femei gi tentativ’ de omor asupra altor 7. (n. trad.) " Ted Bundy, criminal gi violator in serie din Statele Unite. (n. trad.) 22PERSONALITATEA BRONZATA Vei deveni, in termenii nostri, un psihopat de succes. Adica cineva care: © =u-i exploateazd pe ceilalfi, © si foloseste potentialul psihopat pentru binele societagii si © aalueazd ce este necesar itr-o anume situatie si reactioneazd adecvat. S-ar putea spune cd, pentru o astfel de persoana, psihopa- Ha reprezint un talent. Pentru o alt& perspectiv4 s4 ne inspirim din “Abc-ul psi- hopatului de succes”. Cu cAtiva ani in urma, |-am vizitat pe Andy la Miami. Era la o filmare gi intr-o zi ne-am dus pe plaja. In timp ce stiteam pe langa turisti rezolvandu-ne problemele, un grasan uriag a inceput s4 urle la noi, din spate. »Hei”, a tunat el. ,,Nu va suparati! fncere si ma bronzez peste tot!” Andy s-a intors cdtre el gi a ridicat din umeri. ,,S& fiu al naibiil”, a zis, ,tu ai nevoie de prea mult soare, amice”, gi i-a {ntins prosopul pe nisip. N-aveai cum s4 nu razil : Mai tarziu am inceput ins’ si ne gindim... la natura de sabie cu dublu tdig a psihopatiei. Cu siguranti cd, daca stai de dimineata pand seara sub soarele ei, psihopatia 0 s4-i provoace arsuri grave. A fi psihopat echivaleazi cu a suferi de un cancer al personalitatii. O expunere limitat’ este tns& cu totul altceva. la lucrurile mai putin in serios gi psihopatia poate si-ti facd bine. E ca si cum ai avea o personalitate bronzatd. Si asta nu e tot. Fara ea, ca gi fird soare, nici nu ne-am mai afla aici. Daca strimogii nostri din preistorie, acum vreo doud sute de mii de ani in umd, nu ar fi avut in randurile lor gi oameni fird scrupule, indarjiti gi care sd fie gata sisi asume riscuri, am fi disparut de pe faa pAmantului intro clipiti a evolu- fiei, pe campurile mortii in paleolitic, in Africa cea intunecat’. 23‘ABC-UL PSIHOPATULUI. IDE! §1 SFATURI PENTRU 0 VIATK MAI BUNK IA BALEGA DE COARNE Aga cum am spus, "Abc-ul psihopatului de succes” s-a descur- cat foarte bine. Ritmul s&u simplu de chitar& bas a indus o migcare in multe minti. Dar cand multi cititori au inceput si ne scrie emailuri spunandu-ne cd, de fapt, desi ei au inteles ideea de baz4 a cartii, desi dddeau crezare argumentului ei principal, si-ar fi dorit totusi un_pic mai mult, ne-am ridicat in picioare gi-am fnceput sd ascultdm. in principal era vorba despre doua obiectii: Una se referea la nivelul de detalii. Cealalti privea con- centrarea. Spre exemplu, multi oameni au spus cd, desi cele Sapte Castiguri Capitale defineau principiile generale ale Psihopa- tului De Succes, era nevoie acum, pe langa aceste principii, de un ghid de intrebuintare mai practic, care si detalieze felul tn care puteau fi transpuse fn viata de zi cu zi... pentru a indeplini acele obiective concrete, comune, cu care ne con- fruntim cu totii, fie acasi, fie la locul de munci, in relatiile cu prietenii, familia sau colegii. O cititoare a reusgit si sintetizeze pdrerea tuturoy, surprin- 24nd tonul general al reactiilor printr-o analogie din golf Ne- ati prezentat crosele, a spus ea. Stim ce avem in sac. Ne-ati explicat diferenta intre o cros{ de metal gi una de lemn. Ceea ce nu ne-ati explicat ins% este cum, mai exact, si folosim aceste crose de la o gaurd la alta a terenului... prin iarba sau prin nisip, prin pajistile si obstacolele celor 18 gauri anevoioase ale vietii. © = Tocmai am vazut un amunt pentru slujba visurilor mele. Cum fac sa dau bine la interviu? 24PERSONALITATEA BRONZATA © Tocmai m-am intors la magind gi ]-am gasit pe politist scriindu-mi o amend. Cum il conving sd se opreasci? © Programul meu este o porcdrie. E plin pan la refuz de tahaturi_ pe care nu vreau si le fac. Cum pot si readuc distractia inapoi in viata mea? Pe m&sura ce am inceput sf primim din ce fn ce mai multe mesaje de genul acesta, ne-am hot&rat s4 acceptiim cut clan provocarea. fn acest scop, am pus un link pe site-ul nostru. care invita cititorii s{ ne spuna exact lucrurile pentru cure aveau cea mai mare nevoie de ajutor Nu un ajutor ge- heral, cum ar fi ,cum ag putea sd fiu mai asertiv?” sau ,cum a nu mai amani lucrurile pana in ultima clipa”. De asta ne ocupasem deja. Era nevoie de un ajutor mai fintit, pentru tipuri concrete de obiective, cum sunt cele tocmai amintite. Pentru a ne intoarce la analogia din golf, este vorba despre instructiunile pentru a putea executa diferite tipuri de lovitu- rf in situatii specifice, ce fel de cros4 si alegem in functie de situatie — si cum s& 0 folosim — spre deosebire de indrumarea mai larg’, mai vast, despre regulile, scopul gi spiritul jocului. Reactia a fost coplesitoare si ne-a luat complet prin sur prindere. Sute de oameni ne-au relatat planurile, problemele si provocdrile pentru care aveau nevoie de ajutor Am remarcat ins& in special o anumiti chestiune: era ceva interesant, la care niciunul dintre noi nu se asteptase. Multe din dilemele trimise de cititori se refereau nu la succes ca atare, ci la cali- tatea vietii. Unele erau cel putin ciudate. fi urim mult succes studentei de 19 ani care ne-a scris intrebandu-ne cum s& le dea p&rintilor ei vestea — ambii fiind Martori ai lui Iehova — cd rénunt& la facultatea de P&storire si Consiliere gi vrea si devin stripteuzd int-un bar de striptis din Manchester N-are ce s4 mearga rau... 25‘ABC-UL PSIHOPATULUI. IDE! $1 SFATURI PENTRU 0 VIATA MAI BUNA Trebuie amintit3 gi asistenta comunitard din Guisborou- gh, care a postat urmatoarea bombi la noi pe site: Dragi Psihopati de Succes Am o telatie de doi ani si jum&tate cu actualul meu pri- eten. E foarte sarmant gi atrage toate privirile oriunde ne-am duce, ins& pur si simplu nu pot avea incredere in el. E atat de neserios, incat nici nu sunt sigura cd copilul cu care sunt insdrcinatd e al lui!” (Vorba lui Andy, in timp ce-mi didea mesajul la citit: ,Atentie serviciile de sindtate din districtul Redcar si Cleve- land: tineti-o departe de clinica de planning familial.”) Pe de alt& parte, ins’, multe din mesajele primite conti- neau teme asemanéatoare... Cum fac s& petrec mai mult timp cu copiii? ¢ Cum si m4 bucur mai mult de munca? ¢ Cum s3-mi fac programul mai distractiv? ..feme care gravitau fn jurul a trei obiective comune: ¢ Cum sa am un echilibru mai bun intre munca gi viata personala? ¢ Cum s4 muncesc mai inteligent, nu mai mult? ¢ Cum s4-mi imbundtitesc calitatea relatiilor? Aga deci. Andy mi-a zis ,.De ce n-am scrie o carte despre: © Cum sf obtinem un echilibru mai bun intre munca gi viata personala; © Cum s& muncim mai inteligent, np © Cum s& imbundtatim calitatea rela Asa ci asta am gi ficut. 26PERSONALITATEA BRONZATA {n aceast scriere, oferim ghidul suprem pentru dezamor- satea vietii si pentru felul in care o puteti face pe ea si va tezolve treburile murdare, si nu invers. Luand in calcul toate aspectele vietii — muncd, distractie, sindtate, relatii, folosirea timpului, toate aceste mici provocdri enervante ale vietii de zi cu zi cu care ne confruntiim mult mai des decat am vrea, de pildi cum ne mentinem cdsuta postald goala? — v4 oferim metode de verificare: © concrete ° practice * pas cu pas care si v4 ajute s& obtineti mai mult de la viati decat dobandeste ea de pe urma voastra. »Oamenii accept orice baleg’”, zise Andy. ,E o nebunie. A venit momentul s4 lutm balega de coame!” 27 - (DE BX. INTRERUPER! di CARE ba TMU) finn, Mr WEMPORTANT WATRICEA EISEROWERCUM SK MUNCESTI MAI INTELIGENT, NU MAI MULT SFATURI PENTRU PSIHOPATII DE SUCCES Gestionarea Timpului Asadar, e 0 modalitate prin care s4 faci lucrurile mai repede qi mai bine? Nu tocmai. MAI REPEDE si MAI BINE sunt doar patru cuvinte tn spatele Cdrora se afla foarte mult stiin- 0. Iata gi altele: Oe ee CE SK FACET bcc teeettereetemeecteettueeatemeeeteattoeea 1 »Am intalnit atat de multi manageri de top”, imi spune Andy, ,,care sunt dislexici din punctul de vedere al tim- pului. Daca ne gandim la litere si cuvinte ca la nigte ore si zile, atunci incurca absolut orice, Ajung si sune intro parte cand voiau s& vorbeasc4 de fapt fn alta. Ies la baute cu «omul de pe teren» din Bruxelles, in loc s-] scoata la cind pe expertul UE in legislatia mediului. Tot soiul de oameni. : Ai fi surprins cat de multi au probleme cu interpretarea timpului. La capitolul asta au ramas la varsta de sase ani!” ‘mi place aceastd analogie cu ,,citirea” timpului. O prie- tend care preda la scoala primar face un exercitiu cu elevii ei care ofera nelinistitilor copii de sase-ani o lectie de citire a timpului pe care nu o s& o uite niciodat’ — vezi pagina urmatoare. 75‘ABC-UL PSIHOPATULUI. IDE! $1 SFATURI PENTRU 0 VIATA MAI BUNK Ca gi cititul obignuit, unora Je vine mai ugor s4 citeasct decat altora, si cu totii ne mai impiedic’im din cauza_ unui cuvant din c4nd in cand. Dar dacd vrei s& citesti intotdeauna cuvantul exact (sau ora exact&), existd o solutie. Orice sam cin aterizeaza la tine pe birou, inscrie-o imediat int-unul din cele patru compartimente ale Matricii Eisenhower gi apoi fntreprinde actiunea potrivita. pldeal ar fi”, adaugd Andy, ,,s& incepi fiecare sdptimana de la zero, O matrice goala. Chiar si sectiunile non-urgente trebuie curitate regulat.” pennnnnee CESK WE] - ---- - - Daca vreti sd vi pricepeti la afaceri, tretuie s3 aveti nas pentru asta. 1 1 1 Dar dacd vreti s& fiti cu adevarat bun, trebuie s& vedeti ; dincolo de nas! ' ! t ton aa anne CE ET MRE = ~ ~~ ~ - ; »Dar eu lucrez bine sub presiune. De fapt, sunt atat de bun sub presiune incat am momente cand amAn intentionat pentru a crea acea presiune!” Chiar dac& nu va vine s& credeti, cele de mai sus au fost spuse de, un avocat celebru din Londra. Cand am auzit nu eram siguii daca sd-i recomandam si facd tratament sau sa se apuce de stand-up... pand cénd ne-am dat seama cd, de fapt, ceea ce spusese el inchidea o mare intelepciune. Pentru multi dintre noi ins4, presiunea e ceva de evitat pe c&t posibil, desi puteti constata din figura de pe pagina urm&toare c4 absenta presiunii poate fi la fel de diundtoare performantei: presiunea are gi ea, ca orice altceva fn via{d, un nivel optim. 76CUM SK MUNCESTI MAI INTELIGENT, KU MAI MULT LISTA DE LUCRU CAT DE REPEDE nt] Matende: hartie dictanda, creion, carioci. Lnstructiuni: . Citeste pand la copat inainte sé incepi. La 0 foaie dictando $i pure-o pe birou. : ncepind Ae sus, rumeroteaza fiecare rind dela 1 ta Pe réndul 1, scrie-ti vumele Pe réndul Z, serie vumele persoarei care sté cel mai @progpe Ae tive. Pe linia 6 deseneazé Stele folosind 0 carioca albastré. fn centrul hartiei, deseneazé o cutie. Lmparte cutia tn patra parti egale cu un creion mare Coloreaza sectiunile cutiei in albastru, portocalia, galben gi rosu. 20. Scrie rumérul de frati si surori pe care-i ai in Areata cutiel. 11. Lntoarce hértia cu susul in jos. 12. Scrie data de azi. B. Lrtoarce din nou hértia cum trebuie. 14. Pe randul 3, deseneazé 0 mica imagive a mincarii tole preferate. ZS. Pe réndul 4, serie vumele urui céine, fle al téu, sau al altcuiva. 16. Pe réndul 5, desereaza stele cu 0 carioca portocalie, la fel cu cele de pe randul 6. SAONH WS WN , 17 .Pe véndul 7, serie un cuvént cu litere mari core sé de- Sorie viemea dé adi. 18. Deseneaza fie soarele sou norit sub cutia din mijloc B). Lndooie fooia de hértie t patra. 20. Serie rumele pe exterior ZL [qnora Ce serie dela 2 la 20 Sf bucuro-te de aaa ___ care lucteaza degedia.__ABC-UL PSIHOPATULUI. IDE! $1-SFATURI PENTRU O VIATA MAI BUNK NIVEL OFTIN PERFORMANTA PRESIUNE Prea multé presiune nu @ bund, cu siguranta, dar nici prea purind 4 ntii, cand oamenii se gandesc la SAS, primul lucru carg] le vine in minte de reguld e 0 imagine cu oameni imbricat{ in negru care coboar’ pe funii in cladiri tn flacari”, imi spune Andy. ,,Dar, de fapt, asta e doar unul dintre aspectele muncii = partea cu Urgent si Important. Mai sunt multe alte aspecte care se incadreaz& la Impon tant dar nu Urgent pe care, daca le faci la timp, poti opri ca lucrurile si intre in zona de Important si Urgent. Cum ar fi adunarea informatiilo, de exemplu. Sau sochiul gi timpanul», cand iei legitura cu comunitatile lo- | cale, de la fata locului, pentru a le castiga increderea gi a le aduce de partea ta.” Ceea ce spune Andy este, desiguy, la fintd... si avem cu totii ceva de invatat din asta. Majoritatea oamenilor se concentreaz4 asupra lucrurilor care sunt at4t importante, cat si ungente: lucrurile care trebuie ficute imediat, daci nu viata lor o ia la vale. fncepeti inst si impuneti disciplina dea rezolva problemele importante . inainte si devind ugente, pentru a v4 concentra ceva mai mult atentia asupra hotirdrilor strategice, pe termen lung, gi veti 78CUM SK MUNCESTI MAI INTELIGENT, NU MAI MULT ttnintata cat de curand ca incep s& apar’ spatii libere int-un paygram care altidati era ocupat de sus pani jos. Desigur, dac& esti ca prietenul nostru avocat, §i chiar pre- fon sf locuiesti in cartierele agitate ale Timpului tn fiecare zi, @unci e totul in regula. Fereste-te doar de crahurile imobilia- w frecvente din acel cartier ca o ala sub presiune. ’ l 20:20 codwi pentru vizibilitate perfect ! ' 20:80 coduri pentru previziune perfect’ I ' ! ' I ’ fn 1906, economistul italian Vilfredo Pareto a ficut o tubuervatie uluitoare: 80% din terenurile din Italia era detinute tle 20% din oameni. E] a mai facut o alt& descoperire ciudat chiar in gridina luk: 20% din pastile de maz&re contineau 80% din boabe. Dupa cum era de asteptat, acest tipar misterios al distri- Initici a inceput s& atrag’ atentia, iar in ultimii ani, princi- plul Pareto a fost aplicat in toate domeniile (80% din vanzari ole de la 20% din clienti) la IT (Microsoft a constatat c&4 (1% din erorile de sistem puteau fi eliminate prin elimina- tea celor mai frecvente 20% din defectele software). Nu e poate de mirare c& gi la locul de munc& fntalnim ilyte frecvente de tip 80-20, cum ar fi: © 80% din sarcini pot fi terminate in 20% din timp. © 80% din rezultate provin din 20% din sarcini. "ABC-UL PSIHOPATULUI. IDE! $I SFATUR! PENTRU O VIATA MAI BUNK i Consecintele sunt limpezi ca lumina zilei. »Mai intai”, zice Andy, ,,trebuie sti-{i dai seama ce sarcini, ; constituie acel prim 80% gi si le rezolvi cu prioritate. Dupa care trebuie s4-ti dai seama care sarcini din acel 80% sunt aces * leagi cu cele din cele 20% care produc 80% din rezultate | iar acestora trebuie s4 le acorzi prioritate maximd.” : 0% DI | SARCN CARE PT \ ALTRWIAE TW ‘20% DIN THR a Exista un grup mic, de elit, de sarcini care constituie meroni { Gold ai programului de nunca $i care ar trebui procesate cu prionitate t ' 80CUM SK MUNCESTI MAI INTELIGENT, NU MAI MULT 2. ORGANIZEAZA Mram vara trecut% cu Andy pe malul de sud al raului si beam niste beri in linigte cAnd, dintro dat, incepe si se auda un acartait de vioari la cativa metri de noi, produs de un va- gibond. Hai s4 reformulez. Eu beam linistit niste beri. Andy se chinuia cu ceva care parea a fi o gum& de mestecat lichida: un cocktail denumit Shirley Temple (il cred pe cuvant). Acum c@teva luni s-a hot&rat si nu mai bea alcool gi, {n stilul s4u caracteristic, a strans at4t de tare cureaua tncat 50 Shades of Grey pare a fi un joc de-a crosetatul. Nu ma plangeam, ins’. Era amuzant gi asa. Si in felul asta nu trebuia at-l duc pana acasi gi sd-l tnvelesc, si-i dau plosca cu One Direction gi revista Beano ?!, Puteam sd stau pana dimineata. M-am indepartat de subiect. fnapoi la boschetar Arita ca un Nigel Kennedy” si canta ca Nigel Farage?, Nu e o combinatie buna. Nu zic cd era chiar prost, dar dacd ar fi fost pe Titanic, barcile de salvare s-ar fi umplut mai repede decat Luis Suarez la un gratar fara limita de portii. — Stii, ma intore cdtre Andy fn timp ce soarele de sear4 uprinde oragul fn vest, a aparut un articol acum cAftiva ani des- pre un studiu al violonistilor de elit. Mai exact, ce-i face pe acestia diferiti de violonistii foarte buni. $i au constatat c4... — Ca nu beau gase cutii de Tennent? inainte s4 se apuce tle Chopin? zice Andy. 2 Benzi desenate britanice pentru copii. (n. trad.) ® Violonist britanic. (n. trad.) ® Politician ultra-nationalist britanic (n. trad.) % Fotbalist uruguayan. (n. trad.) Bere scotiand (n. trad.)ABC-UL PSIHOPATULUL. IDE! $1 SFATURI PENTRU O VIATA MAI BUNA \ ———— Se — Pe langa asta, continui, ei nu exerseaz& mai mult deol. cei buni, dar cand exerseazi, 0 fac mai inteligent. Ei a seazi cu o CONCENTRARE sporit4 si, pentru a folosi termen tehnic, PREMEDITATA. A, si pe langa asta si dot mai mult! Andy da din cap. — Exact asa functioneaza si Regimentul, spune el. — Cum, vrei s4-mi spui cd stati cu orele gi lucrati diferl tehnici de somn? zambesc eu. Andy ia o gur& din siropul lui de tuse. — Nu chiar, zice el. Dar ne pricepem de minune s& chidem guri, amice! Nu, in Regiment nu exist4 antrenam la intamplare, de dragul antrenamentului. Se repetd exercl prestabilite, tintite, avand in minte obiective concrete: pe unitatea CRW [rizboi contra-revolutionar], tehnici de evacul te a inc4perilor in eventualitatea unei luari de ostatici. Adiol nu trebuia s& fi fost in SAS ca s&-ti dai seama de asta, Daca vrei sa fii mai bun, nu te concentrezi doar asupra_luct tilor la care esti deja bun. Te concentrezi asupra celor dificil Complicate. Cele care-ti dau un avantaj. Si da, pentru c4 genul Asta de lucruri te solicitd mai decAt cele facile, odihna joacd un rol esential.CUM SK MUNCESTI MAL INTELIGENT, NU MAI MULT SFATURI PENTRU PSIHOPATII DE SUCCES Organizeaza AIEEN-TIE! Stili de ce lumina dint-un LASER e mult mai puternica tleeAt cea a unei LANTERNE? intreabi Andy. Deoarece fo- tunli care alcdtuiesc lumina laser m&rgdluiesc cu totii in ritm «tre un singur punct de intalnire bine definit, ca o armatd line instruita. - Cum adic, un fel de infanterie ugoar4? zic eu. Andy isi drege vocea. ~ Fotonii lanternei ins sunt ca niste betivi care ies din tur la ora inchiderii tn drum spre saormerie. Se migc& ha- wie, se abat incoace gi incolo, peste tot. Ei bine, si mintea noastrs functioneaz4 tot asa. Dacd-ti aliniezi toate gandu- tiles marsluiasc& in formatie si le dai un punct clar de {ntAlnire, vei avea puterea laserului care taie suprem proble- mele. Dar daca de fiecare dati + And va agezati la birou le dati ” cardul de credit psihologic gi le Inuati s&-si facd de cap, atunci * pina la ora cinci n-o sd va ale- * - ueti decdt cu cea mai mare ; imahmureald din lume. A venit momentul pentru putin antrenament elementar.. 83‘ABC-UL PSIHOPATULUI. IDEI $1 SFATURI PENTRU O VIATA MAI BUNK Am inceput asa c& o s& si termin.” Asta e mottoul show-ului popular de cultura’ general Mastermind. Acest motto sintetizeaz4 insd foarte eficient 0 regul4 fundamentald a comportamentului uman, descrisi de ceea ce psihologii au denumit efectul Zeigarnik. Efectul Zeigamik se referi la gandurile invazive care ni se strecoara fn cap atunci cand ne apucdm de o treaba, dar nu reugim si o ducem la cap&t. Considerim adesea cd aceste ganduri sunt atat de resping3toare inc4t, pentru a scipa de ele, ne intoarcem la treaba respectivi pentru a o indeparta de pe biroul nostru mintal. Subiecfii unui studiu au primit, spre exemplu, un set de jocuri de stimulare a creierului pe care si-] rezolve, dar nu gi suficient timp pentru a-l termina. fn mod incredibil, 90% dintre ei s-au reintors la puzzle- uri dupa terminarea studiului. Se pare ci e in natura omului sa termine ceea ce incepe. »Motiv pentru care”, dupa cum remared just Andy, ,nu ne place s& ldsim un film neterminat. Ne place s4 stim cum se termina.” La drept vorbind, efectul Zeigamnik este destul de folositor Putem sa ne folosim de el in avantajul nostra. V-ati intrebat vreodata de ce v4 prefaceti dintr-o datd cd aveti activitate — va curdfati sertarele sau v4 reorganizati colectia de DVD-uri - cand aveti ceva MARE si IMPORTANT de facut? Asta e din cauza creierului vostru care este, la baz4, o pisicl speriati. MARE si cu IMPORTANT o fac s& se su- puna cu forta chiar inainte si incepeti. $i ca toti huliganii, 84CUM SK MUNCESTI MAI INTELIGENT, NU MAI MULT MARE si cu IMPORTANT amenintf gi se dau mari pentru avil convinge s& faceti ce vor ei — de aceea la toate proiectele (mari cu care v4 confruntati nu va imaginati niciodaté partile tinple, si le vizualizati intotdeauna pe cele mai grele. Concluzia? »Mergeti mai departel” zice Andy. ,,Pentru ci odatd ce pomiti, nu veti mai vrea sf va opriti. Infruntati huliganii si o fl vedeti cd o s-o ia la fug’. Puteti ins% gi s4 va ugurati mult . situatia. Aminteam uneori, pe vremea Regimentului, princi- plul GOD*: * CURAJ « ORGANIZARE ¢ HOTARARE »Cu DUMNEZEU de partea voastrd puteti s& cuceriti uproape orice, dar nu trebuie, desiguy, s4 mergeti intotdeauna pant la capt. Depinde de situatie. in cazul de fati, de exem- plu, cu pufina organizare puteti modifica probabilitatea de a vi bloca intro etapa preliminard cu mult fn favoarea voastra. Aga c&, in noaptea dinainte de ziua in care plinuiti sd ince- peti proiectul: ¢ Strangeti toate lucrurile de care veti avea nevoie. Pregititi-va spatiul de lucru. © Creionati o listé de actiuni de intreprins. Cu alte cuvinte, inainte de proiect, nu v4 concentrati asu- pra motivatiei de a-] face. Concentrati-va, in schimb, s3-] faceti cAt mai ugor cu putint’. In scurt timp veti fi deja la jumatatea lui.” tn engl. in original, Dumnezeu. (n. trad.) 85‘ABC-UL PSIHOPATULUI. IDEI $1 SFATUR! PENTRU O VIATA MAI BUNK Considerati ca fiecare zi e un sir de evenimente de parcurs mediu. Nu un maraton. Tatil meu stia in profunzime efectul Zeigamik, fi zic lui Andy. El a suferit de maladia Parkinson gi una dintre proble- mele acestei boli este cd ti-e greu s% declangezi migciri. Day odat& ce le-ai declansat, nu le mai poti opri. Comutatorul din creier e ars. {intro bund zi, tata se ducea la magazin, cand vede un autobuz care se apropie. E la ceva distant de statie, dar oricat se straduia nu putea sd-si mite picioarele. Soferul de autobuz il vede gi simte ca are probleme, franeaza gi se opreste la vreo 50 de metri in fata lui. fn cele din urmé, tata se pomeste, iar soferul vazand in retrovizoare c& aleargi gi se apropie din ce in ce mai mult fi deschide usile... tata trece insi pe langa autobuz. — Nenorocitule, iti bati joc! «ld goferul cdnd il prinde mai sus, pe drum. De acum incolo nu te mai iau in niciun autobuz pe care o si-] mai conduc! Tata i-a ardtat degetul. — Nu pot s& ma opresc, ba puta! fi strigd el inapoi, con- tinudnd s& alerge pe Old Kent Road spre Asda, ca un soi de Forrest Gump in varianta Peckham. Andy moare de rs cand fi povestesc asta. —Ce dracului, Kev! bolboroseste el. Taic3-tu s-ar fi descur- cat de minune la recrutarea in SAS. $tii ceva ins4? Cu totii avem de invatat ceva din asta. SA te apuci de ceva e una. Sa stii cand s& te opresti e cu totul altceva. $i ambele sunt la fel de importante. Andy are, desiguy, dreptate. Si exist si dovezi stiintifice in sensul Asta. 86CUM SK MUNCESTI MAI INTELIGENT, NU MAI MULT Un studiu comandat de Institutul de Cercetare in Stiinte Maclale si Comportamentale al Armatei Statelor Unite arat& i ciclul optim de activitate muncd-odihna const& in sesiuni tle cite 90 de minute intrerupte de perioade scurte de odihn& tare si nu depaseasc4 15-20 de minute. Acesta este ciclul care se muleaz3 cel mai bine pe ciclu- ile noastre energetice naturale — ceea ce tehnic se numeste ttmul vital ultradian?” — permitandu-ne astfel si lucrim cu tonsurile noastre interne (si nu tmpotriva lor cum este de ubicei cazul) pentru a ne mentine atentia si a ne spori pro- ductivitatea. Pauze faecal sececcel 20 20 20 Val. Depresio 90 90 90 90 be Actvitae Cidul vostru evergetic naturd: cum puter sA folosin cel mai bine minutele dintr-o zi 7 Ritmul ultradian se refera la o perioada ciclicé cu recurenti pe parcursul zilei care este mai scurti decat o zi si mai lung decat o ord. 87ABC-UL PSIHOPATULUI. IDE! $1 SFATURI PENTRU 0 VIATK MAI BUNK Pe langa asta, el corespunde si metodei de exersare ttl: nit& cel mai frecvent la violonistii de eliti de mai devremg@ 90 de minute de repetitii intense, urmate de un sfert de off de inactivitate. Pana la urmd, nu e aga de greu”, zice Andy: ,,Sportivil dg top nu se antreneaza gase ore pe zi fird pauze, nu? Din conti pentru ca si se asigure ca obtin maximul de la ei, tsi impart dip rerea in trei sesiuni, poate de doud ore fiecare. E de bun Br E mult mai ugor s4 dai 100% daca stii c& te asteaptd o pauall Asa c& acum stiti. Nu alergati. Pedalati! Acesta pare a fi capitolul despre basme cu presedinti Statelor Unite... iatd unul cu Calvin Coolidge, de data as! intro bund zi, Coolidge si sotia se aflau intro viziti cu ghi la o fermi. Tntrand 1 in cotetul gdinilor Prima Doamna es impresionat de libidoul nelimitat al cocogului. Pe langa el gf Tiger Woods pare un fel de Donny Osmond. — Cat de des face asta? intreaba ea ghidul. ~ A, de zeci de ori pe zi, rispunde ghidul. Sotia lui Coolidge e uluita. — Spune-i presedintelui cand vine, zice ea. La putin timp dupa aceea Coolidge primeste vestea. — Aceeasi gina de fiecare datd? intreabi el. —A, nu, domnule Pregedinte, zice ghidul, De fiecare dati altd gtina.Presedintele zambeste.CUM SA MUNCESTI MAI INTELIGENT, NU MAI MULT ‘Itansmite-i asta d-nei Coolidge, zise el. Avousti! anecdot4, aparent adevaratd, este bine cunoscu- t¢ jathologilor Ea di numele unui fenomen psiho-fiziologic bw documentat, efectul Coolidge. \fectul Coolidge — care a fost de altfel observat la toate willle de mamifere, nu doar la fotbalisti — descrie ce se in- ipl cand un mascul este confruntat cu un partener proas- pal tle nex imediat dupa ce... s-a achitat de o astfel de datorie. Masculul prezint# un apetit sexual reinnoit. {itso masurd mai mic, efectul explic’ si motivul pentru vate copiii nu-si mananc& legumele dar ar manca galeti de Mnghetat& sau, dup% ce ne calculam impozitele ne simtim wulzati, iar zece minute mai t4rziu ne reanim&m pe terenul the Joacd. schimbare e la fel de bund ca o odihnal Poate nu e atat de surprinz&tor, insi Andy beneficiazd de pe tua efectului Coolidge de ani de zile. Dar nu de maniera in vate ati putea crede, asa cum se straduieste s4 demonstreze. I) wa folosit de efect pentru a-si spori productivitatea. ulmi place s& scriu in locuri diferite”, tmi spune el. ,,La prupriu: cafenele, librarii, bistrouri... gi pentru c& sunt o fanto- mia, pentru cd nimeni nu m4 cunoaste, nimeni nu ma deran- jeuzii. Asa cd dimineata, intro zi de scris, imi iau laptopul in (rug, ma agez intr-o cafenea gi-mi comand o cafea, si incep s4 tustez. Apoi m& mut la urmatoarea, mai iau o cafea si tot aga. Pentru mine e ins4 o rutin’. Nu ma mut la intémplare. hict din noaptea de dinainte imi voi stabili exact unde vreau afi stau in fiecare cafenea si m4 voi tine de plan. Aga ci dacd am, de exemplu, sase capitole de scris, le voi impiirti pe fie- care in trei mini capitole — ca s& pot tine cont de timpul «pe tur» al fiecdruia — gi apoi le voi termina pe fiecare in alt loc. Aga, imi pastrez si mintea, gi scrisul proaspete.‘ABC-UL PSIHOPATULUI. IDE! $1 SFATUR! PENTRU O VATA MAI BUNA Alte dati insd, daci ma plimb prin jur pe biciclett, @ sd-mi programez niste pauze gi fac acelagi lucru. Singura 2 blema e c& nu e la fel de buna cafeaua!” Andy are o logicd imbatabila. Planificd incotro te dug si cand pentru a putea indeplini o sarcind, gi sansele de a. termina sporesc simtitor A Un studiu analiza, de exemplu, capacitatea toxicoma lor de a duce la capt o evaluare simpl, ei nefiind, dupa cur v& puteti imagina, cei mai de nadejde dintre oameni cand’ vine vorba de dus lucrurile pana la cap&t. Experimentul ert: cat se poate de simplu. Ei trebuiau sa scrie gi si depund un eseu scurt. Intrun timp fix acordat. Cu sigurantd cd acei toxicomani care si-au notat incotre vor indrepta si cand pixul pe hrtie sunt cei care au putut termina. Asa ca e simplu. Daca vreti s& fiti mai productivi: © = Compuneti o listd de sarcini, © Construigi un itinerarin $i © Suifi-va pe bicidetal Nu la propriu — asta desigus, dac4 nu aveti cumva un sef foarte intelegator La figurat. De la calculator la calculator De la sanctuarul de liniste al unei sali nefolosite la coltul li- nistit de la cap&tul holului. Sau, dacd munciti de acasd, intre camerele casei voastre. Tineti minte: © neti copl jos, © 4 vorbiti cu nimeni $i © mM reruntati pand ra ajungeti acolo unde vrei SA ajungezi. 90CUM SK MUNCESTI MAI INTELIGENT, NU MAL MULT Cu alte cuvinte, munciti curat. »Cheia e”, dup4 cum remarc& Andy ,,s4 nu aveti o limit’ timp pentru fiecare locatie, ci sd vi puneti in migcare cand terminat una dintre sarcini. Astfel, fiecdrei sarcini fi va forespunde o locatie, si veti profita la maximum de factorul * de noutate.” eee ee CESK PME -- ~~~ >>> : teooan---- (EET ME--------- : Ceva simplu pentru final, ins’ important: cand Andy vor bea mai devreme de tastat furibund la laptop in cafenele, a mai mentionat ceva in trecere: faptul ca-gi schitase. planul de actiune de cu seara. Ar putea prea un comportament dictat de bun simt gi, pe de o parte, chiar este. Pe de alt parte, are o explicatie mai profunda. » Un plan de actiune” e partea de bun simt elementar »De cu seara” e partea stiintificd. Este stiintificd datoritd unui studiu despre voint efectuat acum cAtiva ani. Mai exact, felul in care o supraestimam. Rezultatele au ardtat cd atunci cand ne aflam intro aga numitd stare RECE (cu alte cuvinte, cand nu suntem ispititi) manifestm ceea ce a fost denumit4 partialitatea retinerii: cal, culm tn mod semnificativ gresit cantitatea de ispite la care credem c& putem face fat4 cu adevdrat cand am intrat cu totul in joc gi ne aflam intro stare FIERBINTE. 91ABC-UL PSIHOPATULUI. IDE! $1 SFATURI PENTRU O VIATA MAI BUNK Studiul a mai ar&tat, de asemenea, c& cu ct mai ma este increderea in capacitatea de auto-control, cu atét e mi mare probabilitatea si te dai batut. Fumdatorii, spre exemph care gi-au supra-estimat capacitatea de a renunta la obicei, aj o probabilitate considerabil mai mare sd se reapuce de fu dupa vizionarea unui film despre fumat decat omologii | mai ezitanti, mai ambivalenti. Morala povestii, dup’ cum remarcd Andy, se rezuma i trei puncte: © las&-ti deoparte ego-ul © fii prudent © f-ti lucrurile c4t mai usoare. f Mh »Dacd stai acasi cu o bere intro mana gi telecomanda " in cealaltd, ai putea s& crezi c4 te vei putea aseza cu calm la birou gi s4-ti scrii o list de activititi de dimineati”, remarcd el (stare RECE). ,,Dar odat# cu ziua de maine [starea FIER- BINTE] jocul se schimb& complet. Vei avea: e-mailuri de citit status-uri de postat pe Facebook * Twitter de risfoit de urmirit in secret ce face fostul sau fosta de ciutat pe Google pe omul care ti-a dat cartea de vizita la conferinta de saptimana trecut... nigiena mentala este esential. Viciile si slabiciunile sunt ca niste bacterii psihologice. Daca dau de un mediu propi- ce, se vor inmulti; asta in absenta unei structuri si dac& lagi distractia sd te intrerupa. Asa ca e extrem de important s4-ti pastrézi mintea curati"” ** Si cand vine vorba despre rezultate, trebuie sd incepi de cu seara... deschizand un pachet de gervetele umede impregnate cu motivatie si angajandu-te s respecti un plan de actiune.” 92CUM SK MUNCESTI MAI INTELIGENT, NU MAI MULT Ofera-ti constant provocari, pundndu-ti in mod repetat ur tiltoarele doud intrebari: © Ce vreau s& reusesc pand maine pe vremea asta? © Ce trebuie s4 refuz pentru a putea si-mi ating obiec- tivul? 93‘ABC-UL PSIHOPATULUI. IDE! $1 SFATURI PENTRU O VIATA MAI BUNA 3. CONECTEAZA Am jucat cu totii jocul Serpii si Sc&rile’*. E un joc simply dar poate dura ore in sir Acum urci, acum cobori... asta da nu ai noroc pe linie. ‘ Dupé cum se intreabi insa pe buna dreptate Andy, unde / ar mai fi distractia in asta?” { Privat de satisfactia unei sc&ri care s4-ti accelereze ascensig, unea sau de frustrarea dezolantd a alunecarii pe sarpe, fiecare| p&trat ar fi la fel: o succesiune monotond de emotii impon: derabile care plutesc c&tre un punct final vag, lipsit de sens, Cred ca va dati seama de ce jocul e o metaford atat de bund a vietii! fi spun lui Andy ci pe mine m-a fascinat dintotdeauna acest joc. Uitati-va la tabla de mai jos, intrun joc perfect,| puteti ajunge la 100 doar din opt aruncdri de zar: Cu PATRU DE SASE ajungeti la 24 ‘ Un PATRU va duce de la 28 la 84 Cu DOI DE SASE ajungeti la 96 gi apoi Un PATRU DE FINAL si ati castigat A teusit cineva vreodat’ combinatia asta? Cine stie? Ideea e ca da, e posibil! Dacé ai: © Unstart bun ~ © O detent’ mare gi 1 © Un pic de joc de glezne la final... q 28 Joc de societate originar din India in care jucdtorii incearcd s4 avan- seze din josul unei table de joc impartite in patrate cXtre varf, unele patrate continand ,,scari” care pot ajuta jucdtorul si avanseze mai repede spre partea de sus, respectiv ,serpi” pe care alunecd inapoi, cdtre baza tablei de joc.(n. trad.)CUM SK MUNCESTI MAI INTELIGENT, NU MAI MULT .. Poti s4 termini fnainte ca adversarul si fi trecut de primul nivel al jocului. Problema, desigur, e cd soarta ta e la tana zarului. Viata reala e plind de gerpi si scari. E. suficient s& dai peste un sef nepotrivit si te poti trezi la prpriu tnapoi la patratul de pornire. Sau chiar si fii nevoit al-ti schimbi cariera. Poti ins& s& intalnesti pe cineva la o conferintd si s4 con- stati cd in patru saptaméani ti-au crescut de patru ori actiunile. Hate a ate ghee A eps] | De la 0 la 100 tn 8 orunceri 95ABC-UL PSIHOPATULUI. IDEI $1 SFATURI PENTRU 0 VIATA MAI BUNK »Spte deosebire de joc, in viata reala”, arati Andy, ,ai 0 oarecare influent& asupra rezultatului. Sigur; unii se bazeazll mai mult pe noroc decat pe judecata lor Altii, ca si in joc, sa bazeazi doar pe noroc. Dar. © Cu un cuvant potrivit in urechea potrivité ¢ Cu un discurs potrivit in fata publicului potrivit © Cu o cunostint& potrivits facut4 la momentul potrivit.., poti ajunge s& te caferi pe scara succesului mai repede ca un cimpanzeu cu artificii infipte in fund.” Partea complicatd e, desigur, si poti identifica urechea, publicul, si momentul potrivite. Andy: ,,Si apoi aprinde artificiile!” 96CUM SK MUNCESTI MAI INTELIGENT, NU MAI MULT SFATURI PENTRU PSIHOPATII DE SUCCES Conecteaza Minanc cu Andy un camat fn foietaj int-unul din birourile lui Andy de pe autostrada M6 — spatiul de servicii din Hilton Park. Bardul s-a apucat si-si citeasca e-mailul. — Poftim, zise el, ce zici de asta? Tocmai ce |-am primit de la unul din amicii mei din Regiment, Snapper {mi aduce \n pic aminte de analogia ta cu serpii gi scdrile... sti, patratul potrivit si toate alea? fntoarce ecranul spre mine gi ma uit. Dintr-o data imi simt bucile aga de stranse, incat portofe- lul lui Andy pare un tect testat cu laxative. E 0 glumd. Dar de data asta, se pare, nu una proastd. Tatdl: ,,Fiule, vreau sa te castitoresti cu o fatd pe pla- cul meu.” Fiul: ,,Mersi, tat’, dar ag prefera sd-mi aleg singur mireasa.” : Tatal:,,Dar, fiule, fata asta e fiica lui Bill Gates.” Fiul: ,,A, bine, in cazul sta OK!” Tatil se duce apoi la Bill Gates. Tatdl: ,,Bill, cred ci am gasit un sot pentru fiica ta.” Bill Gates: ,,Dar fata mea nu cauti si se cAsitoreas- cal” Tatal:”Dar Bill, tandrul e vice-pregedinte la Banca Mondial.” Bill Gates: ,,A, bine, tn cazul asta OK!” fn final, tat] se duce la presedintele Bancii Mondiale. 7ABC-UL PSIHOPATULUI. IDE! $1 SFATURI PENTRU 0 VIATA MAI BUNK Tatdl: ,Jim, am un tandr pe care ag vrea s& fi-l reco- mand ca vicepresedinte.” Presedintele: ,, Suna bine! Problema e c4 am deja mai multi vicepresedinti decat am nevoie.” Tatal: ,Stiu, stiu. Dar vezi, tandrul asta e ginerele lui Bill Gates.” Pregedintele:” A, bine, in cazul asta OK!” Ha, ha! Vedeti ins ce vrem s&{ spunem. Viata, universul,, totul se invarte in jurul relatiilor personale. In cosmos, aceste raporturi constituie c4mpurile gravitationale care existd intre diferitele manifestiri ale materiei. in viati predomina campus tile psihologice: Entre organizatii {ntre diferitele sectiuni care exist in cadrul acestor orgas nizafii si ¢ Intre indivizii care alcdtuiesc sectiunile respective. Aceste retele sociale se formeaza inevitabil si sunt adesea ' stimulate de intalnirile intre indivizi. ! Mediul de afaceri nu se abate nici el de Ja aceastd regula. »Daci mA scarpini pe spate, n-o si te injunghii pe la. | spate!”, dup& cum se exprima elegant Andy, aducandu-si con- tributia sub forma unei noi dimensiuni a conceptului de al- | truism reciproc. ' E un secret stiut de toati lumea la multe firme de top, ; spre exemplu, c4 adevaratul proces de intervievare nu are loc | in sala de interviu, ci la masa de cind de dupa, gi la baut in bar dupa aceea. Asa c& data viitoare cand mai intrati into incdpere aglo- meratd, fie cu ocazia unei conferinte, a unei petreceri sau 0 intalnire de afaceri, tineti minte c4 o prezentare atent executat’, 98. |CUM SK MUNCESTI MAI INTELIGENT, NU MAI MULT var putea scuti de gase luni de munca. Unmitoarele sfaturi vil vor ajuta s4 incepeti gi voi sd rostogoliti mingea. Sau voiam al zic zarul? Din pacate, nu vi pot promite cd nu veti da peste un qurpe. De urcat, ins, veti urca! Woody Allen spunea la un moment dat ci 80% din reusi- (4 const{ doar in a te prezenta. lar stiinta fi da dreptate. Stu- diile arat& cd nu existd persoane ,norocoase”, doar persoane care ,obtin mai mult”: ele incearc4 multe lucrum diferite, se fac auzite in urechile multor oameni diferiti... oameni care, cu alte cuvinte, se pozitioneazd tn asa fel incdt au o sansa mult mai bund sé li se intample lucruri bune decat daca si-ar fi petrecut noapte, cu cuvintele memorabilului comic Peter Cook, ficdnd ore suplimentare la programul de masturbare. Uitati-va la diagrama de mai jos. fn universul cuantic, cvadri-dimensional al timpului si spatiului, aveti o sansi din patru si o nimeriti. Asa cd, dat fiind c& statistica va fi adesea impotriva voastri, e pe deplin logic s& v4 optimizati sansele de a va irosi timpul pentru a obtine rezultatul opus: optimizarea ganselot de a nu-l risipi! Andy ne d& un exemplu grozav. »Fata unui prieten de-al meu — md rog, de fapt era un pri- eten al sotiei — a prins un post intr-un call-center acum ceva 99ABC-UL PSIHOPATULUL. IDE] $1 SFATURI PENTRU O VIATA MAI BUNK LOCUL POTRIVIT BEC Suctes WOWENTUL GRESIT WOMENTUL POTRIVIT EEC BEC LOCUL GRE}IT UOUUL §TMPUL: CEE DOUK ROTUN! TREBDE SK AVONEZE TN TANDEM timp. Dup4 nu mult timp a fost efectiv scarbitd gi s-a gandit sa-gi schimbe slujba. S-au intimplat ins urmitoarele. fn prima zi, seful i-a spus c4 din fiecare 100 de apeluri doar unul singur se concretizeazi cu o vanzare, lucru care ei i-a displacut din start, De aici incolo, in fiecare dimineat’ cnd se apuca s& sune potentialii clienti nu se putea gandi decat la mormanul de respingeri pe care avea s& le primeasca in ziua respectiva. Era atat de ingrozitd, incdt pe m&sur4 ce timpul trecea, dadea din ce in ce mai putine apeluri gi, evident, avea din ce in ce mai putin vanzari. Dupa cum i-am explicat, ar fi trebuit si procedeze exact pe dos. in loc si-si reprezin- te cele 99 de apeluri din 100 ca pe un obstacol in calea succesului, i-am spus cd ar trebui si le considere ca 99 de trepte cdtre succes. Noudzeci gi noud de trepte cdtre acel 1% de vanzdriCUM SK MUNCESTI MAI INTELIGENT, NU MAI MULT lar dacd ar reusi s4-gi reprezinte situatia in acesti termeni, atunci — dacd voia si-si impresioneze seful —nu ar trebui s& se fereascd de aceste apeluri, ci din contr§. SA sune mai des de- wit tofi colegii ei din birou. In loc si se teama de respingeri, a le primeasca cu bratele deschise, s4 strangi cat mai multe ¢u putinga. Pentru c4, la urma urmei, cu aceste jetoane putea si ob- (ind si o vanzarel De indat& ce a inceput s4 adopte perspectiva asta, odatd ve a aruncat la gunoi problemele de stima de sine scizutd gi uw fnceput s4 se mai imbarbateze, lucrurile au inceput s& se achimbe. Acum cteva luni a fost votat’ nr 1 in vanz&ri pe trimestrul precedent.” : Sau, dup& cum arat& Andy, nu doar voi ingiv4, ci cea mai bund variant’ a voastra. Ganditi-va la seturile de aptitudini diferite care alcituiesc personalitatea voastri ca la niste jucdtori ai unei echipe de fotbal. Echipa voastrd de fotbal. Echipa pe care voi o antre- nati. Echipa cu care voi jucati in fiecare zi. Dac& formatia voastri naturald e 4-4-2, de ce ati juca cu 4-5-1? Ce antrenor nu ar specula punctele forte ale propriei echipe? De asemenea, dac& aveti un jucdtor de valoare in echip&’ — s4 zicem, sunteti un bun ascultdtor — trebuie 4 va asigurati ci va primi mai mult mingea, iar alti jucdtori — cum ar fi gargara- 101‘ABC-UL PSIHOPATULUI, IDE! $1 SFATURI PENTRU O VIATA MAI BUNK giul nervos, spre exemplu — nu le stau in cale, Asta presupune, desigur, un anumit grad de auto-cunoastere si introspectie. Asa ca, dac& vrei si afli cine esti cu adevdrat — si obtii o radiografie am&nuntit& a profilului tiu de personalitate - de ce nu dai testul de la sfargitul acestei sectiuni? Dup& cum remarcé Andy: ,,.Dac& nu stii cine compune._ echipa, cum poi sd pretinzi un joc de nota 10?” poaenennne CESK ET - - -- - -- -- Va veti face temele baennenn ne (F FCT ME- - - - --- - - Un tip, suna acasa gi fiica lui de cinci ani ridicd receptorul. ~ Bund, scumpo, zice barbatul. Tata la telefon. Mama e langi tine? — Nu, tatd, spune fata. E sus in dormitor cu un- chiul Geoff O pauza scurta. — Das scumpo, zice barbatul, tu nu ai niciun unchi Geoff — Ba am, zice fetita. $i e sus in dormitor cu mami. Barbatul devine brusc suspicios. — OK, draga mea, zice el. Ascultd cu atentie ce vreau si faci. Vreau s4 pui telefonul pe masi, s& alergi pana sus tn dormitor, si bati la us gi si-i spui lui mami c4 tata tocmai gi-a parcat magina pe aleea din fata casei. Ai retinut? — Da, spune fetita si dispare. Dupé vreun minut revine la aparat. — Bun, tat’, zice ea, am ficut ce mi-ai cerut gi mami si unchiul Geoff au luat-o razna. Barbatul isi stdpanea cu greu furia. 102CUM SK MUNCESTI MAI INTELIGENT, NU MAI MULT — Adicd ce vrei sd spui cu ,,au luat-o razna”? — Pai, explica fetita, mami s-a speriat foarte tare, a shrit din pat fra haine gi a inceput s& alerge fipand. Dupa care s-a impiedicat de pisica, s-a lovit cu capul de podea si acum sti acolo gi nu se mai mica. Barba- tul incepe s4 se ingrijoreze. — Doamne! Sun repede la ambulanti! $i unchiul Geoff cum e? Micuta incepe sa plang’. — Unchiul Geoff s-a speriat gi el gi a s&rit din pat fir haine, suspina ea. Dupi aia a sdrit de pe fereastra din dormitor direct in piscina. Presupun c4 nu stia cd ai scos apa s4ptmana trecut& ca s& o cureti. E intins pe jos gi fi curge singe din cap. Cred ci e mort. Bar batul rim4ne inmarmurit. — Piscina?! exclamé el. Ja stai putin, ce numar e asta? OK, OK, povestea nu e adevaratd. Cel putin din cate stim noi! Oricum ar fi, ea demonstreaz4 convingitor, desi ugor ex- travagant, importanta supremi a stabilirii unor fapte prelimi- nare inainte de a declanga Inchizitia spaniola. An regiment”, spune Andy ,petreceam zile in gir in tnitatea de tactici contrarevolutionare studiind planurile cla- dirilor incercdnd si descoperim care erau cele mai bune puncte de acces. Totul ficea parte din training. Nu e nevoie 4 detonezi un explozibil dac4 poti s4 te strecori in liniste printeun oberliht. fn cazu] unei misiuni de salvare a ostaticilor principala ta arm este elementul surprizd. Se face extrem de multd documentate pentru ca surpriza si fie ct mai mare. Aga a fost si in Id.anda de Nord, cand cdutam potentiali informator. 103ABC-UL PSIHOPATULU!. IDE! $1 SFATUR! PENTRU O VIATA MAI BUNK St&iteam cu siptiménile gi studiam istoricul unei persoane ca: si-i gisim punctele slabe, pentru a le putea. folosi impotriva lor $i dacd, in anumite ocazii, nu descopeream nimic, aveam’ intotdeauna la dispozitie stiva de materiale pomografice By! care apareau dintr-o dati de nicdieri. Cu asta ne scoteam de! 1 cele mai multe ori! i Oameni sunt ca niste clddiri, Kev. Exist intrari mai bune si intrari mai proaste. Usile din spate sunt ldsate neincuiate si la cele din fat e plin de paz’. Depinde de tine s& gases intrarea care functioneazi.” Analogia ,,accesului” de care se foloseste Andy are un Od tecare sarm de bun-simt, in special in ceea ce priveste culti> _ varea contactelor sociale. La fel ca intr-o situatie de luare de ostatici, adesea ai dreptul la o singura incercare s4 nimeregti o ,tinta”, adesea sub o considerabila presiune a timpului. Aga ci, la fel ca in Fortele Speciale, meritd si te antrenezi serios fnainte sd-ti pui uniforma neagra. »Nu e nevoie sd sari calul gi sd te apuci s& faci tuturor do- | sare de cadre” » Spuse Andy. ,,nsi un pic de muncd de detectiv in culise cu privire la istoricul gi interesele oamenilor cu care vrei si discuti iti oferi nu doar un avantaj considerabil cand vine vorba de taclale, ci iti di si timpul necdesar pentru a-ti schita in gand ceea ce urmeaza s4 spui, pentru a putea bene- ficia de o atentie maxima.” Aici se dovedeste util Discursul din Lift: un discurs scurt, convingitor, de pnd in 20-30 de secunde — cam cat durata unei deplasri cu liftul — pe care-1 poti pregiti (si exersa!) in avans pentru a putea stami interesul pentru: © TINE © =PRODUSUL tau © =PROIECTUL téu. ..practic orice ti-ai putea dori. 104CUM SA MUNCESTI MAI INTELIGENT, NU MAI MULT (las vezi cum se face, citeste asta. DISCURSUL DIN LIFT Este... © SCURT © TAIOS © SUCCINT Ce efect are... © Te ajuta s urci in lume! Regulile de aur.. © STABILESTE © STIMULEAZA © ENTUZIASMEAZA © CONVERSEAZA © EDUCA... asa c& vorbim de una-doua date statistice si un zambet‘ABC-UL PSIHOPATULUI. IDE! $1 SFATURI PENTRU 0 VIATA MA! BUNA 1. Explicd ce poti face Din clipa fn care apegi butonul, incepe subliniind: © Ce PROBLEMA REZOLVI ¢@ Ce NEVOIE SATISFACI ¢ Ce VALOARE OFERI Tineti minte, nimeni nu cump&rd bormasini. Lumes cumpéra de fapt gaura! Exemplu: ,Bund ziua, sunt dezvoltator de aplicatii mobile folosite de companii pentru a-gi instrui angajatii in timpul lor liber. Astfel managerul este degrevat de o cantitate semnificativd de muncd.” 2. Identificd-ti PPU (Propunerea de Produs Unic) Dupi ce ai precizat ce faci, explicd de ce nimeni altcine- va mu face ceea ce faci tu. Exemplu: ,,Spre deosebire de alti dezvoltatori, aplicatiile noastre sunt construite la comanda conform specificatiilor indi- viduale ale diferitelor companii. Degi asta presupune o duratd putin mai mare pand la livrare — pentru cd insistdm sd vizitam fiecare unitate — asta inseamnd cd in medie 95% din clientii nostri sunt satisfdcuti de la prima versiune a aplicatiei.” 3. Cere feedback Varianta cea mai bund de a cere feedback este 0. tntrebare care ofera interlocutorului ocazia s{ compare gi contrasteze propria ‘abordare cu problema avut4 in vedere. Exemplu:”"Cum procedeazd compania dvs. in prezent cu training-urile?”CUM SK MUNCESTI MAI INTELIGENT, NU MAT MULT Si acum, s% vedem cum arat4 intregul: Bund ziua, sunt dezvoltator de aplicatii mobile fo- lonite de companii pentru a-gi instrui angajatii tn tim- pul lor liber. Astfel, managerul este degrevat de o canti- lale semnificativd de muncd. Spre deosebire de alti dezvoltatori, aplicatiile noas- (ry sunt construite la comandd conform specificatiilor Individuale ale diferitelor companii. Degi asta presu- pune o duratd putin mai mare pand la livrare — pentru ed insistdm sd vizitdm fiecare unitate — asta fnseamnd cd in medie 95% din clientii nostri sunt satisfacuti de la prima versiune a aplicatiei. Cum procedeazd compania dvs. in prezent cu trai- ning-urile? Intelegerea e parafata © Usile se deschidl . a (E FRAT ME - - - - - - --- .pentru cei care vor si v4 vorbeasci. »Fiindcd”, dupa cum remarc’ Andy, ,,in situatii cum ar fi socializarile, cand oamenii sunt nesiguri pentru c& nu se mai pot baza pe replicile lor predefinite, vor prefera si aleaga varianta de fiecare daté «ugoara». De aceea capacitatea de a prea credibil fn rol se dovedeste intotdeauna utila. Se spune frecvent ca jucatul rolului e cel mai important lucru din viata. Lucrurile nu functioneazi insi intotdeauna usa. Adesea, dac% nu pari credibil, mu vei avea niciodatd sansa si-ti joci rolul | 107ABC-UL PSIHOPATULUI: IDEI $1 SFATURI PENTRU O VIATA MAI BUNK Oamenii tind insd sa uite cnd sunt la evenimente sociale c& indivizii importanti sunt constienti de faptul cd sunt urmi Titi gi nu igi doresc, desiguy, s4 fie vazuti in compania unom cu care alfii asemenea lor nu ar vrea s& fie vizuti vorbindl Aga cd e simplu. Regula de bazi e si te imbraci frumos. Vel afla dupa ceva timp petrecut in afaceri cd oamenii se poartl ei ingigi exact aga cum vor si fie tratati. Dac& m& duc la o gedintd cu sefii si cineva se prezintll imbrdcat in, sd zicem, blugi rupti, tenisi Converse gi tricou = lucru care chiar s-a intamplat! — o si ma géndesc imediat: iatdl © persoand care vrea si fie tratat% ca un copil de 17 ani. Si ce le lipseste copiilor de 17 ani? Increderea. Si asa cd ce fac? Se chinuiesc prea mult. Nu cadeti tn capcana asta. Nu da bine! Dac vreti ca baietii mari s& va ia in serios, trebuie sa ara- tati cd vreti si fiti luati tn serios. Pe de altd parte, asta nu inseamna cd trebuie si stati tot timpul cu o fafa ca un fund plesnit. Cine ar vrea si vorbeas- ca cu o asemenea persoana la o petrecere? Primul lucru care mi-ar veni in minte ar fi si imi imaginez c4 e cineva de la fisc!” Din nou, experienta cotidiand din mediul de afaceri a lui Andy este sprijinitad de stiinfa. Creierele noastre au doud tipuri de motoare — motorul rational (sau cognitiv) si motorul afectiv (sau emotional) — gi ele functioneazi cu combustibili diferiti. Motorul cognitiy, care are o vechime relativ recent& in istoria evolutiei, func- tioneaz4 cu rationamente gi gandire rationald. El foloseste logica durd, rece, pentru a evalua situatiile si a cAntari vari- antele. - Motorul afectiy, ins4, e mai vechi, mai zgomotos, mai po- luant, putin mai direct si functioneaz4 cu: 108CUM SK MUNCESTI MAI INTELIGENT, NU MAI MULT © Lnstincte primare © Prime impresit © Decizit uate ultra-repia Acest motor determina ce cred oamenii despre noi cand fucem cunostin{i prima datd; el este motorul care ne spune v4 deprinderea aspectului adecvat al rolului e un bun prim Ww caitre a deveni una cu rolul. Studiile au aratat, spre exemplu, c4 dacd un strdin ne thordeaz& pe stradi cerandu-ne bani ca s& poat’ da un tele- fon, probabilitatea de a-i da bani e cu atat mai mare cu cat dapectul strainului e mai asemandtor cu al nostru. Studiile au mai demonstrat si ci e aproape imposibil s& tm zambim inapoi celor care ne zAmbesc, crescdndu-ne astfel nu doar sentimentele noastre pozitive, ci si sansele ca orice (nteractiune ulterioara si decurgi lin. Zambitul la momentul potrivit in timpul unei negocieri, spre exemplu — cum ar fi la {nceput, cand diferitii protagonisti se evalueaz’ reciproc — nu numai cd imbunatafeste dispozitia ambelor parti, ci genereaza ti: . © Rezultate mai bune in afaceri ¢ Vanzari mai bune in magazine si ¢ Amenzi mai reduse la tribunal! (ZAmbitul a aparut la stramosi ca gest de impicare care transmite supunere.) Un studiu a analizat chiar contrabandistii din aeroporturi aritand c4, in ciuda concluziilor de bun simt, acestia zim- beau in medie mai putin dect interlocutorii lor nevinovati. »Pentru cd zAmbetul isi are originea in supunere, nu?” sugereaza Andy. Prin urmare, dac4 esti cinstit gi nu ai nimic de ascuns nu © s& ai nicio problema cu ea. Dar dacd, pe de alti parte, ai 109ABC-UL PSIHOPATULUI. IDE! $1 SFATURI PENTRU 0 VIATA MAI BUNK cteva kilograme de cocaina in calcaiele pantofilor t4i Nike atunci ai face bine s4 transmiti o ameninfare. S4 domini, ng si impaci. S& eviti o potential perchezitie inainte si incegi pa.” Chiar asa. V-ati intrebat vreodat4 de ce c4nd v4 opreste politistul fi, zAmbiti ca prostul? Asta e pentru c& desi totul e OK, simplat lor prezent& ne face si ne simtim vinovati si adoptim imediat stilul impdciuitor »Aga ci data viitoare”, zice Andy, »jucati prudent gi ant 1 tati-le degetul. Sigur n-o si bnuiascd nimic... 110:CUM SK MUNCESTI MAI INTELIGENT, NU MAI MULT 4, CONVERSEAZA an anii 80, pe cand eram sub acoperire in Inlanda de Nord”, tmi povesteste Andy, ,tin minte cd vorbeam cu cineva din aerviciile secrete care lucrase ani de zile cu agenti inamici. Mi-a zis ci a ddeturna» unul dintre jucdtori si al face si Increze pentru tine era ca si cum ai sparge un seif: existd un cod al influentei care constd din patru componente diferite lur dac& reugeai s& le aliniezi perfect atunci cand aveai de a fice cu potentialul informator, atunci usa creierului lui se tleschide larg gi tl poti convinge sd fac& ce-ti doresti. Dup& cum stii, Key, noud in armati ne plac acronimele, i nici cazul de fati nu face exceptie.” Initialele celor patru componente despre care vorbea formau cuvantul: RAHAT!» ¢ Fi SIGUR in mintea ta de ceea ce tu vrei. e ASCULTA ce spune agentul. e INTEG ce vrei si facd in cadrul unei comu- nic&ri, ceva care si-i faci si se simt4 confortabili. Cu alte cuvinte: © Redu la maxim factorul fric3, © Céastiga-le increderea gi © F&-i sd-si ,,dea seama” e Fil PE FRECVENTA fintei ca individ: afla ce con- teazi pentru ea gi apoi foloseste-te de asta in avantajul tau. Tn original shit engl.) — excrement, rahat, (n. trad.) 111‘ABC-UL PSIHOPATULUI. IDEI $1 SFATURI PENTRU O VIATA MAI BUNK »Dar stii ceva? E amuzant. De-a lungul timpului, am cop statat c4 aceeagi abordare functioneazii si in afaceri. De fay, functioneaza in toate domeniile vietii... de la cartierul B de la sala de consiliu, ai putea spunea. Da-le niste RAHAT’ 9 o s8-] m&nance chiar din palma ta!” 112CUM SK MUNCESTI MAI INTELIGENT, NU MAI MULT SFATURI PENTRU PSIHOPATII DE SUCCES CONVERSEAZA Newnimul lui Andy mi-a atras atentia cand mi |-a povestit. $i lin atudiile mele privind stilurile de negociere in corporatii a telesit concluzii asemanatoare. Pe langa asta, cele patru tumponente in oglindé ale relatiilor de afaceri de succes pe rare eu le-am descoperit formau gi ele la randul lor un acro- whi propriu: © Femilaritate © Atentie © Lneredere si © Empatie FATAE# ..ceea ce, dupa cum puteti usor remarca, se potriveste de minune cu RAHATUL lui Andy}! Dincolo de preocuparea pentru rigoarea academici, exis- (8 gi nevoia de bun gust in stint, motiv pentru care aldturarea celor doua acronime nu este probabil o idee foarte bund. Sa Ne concentrim deocamdat% asupra FETEI gi s4 analizim pe scurt fiecare’ component’, pentru a vedea cum contribuie la interactiuni pozitive, constructive gi profitabile. “Fn original face ne (n. trad.) 51 Joe de cuvinte: shitface (engl.) ,om de nimic”. (n. trad.) 3ABC-UL PSIHOPATULUI. IDE! $I SFATURI PENTRU O VIATA MAL BUNK poecnenne (ESK ME] - - - - --- - - 1 ' 1 Comersatii in spatii mici ' : STRATEGIA 1: FAMILIARITATEA | 1 ' a. (EERCT ARE~ - - - - - ~~ - Intrun studiu efectuat acum cativa ani, cercetatorii im constatat ci amestecarea trasdturilor faciale ale alegatorilor cn cele ale candidatilor la functii politice sporea semnificatiy probabiliatatea ca votantii sd sustind candidatii respectivi, chiar daca acestia nu aveau habar de faptul ca fetele poli ticienilor fuseseri considerabil modificate pentru a include elemente din propria lor fizionomie. Uitati-va la poza de mai jos spre exemplu: 50% Andy, 50% eu! Andy Me Dutton Daca Andy ar fi candidat (gi sd speram din tot sufletul ci asta nu se va intéampla niciodat&), atunci probabilitatea ca eu sa-l fi votat pe baza acestei poze ar fi fost mult mai mare decat dac& imaginea ar fi fost 100% doar a lui. Si viceversa. Motivul? E din cauza creierului nostru, desi in cea mai mare parte a timpului nu ne dam seama, care are o preferintd programat4 pentru lucrurile pe care le considerim familiare. 114CUM SA MUNCESTI MAI INTELIGENT, NU MAI MULT Nesigur ci, in cadrul unei conversatii cotidiene, nu pu- Win xt ne transformam in alti oameni ori de cate ori am wa. Putem insi si cretim impresia de familiaritate in alte moduri, Dac& imitim subtil limbajul corporal gi tiparele de wubire (in special ritmul gi intonatia discursului) persoanei ei cure vorbim, legdtura este intaritd semnificativ. $i cele de mai jos sporesc leg3tura cu interlocutorul nos- tm: ¢ Atingerea (pe brat, chiar deasupra cotului, nu mai mult de doua ori in cadrul unei intalniri de 10 mi- nute) © Folosirea prenumelor (0 dat la inceput si o data la sfargitul conversatiei) ¢ Aplecarea conspirativa inspre celalalt (un singur mo- ment impartasit de ,,confidenti” transmis’ direct in urechea celeilalte persoane)** gi ¢ Dezvaluirea (principiul psihologico-social al recipro- cit3tii presupune ci, daca vrei ca cineva s&-ti spund ceva despre el, trebuie mai intai s4-i spui ceva despre tine) Avern ins gi o avertizare. Toate acestea trebuie ficute cu circumspectie si moderatie. Pana la urmd4, dup& cum remar ci Andy; ,Dac& cineva ma tot pipdie pe brat, imi sopteste *% Studiile au demonstrat ci, dacd vreti si fiti mai convingitori, tre- bnie s& va pozitionati la stanga persoanei pe care doriti si o influentati, Mcind-o s&-si orienteze capul c&tre voi in timp ce le vorbiti in urechea alfinga, activand astfel emisfera dreapta a creierului lor Mecanismul de uctiune nu a fost descoperit. Una dintre teorii sustine c& abilitatea ling- visticd superioard a emisferei stangi a creierului o face mai predispust ni combat decat emisfera dreapti. O alt teorie sugereazi c4 sistemul lingvistic al emisferei stangi este legat in mod intrinsee de un sistem cognitiv care urmireste sM obtind ordine gi consecventi, facdnd-o astfel mai rezistenti la schimbari_ de atitudine. Andy are o abordare ceva mai pragmatic’. ,Cati vreme functioneaza... cui fi pas de ce?” 115ABC-UL PSIHOPATULUI. IDEI.$! SFATURI PENTRU 0 VIATA Mal BUNA nimicuri la ureche, imitd ce fac eu gi nu vrea si mai tacl din guri, |-as plesni pur si simplu, amicel! Asta dac& nu e Sienna Miller..” a CESK FA - - - - - - - -- ry ; Comversatii in spafii mici : ' STRATEGIA 2: ATENTIA | ! 1 taneann nee oe ! Asta e chiar simpla. Am fost cu tofii la o petrecere unde cineva domina caw versatia si nu-gi poate tine gura. Ce facem? Ne indeparttin, asta facem. De ce ati vrea si vi indepartati? Impresiile psihologies asupra oamenilor cu diaree verbal{ se incadreazi_ la uml dintre cei N. Sunt fie nervosi, fie narcisisti, fie nebuni. Pana la urmé, nu conteaza de regula care dintre acest! N se potriveste persoanei respective, pentru cd oricum nu wt} vrea sa aveti de-a face cu ea, nu? Dacd mai addugim la asta 4 reversul medaliei —anume cd, daci li se ofera atat ocazia cflt gi incurajarea, majoritatea oamenilor rezist4 cu greu tentatlal de a vorbi despre ei insigi — totul devine floare la ureche dupa cum spune Andy. »Cand te duci la cineva la un eveniment gi te prezinti, ¢ ca gi cum ai redacta un contract social. Nu doar o invitatle adresati de persoanele respective de a-ti vorbi despre ele, cft gi o ocazie pentru tine de a te destdinui”, remarcd el. ,,Nu 4, cum cred multi, doar 0 ocazie pentru tine s4 bombardeal persoana respectivd cu detalii despre tine fard si o lagi al spund niciun cuvant. Acum, daca cealaltd persoana e abili, o s§-ti_ dea oricum cuvantul. 16CUM SK MUNCESTI MAI INTELIGENT, NU MAI MULT ‘Vrebuie doar s% astepti momentul ... si s& tii minte c& t walt mai probabil ca oamenii s& te asculte, dac& gi tu fi qe sil|i la randul tau.” la urma urmei, e o chestiune de bun-simt. Capacitatea de wicca sia asculta nu e ins utild doar in situatii sociale. a functioneazd in toate domeniile.® S-a demonstrat ci un fan anctltaitor: Are rezultate mai bune in vanzari Obftine rezultate mai bune la masa negocierilor Are performante mai bune in pozitii de putere Ofera o satisfactie mai mare la munci in calitate de manager © Ofera o ingrijire mai bund pacientilor, in calitate de doctor »ldcut si ascultd sunt compuse din acele gase litere”, winarets Andy.* Ce curios!” go ggg ee CESK ME - == =~ ~~ : , : Conversatii in spatii mici ' Strategia 3: Increderea ( 1 ‘ . (E FRET ME~ ~~ ~~ ~~~ - ; Dintre toate tristiturile premium de personalitate pe care lp vedem expuse in vitrinele buticurilor de designeri psiho- \igci, increderea este cea care-i tine in afaceri pe cei falgi gi «aitrafScuti. $i asta pentru cd un ochi neantrenat poate s& ia a “Vom vorbi despre arta ascultatului mai‘am&nuntit mai tarziu, in tevtiunea despre inteligent’ social’. “ Silent, respectiv listen (engl.). (n. trad.) (7ABC-UL PSIHOPATULUI. IDEI $1 SFATURI PENTRU 0 VIATA MAI BUNK increderea contraficutd drept una adevaratd. Doar peracane care o arboreaza gtie adevarul. Desigur, dup& cum remarcd Andy, increderea in sine ud ydratd are propriile beneficii. ,Dacd e originald, e rezistent#*, observa el, ,,si nu se deterioreazd cu prima spiilare.” Dar dac& inc% mai strangi bani ca s&-ti cumperi ineli original de incredere gi vrei si pari spilcuit si elegant, atunel nici varianta contraffcutd nu o s3-ti facd rau. Investitia in incredere meritd cu siguranti efortul. Dp ce? Pentru cd, desi multora dintre noi ne place s& credem c&-i evaluim pe ceilalti in principal pe baza talentulul, inteligentei si capacit&tii lor adesea facem exact opusul, he uneori cu consecinte nducitoare: 0 WARE THCREDERE PERFORMANTA \ UA RIMEREALA OTM CAPACITATE CAIACTTATE SCAZUTA RIDICAT PERFORUANTR AT reve eee TWCREDERE SCKZUTK RADA DU ME NES ANITA LOL -pee Presiunea timpului ne face si o lum psihologic pe scur; t&turi si si acordim o important nemeritat# accesoriilor sue}, perficiale ale competentei: increderea este primul dintre ele, 118) | | |CUM SK MUNCESTI MAI INTELIGENT, NU MAI MULT (a un exemplu. Un sondaj efectuat recent pe o populatie de studenti, profesori universitari si alti membri ai fortei de tmuinc’ aratd ci cei care par si aib4 o incredere mai mare in oupacitatile lor — indiferent dac& chiar sunt mai buni decat vvlegii lor — nu doar c& ajungeau pe pozitii care presupun un datut social mai inalt, ci aveau si tendinta de a: © Fi mai admirati © Fi mai ascultati si ¢ Exercita o influentd mai mare asupra grupului in lu- area deciziilor {nte-un test de cultura generala, de exemplu, cei care ros- leau réspunsurile cel mai tare, mai mAndri gi mai ostentativi crau vazuti cel mai bine, chiar si cand aceste raspunsuri erau gresite. Dac& excludem deci ostentatia — vd amintiti de impor tanta de a-i ldsa pe ceilalti s4 vorbeasc4 — cum altfel s-ar mai putea traduce increderea in performanti sociala? »Pai”, spune Andy, ,sunt mai multe feluri. Mai intai in fe- lul in care ti abordezi pe ceilalti. Nu ezita niciodatd! Imediat ce ai un schimb de priviri sau intri fn spatiul intim al cuiva: zambeste, saluti, foloseste-ti intrebarea de deschidere gi apoi taci gi ascultd ce are de zis.” Complet corect! lat4 un fapt interesant pentru oricine iese la vanatoare in viitorul apropiat. Din momentul in care cineva remarcd cd va uitati la el, aveti trei secunde s& ajungeti lang el si 4 spuneti ceva. Asa e. Doar trei! Dupa trei secunde, incepe s4 creasc4 simtitor, cu fiecare secunda, parerea cd esti dubios. »in al doilea rand”, zice Andy, ,,dacd esti invitat la o pe- trecere, uitd de tampeniile alea cu «intarziatul premeditat». 119ABC-UL PSIHOPATULUI. IDE! $1 SFATUR! PENTRU O VIATA MAI BUNK Pentru c& chiar sunt tampenii. Trebuie s4 ajungi la timp sau cel mult la 15 minute dupé ora stabilitd, pentru cd dupa acest timp se vor fi format deja grupurile de conversatii gi o si artfi ca un singuratic. fn loc si pari trendy si la mod, vei fi considerat ciudat 1 stanjenit, agadar nu o persoand care poate si cladeascd sau si inspire incredere. fn al treilea rand, rezistt tentatiei de a da buzna intro ‘inc&pere si a te indrepta direct catre prietenii tdi. Asta ar fi 0 actiune intreprinsd din cauza nervilor Cu ei poti oricand s4 vorbesti cu alti ocazie. Dar mai e gi altceva la mijloc, Unul dintre acele trucuri pe care le inveti cand lucrezi sub acoperire e cd toti cei importanti se uit intr-o sigur directie: intrarea in cameri. Jar ceea ce e valabil in lumea drogurilor gi a armelor, e valabil i in afaceri. Asa cd mai bine: Intra incet. Pozitioneazi-te la dreapta usii. Fa o pauzd de 20-30 de secunde (poti folosi timpul daca vrei — ca la teatru, de fapt — pentru a-ti repeta desfiguritorul misiunii). © Zambeste si apoi °° F-ti intrarea. Astfel, strecori varful piciorului in camera gi iei tempera- tura social’ ambientali, permitandu-le celor importanti deja prezenti si te observe gi sd ia act de sosirea ta. ’ In concluzie, nu te multumi s& rimdi permanent lang4 un anumit individ sau un anumit grup. Nu doar cd se va conside- ra cd ti-ai depagit perioada legal de sedere conform vizei, dar oamenii vor crede c4 esti vampir energetic. Fa in schimb turul inc&perii gi stampileazd-ti cat mai multe pagini din pasaportul care este agenda ta. 120CUM SK MUNCESTI MAL INTELIGENT, NU MAI MULT ° Cat timp ar trebui s& petreci tn fiecare conversatie tnainte Wi ici feribotul pand la urmatoarea? Nu existé un raspuns fix la aceasta intrebare. Totul depinde de felul in care merg lucrurile la momentul respectiv, Eu folosesc, ca principiu ge- tral, vechea mea regula a c&nii de ceai. Imagineazi-ti cd, tin momentul in care te prezinti cuiva, ai pus ibricul pe foc. Scopul exercitiului este s{ bei un ceai fn aproximativ 5 minu- te gi s& te gandesti la ce ai obtinut de Ja ei.” Hmm... ceai. Imi frec barbia. Serios, Andy? Zambeste. ,,Si incd ceva”, zice el. ,,Bautura e pentru pam- pilai. Barbatii adevarati beau Shirley Temple!” noone eee GSK ME) ---------; A t i t Conversatii in spatii mici ' i STRATEGIA 4: EMPATIA ; ' 1 ~-------- (E HET NE- - - - - ----- Sunt cu Andy la o sesiune de autografe into mica librarie independent& din nord. Vine la'mine in pauza si-mi spune: »Am intrat in libraria de la mine ieri $i vanzStoarea era extrem de plictisit’. «Bund», am zis, «caut o carte despre lipsa empa- tiei» Se uit& la mine gi di din umeri. | «Tie chiar ti se pare ci imi pas4?» zice ea. «Da», spun, «despre asta-i cartea»!” fnc& o gluma la care razi de te spargi a d-lui Teribil de Amuzant. , eet EEC De fapt, dupa cum bine stie gi el, gluma lui Andy surprin- de o perceptie eronati asupra notiunii de empatie pe care o 121ABC-UL PSIHOPATULUI. IDE! $1! SFATURI PENTRU O VIATA MAI BUNK au majoritatea oamenilor Contrar pirerii populare, empatly nu presupune a ariita preocupare pentru ceilalfi. Aia e sim) tia. Empatia presupune a te putea pune in locul celuilalt,; vedea lucrurile asa cum le vad gi ei. E o diferent’ subtila. Ia ganditi-va. Pe de o parte, pot simt usor preocupare pentru un delfin prins intro plas§ rechini fard si stiu ce simte. Pe de alti parte, sunt per i capabil si-mi imaginez cum ar fi s& fiu un fan al unei os care pierde finala FA Cup. Pe de alt& parte, daci echipa mea primeste trofeul, creak; c4 ma mai intereseaza? q Ca s& ne intelegem, aici vorbim de empatie, iar in interact; unile de afaceri ea reprezint o marfi nepretuitd la orice mast, Andy oferd un exemplu simplu. »Un vechi prieten de-al meu din Regiment a inceput dup4 pensionare o carieri de consultant de paz”, imi povess teste el. ,,S-a dus gi gi-a ficut o carte de vizitd, cum se face, Dar asta nu e tot. Pe o parte era neteda gi scria «cocaina», pe cealalt% zimtat gi scria «trahee». Genial! 4 Serios acum, cine o s4 arunce aga o carte de vizitd? Din! contrd, o si o pastrezi la tine in portofel ca sd o arati celorlalti. Si exact asta s-a intamplat. Dupd sase luni era unul dintre cei mai cunoscuti din domeniu.” $i in arena corporatiilor empatia joac& acelagi rol: a-ti da seama ce-i face pe ceilalti s& actioneze si a presupune ce urmeazi si fact. In 9 din 10 cazuri, rispunsul este simplu: | © Care e miza pentru mine? © Ce voi obtine din asta? V-ati intrebat vreodat’ cat de vechi sunt ipotecile? R&spunsul e c& din vremurile biblice. Conform, Registru- lui Juridic American din 1865, se pare cd israelienii din anti- 122CUM SA MUNCESTI MAI INTELIGENT, NU MAI MULT ghitate au inventat primii nofiunea, preluati apoi de culturile qrencd si romana. Bancile nu-i imprumuti banii cu care-{i cumperi casa pentru cd au un suflet bun, nu? $i ele o fac din cauza unui tingur cuvant; DOBANDA?® Nu vi se pare ciudat c& ar fi ales s-o denumeascd chiar prin acest cuvant? Desigur cd ,,in- leresele” difera de la persoand la persoana gi de la moment la moment... ceea ce inseamné c4 e important si va faceti te- mele (mai multe despre acest subiect in cateva clipe) inainte all cereti cuiva orice. Spre exemplu: tin minte cearta dintre doi copii int-un magazin pe ultima cutie de cola de pe raft. La final mama i-a luat pe amandoi gi niciunul nu a primit nimic. Din discutia explicativa din autobuz a rezultat c4 unul dintre ei o voia pen- tru cd era rece gi celalalt, pentru a primi jetoanele de pe spate. Cu putina cercetare prealabild, amAndoi ar fi iegit cAsti- gitori! Andy vine cu un exemplu de pe vremea cand era tn con- siliul de administratie al unei companii de telecomunicatii din FTSE 250.3 »Unul dintre ei avea ideea s4 organizeze o conferint mare interna despre software-ul de calculator”, imi povesteste el. »Era unul din cazurile alea clasice: toat% lumea credea ci e o idee excelenti dar nimeni nu voia sf ofere banii. A dezvoltat o obsesie gi a poreclit-o 999 mega pentru cd nu reugea si o organizeze! Apoi, intro noapte, la o receptie pretentioasi undeva la etajul 40 in Manhattan, se intalneste cu editorul uneia din cele mai mari reviste de tocilari din lume. «Aha», spuse el, “35 Jn original ir interest (eng].) dob4nda, interes.(n, trad.) he 3 Inde: ier bazat pe performanta companiilor listate la burs’ intre pozitiile 10] si 350, dup marimea cifrei de aheeri (n. trad.). 123‘ABC-UL PSIHOPATULUI. IDE! $! SFATURI PENTRU 0 VIATA MAI BUNK «Daca as incerca si vand conferinta nu ca pe o conferinta, ci ca pe o expozitie... ca pe un soi de targ unic, de top ? Nu doar ci tipul Asta ar vrea si m& pund pe prima pagina, ci ar fi dispus s& si-pliteascd multi bani ca si apar pe coperta din fatal» Ghiciti cine a aparut la toate standurile cu ziare de la WH Smith dupa gase luni...” 124GUM SK MUNCESTI MAI INTELIGENT, NU MAI MULT 5. LIMITATI VARIABILELE Va sun& cunoscut scenariul de mai jos ? Ce mi-am planificat = Ce s-a tntamplat Dupa cum spurea John Lennon candva: Vata e ceea ce se ttampld cat timp tu esti ocupat cu croitul altor plaruri” Fost dublu medaliat cu aur olimpic, fost parlamentar con- servator, impresarul sportiv Sebastian Coe a avut un astfel de parcurs. in autobiografia sa Running my life, lordul Coe poves- teste cum in 1997, ca secretar personal al liderului opozitiei, William Hague, a fost insdrcinat sa se ocupe de o vizitd a acestuia in portul Fleetwood din Lancaster, o fost comunita- te bogata de pescari la nord de Blackpool. Vizita urma s4 aiba loc in timpul conferintei anuale a par- tidului, prima pentru Hague in calitate de lider al Partidului Conservator, asa c4 urma sa atrag’ atentia presei. Cu o siptimand inainte de deplasare, Coe a inceput si-si puna in aplicare resursele considerabile de spirit organizatoric gi sa apucat s& planifice deplasarea pan& la cele mai mici amdnunte. S-a dus in Fleetwood in recunoastere, a stat cot la cot cu c&pitanii cAtorva vase de pescuit gi le-a ascultat preocuparile — 125ABC-UL PSIHOPATULUI. IDE! $1 SFATURI PENTRU O VIATA MAI BUNA pe cat de grave, pe at&t de inevitabile — legate de provocarile substantiale cu care se confrunt’ comunitatea din cauza eco+ logiei marine fragile: chestiunea spinoasd a cotelor de pescuit sia populatiei de pesti in scddere tinea capul de afig. Discuti- ile au decurs bine gi farmecul personal parea ci dadea roade. Lucrurile au mers atét de bine incat tn ziua vizitei Coe era convins cd — amintindu-si mantra menit4 sf sporeascd per formanta a tatalui s4u — ,,variabilele erau limitate” pe cat era omeneste posibil iar escala liderului Conservator urma si fie teflectat4 favorabil in presa zilei. Ce-ar fi putut, la urma urmei, si nu mearga? Era o pro- blemé serioasi, pe de o parte, dar plind de atribute omenesti, pe de alta. Ocaziile foto se anuntau grozave. Pana Ja urmé, au iegit intradevar niste poze grozave, dar nu in maniera pe care o anticipase Coe initial. De indati ce au ajuns pe chei, au constatat ins cd marea era nitel plecat cu mareea gi nu avea si revind dect dupa ca- teva ore; va fi avut o intalnire important’ la cativa kilometri de farm. De parca asta nu ar fi fost suficient, o furtuna din noaptea precedentd impiedicase majoritatea vaselor si se fntoarcdl, iar cele rimase erau intro stare jalnicd: blocate jenant in noroiul golfului Morecambe, fird nicio putere de a se mai deplasa. Ca metafor’, povestea semana miai curand cu un naufra- giu decat cu un accident de magina. De fapt, daca cineva ar fi pescuit dupa o asemenea comoard — aga cum facuse, desigur, presa care astepta — captura a fost abundenti; vase alandala, dezmembrate, blocate fri speran{i In mrejele unei economii demodate... si liderul opozitiei sinistrat pe chei, in fata lor, pri- vind impotent inspre mare, catre un orizont furios, prevestitor de lucruri rele. Pentru Coe, a fost o lectie binevenitd, si una pe care nu o va uita prea curand. 126CUM SK MUNCESTI MAL INTELIGENT, NU MAI MULT Voise atat de mult si limiteze variabilele, fusese ob- sedat s4 asigure sefului sdu un loc caldut, incat a uitat s tind cont de cea mai puternicd variabil& dintre toate: dacd va fi sau nu apa in balta. Stau cu Andy intro cafenea de pe Bethnal Green Road tu cartierul East End din Londra. Afara, un maimutoi int-un Hyundai de culoarea canarului se chinuieste s& intoarc in loc. Andy bea o gura din Typhoo. Nu au cafele pretentioase pe aici. pla uitd-te la tampitul ala”, zice el. ,Cred ci am vazut gi trenuri care intore mai repede.” Radem. »otii, ti zic, tatdl meu se pricepea destul de bine s4 limiteze variabilele. ffi dau un exemplu. Nu m-am price- put niciodat& si dau fnapoi in colfuri in curb’. $i acum mulfi ani, cand invatam s% conduc, eram gi mai rau. In fine, se apropia examenul de permis gi eram convins c& 0 si-] pic. «Uite tata», i-am zis, «am gsanse sd trec testul Asta cam cat are George Best?” si treacd pe lang4 un magazin cu bauturd fra si intre. Pot si fac orice manevra. Dar dac& ma pun s& dau fnapoi tn colt am dat de dracu. O s& calc pe cineva». Tata zambeste. «O s& te descurci, Kev», zice el. «Ai incre- dere in mine.» Eu nu avusesem niciodat& incredere fn tata, Andy. Pe ‘lang el, Del Boy*® era un fel de Dalai Lama. De data asta ins nu aveam de ales. Daca anulam testul, pierdeam banii. Aga cd cine indrzneste, invinge, nu? fn fine, vine si ziua cea mare... » Fotbalist din nationala Idandei de Nord, mare alcoolic. (n. trad.) 38 Personaj din serialul de televiziune britanic Only fools and horses, tenumit pentru potlogiriile sale. (n. trad.) 127‘ABC-UL PSIHOPATULUI. IDE! $1 SFATURI PENTRU O VIATA MAI BUNK Ajung la centrul de examen. Instructorul imi verificd vederea. Nicio problema. Ne punem pe drum gi conduc grozav. Oprire de genta? Sigur fntoarcere din trei mig- cari? Floare la urechel In cele din urmé, vine si momen- tul mult temut, spre finalul examenului. «Aga», zice exa- minatorul, «la aproximativ 400 de metri la stanga vreau sd tragi pe st4nga gi apoi s4 dai cu spatele pe dupa colt. OK?» KK», zic. Unmatoarele treizeci de secunde au trecut la fel de greu ca o ord. Transpir ca un fund de sticlar dintro data. Dar apoi, complet din senin, examinatorul se rizgndes- te. «La dracu! Continua inainte, te rog, Uité-te si tu. Boul ala s-a oprit fix pe col. Mi-e teama ci va trebui si te cred pe cuvant, d-le Dutton. Ce dobitoc! Fa stanga la intersec- tie si apoi ne intoarcem la centrul de examen.» Dupa cum iti poti imagina, n-a fost nevoie sé-mi spu- n& de doud ori. «Desigur», am zis, si am inceput s4 sem- nalizez stAnga. Iar cénd se apropia coltul nenorocit, nu mi-a venit si-mi cred ochilor Fix in mijlocul intersectiei era rablagitul de Datsun al lui tata. Maro, fird frane gi lovit. L-ag recunoaste oriunde. Era ca un excrement pe roti. Si in spatele lui, cand treceam pe lang el era tata... cu trabu- cul in mAnd gi un ranjet larg pe fat, degetul mare in aer! AM TRECUT! La vreo ord dup& aceea m-am intors la apartament unde mi astepta pe masi o sticla de Moet. «Cum dracu ai stiut?» intreb, in timp ce tata se ducea dupa pahare. «Vreau sf zic... ci voia si m4 puna s& intore taman la coltul la?» Ia sticla in mand gi desface dopul. «Simplu», zice el. «Ultimele doua siptimani lam ur- miarit. $i alege intotdeauna acelasi colt, aproape de capt, dupa d-na Harris. Vezi, fiule, ti-am zis dintotdeauna. Dac& vrei s4 cAstigi in viati nu trebuie doar s& stii ce e dupa colt. Conteaza si stii si ce e pe colt!n” 128CUM SK MUNCESTI MAI INTELIGENT, NU MAI MULT CHESTIONAR DE PERSONALITATE Precizati masura Tn care sunteti sau nude acord cu fiecare dintre afirmatiile de mai jos punand un X in spatiul potrivit. Nu existé raspunsun ,corecte” sau gesite” la aceste afirmatii; ele masoara preferin- tele individuale de comportament, nu prezenta unei personalitati bune” sau ,,rele”. Cand terminati, cititi instructiunile de notare de mai jos pentru a vedea cum v-afi descurcat. 1 Muncese sistematic 2 Sunt o persoana mai curand rezervatd 3 Multe lucruri m& ingrijoreazd 4 Imi vine usor s& ii iert pe ceilalti. 5 Sunt 0 persoana creativa. 6 Imi pas& mult de ceilatti 7 Pentru mine e important s& fiu organizat. 8 Nu sunt foarte atent la detalii. 9 Mi-ar placea s& incep conversatii cu oameni pe care nu-i cunosc. 10 Am o imaginatie sdraca. 11 Sunt un lucrator eficient. 12 Nu am nevoie de multi stimuli casi ma simt trist. B Uneori pot fi nepoliticos. 14 De regula sunt relaxat. 15 Sunt 0 persoana calda. 16 M& simt confortabil cand sunt in centrul atentiei. 17 MA intereseaz’ multe lucruri diferite. 18 Dispozitia mea se modificd frecvent. 19 Sunt sociabil si degajat. 20 Imi face placere si ma gandesc la Notiuni abstracte, C0O0O OOOO .0OO ODOCOOOOOOO bezacort puternic C000 OOOO COO DOOOCOCOCOOOO bezacon moderat O00O OOOO OOO OOOOOCOOOO Nici acont nici dezacort OOOO OOOO OOO DOOCOOOOOOO kau moderat OOOO OOOO COO OOOOOOOOO kami puternic 129ABC-UL PSIHOPATULUI. IDE! $1 SFATURI PENTRU O VIATA MAI BUNK INSTRUCTIUNI DE NOTARE Acest chestionar simplu de personalitate este creat si evalueag cele cinci dimensiuni de personalitate (aga numitele Marile Cinci) din care stiinta a ardtat cA se compun personalit3tile noastre. Ayem 20 de itemi, cAte patru pentru fiecare dintre cele § scale ale chestionarului: Marrotisn CM) Getrversiare CE) Deschidere (a experiente CD) Agreailitae CA) Constiinciozitate CC) Mai fntdi, sd calculim scorul nevrotismului. E] este dat de itemii 3,12, 14 si 18. Unul dintre acesti itemi se marcheaz4 invers:14. Punet{’ un I fn dreptul acelui item pe grila. Acum, pentru itemii neinversati acordati-vé urmatorul punctaj: : © Dezacora putervic =0 © Dezacora moderat =2 © = Mii acord nici dezacord =2 : : a Acora moderat =3 Acora putemnic =4 Folositi punctajul de mai jos pentru itemul cu scor invern © = Dezacora puternic =4 © Dezacora moderat =3CUM SK MUNCESTI MAI INTELIGENT, NU MAI MULT © Mei acord nici dezecora =Z © = Acord moderat =7 © =Acora puternic =O Suma celor patru itemi reprezint& scorul vostru total pen- tru nevrotism. Procedati la fel si pentru celelalte patru dimen- siuni. Acestor dimensiuni le corespund itemii de mai jos, iar cei cu cifre ingrogate vor avea punctajul Getreversie : 2,9, 16,9 Deschiaere la experiente: 5, 10, 7, 20 Agredilitate: 4,6, B, 15 Constiinciozitate: 1,7, 8,2 Odaté ce ati calculat totalul de puncte pentru fiecare din- tre cele cinci dimensiuni, plasati scorul conform scalei de punctaj de mai jos 0-3 Foarte sc&zut 4-6 Scizut 7-1 Mediu 12-14 Ridicat 5-16 Foarte ridicat 131ABC-UL PSIHOPATULUI. IDEI $1 SFATURI PENTRU 0 VIATA MAI BUNA CE SPUNE SCORUL DESPRE TINE Nevrotism SCAZUT Esti calm, relaxat, stabil si rezistent emotional, cll gi sub presiune. MEDIU In general esti relaxat si rezistent la stres, dar uneow traiesti experiente negative. RIDICAT Esti tensionat, anxios, agitat si nesigur.. asta in mF mentele tale bune! Extroversie SCAZUT Esti rezervat, timid si auto-suficient... preferi propria compania sau pe aceea a cAtorva prieteni apropiati. MEDIE Esti destul de detagat si apreciezi si timpul cu tine fv suti, si activitatile sociale. RIDICAT Adori sd te distrezi gi sd iegi... esti in elementul ty cAnd vine vorba de socializare. Deschiderea la experiente SCAZUTA Esti practic, conformist si conventional... ai o gam scazutd de interese gi iti place rutina. « MEDIE Ai tendinta de a prefera un echilibru intre metodele vechi si cele noi. RIDICATA Ai imaginatie, esti curios si creativ... iti place aventura gi sd incerci lucruri noi. Agreahilitate SCAZUTA Esti artigos, aspru si certiref...nu te deranjeazi si jumulesti niste pene. . 18)CUM SA MUNCESTI MAI INTELIGENT, NU MAI MULT | MMOIE fn general esti politicos si amabil dar uneori poti fi weplic si sd nu faci compromisuri. WOICATA Esti in toane bune, gata si sari in ajutor gi ai un suflet Whiul... esti empatic si atent la sentimentele celorlalti. Constiinciozitate WALUTK N-ai nicio griji, esti impulsiy, dezorganizat gi chiar twylijent uneori... atentia la detaliu nu e unul din punctele tal forte. MIE in toatl nebunia ta e si un sens ! in general, muncesti ta wii atingi obiectivele dar pastrezi un bun echilibru intre via( si munca. WDICATA Esti atent, minutios, de nddejde gi foarte disciplinat... al ndarde inalte gi o puternicd eticd a muncii. MUTA AUTORILOR Acost mic chestionar de personalitate masoara diferentele dintre indivizii obisuigi. El ru are validitate psinometrica si ru reprezin- (A nici un test al inteligentei sau copacitatii sau o metodd de a Aagnostica sandtatea mintala sau copacitatea de adeptare. El va puate da tnsd o idee asupra felului in care suntezi unici in inter— acfiunea si sentimentele fata de ceilalti. 433< SRF TRE! CUM SA Al 0 MAL® PSOE MURS TTT Me Br) yay) ees DCR Ce TT al137 {nt-o dimineatf, colonelul sti la birou si bea o cana de ceai, cand sund telefonul. Vesti proaste. A murit mama soldatului Jones. Suna la sergent si fi spune. ~ F& bine gi spune-i degrabé lui Jones, zise el. Sergentul d& din cap. — Dup zece minute trupele sunt aliniate, gata de inspectie. — Soldati, atentie la mine! urla sergentul. - Brown, du-te la birou gi ocupa-te de curatenie. Smith, du-te la magazie gi scoate niste echipamente noi. Restul, schimbati-v4 in hainele de sport si ne vedem la sald in 15 minute. A, si apropo Jones, a murit mama ta. Du-te si vorbeste cu colonelul! Jones face cum i se spune iar colonelul fi ofer4 condoleantele sale si 72 de ore de permisie. Colonelul se intalneste apoi cu sergentul la popotd. — Sergent, zice el, i-ai comunicat foarte prost lui Jo- nes vestea mortii mamei. Data viitoare poate dai dovadi de mai mult tact. — Desigur, si traiti, rispunde sergentul. Dupa c&teva s{ptimani, colonelul primeste un nou apel. A murit mama soldatului Collins. Colonelul cheama sergentul. - Sergent, zice ‘el, am primit vestea ci mama soldatului Collins a murit azi noapte. Vrei te rog si te duci sd-i dai vestea gi si treacd pe la mine?ABC-UL PSIHOPATULUI. IDEI $1 SFATURI PENTRU 0 VIATA MAI BUNA A gi inc& ceva, sergent, tii minte ce fi-am spus data trecutd? Sa fii mai atent de data asta?” — Da, sd trdifi! rispunde sergentul. Dupé 10 minute, trupele sunt aliniate din nou. — OK, soldati, urlé sergentul. Cei ale cdror mame traiesc, doi pagi in fati. Collins... unde te duci? Cu tofii stim pe cineva care se comport asa. Oameni cu discretia unei gorile care a consumat amfetamina. Ceea ce le lipseste lor este inteligenta sociala. Pe scurt, lipiciul la oameni, un tovardg de nddejde al interactiunii functionale optime in domeniul social. in termeni simpli, inteligenta sociala se refer’ la know-how-ul cognitiv si afectiv necesar pentru a detecta si decoda un caleidoscop de indi- cii verbale gi non-verbale, si de a naviga cu succes pe rutele comerciale dificile ale m&rilor sociale contemporane fari a naufragia. »Ca ghicitoarea aia in palma pe care am vazut-o siptima- na trecutd in Skegness?” igi aduce Andy aminte. ,,Se pricepea de minune sd detecteze gi si decodeze «Esti singuratic, n-ai pe nimeni si nu ai fost cu nimeni de mult& vreme» zicea, «imi dau seama dupa batituri!»” »Ceva in genul”, zic, inceicdnd si mu rad. ,,Parea putin clarvazatoare. Ma gandeam mai degraba la oamenii care sunt un pic mai, nu stiu, integrati social? Stii, spionii tai, politici- enii, diplomatii. Oamenii care nu sunt doar buni sa citeasc% anumite indicii, ci pot si manipula lucrurile, l4sandu-le in- tro stare mai bund decat le-au gasit.” fi recunoasteti cu ugurin{f cAnd fi vedeti. Spre deosebire de inteligenta obisnuitd, care este in mare masuri genetica, inteligenta sociald este in mare m&suri produsul mediului . 138CUM SK ALO MAl MARE INTELIGEN[A SOCIALA wali, O invatim. Ea creste prin acumularea de experienti. i. wemenea multor altor lucruri in viat, gi aici se vor gasi = ymecheri care sd avanseze mai rapid decat altii. Ca tegul’ general, oamenii cu inteligenti social’ ridicati Incadreaz profilului urmator Ei sunt: al expresionisti sociali Au un debit verbal exceptional ® Sunt capabili s4 discute un numér mare de subiecte cu o varietate enormé de oameni. ¢ Sunt capabili sd gandeasci rational gi s4-gi ajusteze to- nul gi continutul discursului in functia de dinamica particulara a discutiei sau conversatiei din momentul respectiv... se descurcd de minune sa evite gi sd rezolve contflictele. Mari actori ¢ — Stapanesc jocul interactiunii sociale si pot s4 treacd far efort de la un rol sau o personalitate la alta in cadrul intdlnirilor sociale, lucru care le conferi un aer de incredere supremé in sine. Ascultatori desavarsiti ¢ Sunt experti in construirea legiturilor Observatori desavarsiti ai celor din jur ¢ Asculta cu atentie ceea ce spun sau fac ceilalti si dedue ce gindese acestia cu adevarat Oratorii talentati . Sunt maegtri ai fomnuli propsiilor dorinfe de o manier’ din care rezultd cd ar fi o prostie si nm primeasc ceea ce vor! 139ABC-UL PSIHOPATULUI, 1DEI $1 SFATURI PENTRU O VIATA MAI BUNA Evident, unii dintre noi vor excela in anumite domonit ale inteligentei sociale, dar nu gi in altele: asa cum, cAwl discutim despre inteligenta generali, unii au capacitaten do vedea bine in spatiu, dar nu se pricep la rationamente verbale Daci vrei ins s& te intelegi cu oamenii — o strategie striveche si valabila de a-ti spori bundstarea — atunci nu are cum sli facd rau sa faci antrenamentul de baza. Tat4 cateva exercitii de inceput...CUM SA Al O MAI MARE INTELIGENTA SOGIALA NU MAI AUZI, INCEPE SA ASCULTI Raposatul Tommy Cooper obisnuia si spund un hance. intro dimineafi am bitut la usa prietenului meu gi a deschis sofia lui. Am fntrebat: — Jim e acasi? Ea nu a raspuns, doar statea gi se uita la mine. Asa c& am intrebat-o din nou. ~ Jim e acasi? Lang3 ea a mai aparut o femeie. ~ Imi pare rau, dragul meu, a zis ea. L-am ingropat joia trecuta. — Ah, zic eu. N-a pomenit din intamplare ceva des- pre o cutie cu vopsea inainte sd moard, nu?” Poanta descreteste un pic fruntile (mai ales tn variantd apusd de Cooper). Dar, dup& cum arati Andy nu e tocmai umuzantd, nu-i asa? Mai degrabi... ciudata. Suprarealista. De prost gust, chiar Ideea e, desiguy, urmatoarea: Pentru auz, ascultatul este asemenea vazutului pentru pri- vire, Cititi mesajul urmator Eee Ai asta citit gresit. Si pe asta ai citit-o gresit. Socant, nu? Nu mesajul. Mesajul nu are, pana la urmé, nici un sens. (,Mie-mi spui!” obiecteazd Andy.) Ci faptul ci putem si-1 citim atat de gresit. Motivul, dupa cum ati putut probabil sa 141ABC-UL PSIHOPATULUL. IDEI $1 SFATURI PENTRU O VIATK MAI BUNA pleasent iain EES ghicifi, se datoreaz4 unui simplu fapt: ,,Preocuparea consti t4, programatd a creierului nostru de a chiuli de la scoall", dupa cum spune Andy. Cand ne uitim la un cuvant, avem tentatia si-1 inghitln pe de-a intregul, in loc s4 ne concentrim asupra elementeley care-] compun. Ca urmare, att timp ct prima gi ultima lites sunt la locul los mecanismele noastre cognitive nerafinate f inghit cu totul, in loc sd citeascd fiecare liter in parte. Stiti ceva? La fel facem gi cand ascult&m pe cineva cam vorbeste. De cele mai multe ori, atat timp cat buzele la se migc& si noi detectim cuvintele care ies din gurile loq suntem cat se poate de multumiti s{ ne lism creierul pilot automat gi tot ce spun interlocutorii ne intra pe o urech¢ gi sd ne iese pe cealalta. »Motiv pentru care”, dupi cum remarcd Andy, , lucrurile ies prost asa des. Dacd procedezi asa in mod constant, o a ajungi in rahat. E un lucru sigur Lnselat Belit Escrocat Tepuit si probabil Singur! Poate chiar toate la un loc dacd te striduiesti!” MaCUM SK AI O MAI MARE INTELIGENTA SOGIALK SFATURI PENTRU PSIHOPATII DE SUCCES Fii un bun ascultator Stiti, e cam ciudat. Nu e nevoie si fii amabil sau s’-ti pese de ceilalti ca s& fii un bun ascultdtor Unii dintre cei mai buni uscultitori pe care i-am tntalnit sunt unii dintre cei mai mari escroci din lume. Taté unul dintre ei: un psihopat in toat regula din sudul Statelor Unite, cu cei mai reci i curati ochi albastri, electri- vanti, si cea mai. tare, elegant garderoba pe care ai putea-o avea in afara cet&tii modei, Milano: Unul dintre atuurile cele mai importante ale unui fepar este un bun radar al vulnerabilitatii. Majoritatea celor pe care fi intélnim nu sunt atenti la ce spun atunci cAnd vorbesc cu tine. Odat& rostite, cuvintele dispar Un tepar o sa fie insd atent la orice...La fel ca la terapie, incerci s4 intri in mintea persoanei respective. S&-ti dai seama cine e, plecnd de la lucrurile mici. $i intotdeauna e vorba de lucrurile mici. Diavolul se as- cunde in detalii... fi faci si se deschida, de reguli spu- nandu-le mai fntdi cAte ceva despre voi; un bun {epar are jntotdeauna o poveste la indemana. Dup& care schimb imediat subiectul. La intémplare. Abrupt. Poate fi orice subiect... Vreun gand care fi-a aterizat din senin tn min- te... orice cu care pofi intrerupe fluxul conversatiei. In noua cazuri din zece, persoana va uita complet ceea ce tocmai a spus. Atunci te poti apuca de treaba, dar nu imediat, trebuie s& fii rabdator Dar dup4 o luna sau 143ABC-UL PSIHOPATULUI, IDEI $1 SFATURI PENTRU 0 VIATA MAI BUNK doud. Modifici ce ti-au zis, orice naiba ti-au zis — iti dai seama in general imediat care sunt elementele critice = apoi povestesti din nou ce ti-au relatat mai demult, ca gi cum {i s-ar fi intamplat tie. BANG! Din momentul asta, poti si obfii aproape orice-ti doresti. ‘ O s&-ti dau un exemplu: un tip e bogat, realizat, ' munceste ca un rob... cand era copil, a venit acasi de « la scoala gi colectia sa de discuri de vinil disparuse. Tatil lui e alcoolic si le-a vandut ca s4 facd rost de bani de bautura. Copilul stransese de ani de zile dis- curile. Ia stai putin, ma gandesc. {mi spui asta dupa trei sau patru ore petrecute intr-un bar? Ceva se intampla. _ Apoi ma prind. Deci de asta muncesti atat de tare, m& gandesc. Din cauza tatélui. Ti-e fricd. Ti-ai suspen- dat viata atatia ani. Nu egti director, egti tot copilul ala mic gi speriat. Cel care vine acas& de la scoala intro zi si nu-gi mai gasegte colectia de discuri. Doamne, ce amuzant mi se pare! Aga c& ce crezi? Cateva siptémani mai tarziu fi povestesc ce mi s-a intémplat mie. Cum am ajuns acasil de la muncd intro zi si mi-am surprins sotia fn pat cu seful. Cum ea mi-a intentat divort. $i m-a lasat fart niciun ban. Gargard totala! Dar ce crezi? J-am ficut © favoare tipului ala. I-am curmat suferinta. Cum se spune: cel mai bun mod de a-ti depagi fricile este sX le infrunti? Cineva trebuia si joace rolul tatalui. Printro coincident’ bizara, eram cu Andy intrun iii zin de casete gi discuri in cartierul Notting Hill din Lond cand i-am spus prima dat& povestea asta; el fncerca sit «led 144CUM SK AL O MAI MARE INTELIGENTA SOCIALK tl un album Clash in editie limitatd pe care ]-a avut la un moment dat pe vinil moy, in anii 80. »S-ar zice c4, dacd tipul ala ar fi luat alte decizii tn viata, a fi putut fi un negociator de top”, spune Andy, tinand o topie b&tutt de vreme a albumului London Calling in mana. Oumenii cu care am lucrat in Regiment — de fapt si cei cu tare lucrez acum in City - sunt la fel ca el. Reci ca gheata. Cand negociaz& cu cineva, nu au sentimente pentru interlo- ttilor - desi se pricep de minune s& se prefacd. Nu, sunt ca Nite animale de prada: complet concentrati asupra detaliilor vunversatiei, cdutand continuu: © puncte sie © inconsecuente © Zoe de interes conmun.. wpe care ulterior sé le exploateze. Ceea ce e perfect wormal, dat fiind caracterul jocului pe care fl joacd. Cand Inerurile se deterioreaz’, ei sunt cei care coboar’ pe funiile tnihologice, care stau pe acoperisurile gi balcoanele mintale tnecrcdnd s& aib& o pozitie bund de tragere. Orice sentimente pe care le-ar avea fati de oamenii pe tui fi fintesc — fie ele pozitive sau negative — le pot afecta winnificativ judecata si impiedica misiunea. Ele i-ar putea Mipiedica s& apese pe tragaci la timp sau, din contr, s4 apese jew devreme.” Andy are perfect& dreptate. ‘loti negociatorii de top pe care i-am cunoscut - in armat ut domeniul corporatist - erau maegtri la ascultat prin cd- tua armei, Acesti asasini psihologici, acesti piromani afectivi Wuehrogi vor fi avand putine sentimente, dar fiecare dintre ei VanABC-UL PSIHOPATULUI. IDE! $1 SFATURI PENTRU O VIATA MAI BUNK pazeste un secret straivechi, un secret de baza si elementary, al influentei supreme: Dacd vrei si fii ascultat, trebuie mai intdi si asculti In randul t&u. Iaté cum procedeazi ei si cum pot face gi tu, la randul tt » loti negociatorii si mediatorii cu care am lucrat”, remup c& Andy, ,au fri exceptie o capacitate mai presus de toale: pot s&-i faci pe cei cu care se intampl& si vorbeasca la mu mentul respectiv s& se simt& de parca ar fi cea mai important persoand din lume. Si stifi cum reusesc? TacAnd din guril h permit celeilalte persoane s4 vorbeasca fara intrerupere. Re gula de aur a unui bun ascultator este ascultatul. Partea cw «bun» vine mai tarziu.” Argumentul lui Andy poate prea evident, dar este adesen neluat in seam. Putini dintre noi o si avem ocazia sd ne tragem de gireturl cu comandanti ISIS in viitorul apropiat, asa ca si ne muti atentia asupra ascultatului in viata de zi cu zi. Aduceti-vi aminte de ultimul prilej cand afi avut o ceartd cu partenentl, un prieten sau un coleg de muncd. Cat timp i-ati lasat sf vorbeascd inainte de a interveni cu cAteva ,,adevanurile voastre grele”? Exact! Asta nu e ascultat. Asta inseamnd si vrei si cAstigi disputa; adic& e cu totul alt joc. 'CUM SK AIO MAI MARE INTELIGENTA SOCIALA Aya c& data viitoare cdnd va mai aflati intro situatie si- wilart (n-o s dureze prea mult pana atunci!), dati-va jos de tw aend, cum spune Andy, si Lisati-l pe celalalt in centrul dvuiici. Luati un loc in sala gi studiati reprezentatia in ticere. Noi fi uimiti ce veti putea afla gi cat de recunoscatori sunt tvl nai mulfi pentru sansa de a sta in lumina reflectoarelor i. (ESK HO - -- ------ | Orice reflector care se respect necesita niveluri sporite de natcisism elementar la nivelul celor care indraznesc s4 calce iv lumina lui... motiv pentru care mediatorii i negociatorii ‘Wi experient& sunt arareori vazuti in apropierea reflectoarelor, jieferand s& observe din sala. Aceast& alaturare isteat’, de a fi aproape de reprezentatie tart a lua ins& parte la ea, le permite luxul de a nu se mai |weacupa de propria reprezentatie, permit&ndu-le in schimb se concentreze doar asupra celei care are Joc in fata lor fn vila de zi cu zi, dupa cum aratd Andy, o asemenea detasare {uute fi extraordinar’. ,Gandeste-te la toate lucrurile standard pe care le spunem cand vrem sd ludm parte la actiune”, zice vl, Noi : © ne fntrerupem interlocutorul si ne dim cu p&rerea inainte s4 avem toate datele; ¢ fl chestionim incercand sa dam o formé problemei lui, cu care parerile noastre si concorde © incercém si venim cu o ,,solutie” rapida la dilemele lor in timp ce ei continu’ s% ne dea informatii, sau chiar © schimbim subiectul dac& simtim cd avem de-a face cu un ratat!ABC-UL PSIHOPATULUI, IDEI $1 SFATURI PENTRU 0 VIATA MAI BUNK Toate lucrurile de mai sus sunt complet compatibile eu a auzi cealaltd persoana, dar nu si cu a o asculta. Deoarece w cultatul presupune cd renuntdm la tentatia de a sta noi fnyliw in lumina reflectorului, permitandu-i celuilalt sd-si preziite ideile in ritmul gi stilul propriu. Un studiu recent efectuat pe medici a demonstrat cf, dac& rezultatele analizelor contin gi poza pacientilor pe lan gi rezultatele radiografiilor, radiologul care le interpreteuyl va fi mai meticulos, sporind astfel probabilitatea de a observa anomalii neasteptate care pot avea repercusiuni dincolo de sfera examenului initial. Este interesant motivul din spatele acestui fenomen. Se crede ca includerea unei fotografi incurajeaza radiologul sf considere pacientul ca o fiinté umand, gi nu (cum este adesea cazul) un studiu de caz anonim. Acesta este incurajat, cu alte cuvinte, sd vadd ce este pe radiografii, tn loc doar sa se uite la ele. Un asemenea rezultat era de asteptat, dupa cum re marca Andy. Cand vine vorba de performanti in diverse domenii, existi un echilibru optim intre implicare gi de tasare afectiva. »Cei mai buni negociatori, spre exemplu, sunt cei care pot nu doar s4 se puna in locul celeilalte persoane ci si in maruntaiele ei”, zice el. ,Dar pentru asta igi folosesc propriile capete. Nu inimile. Daca crezi cd mintea celeilalte persoane e pe teritoriul inamic, atunci nu e nevoie de o invazie, ci mai . 148CUM SK Al 0 MAI MARE INTELIGENTA SOCIALA tutiid trimiti o drona psihologic’ care si survoleze muntii de Wied yi furie gi s&-ti trimitd Inapoi, in liniste, imagini.” Moarte adevarat. Dacd aplicdim ins& aceast¥ dinamic& in viata cotidiand, win descoperi o eroare fundamental pe care o comitem cu Wwjli cand ascultém. De indatd ce o persoana incepe si ne msteascd ce i s-a intamplat, incepem sd cdutm echivalenta Wi licrurile pe care Je-am trait noi... si presupunem cd au trdit a cleasi senzatii ca gi noi. Dar aga s& fie? De fapt, e posibil ca trdirile s& difere. Ne indreptim pe nesimtite ctre marginea cercului lumi- noy al reflectorului, pronuntand cuvinte ca ,eu”, ,meu” sau wie”. Dintro dati, devine show-ul nostru, nu al los si asa ti Wliturim de pe scena.” Vechii maestri Zen foloseau notiunea shoshin, sau mintea {ncep&torului in artele martiale. Aceasta se refer la starea profunda spiritual prin care constiinta este indreptatd in ex- clusivitate asupra momentului prezent; la fel se procedeaz4 wtizi in mindfulness, o stare in care ai nevoie de : ° = cwiozitate © deschidere si © accepts Propriile noastre experiente ar putea s& fie de ajutor celuilalt... dar ar putea s4 nu fie de ajutor Celalalt ar putea al creada c4 ne pasi... sau ar putea si cread4 c& nu. in mintea incepatorului sunt multe posibilitati. in mintea expertului sunt putine”, spunea cAndva invatatorul budist Shunryu Suzuki. Ascult& incep&torul. Apoi, incepe s& asculti... * Vom explora pericolele abordarii presupusei asemndri in am&nunt mai tArziu, tn sectiunea dedicat primelor impresii. 149‘ABC-UL PSIHOPATULUL. IDE! $1 SFATURI PENTRU 0 VIATA MAI BUNK proceecane (ESN HOI - ------ -. Ridicati o oglind’ si tinefi-o sus ten aon anos (EBROT MRE~ ~ ~ ~~ ~~ | Acum cAtiva ani, niste cercetitori de la o universitate din Tirile de Jos au pus o intrebare care, dint-un motiv sau alti, a suscitat o atentie fari precedent printre studenti: Cum ar putea chelnerii, folosind principiile psihologice, s primeascd bacsiguri mai mari? Una dintre strategiile pe care le-au descoperit a fost vd putin ciudatd: chelnerii ar trebui s4 repete comanda clientilm dup ce gi-au notat-o. Motivul era simplu. in esenta, ne plae oamenii asemandtori noua... iar cand chelnerul ne 3 comanda, simtim subcongtient cf e mai asemandtor cu decat este in realitate. Ganditi-va la asta. Oamenii intre care exist’ deja o relatie bund isi oglindew automat gesturile si discursul. Asa c&, prin repetarea comenals lor clientilor, chelnerii construiesc un grad de asemanare cu acesti clienti. Ceea ce inseamn§, apoi, cd clientii ti vor apr cia mai mult gi vor avea tendinta sd le lase bacsiguri mai marl, Acum, dupa cum spuneam, rezultatele studiului au atra cu siguranta atentia studentilor Dintro dati, intrun carter de restaurante din Olanda, iti lua de dowd ori mai mult timp s4 comanzi bieren si pannekoeken. Dar nu doar studentii at trebui s& tind cont de acest fenomen, ci noi toti, deoarece, tn mod poate nesurprinz&tor, acest principiu general se aplict yl la nivelul conversatiei de Ja mas. Prin tehnici de conversatle cum ar fi: : 10,CUM SK ALO MAI MARE INTELIGENTA SOCIALA ® repetarea si confirmarea (,,Inteleg perfect de ce te simti exclus. $i eu m-ag simti exclus.”) © sintetizarea, redarea gi reverificarea (,,Asadar, proble- ma principala pe care o ai nu e cu programul in sine, ci cu implementarea lui, am inteles bine?”) ¢ clarificarea, atribuirea gi reformularea: »De ce e atat de important?” »Ce vrei s4 spui prin «se comport’ ciudat?»” »De ce te-ai simtit vizat de remarca respectiva?” ..poti face ca vorbitorul s& se simt& acceptat, inteles gi sd sit c& detine o oarecare putere. ¢ fil faci s& se simti ci yte-ai prins” sau macar ca in- cerci sd te prinzi. ¢ fll faci si se simtd ci e demn de atentia ta, c4 nu il judeci gi nu fl privesti de sus. ¢ Il provoci si-si analizeze presupunerile gi ipotezele dintr-o perspectiva mai rece, mai calmd, mai méasurat’, mai analitica. © Lagi loc tranzitiei de la sentimente brute, reactive c&tre o pozitie mai calm, mai constructiva in care solutiile pot fi gasite printro simpla schimbare de perspectiva. yAga cd, in loc s4-] bombardezi de la distant’ pe celalalt cul empatie, comparand direct ce i s-a intémplat lui cu ce fi +a Intamplat tie”, ne sfituieste Andy, ,,zboar’ la altitudine joa- wi, sub radar, nedetectat, si foloseste-te la nevoie de imaginea pe care vrei si o proiectezi, de «traire comund», ca de o arma chimicd psihologic’.” 151ABC-UL PSIHOPATULUIL. IDEI $1 SFATURI PENTRU 0 VIATA MAI BUNA ' 1 ee : ' Fifi constienti de faptul c& intr-o corersatie intre dou’ | an a ws in comunicare este verbal. Prin ton ! ! si accente se transmite cel mai mult. De asemenea, tinet! ' ! minte si c& aproximativ 50% din comunicare are loc prin 1 1 semnale psihologice, precum gesturile sau pozitia corporala., ' ‘ Hon eeee nee (ERC ME ~ - -- ~~ -- Undeva pe la mijlocul anilor 90, secretarul de stat al Ip landei de Nord, Mo Mowlam, traia clipe grele. Pe de o putle era sub tratament cu chimioterapeutice pentru o tumoure |w creier, pe de alt parte, republicanii si unionistii se dovedewn foarte intransigenti la masa negocierilor {nto dupi-amiaz’, lucrurile au luato la propriu mane la Stormont, sediul Parlamentului Inandei de Nord. Cu tan Paisley si Gerry Adams certéndu-se continuu — era doar 0 #4 obisnuit’ de muncd — Mowlam a facut ceva ce niciun all politician nu ar fi facut sau putut sd facd. Sia smuls peruca din cap si a aruncat-o pe masi. La naiba cu astal” a tipat ea, cheald ca o pasdrict de stripteuz’. ,,Porcdria asta a inceput si m4 manance. Acum, voi doi, maturizati-vd odata!” CAtiva ani mai tarziu avea sil fle semnat acordul din vinerea mare.” De-a lungul timpului s-au scris multe lucruri despre limbw jul corpului, o mare parte din c&rti fiind ins’, sincer, aberatll, Unele manevre au rezistat ins analizei riguroase a stiintei, dow lungul timpului dovedindu-si utilitatea in diverse domenii ale influentei sociale... de la cabinete de consultatii la speed-clae ting si...chiar la mesele unde se negociaza politicd. Intrebati-l pe Gerry Adams daci nu ne credeti! lat o selectie simp; *® Acord prin care se stabilea incetarea conflictului armat din Inlanda de Nord. (n. trad.). aNCUM SK Al O MAI MARE INTELIGENTA SOCIALA Priveste persoana cealaltd in ochi. Chiar dacd ceea ce spu- ne te jeneaz3. Nu doar c& astfel iti dai ocazia s& studiezi atent expresiile faciale ale celeilalte persoane (indiciile sub- tile care-ti aratd ce se spune de fapt se incadreazd adesea aici), dar prin asta demonstrezi si ca: © Acorzi celellalte persoare Intreaga ta atentie © 7e reportezi la ca ca la o fiinga umand $i c& © Asimilezi continutl. Nu exagera. Studiile araté ca, desi doud persoane care discut& se vor privi direct tn ochi aproximativ 30% din timpul pe care il petrec impreund — durata medie a unei astfel de priviri reciproce fiind de 1,2 secunde — ele nu se uit tn egala masura una la cealalts. Ascult&torii se uit& direct 1a vorbitori in aproximativ 75% din timp, in medie, in timp ce vorbitorii se uitd direct la ascultatori doar 40% din timp. Daca crestem ultima cifra la 85%, lucrurile incep s& devin’ inconfortabile. Se instaleazi un aer inconfundabil de suspiciune. Incurajeaz’ vorbitorul cand trebuie folosind cuvinte de legatura cum ar fi: da, wow, hmm, asa, aha. Sinu uita s& dai din cand fn cand din cap (din cénd in cand ~ din nou, nu exagera). Fii atent la tonul vocii lor pen- tru a-ti da seama... daca, uneori, vor sa: © Fi de acora cu ei © Sa pari surprins sau © Pur si simplu Sa fil prezent. 183ABC-UL PSIHOPATULUI, IDEI $1 SFATURI PENTRU 0 VIATA MAI BUNA 3. Fereste-te de clisee ca de cium’. Picd din aer ca un balon ow plumb. Asta dac& nu sunteti, mm, ironici. Fraze de genul... © ae balta peste” © 0 Sd se termine cu bine" si © fa mut nimeni pand la uma" ..Vadesc nu doar o lips’ de imaginatie si raportare, ci mini malizeaza problema celuilalt. Ce sens ar avea sd le folosaqll? 4, Aplica tehnici simple de ajustare si etapizare, cum ar fi: © Reflectarea pozitiel corporale gi a miscdrilor (Andy:,L&sajl s4 treacd 20-30 de secunde, altminteri o s4 va ia drept un NLP-ist “! idiot care-si bate joc!”) © Orientare corpului c&tre persoana respectiva. (Studiile dee Monstreazd cd politicienii care se indreapt’ catre public cdnd raspund la o intrebare sunt perceputi ca find mai deschisl 9 Mai de incredere decat cei care fac un pas inapoi sau se mutt dintr-o parte in alta.) © Cand deschizi gura...incearcd s4-ti calibrezi ,turometrul" verbal personal aga incat viteza vorbirii s& se potriveasc’ cu cea a celeilalte persoane. (Studiile arata ca oglindirea verbald poate fi la fel de utilé in construirea increderii pe cat e cea fizicd, dac& nu chiar mai utild uneori.) ai, cel mai important”, zice Andy, ,fiti rabdatori si i- nefi-v4 parul pe cap. Chiar daca incepe si va manance!” ‘| NLP-neuro-linguistic programming(engl.) programare neuro-lingvisti- cd - metoda terapeutic’ discreditatd stiintific, axatd pe constiintd, invatare si subiectivitate (n. trad.)CUM SA ALO MAI MARE INTELIGENTA SOCIALA beonan2-- (EHRUT ME- - - - ----- Richard Dawkins, int-un articol din ziarul Guardian apa- tul la doar trei zile de la moartea bunului s4u prieten Dou- glus Adams in 2001, amintea urmatoarea parabola pe care Adams o relata cu plaicere. Un barbat e prins intro conversatie cu un inginer pe tema mecanismului de functionare al unui televizor Omul crede c& in fiecare televizor e o armati de homunculi cu membre flexibile care manipuleazd imaginea cu o acuratefe, viteza si lejeritate incredibile. Inginerul e pus intro posturd dificil, fiind nevoit si-] conving’ c& lucrurile stau altfel. Uluit complet de idiotenia liliputand rostitd de barbat, dar decis in egala m&surd s4-i limpezeasc4 mintea, inginerul expune fizica din spatele show-ului de lumini.... ..frecventa inalti a modulatiilor spectrului electro- magnetic... ..despre emitdtori gi receptori... ..despre amplificatoare si tuburi cu raze catodice... ...gi despre liniile de scanare care se duc in sus gi jos pe ecranele fosforescente. fn cele din urm&, cAnd a obosit si expund ce se in- témpl& cu adevdrat in interiorul unui televizor fi spune barbatului: — Asa deci, cred c4 acum te simti ciudat, nu? Barbatul zambeste. — Nu chiar zice el. Sa fiu sincer, am banuit tot tim- pul c&% e mai complex dec4t credeam. Apoi face o pa- uz4. Dar hai s& fim seriogi, continua el. Asa, tntre patru ochi. Sigur trebuie s& fie macar un pitic sau doi, nu? 155ABC-UL PSIHOPATULUL. IDEI $1 SFATURI PENTRU 0 VIATA MAI BUNA Morala povestii nu are nevoie de nicio lamurire. OricAl le mult te-ai stridui s4 convingi pe cineva, nu poti fi niciodwa deplin convins c& nu ti-ai récit gura de pomani. Asta se aplled nu doar datelor concrete, inatacabile, desigur Se aplicd tut ror aspectelor comunicrii care urméregte s{ conving3, de la sfaturi blande la gargara obignuitd. Motiv pentru care un buw ascult&tor nu va lisa niciodatd lucrurile in suspans. Un telefon de aducere-aminte Un email de ,,ce mai faci?” sau chiar O invitatie la ,,0 cafea daca treci pe aici” prin mesaj, doar ca s& vedeti in ce etapa se afl situatia... ...demonstreaza astfel celeilalte persoane c& nu trebuie af creada ca, dacd nu v-ati mai vazut, nu v-ati mai gandit la ea, ci s4 constate cd tineti sincer la ea. »Chiar dac& nu tineti!” comenteazi Andy. »Unul din directorii pentru care lucram in City acum cAtiva ani avea o replicd bund in genul asta”, continua el. I'l pul asta era atat de alunecos incat lar fi convins si pe Tom Jones cu farmecul lui si renunte la bronz. in fine, la o zi dupa ce unii dintre angajatii lui veneau la el - practic oricine purla fust — la birou cu o problema, se ducea la biroul lor cu a stil scumpa de vin rogu. «Bei vin?» intreba el. Desigur cl i se raspundea cd da. «Bine atunci», zicea el. «Asta e pentru tine. Nu ma fntreba — a cazut dintr-un camion.» Evident ci nu cazuse din camion. Nenorocitul avea 0 misiune. Era doar o notf de stil. Apoi avea s& profite, compor tandu-se de parcd lui i s-a facut 0 favoare cand a fost contactal, «Vreau si stil cat de mult’ apreciez ‘cH ai venit la m mine», spur nea el, «Am invatat la randul meu foarte multe din discutia noastr& $i uga ramAne oricAnd deschis&.» 186CUM SK AO MAI MARE INTELIGENTA SOCIAL —$ $$ $e »§i tii ceva, Kev? Functiona de minune. Toti il adorau. Nv distilase atét de bine rolul ala de amarat, tncat era arti. Nin p&cate, tipul asta a fost unul dintre psihopatii rai. Nemernicul se culca cu toate!” 187ABC-UL PSIHOPATULUI. IDE! $1 SFATUR! PENTRU O VIATA MAI BUNA GANDESTE (N AFARA LIMITELOR Un pirat detumeaza un zbor Londra-Cape Town la scuttl timp dup’ decolare. Comunica prin radio controlorului de trafic aerian ce pretentii are de la guvern. Voia urmatoarele: ca pilotul si aterizeze la Lisabona unde avea si dea drumul pasagerilor in schimbul a 100.000 lire sterline bani ghew- {4 intr-un rucsac si doud paragute. Cu banii si parasuta |v purt&tor, urma ca pilotul s% decoleze din nou cu el spre 0 destinatie necunoscut’. Autoritatile au acceptat cererile teroristului iar la Lisalu na lucrurile decurg conform planului. Odat& ce avionul {a altitudine, se indreapti in sud, spre Africa, unde teroristul sare din avion cu rucsacul de bani in spate, undeva, intro parte izolatd a degertului Sahara, nemaifiind vazut vreodall in viata. Cealalt& paragutd zace abandonatd pe podeaua aviontte lui. Nedeschis&. intrebare: De ce a cerut teroristul dou’ parasute, daci voia sa foloseasci doar una singurd? Andy rimane cam un minut pe ganduri. E ora gapte, suntem intro splendida dimineata de August i suntem cam Ja jumatatea Wimbledon Common, alergim. In primavara lui 2016 batranul vrea s& participe la o expeditie pe jos pana la Polul Sud gi se antreneaz&: O s& aiba mult de lucru, va zic eu. La naiba, dac& ar pleca maine, nu ar ajunge nici pana la centura de sud. Andy.e bun de regula la intrebari de genul acesta. Dar asta e mai complicatd si nu cred c& o s& se prindd. Am in trebat vreo 100 de oameni in ultimii ani si doar unul singur 188