Structura plămânului, vascularizația și limfaticele

Structura plămânului :

 Elementul de bază în ceea ce privește organizarea pulmonară este

reprezentat de bronhie.
 Structura bronhiei :

a) Peretele bronșic, ce conține – cartilajul bronșic principal element de

susținere și conformație ce menține lumenul bronșic deschis.
b) Celule ciliate ce au rolul de a asigura curățarea bronșică.
c) Celule caliciforme care au un rol secretor asigurând secreția de mucus,
care se așează peste cilii celulelor ciliate. Aceste celule caliciforme sunt
în control direct în cazul mecanismului de poluare. Ele cresc direct
proporțional cu creșterea poluării.
d) Glande secretorii bronșice ce secretă mucus bronșic
e) Celule cu posibilitatea de emitere de pseudopode cu rol chemotactic.

 Toate aceste celule își varsă secreția în lumenul bronșic.

 În afară cartilajului și a celor de mai sus, bronhiile mai prezintă o tunică
musculo-elastică în care vor fi găsite o rețea de vase bronșice : capilare,
venule, arteriole, cu rol nutritiv.
 De asemnea în structura bronhiei, există fibre musculare circulare, care
prin contracție vor închide bronhia.
 Există de asemenea, fibre musculare de tip elastic, care au rolul de a
recâștiga lumenul bronșic după dispariția contracției musculaturii circulare.

Mecanisme de deschidere a bronhiei

1. Structura cartilagionasă - are rolul de a ține fundamental deschis bronhia.

2. Structura elastică a bronhiei.
3. Vasoconstricția venulelor, capilarelor din stratul musculo-elastic.
4. Mecanismul de curățare ( mișcări ai cililor )
 5. Relaxarea musculaturii circulare – aceste elemente asigură deschiderea
lumenului bronșic

Mecanisme de închidere a bronhiei

1. Contracția musculaturii circulare bronșice

2. Paralizia cililor ( cauzată de fumat în principiu )
3. Vasodilatația la nivelul arteriolelor si venulelor stratului musculo-elastic.
4. Astuparea cu mucus al lumenului bronșic prin hipersecreția glandelor
bronșice, ceea ce duce la dispariția curățării bronșice.

Acestea sunt elementele structurale ale bronhiilor.

Structura bronhiolelor

 În peretele bronhiolelor NU se mai găsește cartilaj bronșic

 Stratul muscular este mult mai bine reprezentat, iar numărul glandelor
secretorii este mai mic decât în cazul bronhiilor.
 Diviziunea bronhiolelor este succesivă până la nivelul bronhiolelor
terminale, care la rândul lor se divid în bronhiole respiratorii.
 Aceste bronhiole respiratorii se continuă cu : canalele alveolare, care ajung
la nivelul sacilor alveolari.
 Epiteliul de acoperire este unul cubic, iar la nivelul sacilor este unul
pavimentos.
 Tot parenchimul pulmonar ce este tributar unei bronhiole respiratorii,
formează un lobul primar.
 Mai mulți lobuli primari, vor forma un lobul secundar, iar mai multi lobululi
secundari vor forma un acin pulmonar.
 Inflamația epiteliului bronșic determină – bronșita.
 Inflamația epitelului alveolar determină – bronșiolita.
 D.p.d.v al gradului de gravitate bronșiolita este mult mai gravă decât
bronșita, deoarece:
1. Diametrul mult mai mic
2. Teritoriul de distribuție este mult mai mare
3. Cartilajul este absent
 Bronhiolele sunt mai greu menținute deschise decât bronhiile, deoarece
musculatura circulară este mult mai bine reprezentată și cartilajul este
absent
 La nivelul sacilor alveolari, se secretă un lichid cu proprietăți tensio-active
numit surfactant.
 Surfactantul este responsabil de menținerea deschisă a sacilor alveolari,
precum și a bronhiolelor respiratorii.
 Acesta este responsabil de 2/3 din elasticitatea pulmonară.
 Tot la acest nivel vom găsi celule cu proprietăți chemoreceptoare și celule
macrofage.
 Aceste celule au rol în a menține clearance-ul alveolar
 Între alveolele pulmonare există un spațiu numit sept interalveolar. Acesta
este defapt interstițiul pulmonar, în care o sa găsim : fibre elastice, fibre
de reticulină, care sunt responsabile de restul de 1/3 din elasticitatea
pulmonară.
 La nivelul spațiului dintre alveolele pulmoare sunt prezenți mici pori prin
care se pot produce răspândirea particulelor virale și difuziunea gazoasă,
pori numiți : porii lui Conn.

Bariera hemo-aeriană ( hemo-alveolară )

 Alveola pulmonară vine în conjuncție fără să vină în contact direct sangvin,

între ele descriindu-se un spațiu care este minim începând cu vârsta de 8
ani.
 Această barieră este reprezentată de : celula alveolară, așezată pe
membrana bazală a alveolei.
  Spațiul dintre alveolă și capilar urmează cealaltă membrană bazală a
capilarului și endoteliul capilar.
 Schimbul gazos se realizează prin permeabilizarea acestui spațiu și trecerea
prin capilar.
 Când acest spațiu dispare apare hemofilia ( constă într-o predispoziție spre
hemoragie, cauzată de prelungirea timpului de coagulare a sângelui )

VASELE DE SÂNGE ALE PLĂMÂNULUI

1. Vascularizație funcțională :

a) Arterele pulmonare ( stângă + dreaptă )

A. PULMONARĂ DREAPTĂ
 Va prezenta 2 ramuri
- ram. superior ( lobare – lob superior + lob mijlociu )
- ram. inferioară tributară - lobului inferior

Din ram. lobară superioară vor lua naștere o ramură apicală, o ram. anterioară, o
ram. posterioară. Aceste ramuri la rândul lor se impart în ascendente și
descendente.

Din ramura lobară mijlocie vor lua naștere medială + laterală.

Din ramura lobară inferioară – ram apicală superioară, ram subapicală sub-
superioară + 4 ram. bazale ( anterioară, posterioară, laterală + medială )

B. ARTERA PULMONARĂ STÂNGĂ

 Va prezenta 2 ramuri :
- ramura lobară superioară
- ramura lobară inferioară
Ramura lobară superioară va da : ram. apico-posterioară, anterioară, lingulare
superioare si inferioare. Toate acestea vor da ramuri ascendente + descendente.

Ramura lobară inferioară va da exact tot ceea ce da si la pe partea dreaptă.

b) Venele pulmonare

Aduc sânge oxigenat către cord. Sunt în număr de 4 ( 2 drepte + 2 stângi )

1. Vena pulmonară superioară dreaptă

Are o ramură care aduce sângele de la nivelul lobului superior prin : apicală,
anterioară + posterioară. Toate acestea se împart în 2 : intrasegmentare +
intersegmentare.

Aduce sangele și de la lobul mijlociu prin 2 ramuri : ramura mediala + ramura

laterala

2. Vena pulmonară inferioară dreaptă

Aduce sange de la lobul inferior prin mai multe ramuri segmentare : cele 6 ca la
artere.

3. Vena pulmonară superioară stângă

Are o ramură care aduce sangele de la nivelul lobului superior prin : apico-
posterioară, anterioară, lingulară superioară + inferioară, ele impartindu-se in
ramuri infrasegmentare si intersegmentare.

4. Vena pulmonară inferioară stangă

La fel ca la vena pulmonara inferioara dreapta.

 b) Vascularziatia nutritiva

Vasele bronșice

Asigură vascularizata nutritivă a arborelui bronșic și a interstițiului alveolar + cea

a ggl. limfatici de la nivelul hilului + pleurei viscerale.

Există 2 artere bronșice în dreaptă + o arteră bronșică în stânga. Ele sunt

elementul cel mai posterior de la nivelul hilului pulmonar.

Vasele bronșice se vor termina la nivelul unui plex capilar de unde vor începe ca și
rețea de șunt niște segmente arteriale care poartă numele de : SEGMENTE
ARTERIALE DE CONTROL. Ele fac legătura între circulația bronșică și circulația
funcțională pulmonară.

LIMFATICELE PULMONARE

Sunt slab reprezentate la nivelul parenchimului pulmonar, fiind mai bine

reprezentate la nivelul bronhiolelor lobare si cel mai bine reprezentati la nivelul
hilului pulmonar ( fiind răspanditi printre elementele hilului pulmonar – culoare
brun inchisă la fumători ).