Gustave Le Bon

Psihologia mulfimilor

Traducere, edilie ingrij itd,

Ei studiu introductiv de Lucian Pricop

EDITURA CARTF,X
 Cuprins

Care e,sle clistanla de la Psihologia multimilor pdna la

Era maselor? (studiu introductiv de Luci.cln Pricop) / 7
lVotci crsupra edi{iei I 13

Psihologia multimilor ,z 15

Prefata / 1 9
Introducere. Eramultimilor I 20

CARTEA iXTAI. SUFLETUL MULTIMILOR I 21

Capitoh-rl l. Caracteristicile generale ale mullimilor.
Legea psihologicd a unitdtii lor mintale 29 /
Capitolul II. Sentimentele si moralitatea multimllor 31 I
Capitolul IIL ldeile, ralionamentele ;i imaginatia mullimilor / 54
Capitolul IV. Forme religioase pe care le imbraca
toate convingerile multimilor 62 I
CARTEA A II-A. OPINIILE $I CREDINTELE MULTIMILOR / 67
Capitolul I. Factorii indepartali ai credintelor
qi opiniilor multimilor / 69
Capitolul IL Factorii imedia{i ai opiniilor multimilor / 84
Capitolul lll. Conducdtorii multimilor gi
mijloacele lor de convingere I 95
Capitolul IV. Limitele variabilitdtii credinlelor si
opiniile mullimilor / 1i 1

CARTEA A III.A. CLASIFICAREA SI DESCRIEREA

CATE,GORIILOR DEMULTIMI / I2I
Capitolul I. Clasificarea multimilor / 123
Capitolul II. Mulfimile aqa-zis criminale I 121
CapitolulIII. Juratii de la Curlea cLr Juri / 131
CapitolulIV. Multimile electorale / 137
CapitolulV. Adundrile parlamentare I 144
 Care este distanla dela Psihologia multrimilor
plnd1.a. Era maselor?

in veacul aare a trecut de la aparilia, in 1895, a ca(ii lui

Gustave Le Bon, La psychologie des foules, varii universitdti qi
institute, mulli speciali;ti in sociologie gi gtiin{e politice au dez-
bdtut si au oferit interpretdri ale factorilor de ordin psihosoci-
ologic care delin un rol important in evenimentele rnajore din
secolele XX giXXI.
Nu avem suficient spaliu in acest text introductiv pentrr"r
inventaria ;i a face o analizd, transversald a modificirilor de
abordare a domeniului psihologiei mullimilor si/sau maselor.
Pentru a pllne intr-o ecualie interpretativi diacronicd tezele lui
Gustave Le Bon din Psihologia multimilor, este de interes totusi
sd selectdm din productele cAmpului reflecliei ;tiinlifice acele
cazuri care se nutresc din cartea fondatoare a psihosociologiei.
De altfel, incd din cea de a doua jumdtate a secolului al XIX-lea,
compoftamentul colectiv a devenit obiect de cercetare pentru
gcolile italiand (Vilfredo Pareto si Scipio Sighele), germand
(Wilhelm Wundt, Moritz Lazarus) qi francezd (Gustave Le Bon
gi Gabriel Tarde).
O primd born6, in 1891, este lucrarea Lafolla delinquente
lMullimea criminald) de Scipio Sighele, care, sub influenla spe-
culaliilor darwiniste ale lui Cesare Lombroso qi a pozitivismului
lui Auguste Compte, califica manifestdrile mullimii drept pato-
logice, iar indivizii cu o anumitbfragilitate psihic6 drept victime
sigure ale ,,microbului mullimii". Doar patru ani mai tArziu, in
I 895, Gustave le Bon analizeazd,in Psihologia multimilor esenla
transformdrilor sociale, coroborAnd-o cu ideea imita{iei prin
contagiune de la Gabriel Tarde. Concepfia lui Tarde despre
opinia publicd, public, mulfime se formeazd in arealul teoretic
rrrai larg al imita{iei (teorie dezvoltatl in Les Lois de I'imitation),
unde credintele qi dorinfele functioneazd in regim de energie
motiva{ionald pentru individ: toate credintele sunt motivante, iar
8 Ps ihologia ntullimilor

dorinlele sunt cele care le alimenteaz6,. Societatea nu apare decAt

datoritd imitaliei, care pentru Tarde se propag[ in unde concen-
trice, in jurul modelului. De aeeea, sfera socialului poseda
limitele de induclie a undei imitative, intre{inute de contagiunea
faptelor de viali cu ecou ?n psihologia colectivd.
Conjunclia intre Sighele Ei Tarde este, pentru Gustave Le
Bon, sursa modificdrilor compodamentului individului in starea
de multime iar in{elegerea fenomenului este un imperativ dictat
de convingerea cd masele avanseazd veftiginos in avanscena
istoriei. Astfel, demersul sdu stiintific pleacd de la certitudinea
cd prezentul tranzitoriu qi anarhic - Ei nu este vorba nurnai des-
pre Franfa slArgitului de secol al XIX-lea ci despre intreaga
Europi - ne obligd sd parlicipdm la un continuu proces de dernis-
tificare a credinlelor tradilionale, de ruinare a edificiului civili-
zaliei interneiat de antecesori, iar ,,ac(iunea mullirnilor rdmdne
singura for{d pe care nimic nu o atneninta si al carei prestigiu
cregte mereu". Decreteaz[ chiar schimbarea de paradigmd: ,,Era
in care intr6m va fi cu adevdrat era multimilor."l
Conceptul de mulyinte, inteles ca o reuniune aleatorie sau
organizatd, de indivizi, subsumeaz[ mai multe particularit[1i
susceptibile sd suporte o analizd, psihologic6. Mullimile se carac-
t"erizeazd, prin irnpulsivitate, incapacitate de a rafiona, irascibili-
tate, absenfa discerndmAntului gi a spiritului critic, precunr si
prirr exagerarea emoliilor. Le Bon identifici un s'ufl.el. col.eclitt,
care mobilizeazd si orlogenizeazd indivizii. Paradignra lansati
de acesta - individul din mullirre se cornportd, gAndegte intr-un
mod cu totul difbrit de f-elul in care ar gdndi individual Ei tratarea
mullimii ca o entitate psihologicd unitard - a dorninat reflec{iile
psihologice ulterioare. Primul mare critic al lLri Le Bon este
Signrund Freud, care, in Massenpsychologie und lch-Analyse
IPsihologia ntaselor ;i analizct eului] (1921), explicd psihologia
colectivitd(i1or pe baza transformdri lor in psi hologi a ind ivizi lor,
iar elementele de psihologia rnaselor sunt folosite pentru cerce-
tarea structurii psihice a individului. Pentru Freud, psihologia
individual5 nu poate face abstrac{ie, decdt in mod exceplional,

I Gustave Le Bon, Psihologia mulyimilor, Editura Cartex. 2016. p. 21

 Studiu introdactiv 9

de relatiile dintre individ ;i semenii sdi. in viala psihicd a indivi-

dului, celdlalt ,,apare intotdeauna ca model, fie ca obiect, ca
asociat sau ca rival, ;i de aceea psihologia individuald este de la
bun inceput psihologie social6, in sensul extins al expresiei, care
este cAt se poate de legitimi"r. Psihologia maselor capdtd astfel
consisten{a unui domeniu care studtazd individul ca membru al
unui trib, popor, casti, clasd, institulie sau ca pafte a unei mul-
timi care devine - la un moment dat, in vederea unui anumit scop
- o mul{ime organizatl. Freud urmdreqte ralionarnentul Iui Le
Bon qi sustine cd fenornenele, care apar in aceste condi!ii parti-
culare, sunt manifestdri ale unei pulsiuni deosebite, ireductibile
instinctului social care nu se manifesta in alte situatii. Diferenta
de nuan{5 intre cei doi gAnditori constd in faptul cd Freud - spre
deosebire de Le Bon care acorda un rol esential numdrului mare
de persoane Ei care ii asigura individului sentimentul unei forle
invincibile - nu crede cd putem atribui factorului numeric o itn-
porlanld atAt de mare si cd numdrul nu este capabil sd dea nastere
in viaja psihicd a omului unui nou instinct, care nu s-ar manifesta
in alte condi{ii: ,,instinctul social nu este primar gi ireductibil, iar
gerrneni lui pot fi gnsi{i si intr-un cerc mai restrAns, cum este cel
al famrlrer '.'
Orlega y Gasset, in seria de eseuri La rebeli6n de las masas
lRevolta maselorf (1929), propune o serie de refleclii filosofice
referitoare la problematica rapodurilor dintre mase si elite. Inte-
lectualii, un grup social - ,,intelighentia" - sunt, la y Gasset, res-
ponsabili pentru orientarea culturalS sau expresivi a societdlii.
Conflictul apare ca urmare a ciocnirii atat dintre valorile tradili-
onale qi valorile noi, propuse de o societate aflatd in prima
transformare tehnologici, cAt qi sub forma unor divergenle de
mentalitili qi comportamente. El distinge intre omul superior
(omul elitei) gi omul de mas6: ,,Am spus - qi continui sd cred,
tot rnai convins de acest lucru, cu fiecare zi cetrece - cd socie-
tatea umand este intotdeauna aristocrattcd, volens nolens, prin
insdqi esenfa ei, pdnd intr-atdt inc6t nu poate deveni societate

rsigmundFretrd,Psihologiacolectivd;ianalizaeului,EdituraCartex,2016,p.24.
2ldem.
10 Psihologia mul;imilor

decAt in rnisura ?n care este aristocratici Ei inceteazd sd rnai fle

societate pe mdsurd ce se dezaristocratizeaz6,."l
Un alt moment-cheie in studiul maselor este reprezentat de
Masse und Macht lMasele ;i putereal (1960), de Elias Canetti.
Evolutia de la multimile in germen, la haitele prbddtoare, preculn
;i nretamorfozele pe care Ie suporld individul ?n cadrul rnaselor
sunt complernentare individului care se autodevoreazd in mase,
in viziunea lui Canetti, prin intermediul ritualurilor. Astfel, rna-
sele pot fi deschise si tnchise: masa fireascd este rnasa deschisd
pentru care nu existd nicio Iimita in cresterea ei. in contrast cu
masa deschisS, care poate creqte la infinit, este masa inchisd,
care isi fixeazd, atenfia pe stabilitate gi are un caracter limitativ:
are un spa{iu limitat, granilele sunt respectate, cei care se afl6 in
afard nu-i apar{in cu adevdrat. Canetti mai descrie un tip specific
- ntasele circulare; acestea sunt mase claustrate atdt spre exte-
rior, cAt qi in sinea lor, deci, de doud ori inchise; sunt rnasele
intAlnite in arend.
intr-o continuitate a gAndirii europene asupra condi{iei con-
structului mase/multimi, Herbert Blumer publica mai multe stu-
dii cu referire la comportamentul colectiv. Acestea conlin prin-
cipalele idei ale teoriei privind contagiunea mintal6 in situa{ii de
mullime care s-ar datora aparif iei unor tensiuni si mecanismulr-ri
de reaclie circulard - fenomene numite ntilling.
Intr-o pozi{ie antinomica fa{a de Gustave Le Bon, dar ba-
zAndu-se pe acelagi ralionament de fond, Herbert Blumer
consideri cd mulfimile au un rol important in dezvoltarea unor
noi fonne de viatd sociald. Interaclionisntul simbolic2, formulare

r .losd Ortega y Gasset, Revolta ntaselor, traducere de Coman Lupu, Editura

Flr"rmanitas, Bucuresti, ed. a III-a, 2007,p.55.
2 Sintagma
,,interactionism simbolic" a fost lansatd de Herbert Blumer intr-un
articol apdr-ut in 1937 in volumul Man and Society: A Substantive Introduction
to the Social Science, Prentice-Hall, New York. Blumer sintetizeazf, astf'el
premisele aflate la baza acestei orientdri: oamenii aclioneazd asupra lucrurilor'
pebaza inlelesurilor pe care aceste lucruri le au pentru ei, intelesul lucrurilor
este derivat, se naEte in urma interacliunilor sociale pe cat'e o persoand le are
ou celelalte; aceste intelesuri sunt manipulate sau modilli:ate printr-un proces
de interpretare.
 Studiu introductiv 11

apdrutd in interiorul sociologiei odatd cu Scoala de la Chicago,

cste una dintre aborddrile care muti accentul de pe psihologie pe
lolul comunicdrii in societate. G. H. Mead, J. Dewey, W. I.
Tlromas, R. E. Park, W. James, C. H. Cooley,F. Znaniecki, J.
M. Baldwin, R. Redfield;i L. Wirth, cei mai vizibili membri ai
$colii, sunt preocupafi nu atAt de felul in care comunicd oamenii,
cAt de influenla pe care comunicarea o are asupra societdlii gi a
indivizilor.
Dac5, intr-o istorie a stLrdiului maselor qi al compoftamen-
tLrlui colectiv, un loc privilegiat l-au amt rdspunsurile la eveni-
mente in dauna reflecliilor asupra lor, psihologia mulfimilor este,
pentru Serge Moscovicil, o ,,inventie" care sd rdspundd simultan
la doud intrebdri: de ce qi cum, in primul rdnd cu inten{ia de a
explica enigma formdrii maselor, qi in al doilea rAnd de a afla
rdspunsul la o alt[ enigmd, cea de a sti cum pot fi guvernate ma-
sele. Steven Reichet' subliniazd chiar cd studiul mullimilor revine
ori de cAte ori acestea sunt percepute ca fiind amenin{dtoare pentru
stabilitatea societdfii, iar lucrdrile incipiente asupra mullirnilor au
apdrut ca replicd la aceste amenin!5ri. Indiferent de conjunctura
socialS care a determinat aparilia primelor lucrdri de psihologia
maselor, ceIt este cd acestea au marcat evolufia unui domeniu de
studiu cu multiple conjecturi Ei rafionamente academice3.
Astdzi, domeniul psihologiei maselor continui sd fie un
teren de incercdri istorice Ei futurologice.a in spaliul romAnesc

I Serge Moscovici, Era maselor, traducere de D. Mordraqu qi M. Mardare,

prefafa de A. Neculau, Institutul European, Iaqi, 2000.
2 Stcphen Reicher,
,,The Determinants of Collective Behaviour", in H. Tajf'el
(ed.), Social Identity and Intergroup Relations, Cambridge University Press,
r982 (20r0).
r Desi este un subiect atdt de discutat, scrie Serge Moscovici in Prdface la
Michel-Louis Rouquette (Sur la connaissance des masses. Essai de
psychologie politique,Presses Universitaire de Grenoble, 1994), fenomenul se
transformd continuu, scoldnd in evidenfd aspecte enigmatice ale psihologiei
noastre. in ciuda tuturor Iucririlor care i-au fost consacrate. 1-enomenul a rdmas
inacceptabil pentru nrajoritatea oamenilor; ideea de masd, ca gi cea de incon-
stient provoacd un vag disconfort de care incercdm si ne apdrdm.
a Serge Mosco'tici, op. cir Michel-Louis Rouquette, op. cit.; Stephen Reicher,
;
,,1'he Psychology of Crou'd Dynamics", in M.A. Flogg;i R.S. Tindale (eds.),
 12 Psihologia multrimilor

sunt de rernarcat contribuJiile profesorilor Septimiu Chelcea si

Petru Ilufr la biografia unui curent de idei proteice. Cu toate
acestea, pentru a cita observatia lui Michel-Louis Rouquette,
dintr-un volum subintitulat autoironic Eseu de psihologie poli-
t i c d, lucrdrile de analizFta psi h o o gi e i rn ul gi m i I oi,,se in scri u, mai
I

degrabd,, in aria eseurilor, dec6t a qtiin{ei"2.

Lucian Pricop

Blackwell handbook of social psychology. Group processes, Blackwell,

Oxford,2001 etc.
I Septimiu Clrelcea qi Petru Ilu! (eds.), Enciclopedie de psihosociologie
(prefa{a de S. Chelcea si P. Ilut), Editura Economicd, Bucuresti, 2003 qi
Septimiu Chelcea, Alina Duduciuc si Loredana lvan, Psihologie sociald..
S tud iu I int e r ac t i uni I or umane, Editwa Comunicare.ro, Bucur-eqti, 20 I 3.
2 Michel-l-ouis Rouquette,
Despre cunoa;terea tttaselot. Eseu de psihologie
politicd, traducere de Radu Popescu si Radu GArmarcea, pr.efat6 de Serge
Moscovici, Polirom, Iaqi, 2002, p. 1 4
 GIJSTAVE LE BON

PSIHOLOGIA MULTIMILOR
 INTRODUCERE

ERA MULTIMILOR

Ilvolutia epocii actuale. Malile schirrbdri ale civilizatie i sunt consecinla

schimbdrilor intervenite in gdndirea popoarelor. Credinta moderni it.t
puterea mullimilor. Ea translblmI politica tradi!ionali a statelor. Cunr arc
loc asccnsiunea claselor populare gi cum se exercitd puterea lor. Urrndli
necesare ale puterii mullimilor. Ele nu pot exercita decat un rol distructiv.
Prin ele se desdvdrgeqte disolulia civilizaliilor care au imbltrdnit.
Ignoranla generald cu privire la psihologia mul{imilor. Imporlan!a
studierii multimilor pentru legislatori qi oamenii de stat.

La prima vedere, marile bulversdri care preced schirnbdrile

de civilizalie par determinate de transformAri politice irnpoftante:
invazii sau rAsturnari de dinastii. Dar o cercetare atenti a acestor
evenimente dezvdluie, deseori, adevdratele eauze, inddrltul celor
aparente, adici o modificare profundd in ideile popoarelor.
Veritabilele rdsturndri istorice nu sunt cele care impresio-
neazdprin amploare Ei violenld.
Singurele schimbdri importante din care decurge innoirea
civilizaliilor acioneazd la nivelul opiniilor, conceptelor si cre-
dinfelor. Iar dacd ele se manifestd arareori, aceasta se datoreste
faptr"rlui ca fondul ereditar al sentimentelor unei rase este
elementr-rl cel mai stabil al acesteia.
E,poca actuald reprezintd unul dintre ntornentele critice, in
care gAndirea utnand este pe cale de a se transforma.
Doi factori fundamentali stau labaza acestei transforntdri.
Primul e distrugerea credinlelor religioase, politice qi sociale dirr
care derivd toate elenrentele civilizafiei noastre. Cel de-al doilea,
crearea unor condifii de existenta Ei de gAndire cu totul noi,
generate de cuceririle Etiinlelor modeme qi de irrdLrstrie.
Epoca modernd reprezintd o perioadd de tranzifie si de anar-
hie, deoarece ideile din trecut, deqi bulversate, sunt incd foafte
puternice, iar acelea care trebuie sd le inlocuiascd sunt doar in
curs de fonnare.
 Era multimilor 21

La ora actuald nu este ugor de spus ce varez:ulta, intr-o bund

zi, in urma unei asemenea perioade, destLrl de haotice. Pe ce idei
fondatoare se vor cl[di societd{ile care vor veni in urma noastrd?
incd nu gtim. Dar se poate prevedea incb de pe acul-n cd organi-
zarealor sevabaza pe o putere noud, suverana epocii moderne:
Putere7 multimilor.
Pe ruinele atdtor idei, considerate odinioard adevdrate, dar
moafte astdzi, ale atdtor puteri rAnd pe rAnd sfbrAmate de revo-
lu1ii, doar puterea aceasta va cregte, p6rAnd ci va trebui sd le
absoarb5 in curdnd pe celelalte. In vreme ce fostele noastre cre-
dinle se clatind si dispar, pe cdnd vechii stAlpi ai societalilor se
prdbusesc unul dupd altul, ac{iunea mr-rllimilor rdmAne singura
forld pe care nimic nu o ameninld qi al cdrei prestigiu cre;te
mereu. Era in care intrdm va fi cu adevdrat era mullimilor-
Doar cu un secol in urmd, politica tradilional[ a statelor 9i
rivalitdfile dintre principi constituiau principalii factori ai eveni-
mentelor. Frecvent, opinia mullimilor nu conta. Astdzi, tradi{iile
politice, tendin{ele individuale ale suveranilor, rivalitdlile lor
cdntdresc mai pulin. Vocea mullimilor a devenit preponderentd.
Ea dicteazd conduita regilor.
Destinele na{iunilor nu se mai pregdtesc in consiliile princi-
pilor ci in adAncr,rl sufletr-rlui mulfimilor. Intrarea claselor populare
in via{a politicd, transformarea lor treptatd in clase conducdtoare
este una dintre cele mai proeminente caracteristici ale epocii
noastre de tranzi{ie. in realitate, clasele populare au pdtruns in
politica nu gralie sufragiului universal, multd vreme pulin influent
qi avAnd o atit de faci16 orientare la inceput. Puterea mullimilor
s-a ndscut, in primul rAnd, datorit[ propagdrii unor idei incetul cu
incetLrl implantate in spirite gi, apoi, asocierea treptatd a indivi-
zilor, care a determinat punerea in practicd a concepfiilor pAna
atunci doar teoretice.
Asocierea aceasta a permis mLrllimilor sd-si cristalizeze
idei, care, chiar daci nu corecte intru totul, sunt totuqi strArrs
legate de interesele lor, sd constientizeze for\a dobdnditd de ele.
Ele intemeiaza sindicate in fafa cdrora toate puterile capituleazd,
creeaz1 burse ale muncii care, in pofida legilor economice, tind
si impund condiliile muncii gi ale salariului.
22 Psihologia mul1imilor

trimit in adundrile guvernamentale reprezentanti lip-

E,le igi
siti de inifiativd, de independenlI, redusi frecvent la simpla
dimensiune de purtdtori de cuvAnt ai comitetelor care i-au ales.
Astdzi, revendicdrile mul!imilor sunt tot mai clare Ei tind sa
zdruncine din temelii societatea actual6, aducAnd-o la starea de
cornunism prirnitiv, starea normal6 a tuturor societ[1ilor din zorii
civilizatiei. Lirnitarea orelor de ntunc6, exproprierea minelor, a
cailor ferate, a uzinelor qi a pdmAntului, repartizarea echitabilA a
produselor, eliminarea claselor superioare in folosul celor popu-
lare etc., acestea sunt revendicirile. Pulin inclinate spre ra{iona-
ment, mullirnile se dovedesc, in schimb, apte de ac{iune. Organi-
zarea acttald face ca forta lor sd fie imensd. Dogmele pe care le
vedem ndscdndu-se vor dobAndi in cur6ud puterea vechilor dog-
me, adicd for{a tiranicd qi suverand care sd le pund la addpost de
orice punere in disculie. Dreptul divin al mul{imilor ia locul drep-
tului divin al regilor.
Scriitorii aflali in favorurile burgheziei noastre, cei care ex-
prirnd cel mai bine ideile sale cam inguste, vederile sale prea
mioape, scepticismul ei sumar, egoismul ei uneori excesiv. tund
;i fulgera impotriva noii puteri pe care o vdd crescAnd gi, spre a
combate dezordinea din spirite, adreseazd apeluri disperate Bise-
ricii, pe care au disprefuit-o atAt de mult odinioar6. Ei vorbesc
de falirnentLrl Etiin{ei si ne arnintesc invd{dturile adevdrurilor
revelate. Dar aceEti nou-convertili uit5 cd daci grafia divind nu
are aceeagi putere asupra sufletelor prea pu{in preocupate de
viafa de dincolo. Multimile nu-i mai vor astdzi pe zeii renegafi
ieri de fogtii lor stdpAni. RAul nu curge cdtre izvoarel
$tiinla n-a dat falirnent si nu are vreun arnestec in actr-rala
anarhie a spiritelor, dupd curn nu are nimic de-a face cu noua
putere care creqte din aceasta anarhie. Ea ne-a l}gdduit adevdrul
sau, cel pufin, cunoasterea conexiunilor accesibile intelectLrlui
nostru; dar niciodatd nu ne-a fbgaduit pacea ori fericirea. AvAnd
o indiferenfd suverand fata de sentimentele noastre, nu ne ascultd
lamentirile qi nimic nu ue-ar putea readuce ilLrziile pe care ea
le-a alurrgat.
 Era mullimilor 23

S imptome un iversale aratd latoate naliuni le cre;terea rapidd

a pLrterii multimilor. Indiferent ce ne-ar aduce, va trebui sd su-

poftdm. ReproqLrrile sunt vorbe goale.
Ascensiunea multimilor la putere va marca probabil Lrna
dintre r.rltirnele etape ale civiliza\iilor Occidentului, o reintoar-
cere la perioadele de anarhie confuzd ce precedd ivirea de soci-
etdli noi. Cum sd o impiedici?
PAnd acum, rolul cel mai evident al mullimilor era distru-
gerea civilizaliilor imb[trAnite. Istoria ne invila cd, in momentul
in care forlele morale - armdtura unei societdfi - iqi pierd efici-
en{a, disolulia final5 este dusd la in{iptuire de aceste multimi
inconqtiente Ei brutale, pe drept calificate ca barbare. Civiliza-
tiile au fost create gi cdliuzite pAnd in prezent de cdtre o micl
aristocralie intelectualS, dar niciodatd de mullimi. Acestea din
urmd nu au decAt puterea pentru a distruge; dominarea lor repre-
zintd intotdeauna o fazd de dezordine. O civilizalie implicd re-
guli fixe, disciplind, trecere de la instinctiv la rafional, previzi-
une a viitorului, un grad ridicat de cultur6, condilii care sunt total
inaccesibile mullimilor, abandonate lor inseqi. Cu for{a lor ex-
clusiv distructivd, acestea ac\ioneazd, precum microbii care in-
tensificd disolu{ia corpurilor slSbite sau a cadavrelor. CAnd edi-
ficiul unei civiliza{ii este putred, mullimile ii aduc prdbu;irea.
Tocmai atunci se manifestd rolul lor. Pentru o vreme, forla oarbd
a numdrului devine singura filosofie a istoriei.
Va fi la fel qi cu civilizalia noastrd? Putem avea temeri cd
da, dar incd nu o qtim. Si ne resemnim, ins6, a suporta domnia
mullimilor, cdci ,,mdini" neqtiute au distrus r6nd pe rAnd toate
barierele care le puteau fine in frAu.
Aceste mullimi, despre care am inceput sd vorbim, le cu-
noaqtem foarte pufin. Psihologii profesionigti, trdind departe de
ele, le-au ignorat intotdeauna, ocupAndu-se doar din perspectiva
crimelor pe care le pot comite. Existd, fbri indoiald, mullirni
criminale, dar existd de asemenea mullimi pline de virtu{i, mul-
fimi eroice gi multe alte tipuri. Crimele mullimilor nu constituie
decAt un caz particular al psihologiei lor, dar nu cunoastem
constitufia lor mintalS, a;a cum nu o cllnoastem pe cea a unui
individ doar din descrierea viciilor lLri.