Suport seminar Disciplina MONEDĂ/

Tema 1 (3 săptamani)

Masa Monetară,indicatori ai masei monetare

Concepte și definitii

1.Masa monetară reprezintă cantitatea totală de bani din economie. Banii reprezintă:
 datorii ale sistemului bancar faţă de sistemul nebancar;
 creanţe ale sistemului nebancar faţă de sistemul bancar.

Pentru măsurarea cantităţii de bani din economie se folosesc indicatori numiti agregate
monetare ,care regrupeaza componentele masei monetare in functie de criteriul
lichiditatii.
M1 - masa monetară în sens restrâns
M2 - masa monetară intermediară
M 3 - masa monetară în sens larg

2.Agregatele monetare reprezintă diferite măsuri ale cantităţii de bani din economie.
Agregatele monetare se constituie prin gruparea elementelor masei monetare în
ordinea descrescătoare a lichidităţii .

Lichiditatea unui activ reprezintă capacitatea acestuia de a fi folosit imediat pentru

cheltuieli,plati,investitii,etc,
Din aceasta pespectivă, cel mai lichid activ dint o economie ,este moneda ,iar dintre
formele sub care se prezintă moneda, numerarul este cea mai lichidă componentă.

3.Agregatul reprezentativ al masei monetare este M3, folosit de BCE şi statele membre ale
UE, inclusiv România din anul 2007.

Structura masei monetare

Datorii ale sistemului bancar 1 2 3

1
1. Numerar în circulaţie X X X
2. Depozite overnight X X X
3. Depozite cu durata iniţială de până la 2 ani inclusiv X X
4. Depozite cu preaviz mai mic sau egal cu 3 luni X X
5. Împrumuturi din operaţiuni repo X
6. Unităţi (acţiuni) ale fondurilor de piaţă monetară X
7. Titluri de valoare negociabile emise cu maturitatea de X
până la 2 ani inclusiv
Sursa: BCE, BNR

1. Numerar în circulaţie (monede şi bancnote în circulaţie); numerarul aflat în casieriile

Instituţiilor Financiar Monetare (IFM) (bănci şi alte instituţii financiare) nu este inclus în
această categorie.
2. Depozite overnight (care se pot converti imediat în numerar): depozite la vedere,
conturi curente.
3. Depozite cu durata iniţială de până la 2 ani inclusiv (depozite la termen cu
maturitatea de cel mult 2 ani).
4. Depozite cu preaviz mai mic sau egal cu 3 luni (depozite care pot fi retrase doar în
cazul în care se notifică banca cu cel mult 3 luni înainte).
5. Împrumuturi din operaţiuni repo (acorduri de împrumut între Banca Centrală şi
băncile din sistem).
6. Unitaţi ale fondurilor de piaţă monetară (titluri emise de fondurile de piaţă monetară
în schimbul sumelor de bani cedate de investitori).
7. Titluri de valoare negociabile cu maturitatea de până la 2 ani (instrumente ale pieţei
monetare prin care sistemul bancar se îndatorează faţă de sistemul nebancar: certificate de
depozit).

4.Baza monetară reprezintă cantitatea de bani controlată direct de Banca Centrală, prin
intermediul instrumentelor de politică monetară de care dispune. Elementele bazei
monetare sunt:

Baza monetară (M0) = numerar în circulaţie + numerar în casieriile Instituţiilor

Financiare Monetare + conturi şi depozite ale băncilor la Banca Centrală

Valoarea Bazei Monetare se obţine prin însumarea numerarului cu conturile băncilor la

Banca Centrală.

Legătura dintre agregatele monetare şi baza monetară se realizează prin multiplicatorul

monetar.

5. Gradul de monetizare al economiei-

2
• se determină ca raport între masa monetară în sens larg (M3) și PIB;
•  arată care este gradul de alimentare al economiei cu monedă(cât de monetizată
este economia);
6.Viteza de rotație a monedei (sau a masei monetare)
• este raportul dintre PIB și un agregat monetar (M1,sau M2,sau M3);
• arată câte acte de vânzare cumparare intermediază o unitate din masa monetară ;
• cu cât agregatul este mai larg,mai cuprinzator,cu atât viteza de rotație este mai mică;
•  La modul general o crestere a vitezei de rotatie a monedei reflectă neîncrederea în
moneda națională; invers, o reducere a vitezei de rotație indică preferința pentru
economisire sau investire a populației .

• De exemplu, pe cazul României ,la nivelul anului 2018,pentru un

• PIB = 945 miliarde ron
• M3 = 382,644 miliarde ron

care este gradul de monetizare si viteza de rotatie ?

7. Multiplicatorul monetar

Multiplicatorul bazei monetare/multiplicatorul monetar:

 reprezinta raportul dintre agregatul M1 sau M2 sau M3 şi Baza monetară;
 arată cu cât se modifică masa monetară dacă baza monetară s-a modificat cu o unitate.

a) Deducerea unei formule pentru multiplicatorul monetar

pornind de la procesul de multiplicare a banilor

Daca se noteaza cu

3
rRMO =rata RMO
n=pondere numerar in masa monetara

b) Deducerea unei formule pentru multiplicatorul monetar

pornind de la structura agregatelor monetare

4
Relatia multiplicatorului monetar (1.2) pe baza agregatelor monetare

n=ponderea numerarului în masa monetară /arata preferinta pentru lichiditate a

utilizatorilor de moneda

Daca se noteaza cu

rRMO =rata RMO

n=pondere numerare
e =excedent de rezerva minima obligatorie

n =ponderea numerarului în masa monetară /arata preferinta pentru lichiditate a

utilizatorilor de moneda ;

e = ponderea excedentului de rezerve în depozite  bancare,

5
atunci ,formula multiplicatoruluiu monetar devine

8. Agregatele monetare şi rolul lor în elaborarea politicii monetare

Influenţa modificării masei monetare asupra altor variabile – teoria cantitativă a banilor:
M  v  P Y (Irving Fisher),

unde: M = masa monetară; P = nivelul preţurilor; v = viteza de rotaţie a banilor; Y =

volumul de bunuri şi servicii tranzacţionate într-o economie (măsurat prin PIB real);

 Conform teoriei cantitative, modificarea preţurilor se datorează modificării masei

monetare.
 Conform viziunii monetariştilor (M. Friedman, A. J. Schwartz), ritmul de creştere al
masei monetare determină rata inflaţiei din economie. Atunci când ritmul de creştere al
masei monetare se amplifică, se va înregistra creşterea ratei inflaţiei. Dacă ritmul de
creştere al masei monetare scade, atunci se va diminua şi inflaţia.
 Teoria neo–keynesistă (R. Clarida, J.Gali, M.Gertler) susţine că moneda nu influenţează
inflaţia şi nici politica monetară. Băncile centrale se preocupă, în primul rând, de rata de
dobandă şi cursul de schimb şi, ulterior, masa monetară se reglează.
 Banca Centrală Europeană susţine că modificarea cantităţii de bani din economie se
reflectă pe termen lung în evoluţia preţurilor, dar nu şi în evoluţia unor variabile reale,
precum PIB sau rata şomajului.

Δ%M + Δ%ʋ = π + Δ%Y

Obiectivul BCE este să menţină rata inflaţiei în jur de 2%; în condiţiile unei modificări a
masei monetare de 4,5% (reflectată în agregatul monetar M3).

6
APLICAŢII /studii/analize/

1. Se cunosc următoarele active financiare:

- depozite cu maturitate iniţială de până la 2 ani = 65000 um;
- împrumuturi din operaţiuni repo = 1750 um;
- numerar în circulaţie = 35000 um;
- numerar în casieriile instiţutiilor financiar monetare = 13800um;
- disponibiltăţi în conturile curente = 27000 um;
- depozite la vedere = 13700 um;
- unităţi ale fondurilor monetare = 3400um;
- credite acordate = 86000 um;
- valoarea acţiunilor tranzacţionate =125000 um;
- depozite cu scadenţa la 2 ani = 32000 um;
- titluri de stat = 11780 um;
- depozite cu preaviz de până la 3 luni = 5700 um.

Cerinţă: Determinaţi agregatele masei monetare potrivit definiţiei BCE.

2. Se consideră următoarele active financiare ,la nivelul unei economii. Care dintre
activele de mai jos reprezintă bani conform definiției masei monetare în sens larg la
nivelul Uniunii Europene?

a) depozite cu o maturitate de până la 2 ani;

b) împrumuturi din operațiuni repo;
c) Numerar în circulație;
d) Disponibilități în conturi curente;
e) Numerar în casieriile IFM;
f) Depozite la vedere;

7
g) Unități ale fondurilor mutuale de piață monetară;
h) Acțiuni care cotează pe piața de capital;
i) Depozite cu o maturitate de 2 ani;
j) Titluri de credit cu o maturitate de până la 6 ani;
k) Bonuri de masă;
l) Depozite cu preaviz de până la 3 luni;
m) Titluri de stat.

3. Se cunosc:
- multiplicatorul bazei monetare faţă de masa monetară M3=4,25;
- conturile băncilor (instituţilor de credit la BCE) = 27% din baza monetară;
- numerarul în circulaţie = 17 000 mld um; iar PIB = 316 000 mld um.
Să se determine:
a) M3 (masa monetară în sens larg);
b) viteza de rotaţie a masei monetare M3;
c) modificarea procentuală a M3, dacă Banca Centrală face o emisiune monetară de 2200
mld um.

4. La nivelul unei economii, numerarul reprezintă 30% din depozitele overnight, iar
raportul masă monetară în sens restrâns/depozite la termen =4. Dacă baza monetară
creşte cu o unitate, atunci masa monetară în sens larg creşte cu 5,6 um. Mai ştim că
depozitele la vedere în unităţi monetare naţionale = depozitele la vedere în valută si
împreuna formeaza Do ,iar masa monetară în sens intermediar =103 000 um.
Se cere:
a) depozitele la vedere, depozitele la termen şi masa monetară în sens restrâns;
b) cum se modifică viteza de rotaţie, atunci când PIB creşte cu 3,75%, iar masa monetară
rămâne neschimbată;
c) Dacă Banca Centrală decide creşterea Bazei monetare cu 7%, cum se va modifica masa
monetară M3 (în sens relativ), dacă celelalte rămân neschimbate?

5. La nivelul unei economii rata RMO pentru depozitele în lei a fost de 25%. În economie
s-a creat un depozit iniţial de 750 000 um, iar preferinţa pentru numerar a utilizatorilor a
fost de 12%.
a) Să se determine multiplicatorul creditului, respectiv volumul maxim al creditelor care
poate fi acordat în economie pe baza depozitului iniţial.
b) Dar dacă rata RMO se modifică la 17%?

6. Multiplicatorul bazei monetare = 3,57; iar rata RMO=20%.

a) Care este cantitatea de bani creată în economie pe baza unei injectări de lichiditate de
120 000 um de către Banca Centrală?
b) Dacă rata RMO scade cu 2%, cum se va modifica nivelul multiplicatorului?

8
7. O bancă centrală previzionează pentru anul următor o creştere economică de 3,1%, o
inflație de 1,2% şi decide ca prin politica sa monetară să genereze o creştere a masei
monetare de 2,7%.
a) Stabiliți dacă bancă centrală previzioneaza valori consistente cu teoria cantitativă a
banilor.
b) Determinați sacrificiul de creştere economică pe care ar trebui să îl accepte banca
centrală, dacă se verifică teoria cantitativă a banilor în economie.

Problema 8.

Problema 9

9
Problema 10.

Problema 11

10
Problema 12

Problema 13

STUDII SI ANALIZE !

11
 I..Pe baza informațiilor din tabelele de mai jos, sa se determine :
-Baza monetară,
-agregatele masei monetare ,
- gradul de monetizare ,
-viteza de rotatie,
-multiplicatorul bazei monetare:

https://www.bnr.ro/Publicatii-periodice-204.aspx

12
https://cursdeguvernare.ro/pib-ul-de-200-de-miliarde-de-euro-peste-3-ani-conditiile-
pentru-a-l-obtine.html

13
II. Banca Centrală Europeană furnizează următoarele datele:

14
 Se cere: să se analizeze evoluţia masei monetare şi a agregatelor acesteia. Ce puteţi
spune despre componentele acestora?

III. SE poate stabili o legatură intre cresterea masei monetare si cresterea PIB ?

REZOLVARI.

Problema 1.

15
M1 = Numerar în circulaţie + Depozite overnight = Numerar în circulaţie + (conturi
curente + depozite la vedere) = 35000 + 27000 + 13 700 = 75 700;

M2 = M1 + Depozite la termen = 75 700 + 65 000 + 32 000 + 5 700 = 178 400;

M3 = M2 + alte active financiare (unităţi ale fondurilor monetare/celelalte instrumente

emise de sectorul bancar) = 178 400 + 1 750 + 3 400 = 183 550.

Problema 3.

Rezolvare:
a) m3 = M3/M0 = 4,25
M0 = Numerar în circulaţie + disponibilităţile băncilor comerciale la banca centrală
Dacă, conturile curente ale instituţiilor de credit la BCE = 25%, atunci numerarul în
circulaţie reprezintă 75% din M0
Deci: numerar în circulaţie = 75%*M0 => 17 000 = 0,75*M0 => M0 = 22 666,67 (mld)
M3 = m3*M0 = 4,25*22 666,67 = 96 333,33 => M3 = 96 333,33 mld;

b) P Y = PIB nominal = 316 000 mld um

M  v  P Y => v = P Y / M3 => v = 316 000/96 333,33 = 3,2802 => v = 3,02
rotaţii/an;

c) Δ% M3 = ΔM3/M3
ΔM3 = m3*ΔM0 = 4,25*2 200 = 9 350
Δ% M3 = ΔM3/M3 = 9 350/96 333,33 = 0,097 => Δ% M3 = 9,7%.

Problema 4.

16
a) Numerar = 30%*depozite overnight
M1 = numerar + depozite overnight = 30%*depozite overnight + 2xDep le vedere =0,3x 2
dep le vedere +2xdep le vedere=2,6 Dep le vedere

M1/Depozite la termen =4xDepozite la termen

M1/depozite la teremen = 4 => M1 = 4*depozite (la termen)

M2 = M1 + depozite la termen = 4xdepozite (la termen) + depozite la termen =

5x depozite la termen

103 000 = 5x depozite la termen => depozite la termen = 20. 600 (um)

M1 = 4*depozite la termen = 4*20 600 => M1 = 82 400 (um)

Sau: M1 = M2 - depozite la termen = 103 000 - 20 600 = 82 400 (um)

Şi: M1 = 2,6*depozite la vedere => depozite la vedere = 31 692,307 (um)

b) t0:

Mt0xVto=PxYt0 = PIBt0
P*Y=PIB

17
t1: Mt1*vt1=P*Yt1 = PIBt1
modificarea procentuala a PIB=3,75%= PIBt1/PiBt0 +1=1,0375
Modificarea procentuală: Mt1/Mt0*vt1/vt0=PIBt1/PIBt0 = > 1xvt1/vt0 = 1,0375 => Δ%v =
3,75%

c) M3/M0 = 5,6 = m3
m3 = M3/M0 = ΔM3/ΔM0 = > ΔM3/ΔM0 :M3/M0 = 1 => Δ%M3 = Δ%M0 = 7%

Problema 5

Rezolvare:
a) rRMO=25%
n = N/M = 12%
D =750 000
m= 1/(rRMO+n-rRMO*n) = 1/(25%+12%-25%*12%) = 1/(0,37-0,03) = 1/0,34 = 2,9411=> m
= 2,9411 (multiplicatorul creditului)
Volumul maxim al creditelor care poate fi acordat în economie pe baza depozitului iniţial
(cantitatea de bani creată în economie): D*m = 750 000*2,9411 = 2 205 825 (um)

rRMO + n - rRMO * n

b) Dacă rata RMO scade => Banca Centrală doreşte sporirea potenţialului de creditare în
economie.
m= 1/(rRMO+n-rRMO*n) = 1/(17%+12%-17%*12%) = 1/(0,29-0,0204) = 1/0,2696 = 3,7091
=> m= 3,7091 (creste multiplicatorul creditului)
Volumul maxim al creditelor care poate fi acordat în economie pe baza depozitului iniţial
(cantitatea de bani creată în economie) va creşte la: D*m = 750 000*3,7091 = 2 781 825
(um).
Pe o perioada nelimitata de timp, volumul creditelor =
mcrxDepozit x(1-rRMO)
Volum maxim = 750000 (1-0,2)x2,9411=1764660 um.

Problema 6.
Rezolvare:
a) ΔM = ΔM0*m => ΔM = 3,57*120 000 = 428 400 => ΔM = 428 400 (um)

b) Dacă rata RMO scade cu 2%, atunci înseamnă că Banca Centrală doreşte sporirea
potenţialului de creditare în economie.
Deci rRMOt1 = 20% - 2% = 18%

18
În t0: m = 1/(rRMO+n-rRMO*n) => 3,57 = 1/(20%+n-20%*n) => 20%+n-20%*n = 1/3,57 <=>
n - 0,2*n = 0,2801 - 0,2 <=> 0,8*n = 0,0801 => n = 0,10014, adică aproximativ 10%
În t1: m = 1/(rRMO+n-rRMO*n) = 1/(18%+10%-18%*10%) = 1/(0,28-0,018) = 1/0,262 =
3,81679 => m =3,82.

Deci: atunci când rata RMO scade, multiplicatorul va creşte.

Problema 7. Rezolvare:

Se noteaza cu π modificarea preturilor

Δ%M + Δ%v = π + Δ%Y => Δ%v = π + Δ%Y - Δ%M = 1,2% + 3,1% - 2,7% = 1,6%

Viteza de rotaţie nu este constantă, ci va creşte cu 1,6%

si, deci, valorile respective nu sunt consistente cu teoria cantitativă a banilor.

b) Atunci când teoria cantitativă a banilor se verifică în economie, viteza de rotaţie a

banilor este constantă.

Δ%M + Δ%v = π + Δ%Y =>

Δ%v=0, Δ%M + 0 = π + Δ%Y
Δ%Y = Δ%M - π , rezulta că 2,7% - 1,2% = 1,5%
Aşadar, creşterea economică poate fi de doar 1,5% (şi nu cât previzionase banca centrală
de 3,1%).
Deci, sacrificiul de creştere (faţă de ţinta iniţială stabilită de banca centrală) = 3,1% - 1,5%
= 1,6% (adica 1,6 puncte procentuale).

DE vizionat /

https://www.ecb.europa.eu/ecb/educational/educational-
games/inflationisland/html/index.en.html

19