Sunteți pe pagina 1din 6

Bariere în comunicare.

Ori de câte ori scriem sau vorbim, încercând sa convingem, sa explicam, sa


influentam, sa educam, sau sa îndeplinim orice alt obiectiv, prin intermediul
procesului de comunicare, urmarim întotdeauna patru scopuri principale:
• sa fim receptati (auziti sau cititi);
• sa fim întelesi;
• sa fim acceptati;
• sa provocam o reactie (o schimbare de comportament sau atitudine).

Atunci când nu reusim sa atingem nici unul dintre aceste obiective,


înseamna ca ceva în derularea comunicarii nu functioneaza corespunzator, adica
ceva a interferat în transmiterea mesajelor. Orice interfereaza cu procesul de
comunicare poarta denumirea de bariera, dificultate sau “noise”.
Barierele în comunicare se produc atunci când receptorul mesajului
comunicat nu recepteaza sau interpreteaza gresit sensul dorit de catre emitator.
Scopul studierii comunicarii este acela de a reduce motivele care cauzeaza aceste
fenomene. Asa cum am mai spus, "întelesurile se regasesc în oameni si nu în
cuvinte, astfel ca identificarea factorilor care conduc la interpretari gresite este
primul pas spre a realiza o mai buna comunicare. Este vorba de:
• Diferente de perceptie - modul în care noi privim lumea este influentat de
experientele noastre anterioare, astfel ca persoane de vârste diferite,
nationalitati, culturi, educatie, ocupatie, sex, temperamente etc. vor avea alte
perceptii si vor interpreta situatiile în mod diferit. Diferentele de perceptie sunt de
multe ori numai radacina a numeroase bariere de comunicare.
• Concluzii grabite - deseori vedem ceea ce dorim sa vedem si auzim ceea ce
dorim sa auzim, evitând sa recunoastem realitatea în sine. Aceasta ne poate duce
la ceea ce se spune "a face doi plus doi sa dea cinci".
• Stereotipii - învatând permanent din experientele proprii, vom întâmpina
riscul de a trata diferite persoane ca si când ar fi una singura: "Daca am cunoscut
un inginer (student, maistru, negustor, etc.) i-am cunoscut pe toti.
• Lipsa de cunoastere - este dificil sa comunicam eficient cu cineva care are o
educatie diferita de a noastra, ale carei cunostiinte în legatura cu un anumit
subiect în discutie sunt mult mai reduse. Desigur este posibil, dar necesita
îndemânare din partea celui care comunica; el trebuie sa fie constient de
discrepanta între nivelurile de cunoastere si sa se adapteze în consecinta.
• Lipsa de interes - este una din cele mai mari si mai frecvente bariere ce
trebuiesc depasite. Acolo unde lipsa de interes este evidenta si de înteles, trebuie
sa se actioneze cu abilitate pentru a directiona mesajul astfel încât sa corespunda
intereselor si nevoilor celui care primeste mesajul.
• Dificultati în exprimare - daca emitatorul are probleme în a gasi cuvinte
pentru a-si exprima ideile, aceasta va fi sigur o bariera în comunicare si, inevitabil
acesta va trebui sa-si îmbogateasca vocabularul.
• Emotii - emotivitatea emitatorilor si receptorilor de mesaje poate fi de
asemenea o bariera. Emotia puternica este raspunzatoare de blocarea aproape
completa a comunicarii. O metoda de a împiedica acest blocaj consta în evitarea
comunicarii atunci când emitatorii sunt afectati de emotii puternice. Totusi,
1
uneori, cel care primeste mesajul poate fi mai putin impresionat de o persoana
care vorbeste fara emotie sau entuziasm, considerând-o plictisitoare - astfel ca
emotia poate deveni un catalizator al comunicarii.
• Personalitatea - nu doar diferentele dintre tipurile de personalitati pot crea
probleme, ci, deseori, propria noastra perceptie a persoanelor din jurul nostru
este afectata si, ca urmare, comportamentul nostru influenteaza pe acela al
partenerului comunicarii. "Ciocnirea personalitatilor" este una dintre cele mai
frecvente cazuri ale esecului în comunicare. Nu întotdeauna suntem capabili sa
influentam sau sa schimbam personalitatea celuilalt dar, cel putin, trebuie sa fim
pregatiti sa ne studiem propria persoana pentru a observa daca o schimbare în
comportamentul nostru poate genera reactii satisfacatoare.

Acestia sunt doar câtiva factori care pot face comunicarea mai putin
eficienta, sau chiar sa esueze complet. Potentialele bariere de comunicare nu
depind doar de receptor respectiv de emitator, ci si de conditiile de comunicare
pe care trebuie nu numai sa le cunoastem ci si sa le controlam pentru ca procesul
comunicarii sa capete sansa de a fi eficient. Încercând o clasificare a barierelor
comunicationale. luând în considerare si motivele care le genereaza, avem:
• Ceea ce se spune nu poate fi auzit: este vorba în special de barierele fizice:
zgomot, lipsa concentrarii (adica îndemânari nesatisfacatoare de a asculta /
audia), surzenie, distorsiuni în timpul transmiterii (atunci când se comunica prin
telefon, radio);
• Ceea ce se aude nu poate fi înteles: ascultatorul poate auzi, dar ceea ce
întelege este influentat de educatie cunostiintele tehnice asupra subiectului etc.;
neîntelegerea limbajului semnifica incapacitatea de a interpreta cu acuratete
mesajul si poate fi datorata erorilor de traducere, de vocabular, de punctuatie,
gesturilor non-verbale;
• Ceea ce este înteles nu poate fi acceptat: ascultatorul întelege dar nu poate
accepta datorita unor factori psihologici cum ar fi: atitudinile sale fata de ceilalti,
sentimentele fata de subiectul pus în discutie, lipsa de deschidere (sentiment ce
care apare atunci când climatul este formal, sentiment ce poate deveni o bariera
în comunicare în momentul în care provoaca neîncrederea si sentimentul ca
anumite informatii sunt pastrate secrete), prejudecati ca de exemplu socul
cultural sau etnocentrismul:
o Socul cultural semnifica incapacitatea de a întelege sau accepta
persoane cu valori, standarde, stiluri de viata diferite;
o Etnocentrismul, adica credinta ca propria cultura este superioara
oricarei alteia apare ca bariera atunci când comunicarea conduce la o
atitudine de superioritate. Oamenilor nu le este agreabil sa li se
vorbeasca "de sus" sau sa li se spuna ca ideile lor sunt interesante, dar
gresite.
· vorbitorul nu poate descoperi daca a fost auzit , înteles, acceptat.

Barierele pot fi gasite în orice sistem comunicational si de aceea e mai corect sa spunem ca mesajul transmis nu
e niciodata mesajul receptat. Globalizarea mediului social, diplomatic, de afaceri necesita ca oameni sa-si
desfasoare o activitate eficienta în cadrul diferitelor culturi. Comunicarea în acest context este foarte complexa
datorita variabilitatii si intrepatrunderii diferitelor caracteristici culturale.

2
Obstacolele / dificultăţile / barierele în procesul de comunicare reprezintă orice
lucru care reduce fidelitatea sau transferul de mesaj. Principalele obstacole /
dificultăţi / bariere ce apar în procesul de comunicare pot fi:
• Bariere de limbaj care se pot datora următoarelor cauze:
- aceleaşi cuvinte au sensuri diferite pentru diferite persoane;
- între interlocutori există deosebiri de pregătire şi experienţă ;
- starea emoţională a receptorului poate deforma ceea ce el aude;
- dificultăţi de exprimare;utilizarea unor termeni (cuvinte şi expresii) inadecvate
ori confuze
- ideile preconcepute şi rutina care influenţează receptivitatea.
• Bariere de mediu
- climatul de muncă necorespunzător (frig, zgomot, lumină insuficientă);
- folosirea suporţilor informaţionali necorespunzători ori inadecvaţi (fluturaşi
informativi care utilizează mulţi termeni tehnici, aşezarea anunţurilor la o înălţime
prea mare, etc.);
• Bariere datorate poziţiei emiţătorului sau receptorului
- imaginea pe care o are emiţătorul sau receptorul despre sine şi despre
interlocutor
- caracterizarea diferită a situaţiei în care are loc comunicarea de către emiţător
şi receptor
- sentimentele şi intenţiile cu care interlocutorii participă la comunicare
• Bariere de concepţie
- existenţa presupunerilor;
- exprimarea cu stângăcie a mesajului de către emiţător;
- lipsa de atenţie în receptarea mesajului;
- concluzii grăbite asupra conţinutului mesajului;
- lipsă de interes a receptorului faţă de mesaj;
- rutina în procesul de comunicare.

O metodă calitativă de identificare a cauzelor profunde ale obstacolelor/


dificultăţilor / barierelor în comunicare este analiza perturbaţiilor:
• în comunicare:
- subiectivism;
- ascultare incorectă;
- implicare personală,
- dezinteres.
• în mediul de lucru:
- telefon, fax – apeluri neaşteptate;
- birou – depărtare prea mare faţă de interlocutor;
- documentare şi mijloace de lucru– dezordine în materialele informative, lipsa
unei structurări a acestora, redundanţă în informaţii;
- documente neactualizate ori incomplete;
- angajaţi – insuficient instruiţi, manifestând lipsa colaborării ori neasumarea
responsabilităţii;
- cetăţenii beneficiari – cerinţe greşit definite;
- management incorect – obiective confuze, cu dispersie mare, lipsa cuantificării
în evaluarea sarcinilor, repartizare a sarcinilor prin - definire imprecisă, delegare

3
insuficientă, periodicitate inadecvată ori control insuficient în urmărirea
performanţelor.

Pentru înlăturarea acestor bariere vă sugerăm următoarele remedii:


- planificarea comunicării;
- determinarea precisă a scopului fiecărei comunicări;
- alegerea conţinutului potrivit al mesajului, înaintea comunicării;
- clarificarea ideilor, a limbajului utilizat, adecvarea lor scopului unei comunicări
perfecte.
După identificarea corectă a factorilor perturbatori veţi proceda la stabilirea
remediilor şi nuanţarea soluţiilor astfel încât să înlăturaţi obstacolele şi să vă
menţineţi standardele: –servirea promptă şi eficientă a cetăţenilor.

BARIERELE COMUNICĂRII

Blocajele comunicării pot avea o asemenea intensitate, incat intre


informaţia transmisa si mesajul perceput sa existe diferente vizibile. Comunicarea
ineficienta cauzează singurătate, conflicte, probleme in familie, insatisfacţii
profesionale, stres psihologic, boli fizice si chiar moartea, atunci când
comunicarea este complet intrerupta.
In raporturile interumane E. Limbos identifica patru tipuri de bariere
personale care blochează comunicarea:
• bariere cauzate de contextul socio-cultural (conflictul de valori si lipsa
cadrelor de referinţa, condiţionarea si manipularea prin mass-media,
prejudecăţile, diferentele culturale);
• bariere cauzate de frica endemica (infruntarea, agresivitatea, principiul
competiţiei, rezistenta la schimbare, lipsa increderii in sine);
• bariere cauzate de atitudinile individualiste (comportament egocentric,
necunoaşterea propriei persoane, sentimentul de incompetenta sau
ineficienta, lipsa de obiectivitate si realism, pasivitate excesiva);
• bariere referitoare la relaţiile individ-grup (marginalizarea, lipsa de
autenticitate, izolare).
Leonard Saules considera ca in procesul de comunicare pot interveni:
• bariere de limbaj (aceleaşi cuvinte au sensuri diferite pentru diferite
persoane, starea emoţionala a receptorului poate deforma ceea ce aude,
ideile preconcepute si rutina influenţează receptivitatea, dificultăţi de
exprimare, etc);
• bariere de mediu (climat de munca necorespunzator, folosirea de suporturi
informaţionale inadecvate, etc);
• bariere de concepţie (existenta presupunerilor, exprimarea cu stângăcie a
mesajului de către emiţător, concluzii pripite asupra mesajului,lipsa de
interes a receptorului fata de mesaj).
Sidney Shore identifica trei tipuri de blocaje ce constituie reale probleme in
realizarea procesului de comunicare:
• bariere de ordin emoţional (teama de a nu comite greşeli, neincrederea fata
de superiori, colegi, dificultatea de a schimba modul de gândire,
dependenta excesiva de opiniile altora, etc);

4
• bariere de ordin cultural (dorinţa de a se conforma modelelor sociale,
dorinţa de apartenenţa, slaba capacitate de a transforma sau modifica
ideile, etc);
• bariere de ordin perceptiv (incapacitatea de a distinge intre cauza si efect,
refuzul de a sesiza, de a releva, incapacitatea de a defini lucrurile,
ingustarea excesiva a punctului de vedere).
MODALITĂŢI DE AMELIORARE A COMUNICĂRII
• utilizaţi mesaje adresate la persoana I (limbajul responsabilităţii),
focalizate pe ceea ce simte emiţătorul si pe comportamentul
interlocutorului, prevenind astfel reacţiile defensive in comunicare;
procesul de comunicare este mai complet, se pot comunica emoţiile si
descrie comportamentele fara a face evaluări si atacuri la persoana;
• fiţi spontan in exprimarea opiniilor personale, incercati sa nu va impuneti
punctul de vedere. Manipularea este o forma de comunicare care transmite
mesajul de non- acceptare si neincredere in deciziile luate;
• ascultaţi cu atenţie, ascultatul activ este o modalitate de a asculta si a
răspunde care duce la imbunatatirea intelegerii reciproce si la depăşirea
obstacolelor in comunicare. Comunicarea empatica conţine mesaje de
intelegere, compasiune si afecţiune fata de interlocutor;
• evitaţi stereotipurile si prejudecăţile deoarece conduc la opinii negative
despre ceilalţi, sunt cauzele unor acţiuni si emoţii negative, duc la
discriminare, violenta si genocid;
• lasati interlocutorului posibilitatea de a face o evaluare negativa a acţiunilor
sau atitudinilor sale, critica nu duce neapărat la schimbarea celeilalte
persoane;
• utilizaţi mesaje care sa ajute interlocutorul in găsirea de alternative,
posibilităţi de rezolvare a unei situaţii. Deseori sfatul este perceput de
cealaltă persoana ca o insulta la inteligenta sa, ca o lipsa de incredere in
capacitatea persoanei respective de a-si rezolva singura problema;
• evitaţi ameninţările, insistând in aplicarea unei pedepse pentru rezolvarea
unei probleme/situaţii veţi genera sentimente negative;
• evitaţi moralizarea, aceasta cauzează sentimente de nelinişte, stimulează
resentimentele si blochează exprimarea sincera a celeilalte persoane;
• da-ti dovada de egalitate, atitudinea de superioritate determina formarea
unei relaţii defectoase de comunicare, incurajeaza dezvoltarea conflictelor.
Egalitatea inseamna acceptarea necondiţionata si respectarea fiecărei
persoane, indiferent de nivelul sau de cultura, pregătire profesionala;
• tineti cont de factorii sentimentali, incercarea de a convinge prin
argumentare logica sau dovezi logice duce la frustrare, poate bloca
comunicarea;
• solicitaţi mai multe informaţii, puneţi intrebari deschise, cate una pe rând,
acestea dau vorbitorului posibilitatea de a se deschide, de a explora
gândurile si sentimentele sale, este convins ca te interesează ceea ce iti
spune;
• utilizaţi parafrazarea, este o metoda in comunicare care are rolul de a
clarifica mesajul, de a comunica mai eficient nevoile. Dar, nu o folosiţi prea
des!;

5
• daţi posibilitatea explorării soluţiilor alternative prin folosirea brainstorming-
ului, ascultării reflective, discutarea posibilelor rezultate ale alegerii uneia
dintre alternative, obţinerea unui angajament;
• folosiţi tactica devierii/abaterii daca doriţi sa schimbaţi cursul conversaţiei
de la preocupările celelaltei persoane la propriile preocupări;
• utilizaţi confirmările verbale, vizuale si non verbale, precum si sunete care ii
fac pe vorbitor sa inteleaga ca ii ascultaţi cu interes si cu respect;
• citiţi limbajul corpului, concentrati-va atenţia pe factorii cheie: expresia fetii,
ochilor, tonul vocii, ţinuta corpului si gesturile;
• asiguraţi confortul necesar in timpul comunicării.