Sunteți pe pagina 1din 120

1.

Etapa de sugar în dezvoltarea unui copil se refera la perioada de:


a. 0 - 28 zile
b. 29 zile- 12 luni
c. 1-2 ani

2. Fontanela anterioarã se va închide în mod normal:


a. între 1 - 3 luni
b. 9- 18 luni
c. între 6-91uni

3. Dentiția de lapte apare de regulã:


a. în primele 3 luni
b. între2-41uni
c. între 5-9 luni

4. In timpul sarcinii bãtãile cordului sunt percepute în jurul vârstei de:


a. 4 sãptãmâni
b. 14 sãptãmâni
c. 4 luni

5. Organismul copilului începe sã producã proprii sãi anticorpi:


a. în timpul primului an de viațã
b. în timpul celui de al doilea an de viațã
c. în timpul celui de al treilea an de viațã

6. Prin alimentatia artificialã se întelege alimentaþia sugarului în primele 4 luni deviatã cu:
a. un preparat de lapte adaptat, având ca sursã laptele de vacã
b. laptele de mamã, la care se adaugã un preparat de lapte adaptat
c. lapte de mamã

7. Dacã nașterea s-a produs pe cãi naturale și sugarul este sãnãtos el poate fi pus la sân dupã:
a. 6 ore de la naștere
b. 24 ore de la naștere
c. 48 ore de la naștere

8. Contraindicațiile materne tranzitorii pentru alimentația naturalã includ:


a. bolile psihice grave
b. cașexia
c. infecții ale sânilor

9. Dupã alimentarea la sân se recomandã așezarea sugarului în pãtuț în poziție de:


a. decubit lateral stâng
b. decubit lateral drept
c. decubit dorsal
10. Procedura cea mai importanta pentru prevenirea infectiilor nosocomiale este:
a. dezinfectia curenta si terminala
b. spalarea mainilor
c. sterilizarea instrumentarului

11. Reacțiile vaccinale locale:


a. includ fenomene inflamatorii la locul de inoculare (durere, eritem, edem.
b. dureazã peste 72 de ore
c. necesitã tratament antibiotic

12. Între prima și a doua dozã de vaccin antipoliomelitic se lasã un interval liber de:
a. 1 lunã
b. 6 luni
c. 1 an

13. La nou-nãscutii ce provin din mame purtãtoare Ag HBs vaccinarea antihepatîticã se va face:
a. în primeie 12 ore de viațã
b. la 3 luni de la naștere
c. la 6 luni de la naștere

14. Profilaxia rahitismului include:


a. alimentația naturalã
b. expunerea la soare a copilului în anotimpul însorit
c. alimentație naturalã, expunere la soare, administrarea medicamentoasã a vitaminei D

15. Reanimarea neonatalã este indicatã la nou-nãscuții cu scor APGAR:


a. <6
b. <7
c. <8

16. Dismatur:
a. este un nou-nãscut cu greutate micã la naștere, fãrã ca durata gestației sã fie scurtatã
b. este un nou-nãscut cu greutate micã la naștere dupã o sarcinã cu o duratã de gestație mai micã
de 37 sãptãmâni
c. este un nou-nãscut cu greutate normalã la naștere, dupã o sarcinã cu duratã mai micã de 37
sãptãmâni

17. Cauzele convulsiilor neonatale includ:


a. hemoragia intracranianã
b. hiperglicemîa
c. hipercalcemia.

18. Medicamentul anticonvulsivant de elecție pentru controlul convulsiilor neonatale este:


a. fenobarbital
b. diazepam
c. midazolam
19. Este consideratã patologicã la sfârșitul travaliului temperatura mai mare de:
a. 37,2°C
b. 38°C
c. 38,5°C

20. Dispneea predominant inspiratorie a sugarului sugereazã:


a. bronșiolitã
b. astm bronșic
c. laringită

21. Pentru obținerea unui masaj cardiac extern eficient Ia sugar și nou-nascut, reanimatorul:
a. înconjoarã toracele cu ambele mâini, iar cu policele încrucișat comprimã porțiunea
inferioarã a sternului
b. îl așeazã pe un plan dur și efectueazã o compresie sternalã cu palmele suprapuse
c. urmãrește realizarea unei depresii stemale egalã cu jumãtate din diametrul antero-posterior al
toracelui

22. Aspectul normal la lichidului cefalorahidian obþinut prin puncte lombarã este:
a. clar ca apa de stâncã
b. opalescent
c. serocitrin

23. In cazul suspiciunii unei infecții bacteriene la sugar, se recomandã:


a. hemoculturi
b. uroculturi
c. ambele variante sunt corecte

24. Arsura de grad III se caracterizeazã prin:


a. eritem
b. flictenã cu lichid clar
c. flictenã cu lichid

25. La sugar și Ia copilul mic arsura ce cuprinde fața anterioarã sau posterioarã a trunchiului
reprezintã:
a. 18% din suprafața corporalã
b. 9% din suprafața corporalã
c. 14% din suprafața corporalã

26. Îngrijirea unui copil cu epistaxis presupune:


a. așezarea pacientului în decubit dorsal
b. introducerea unei meșe nazale fãrã a evacua conținutul nazal
c. umidificarea mucoasei nazale cu soluție de ser fiziologic cald și îndepãrtarea crustelor cu
emolienți
(vitamina A soluție.
27. Vârsta de incidențã maximã a convulsiilor febrile este de:
a. 6 luni - 1 an
b. 1 —3 ani
c. 6 luni - 5 ani

28. Examenul clinic al unui copil cu traumatism ocular poate evidenția:


a. edem palpebral
b. ochi roșu
c. ambele variante sunt corecte

29. La nou-nãscutul și sugarul cu pielonefritã acutã tratamentul antibiotic se administreazã pe


cale:
a. intramusculară
b. intravenoasã
c. per os

30. Aprecierea stãrii de nutriție se face prin determinarea urmãtorilor parametri:


a. greutatea corporalã
b. dezvoltarea psiho-intelectualâ
c. circumferința medie a brațului

31. Principalele achiziții ce apar în dezvoltarea psihomotorie a sugarului în primele 3 luni sunt:
a. își menține capul drept
b. umblã în „patru labe"
c. își recunoaște mama

32. Principalele achiziþii ce apar în dezvoltarea psihomotorie a sugarului în primele 10 luni sunt:
a. umblã „în patru labe"
b. merge cu premergãtorul
c. are vocabular activ compus din 10 - 12 cuvinte cu semnificație precisã

33. Nevoile nutriționale ale copilului depind de:


a. vârstã
b. dezvoltare psihoemoționalã
c. activitate fizicã

34. Rațiile alimentare hipercalorice la sugar favorizeazã:


a. creșterea și dezvoltarea normalã
b. determinã hipertrofia și hiperplazia celulelor adipoase
c. favorizeazã obezitatea precoce

35. Rațiile alimentare hipocalorice la sugar:


a. afecteazã sistemul nervos central
b. duc la apariția malnutriției
c. sunt indicate în prevenirea obezitãții
36. Avantajele alimentației naturale sunt:
a. asigurã o rație alimentarã echilibratã
b. asigurã protecție antiinfecțioasã
c. permite amânarea programului obligatoriu de vaccinare

37. Colostrul:
a. este secretat din ultimul trimestru de sarcinã și câteva zile dupã naștere
b. este laptele cel mai bine suportat in perioada neonatalã de un rinichi imatur
c. nu are rol în apãrarea antiinfecțioasã

38. Ablactarea progresivã presupune:


a. înlocuirea unui supt cu o masã de diversificare
b. înlocuirea unui supt cu un alt preparat de lapte
c. administrarea de preparate medicamentoase (estrogeni de sintezã.

39. Contraindicațiile alimentației naturale permanente din partea copilului includ:


a. galactozemia
b. intoleranța congenitalã la acizi grași și nesaturați
c. agitația excesivã a copilului

40. Se recomandã alimentația mixtã atunci când:


a. nou-nãscutul nu depãșește greutatea de la naștere dupã 15-20 zile de viațã
b. sporul ponderal este mai mic de 15Ograme/sãptãmânã
c. sugarul este agitat dupã terminarea alãptãrii la sân

41. Infectia nosocomiala poate fi contactata:


a. numai de pacientii internati
b. numai de personalul sanitar
c. de pacienti si personalul sanitar

42. Introducerea oului în alimentaþia sugarului se face:


a. dupã vârsta de 6 luni
b. începând cu gãlbenușul de ou fiert
c. începând cu albușul de ou fiert

43. Vaccinarea antitetanicã:


a. se face cu ATPA
b. se face cu DTP
c. se face cu DT

44. La pacientul cu diabet zaharat;


a. se poate administra vaccinul antitetanic
b. se poate administra vaccinul antidifteric
c. este contraindicatã vaccinarea în general
45. Vaccinul BCG:
a. se administreazã lent, intradermic, 1 ml vaccin pe fața postero-externã a brațului stâng în
treimea medie
b. injectarea profund poate determina microabcese
c. administrat corect, se constatã formarea unei papule de 6 mm cu aspect de "coaja de
portocalã"

46. Factorii favorizanți ai rahitismului includ:


a. prematuritatea
b. obezitatea
c. expunerea deficitarã la soare

47. Scorul APGAR evalueazã urmãtorii parametrii


a. respirație
b. frecvența cardiacã
c. greutate

48. Indicele Silverman urmãrește la nou-nãscutul cu detresã respiratorie urmãtorii parametri:


a. geamãt
b. balans toraco-abdominai
c. cianozã perioronazalã

49. Fototerapia la nou-nãscuții cu icter:


a. este tratamentul uzual al icterelor cu bilirubinã indirectã
b. se realizeazã obligatoriu în mod continuu 3 - 5 zile
c. necesitã protecție ocularã perfectã

50. Semnele de gravitate în caz de detresã respiratorie a sugarului includ:


a. cianozã
b. paloare
c. febrã

51. In caz de hipercapnie, urmare a detresei respiratorii, sugarul prezintã:


a. tahicardie
b. hipotensiune arterialã
c. transpirații

52. Îngrijirea sugarului cu bronșiolitã presupune:


a. oxigenoterapie
b. aspirarea secrețiilor asociatã cu drenaj postural și tapotaj
c. poziție de decubit lateral stâng

53. Dispneea laringianã a copilului se asociazã cu:


a. cornaj
b. voce rãguțitã
c. hemoptizie

54. Semnele de gravitate la sugarul cu insuficiențã cardiacã acuta includ:


a. oligurie
b. tahipnee intensã
c. anorexie

55. Cauzele stopului respirator la copil includ;


a. detresa respiratorie neonatalã
b. laringitâ
c. bronșiolitã la sugar

56. In cazul stopului cardiac la nou-nãscut sau Ia sugar, adrenalina se poate administra:
a. intravenos
b. endotraheal
c. subcutanat

57. Semnele de deshidratare acutã la sugar includ:


a. pliu cutanat abdominal persistent
b. fontanela anterioarã deprimatã
c. scleredem

58. Contraindicațiile spãlaturii gastrice la copilul cu intoxicație acutã includ:


a. ingestia causticelor
b. ingestia derivaților de petrol
c. ingestia barbituricelor

59. Semnele de gravitate la un sugar cu convulsii includ:


a. durata crizei convulsive peste 30 minute
b. temperatura peste 40° C
c. polipnee (16 - 20 respirații/minut.

60. Medicamentele utilizate în tratamentul de urgențã al convulsiilor la sugar sunt:


a. fenobarbital
b. diazepam
c. tiapridal

61. Mãsurile de urgențã în cazul unui sugar cu anemie severã includ:


a. abord venos periferic
b. determinarea grupului sanguin și Rh-ului
c. intubare orotrahealã și protezare ventilatorie

62. Mãsurile de urgențã în cazul unui copil mușcat de câine includ:


a. dezinfecție localã
b. antialgice
c. sutura rapidã a plãgii, în primele 60 de minute
63. In cazul unei arsuri oculare caustice se recomandã:
a. spãlarea rapidã a ochiului cu ser fiziologic
b. instilarea unei soluții alcaline
c. administrarea unui colir oftalmic cu antibiotic

64. Acidocetoza diabeticã la copil se manifestã prin:


a. obnubilare
b. halenã acetonemicã
c. oligurie

65. Tabloul clinic al apendicitei acute la copil include:


a. durere în fosa iliacã dreaptã
b. durere abdominalã difuzã
c. durere la deglutitie

66. Scorul Glasgow de apreciere a profunzimii comei urmãrește:


a. deschiderea ochilor
b. reacția motorie
c. reflexomotor

67. În timpul puncției venoase periferice garoul se aplicã deasupra locului venopuncției, la o
distanțã de cel puþin:
a. 2 - 3 cm
b. 7-8cm
c. 20 cm

68. Frecvența normalã a respirației la nou-nãscut este de:


a. 30 - 80 respirații/minut
b. 20 - 40 respirații/minut
c. 15-25 respirații/minut

69. Mãsurarea pulsului se face la artera radialã situatã la nivelul:


a. extremitãții distale a antebrațului
b. extremitãții proximale a antebrațului
c. ambele variante sunt corecte

70. În reprezentarea graficã a tensiunii arteriale pe foaia de temperaturã vom ține seama de
faptul cã fiecare linie orizontalã reprezintã:
a. 10 mm col. Hg
b. 20 mm col. Hg
c. 30 mm col. Hg

71. Poziția pacientei pentru montarea sondei vezicale este:


a. decubit dorsal
b. poziție ginecologicã
c. ambele variante sunt corecte

72. Dupã administrarea medicamentelor pe cale nazala se recomandã pacientului sã nu-și


modifice poziția timp de:
a. 5 min
b. 30 min
c. 60 min

73. Administrarea oxigenului pe sondã nazalã se face cu scopul:


a. aprovizionãrii țesuturilor cu oxigen în caz de hipoxie
b. creșterii metabolismului energetic al organismului
c. ambele variante sunt corecte

74. Starea de sãnãtate se definește ca fiind:


a. absența bolii
b. starea de bine bio-psiho-social
c. menținerea în limite normale a parametrilor clinici ce evalueazã funcțiile vitale ale organismului

75. Paralizia jumãtãții inferioare a corpului se numește:


a. paraplegie
b. hemiplegie
c. tetraplegie

76. Anxietatea se definește ca fiind:


a. teama fațã de un pericol iminent pe care nu îl poate preciza
b. teama fațã de un pericol bine precizat
c. disconfortul legat de nesatisfacerea unei dorințe

77. Prin activitatea sa, asistentul medical:


a. este parte importantã a echipei medicale, având rolul sãu bine definit
b. este implicat activ în educația pentru sãnãtate a populației
c. ambele variante sunt corecte

78. În procesul de îngrijire, asistentul medical folosește:


a. comunicarea verbalã
b. comunicarea paraverbalã
c. ambele variante sunt corecte

79. Diagnosticul de îngrijire:


a. este sinonim cu diagnosticul medical
b reprezintã baza intervențiilor asistentului medical
c. ambele variante sunt corecte

80. Pentru calcularea nevoilor calorice ale organismului, se iau în considerare.


a. vârsta pacientului
b. activitatea desfãșuratã de individ
c. ambele variante sunt corecte

81. Hemoragia digestivã inferioarã se manifestã prin:


a. hematemezã
b. melenã
c. hematurie

82. Hematemeza este:


a. vãrsãtura cu aspect de „zaț de cafea"
b. vãrsãtura cu aspect negru, lucios, „ca pãcura"
c. ambele variante sunt corecte

83. Prevenirea escarelor se face prin:


a. masajul punctelor de sprijin
b. întinderea lenjeriei de pat pentru a evita apariția cutelor
c. ambele variante sunt corecte

84. Administrarea medicației de cãtre asistentul medical


a. este o funcție autonomã a acestuia
b. se face doar la indicațiile medicului
c. se face la cererea pacientului

85. In cadrul procesului de îngrijire, evaluarea îngrijirilor acordate de cãtre asistentul


medical:
a. apreciazã progresul pacientului în raport cu îngrijirile aplicate
b. se face doar la finalul perioadei stabilite de planul de îngrijire
c. ambele variante sunt corecte

86. Sterilizarea corectã presupune:


a. curãțirea adecvatã a instrumentelor în prealabil
b. prelungirea timpului standard de sterilizare cu I- 15 minute
c. ambele variante sunt corecte

87. Unele dintre cele mai frecvente infecții intraspitalicești sunt:


a. infecțiile tractului urinar
b. bolile cu transmitere sexualã
c. ambele variante sunt incorecte

88. Este contraindicatã administrarea pe cale intravenoasã a:


a. soluțiilor uleioase
b. soluțiilor hipertone
c. soluțiilor izotone

89. Paracenteza abdominalã se efectueazã:


a. în hipocondrul drept
b. în hipocondrul stâng
c. ambele variante sunt incorecte

90. La pacienții cu deshidratare severã se recomandã administrarea pe cale intravenoasâ de:


a. ser fiziologic
b. plasmã
c. sânge integral

91. Perfuzarea în exces peste necesarul de lichide al organismului poate duce la apariția:
a. edemului pulmonar acut
b. emboliei pulmonare
c. emfizemului pulmonar

92. Administrarea sângelui sau a produselor de sânge respectând pnncipiul "izo grup OAB,
izo Rh":
a. exclude riscul de apariție a reacțiilor transfuzionale acute
b. reduce riscul apariției reacțiilor transfuzionale acute
c. ambele variante sunt corecte

93. Administrarea de sânge sau produse de sânge se recomandã la pacienții cu:


a. anemie severã
b. deshidratare severã
c. stare de nutriție deficitarã

94. Se recomandã administrarea PPC unui pacient cu:


a. cirozã hepaticã
b. tulburãri de coagulare
c. ambele variante sunt corecte

95. Scopul punctiei venoase poate fi:


a. recoltarea sângelui pentru examen de laborator
b. administrarea unor medicamente în scop terapeutic
c. administrarea unor substante de contrast pentru efectuarea radiografiei abdominale simple

96. Punctia venoasã perifericã se realizeazã cu pacientul asezat în poziþie:


a. decubit dorsal
b. decubit lateral
c. ortostatism

97. Îngrijirea pacientului cu gastrostomã implicã:


a. fixarea sondei de alimentatie în pozitie verticalã, paralel cu toracele
b. evitarea pozitiei de decubit dorsal dupã masã, întrucât favorizeazã "regurgitarea"
continutului pe sondã
c. alimentarea pe gastrostomã se face obligatoriu cu pacientul în pozitie de ortostatism
98. Mãsurarea pulsului se poate face cu pacientul în pozitie:
a. decubit dorsal
b. decubit ventral
c. pozitie semisezândã

99. Dacã pulsul radial nu este palpabil se va încerca mãsurarea pulsului la nivelul:
a. arterei carotide externe
b. arterei femurale
c. arterei carotide interne

100. Materialele necesare pentru mãsurarea tensiunii arteriale sunt:


a. tensiometru cu manseta adaptatã vârstei
b. pix de culoare albastrã
c. mãnusi sterile pentru asistentul medical

101. Condițiile unui bun pansament sunt:


a. să nu fie dureros
b. sã fie schimbat la timp
c. sã fie schimbat la 2 - 3 ore

102. Obiectivele unui pansament corect sunt:


a. favorizarea vindecãrii plãgilor
b. prevenirea infectiei
c. prevenirea tulburãrilor de coagulare

103. Scopurile spãlãturii vaginale sunt:


a.curãtirea regiunii de secretii
b. prevenirea iritatiilor si escoriatiilor
c. stimularea diurezei

104. Procesul de îngrijire se adreseazã:


a. individului sãnãtos sau bolnav
b. comunitãtii
c. exclusiv pacientilor internati în spital

105. Evaluarea pacientului de cãtre asistenta medicalã presupune:


a. stabilirea istoricului bolii
b. exclusiv examenul obiectiv al pacientului
c. studierea documentelor medicale (foaia de observație, rezultatul analizelor efectuate, etc..

106. Intervențiile asistentei medicale în alimentarea unui pacient cu disfagie includ;


a. pregãtirea pacientului asezându-l în pozitie de decubit dorsal
b. pregãtirea echipamentului de aspirație si verificarea functionalitãtiiii acestuia
c. evaluarea reflexului de tuse
107. Manifestãrile clinice ale unei infectii urinare includ:
a. hematuria
b. disuria
c. leucocitoza

108. A comunica eficient si expresiv înseamnã:


a. sã convingi
b. sã-ti impui mesajul contrar vointei interlocutorului
c. sâ întelegi corect semnificatia mesajului

109. Profilaxia primarã a îmbolnãvirilor vizeazã:


a. evitarea fumatului, alcoolului, drogurilor
b. efectuarea unei mamografii la indicatia medicului
c. dieta echilibratã si mentinerea controlului greutãtii

110. Oxigenoterapia presupune:


a. pregãtirea psihicã a pacientului
b. administrarea oxigenului umidificat pe sonda nazalã sau mascã facialã
c. fixarea debitului de oxigen la 10 - 12 litri/minut

111. Pacientul cu hipotermîe prezintã:


a. extremitãți reci
b. modificãri ale stãrii de constientã
c. vasodilatație perifericã

112. Riscul crescut de apariþie a escarelor se asociazã cu:


a. imobilizarea prelungita
b. stare de nutriție deficitarã a pacientului
c. mobilizarea pasivã a pacientului

113. Interventiile autonome ale asistentului medical în vederea prevenirii aparitiei escarelor la
pacientii imobilizati sunt:
a. mobilizarea pasivã si activã la pat a pacientului la interval de 2 - 3 ore
b. masajul punctelor de sprijin
c. tapotajul toracic

114. Sursa de infectie pentru infectiile intraspitalicesti poate fi reprezentatã de:


a. pacienti
b. personalul si echipamentul de lucru al personalului medical
c. exclusiv personalul medical

115. Disfagia
a. este o tulburare în sensul pierderii apetitului pacientului
b. este o tulburare de deglutitie
c. apare initial pentru alimente solide si ulterior pentru alimente semisolide si lichide
116. Locurile de electie ale injectiei subcutanate sunt:
a. fata externã a bratului
b. regiunea supero-internã fesierã
c. regiunea deltoidianã

117. Accidentele injectiei intramusculare includ:


a. flebalgia
b. paralizia
c. flegmonul

118. Injectarea paravenoaasã a unei substante iritante poate duce Ia:


a. flebitã
b. necroza tisularã
c. artritã

119. Accidentele perfuziei intravenoase includ:


a. embolia gazoasã
b. flebita
c. hipertensiunea intracranianã

120. Înainte de administrarea sângelui sau produselor de sânge se va face:


a. proba de compatibilitate directã JEANBREAU
b. proba biologicã OLECKER
c. proba de compatibilitate indirectã BETH - VINCENT

121. Reactiile transfuzionale acute includ:


a. dispneea, senzatia de constrictie toracicã
b. hipotensiunea arterialã, tahicardia
c. dizartria, deficit motor al membrelor superioare

122. La un pacient cu tulburãri de coagulare se recomandã administrarea de:


a. sânge integral
b. masã eritrocitarã
c. plasmã

123. Utilizarea pipei Guedel la pacientul cu insuficientã respiratorie acutã:


a. permite eliberarea cãilor respiratorii superioare
b. este indicatã doar la pacientii constienti
c. protejeazã cãile respiratorii în caz de regurgitare, vãrsãturi

124. Dispneea apãrutã brusc la un pacient ce a suferit recent o intervenție chirurgicalã poate sugera:
a. embolia pulmonara
b. infarct miocardic acut
c. accident vascular cerebral
125. Aspectul macroscopic serosangvinolent al lichidului pleural obþinut prin toracocenteza
sugereazã:
a. neoplasm bronsic
b. pneumonie pneumococicã
c. traheobronsitã acutã viralã

126. Aspectul hemoragie al lichidului pleural obtinut printr-o punctie pleuralã sugereazã.
a. neoplasm bronhopulmonar
b. astm bronsic infectios
c. edem pulmonar acut

127. Tabloul clinic al astmului bronsic include:


a. dispnee expiratorie, tuse, wheezing
b. dispnee inspiratorie, tuse, wheezing
c. dispnee, junghi toracic, febrã

128. Antibioprofilaxia:
a. poate înlocui mãsurile de asepsie si antisepsie
b. este obligatorie în cazul infectiilor virale respiratorii
c. se aplicã pe duratã scurtã de timp

129. Bacteriile:
a. sunt organisme eucariote
b. se vãd doar cu microscopul electronic
c. sunt organisme procariote

130. Tratamentul infectiilor severe include:


a. tratament antibiotic
b. asanarea focarelor septice primare abordabile chirurgical
c. ambele variante sunt corecte

131. La pacientul inconstient se recomanda:


a. alimentaþia per os cu pacientul în decubit lateral stâng
b. alimentaþia parenteralã prin administrarea de solutii perfuzabile ce contin principiile alimentare
de baza
c. ambele variante sunt corecte

132. Alimentarea activã a unui pacient imobilizat la pat datorita unei fracturi de femur:
a. este contraindicatã
b. se va face cu pacientul în poziție de decubit lateral
c. se va face cu pacientul în poziție de decubit dorsal
133. Înainte de efectuarea unei interventii chirurgicale se recomandã o perioadã de post alimentar
complet de:
a. 36 ore
b. 24 ore
c. 6 - 12 ore

134. Înainte de a însoti pacientul la blocul operator asistentul medical se asigurã ca acesta:
a. si-a îndepãrtat proteza dentarã
b. si-a îndepãrtat bijuteriile si lacul de unghii
c. ambele variante sunt corecte

135. Îngrijirile postoperatorii au drept obiective:


a. calmarea durerilor
b. prevenirea complicaþiilor
c. ambele variante sunt corecte

136. Pozitia în pat a pacientului operat sub rahianestezie pentru apendicita acutã este:
a. decubit dorsal cu capul sprijinit pe 1 - 2 perne
b. decubit dorsal cu capul mentinut în pozitie fixã fara perna
c. decubit lateral stâng pentru a preveni aparitia vãrsãturilor

137. Dupã rahianestezie, blocul anestezic are o duratã de:


a. 3 - 4 ore
b. 12 ore
c. 24 ore

138. Fracturile cominutive se definesc prin:


a. fisura incompletã a cpifizei oaselor lungi
b. menþinerea intactã a periostului
c. ambele rãspunsuri sunt incorecte

139. Etapele realizãrii aparatului ghipsat includ:


a. acoperirea tegumentelor cu un strat de tifon
b. fixarea unei atele metalice
c. ambele variante sunt corecte

140. Îngrijirea pacienþilor cu artroza presupune:


a. masuri de pãstrare a mobilitãții articulare
b imobilizarea articuaþi ii or dureroase în scop anaigetic
c. reducerea greutãþii corporale printr-un regim hiposodat, hipercalorie

141. Caracteristicile durerii din infarctul miocardic acut sunt:


a. cedeazã dupã administrarea de aigocalmin intravenos
b. nu cedeazã dupã administrarea nitroglicerinei sublingual
c. cedeazã spontan la repaus
142. Îngrijirea pacientului cu infarct miocardic acut implicã:
a. combaterea durerii
b. mobilizarea precoce a pacientului în vederea prevenirii complicaþiilor
c. combaterea anxietatii

143. Pacienþilor cu boala varicoasã li se recomanda repausul la pat:


a. cu picioarele atârnând la marginea patului
b. cu membrele inferioare mai sus decât restul corpului
c. în pozitie de decubit lateral stâng

144. Regimul alimentar al unei paciente internate pentru colecistitã acutã litiazicã include:
a. cantitãti mici de ceai, din orã în orã
b. lapte, smântânã, iaurt
c. ambele variante sunt corecte

145. Îngrijirea unui pacient ce prezintã colostomã implicã:


a. schimbarea pungii colectoare
b. regim alimentar sãrac în lipide si celulozã
c. ambele variante sunt corecte

146. Pierderea de lichide pe cale digestivã prin vãrsãturi si diaree duce la aparitia:
a. deshidratãrii izotone
b. deshidratãrii hipertone
c. deshidratãrii hipotone

147. Înainte de efectuarea unei transfuzii, asistentul medical:


a. verificã identitatea pacientului
b. verifica bonul de comandã pentru sânge sau produse de sânge
c. ambele variante sunt corecte

148. Asistentul medical va recomanda unui pacient cu diabet zaharat de tip II:
a. limitarea efortului fizic
b. regim alimentar hiposodat
c. regim alimentar htpoglucidic

149. Pacientul cu hipertiroidism prezintã:


a. hipersomnie
b. insomnie
c tulburãri de memorie

150. Pacientul cu acromegalie prezintã;


a. prognatism
b. facies de lunã plinã
c. teleangiectazii
151. Intoleranta la frig este o problemã de dependentã caracteristicã pacientului cu:
a. hipotiroidie
b. hipertiroidie
c. diabet insipid

152. Substanþa de contrast folositã pentru realizarea urografiei este:


a. odistonul
b. iodura de sodiu 10%
c. osmofundin 15%

153. Splenomegalia apare la pacientii cu:


a. anemie posthemoragicã acutã
b. anemii hemolitice
c. ambele variante sunt corecte

154. Cantitatea normalã de fier din organism este de:


a. 4-6 g
b. 6-l2g
c. 12-l8g

155. Siclemia este anemia hemoliticã caracterizatã prin:


a. eritrocite cu formã sfericã
b. eritrocite în formã de secerã
c. eritrocite în formã de „semn de tras la þintã"

156. Tulburãrile neurologice întâlnite la pacientul cu anemie Biermer sunt:


a. hiperreflexia osteotendinoasã
b. parestezii, hipoestezie
c. ambele variante sunt corecte

157. Diabetul zaharat este:


a. o boalã cronicã vindecabilã în conditiile aplicãrii precoce a tratamentului adecvat
b. o boala cronicã nevindecabila
c. o boalã cronicã exclusiv ereditarã

158. Valoarea normalã a glicemiei este:


a. 60-120mg% sau in functie de etalonarea aparatului folosit
b. 120-140 mg%
c. 200-240mg%

159. Diabetul zaharat de tip I:


a. necesitã administrarea de insulina
b. nu necesitã administrarea de insulina
c. apare mai frecvent dupã vârsta de 40 de ani
160. Factorii etiologici cei mai frecvent incriminati în aparitia diabetului zaharat
insulinodependent sunt:
a. ereditatea si infectiile virale
b. ereditatea sii corticoterapia
c. afectiunile pancreatice (pancreatita acuta si cronicã.

161. Complicatiile diabetului zaharat tip II includ:


a. arterita
b. artrita
c. ulcerul gastric

162. La o pacientã cu diabet zaharat tip I sarcina:


a. este contraindicatã
b. modificã necesarul de insulina
c. ambele variante sunt corecte

163. Tabloul clinic al pacientului aflat în comã acidocetozicã include:


a. limbã, mucoase, piele uscate
b. transpiratii profuze
c. tahicardie, hipertensiune arterialã

164. Asistentul medical va învãta pacientul diabetic sã recunoascã manifestãrile


hipoglicemiei
a. ameteli, astenie, foame exageratã
b. dispnee, dureri precordiale, cefalee
c. greatã, astenie, gust amar în gurã

165. Retinopatia diabeticã:


a. apare tardiv în evolutia diabetului
b. poate duce la orbire
c. apare doar Ia pacientii cu diabet zaharat tip II

166. Legumele ce pot fi consumate de pacientul diabetic fãrã restrictii sunt:


a. rosiile
b. cartofii
c. pãstâmacul

167. Fructele interzise pacientului cu diabet zaharat sunt:


a. curmalele
b. ciresele timpurii
c. portocalele

168. La un pacient care prezintã insuficientã renalã acutã, monitorizarea diurezei evidentiazã:
a. polakiurie
b. anurie
c. hematurie
169. În îngrijirea unui pacient cu anasarcã, intervenþiile autonome ale asistentului medical
sunt;
a. monitorizarea diurezei
b. administrarea tratamentului diuretic
c. administrarea regimului alimentar hipocaloric, hiperproteic

170. Hematuria macroscopicã poate apãrea la un pacient cu:


a. tumoare renalã
b traumatism renal
c. ambele variante sunt corecte

171. Varicela se transmite pe cale:


a. aerogenã
b. secretii contaminate
c. ambele variante sunt corecte

172. Pacientul cu scarlatinã prezintã:


a. limbã zmeurie
b. eruptieie micropapuloasã
c. ambele variante sunt corecte

173. Streptococul beta-hemolitic este agentul etiologic al:


a. scarlatinei
b. febrei tifoide
c. difteriei

174. Reacțiile generale postvaccinale sunt:


a. febra
b. induratia localã
c. ambele variante sunt corecte

175. Contactul frecvent cu alergeni de origine animalã sau vegetalã:


a. creste imunitatea organismului si scade riscul aparitiei bolilor de piele
b. creste riscul aparitiei bolilor de piele
c. nu influenteazã riscul aparitiei bolilor de piele

176. Biopsia cutanatã:


a. este utilã în stabilirea diagnosticului bolilor de piele
b. este contraindicatã la pacienții cu boli de piele
c. se realizeazã doar dupã obtinerea consimtãmântului informat al pacientului

177. Tabloul clinic al insuficientei respiratorii acute include:


a. dispnee
b. epistaxis
c. expectoratie
178. Eliberarea cãilor respiratorii la un pacient cu insuficientã respiratorie acutã sau stop:
respirator se obtine prin:
a. ridicarea mandibulei
b. flexia capului
c. hiperextensia capului

179. Cresterea eficientei eliminãrii secretiilor traheobronsice Ia un bolnav cu disfunctie:


respiratorie se obtine prin:
a. hidratare corespunzãtoare
b. aerosoli cu ser fiziologic
c. evitarea efortului de tuse

180. Complicatiile aspiratiei traheobronsice includ:


a. hipoxie
b. hipocapnie
c. aritmiile cardiace

181. Ortopneea:
a. disfunctie respiratorie caracterizatã prin posibilitatea pacientului de a respira doar în pozitie
sezanda
b. apare doar în afectiunile pulmonare
c. poate apãrea si la pacientii cu disfunctie cardiaca

182. Principalele manifestãri clinice ale insuficientei respiratorii acute sunt:


a. dispneea
b. hipotensiunea arterialã
c. cianoza

183. Factorii de risc pentru afecțiunile respiratorii includ:


a. fumatul
b. obezitatea
c. eforturile fizice excesive

184. Incidentele survenite în timpul punctiei pleurale includ:


a. hemoptizia ca semn de lezare a parenchimului pulmonar
b. emfizemul subcutanat
c. moartea subitã prin reflex pleuro-cardiac

185. Capacitatea vitala scade la pacienþii cu:


a. pneumonii
b. pleurezii
c. bronsitã acutã
186. Factorii de risc pentru infectiile nosocomiale includ:
a. vârsta
b. toleranta digestivã
c. terapia imunosupresoare

187. Virusurile:
a. se vãd doar la microscopul electronic
b. detin doar ARN
c. sunt agenti patogeni ce au cele mai mici dimensiuni

188. Principalele tipuri de infectii nosocomiale includ:


a. infectiile tractului urinar
b. infectiile plãgilor
c. infectiile dermato-veneriene

189. Antibioterapia "de primã intentie" presupune:


a. începerea precoce a tratamentului
b. administrarea antibioticelor pe cale oralã
c. folosirea de asocieri antibiotice sinergice

190. Profilaxia antitetanicã include administrarea:


a. vaccinului antitetanic
b. serului antitetanic
c. gentamicinei

191. In regimul alimentar al unui pacient cu pancreatitã acutã se vor evita:


a. alcoolul
b. alimentele bogate în grãsimi
c. alimentele sãrate

192. Pregãtirea preoperatorie a unui pacient propus pentru colecistectomie include:


a. pregãtirea psihicã
b. asigurarea unui regim alimentar hipercaloric necesar pentru satisfacerea nevoilor energetice
crescute ale pacientului din ziua operaþiei si in prima zi postoperator
c. obtinerea consimtãmântului informat al pacientului

193. Înaintea interventiei chirurgicale de urgentã la un pacient politraumatizat, asistentul


medical va recolta sânge pentru realizarea urmãtoarelor examene de laborator:
a. coagulogramã
b. grup sangvin, Rh
c. proteinemie

194. Îngrijirile postoperatorii se diferentiazã în functie de:


a. tipul tehnicii anestezice folosite
b. preferinþele exprimate de pacient sau apartinãtorii acestuia
c. starea biologicã a pacientului

195. Agitatia postoperatorie a unui pacient operat pentru apendicitã acutã poate fi determinatã de:
a. un glob vezical, la pacientii fãrã sondã urinarã
b. un atac de panicã
c. un episod de hipoglicernie

196. La un pacient cu hemoragie internã imediat postoperator, asistentul medical va constata


a. scãderea tensiunii arteriale
b. paloare tegumentarã
c. febrã ridicatã

197. Obezitatea este un factor de risc pentru:


a. afectiuni cardiovasculare
b. afectiuni renale
c. afectiuni ale aparatului locomotor

198. Apariþia osteoporozei este favorizatã de:


a. fumat
b. vârsta înaintatã
c. regimul alimentar hipocaloric

199. La copii prescolari pozitia vicioasã se asociazã cu deformãri ale coloanei vertebrale:
a. cifoza
b. lordoza
c.spondiloza

200.Osteoporoza apare la:


a. femei în menopauzã
b. copii cu deficit de vitamina D
c. persoanele vârstnice

201. Luxatia scapulo- humeralã se caracterizeazã prin:


a dureri vii
b. febrã ridicatã
c. impotentã functionalã

202. Tabloul clinic al pacientului cu boalã varicoasã include:


a. edem dupã ortostatism prelungit
b. dilatarea venelor superficiale
c. extremitãti reci, cianotice

203. Tabloul clinic al insuficientei cardiace include:


a. cianoza perioronazalã si a extremitãtilor
b. edeme
c. hemoptizia
204. Factorii favorizanti de aparitie a infarctului miocardic acut includ:
a. efortul fizic excesiv
b. situaþiile stresante, emotiile puternice
c. imobilizarea prelungitã la pat

205. Tabloul clinic al pericarditei include:


a. durerea retrosternalã ce iradiazã în umãrul stâng
b. durerea retrosternalã localizatã într-un punct fix ce poate fi indicat cu degetul
c. durerea retrosternalã cu caracter de apãrare

206. Tabloul clinic al hipertensiunii arteriale include:


a. acufene
b. fosfene
c. pirozis

207. Manifestãrile clinice ale anemiei acute posthemoragice includ:


a. hipotensiunea arterialã
b. bradicardia
c coloratia palidã a tegumentelor

208. Pacientul cu leucemie prezintã urmãtoarele manifestãri de dependențã:


a. febrã, frison
b. astenie
c. bradicardie

209. Educația pacientului cu hemofilie vizeazã:


a. prevenirea traumatismelor
b. mãsurile de prim ajutor în cazul unei plãgi
c. evitarea eforturilor fizice

210. La pacienții cu rectocolitã, durerea prezintã urmãtoarele caracteristici:


a. este localizatã în epigastru
b. are caracter difuz la nivelul întregului abdomen
c. se amelioreazã dupã defecaþie

211. La pacienții cu litiazã biliarã durerea prezintã urmãtoarele caracteristici:


a. este localizatã în hipocondrul drept cu iradiere în umãrul drept
b. este însoțitã de gust amar si vãrsãturi bilioase
c. este localizatã în hipocondrul drept cu iradiere în fosa iliacã dreaptã

212. Tabloul clinic al colecistitei acute include:


a. dureri în hipocondrul drept
b. febrã
c. hematemezã
213. Unui pacient cu anemie acutã severã i se administreazã:
a. sânge integral
b. plasmã
c. masã eritrocitarã

214. Manifestãrile clinice ale comei hiperglicemice includ:


a. greturi, vãrsãturi
b. transpiratii abundente
c. piele uscatã

215. La un pacient cu anemie hipocromã feriprivã frotiul de sânge periferic evidenþiazã:


a. eritrocite mici, palide (microcitozã.
b. eritrocite deformate (poikilocitozã.
c. macrocitoza

216. Diabetul zaharat poate apãrea secundar dupã administrarea de:


a. preparate cortizonice
b. anticonceptionale
c. aspirinã

217. La un pacient diabetic hipoglicemia poate apãrea ca urmare a:


a. unui aport glucidic insuficient
b. efort fizic exagerat
c. unui aport hidric insuficient

218. Tabloul clinic al rujeolei cuprinde unnãtoarele manifestãri clinice


a. catar oculo-nazal sii traheobronsic
b. micropapule albe în dreptul molarilor
c. eruptie micropapuloasã asprã, nepruriginoasã

219. Evoluþia parotiditei epidemice poate afecta:


a. testiculele
b. pancreasul
c. rinichii

220. Tabloul clinic al meningitei acute include;


a. cefalee
b. fotofobie
c. vãrsaturi explozive în jet neprecedate de greaþã

221 Prin contactul cu sângele, personalul medical poate contacta:


a. virusul hepatitei B
b. H.I.V
c. virusul hepatitei A
222. Factorii implicati în prevenirea bolilor de piele sunt:
a. igiena tegumentelor
b. regim alimentar echilibrat
c. dezinfectia periodicã a tegumentelor pentru distrugerea florei microbiene

223. Asepsia:
a. este o metodã profilacticã
b este o metodã curativã
c, poate fi înlocuitã prin administrarea profilacticã de antibiotice

224. Jumãtate din cantitatea de soluții perfuzabile necesare pentru reechilibrarea hidroelectrolitica
în primele 24 ore la un pacient cu arsuri, se va administra în:
a. primele 8 ore
b primele 4 ore
c. primele 16 ore

225. Cel mai util indicator al reechilibrãrii hidroelectrolitice la un pacient cu arsuri este:
a. reducerea febrei
b. cedarea durerilor
c. monitorizarea orarã a diurezei

226. Arsura de gradul I se caracterizeazã prin :


a. eritern
b. durere
e. flictene cu lichid hematie

227. Cel mai precoce semn de ocluzie intestinalã este:


a. durerea
b vãrsãtura
c. întreruperea tranzitului intestinal

228.Tratamentul chirurgical in ocluzia intestinalã:


a. este obligatoriu, ocluzia intestinalã fiind o urgențã chirurgicalã
b. este contrindicat
c. este opþional

229. Cauzele ocluziilor funcționale pot fi:


a. torsiuni de anse
b. tumori intestinale
c. traumatisme cranio-cerebrale

230. Unui pacient cu hemoragie digestivã superioarã, asistenta medicalã îi va administra o dietã:
a. hidricã (lichide reci.
b. hidro-Iacto-zaharatã
c hipoglucidicã, hipocaloricã
231. Investigația paraclinicã obligatorie pentru diagnosticul de apendicitã acutã:
a. numãrul de leucocite
b. hemoglobina
c. hematocrit

232. Explorarea paraclinicã a unui pacient cu abdomen acul chirurgical include:


a. tranzitul baritat
b. computer tomograf cu substanțã de contrast
c. radiografie abdominala simplã

233. In pregãtirea unui pacient pentru gastrofibroscopie, asistenta medicalã va recomanda


acestuia post alimentar:
a. cu 24 de ore înaintea explorãrii endoscopice
b. cu 8-10 ore înaintea explorãrii endoscopice
c. cu 1-2 ore înaintea explorãrii endoscopice

234. In îngrijirea unui pacient cu boalã ulceroasã, asistenta medicalã îi va recomanda:


a. evitarea condimentelor
b. limitarea activitãților fizice
c. repaus la pat si nutritie parenteralã

235. Îngrijirea postoperatorie a unui pacient vârstnic, purtãtor de sondã urinarã, presupune:
a. pensarea sondei urinare de trei ori pe zi timp de 1 - 2 ore
b. schimbarea zilnicã a sondei urinare pentru a preveni aparitia infectiilor nozocomiale
c. schimbarea pungii colectoare 1 datã la 2 zile

236. Postoperator, la un pacient cu glob vezical, se recomandã:


a. administrarea de diuretice
b. imobilizarea la pat
c. montarea unei sonde urinare

237. Vârsta la care apar cel mai frecvent fracturile este:


a. 0 - 5 ani
b. 5 - 15 ani
c. 20-40 ani

238. Fractura "în lemn verde" este o:


a. fracturã deschisã la copil
b. fracturã în care fragmentele osoase îsi pãstreazã continuitatea datoritã periostului gros
c. fracturã obstetricalã a humerusului

239. Fractura cominutivã este


a. o fracturã cu mai mult de trei fragmente
b. fractura la nivelul cutiei craniene
c. o fracturã ce împarte osul în douã fragmente
240. Tratamentul chirurgical într-o fracturã diafizarã este indicat:
a. în toate cazurile
b. în caz de imposibilitate de reducere sau de mentinere a reducerii
c. nu este indicat

241. Consolidarea unei fracturi a diafizei humerale se face în:


a. 1-2 sãptãmâni
b. 4 - 6 sãptãmâni
c. 3 -4 luni

242. Semnele clinice de probabilitate pentru diagnosticul de fracturã includ:


a. durerea în punct fix
b. mobilitatea anormalã
c. crepitații osoase

243. Entorsa este o afecțiune traumaticã a:


a. articulației
b. epifizei osoase
c. diafizei osoase

244. Imobilizarea ortopedicã dupã reducerea unei luxatii dureazã:


a. 1- 3 zile
b. 2 - 3 sãptãmâni
c. 3 -4 luni

245. Hemartroza este:


a hemoragia la nivelul unei articulații
b. hemoragia apãrutã în urma unui traumatism contuziv
c. hemoragia apãrutã iatrogen

246. Hemoragia produsã prin lezarea unui vas important poate fi opritã prin:
a. medicamente hemostatice
b. administrare de sânge sau produse de sânge
c. hemostazâ chirurgicalã

247. Hemotoraxul înseamnã:


a. sânge în cavitatea mediastinalã
b. sânge în cavitatea pleuralã
c. nici o variantã nu este corectã

248. Tratamentul fracturii de claviculã presupune.


a. imobilizare simplã
b. obligatoriu tratament chirurgical
c. nici o variantã nu este corectã
249. Cele mai frecvente fracturi ale antebrațului sunt localizate în:
a. 1/3 distalã
b. 1/3 medie
c. 1/3 proximalã

250. Aparatul ghipsat de regulã


a. prinde articulația de deasupra si dedesubtul focarului de fracturã
b. prinde articulația de deasupra focarului de fracturã
c. prinde articulația de dedesubtul focarului de fracturã

251. In îngrijirea unui bolnav cu boalã varicoasã, asistenta medicalã îi va recomanda:


a. poziþia sezând cu picioarele atârnând la marginea patului
b. decubit dorsal cu membrele inferioare ridicate fatã de nivelul trunchiului
c. nici o variantã nu este corectã

252. Hemoptizia reprezintã:


a. sputa cu sânge
b. urina cu sânge
c. vãrsãtura cu sânge

253. Hipoacuzia reprezintã:


a. scãderea acuitãtii auditive
b. abolirea acuitãtii auditive
c. ambele variante sunt corecte

254. Epistaxisul reprezintã:


a. sângerare la nivelul foselor nazale
b. sângerare la nivelul cavitãtii bucale
c. sângerare la nivelul sinusurilor frontale

255. Sinuzita acutã reprezintã:


a. inflamația acuta a sinusurilor oaselor feței
b. imflamatia acutã a mucoasei foselor nazale
c. inflamata acutã a mucoasei sinusurilor, faringelui si laringelui

256. Agentul patogen implicat cel mai frecvent în aparitia amigdalitei acute este:
a. streptococul
b. stafilococul
c. ambele variante sunt corecte

257. Disfonia reprezintã:


a. tulburare vocala cu emiterea de sunete mai groase (rãgușealã.
b. tulburare în pronuntia cuvintelor
c. ambele variante sunt corecte
258. Abolirea sensibilității olfactive se numește:
a. anosmie
b. ambioplie
c. nici o variantã nu este corectã

259. Blefarita este:


a. inflamarea marginii libere a pleoapelor
b. inflamarea conjunctivei
c. inflamarea sclerei

260. Glaucomul se caracterizeazã prin:


a. creșterea tensiunii intraoculare
b. scãderea tensiunii intraoculare
c. ambele variante sunt corecte

261. Miopia este un viciu de refracție în care imaginea obiectelor se formeazã:


a. înaintea retinei
b. înapoia retinei
c. ambele variante sunt corecte

262. Tratamentul chirurgical în glaucomul cronic:


a. este contraindicat
b. este indicat atunci când tensiunea intraocuiarã crește rapid (iridectomie parțialã.
c. nici o variantã nu este corectã

263. Cataracta se caracterizeazã prin:


a. opacitatea cristalinului
b. hipertransparenta cristalinului
c. nici o variantã nu este corectã

264. Bolnavul operat de cataractã va sta culcat postoperator:


a. pe partea operata
b. pe partea neoperatã
c. nu conteazã partea

265. Aplicarea corecta a metodelor de curatenie a suprafetelor, obiectelor si echipamentelor, poate


realiza o decontaminare de :
a. 50 %
b. 80 – 85 %
c. 95 – 98 %

266. Prin sterilizarea instrumentarului medical se urmareste :


a. distrugerea tuturor organismelor patogene si nepatogene, inclusiv a sporilor
b. distrugerea selectiva a unor organisme patogene
c. scaderea virulentei organismelor patogene, pana la pierderea caracterului
patogen
267. Care din urmatoarele afirmatii nu este adevarata :
a. dezinfectia este procedura care se aplica numai dupa curatare
b. dezinfectia este procedura care se aplica inainte de curatenie daca pe
suportul tratat sunt prezente materii organice
c. dezinfectia este procedura care inlocuieste curatenia

268. Sancrul sifilitic si adenopatia regionala satelita caracterizeaza:


a. sifilisul primar
b. sifilisul secundar
c. sifilisul tertiar

269. Prin instrumente semicritice se intelege :


a. instrumentele care vin in contact cu tesuturile sterile
b. instrumentele care vin incontact cu mucoasele (exceptie mucoasa periodontala., sau cu solutii de
continuitate a pielii
c. instrumente care vin in contact doar cu pielea intacta

270. Diferenta dintre dezinfectia de nivel mediu si dezinfectia de nivel inalt este data de:
a. timpul de contact
b. concentratie
c. spectru biocidal

271. Cine acordă avizul anual pentru autorizarea exercitării profesiei de asistent medical:
a. Ordinul Asistenților Medicali din România
b. Ministerul Sănătății
c. Angajatorul

272. Pregatirea pacientei pentru ecografie ginecologica include:


a. evitarea urinarii inainte de examinare pentru a avea vezica urinara plina
b. raderea pilozitatii locale
c. badijonare cu alcool iodat a zonei abdominale

273. Care din urmatoarele intra in categoria echipamentelor critice:


a. acele si seringile
b. echipamentele de anestezie si respiratie asistata
c. stetoscoapele

274. Rolul asistentei medicale in asistarea consultatiei ginecologice consta in:


a. pregatirea materialelor si instrumentarului necesar examinarii, identificarea pacientei ,
pozitionarea , completarea documentelor medicale conform competentelor
b. administrarea de medicamente
c. recoltarea de sange pt. ex. de laborator
275. Hiperpirexia reprezintă:
a. temperatura corpului peste 40-41 °C
b. temperatura corpului între 39-40°C
c. temperatura corpului între 37-38°C

276. Hipoxia reprezintă:


a. scăderea cantității de O2 în sange;
b. scăderea cantității de O2 în țesuturi;
c. scăderea cantității de CO2 în sânge;

277. Declanșarea hemoptiziei este precedată de:


a. senzație de căldură retrosternală, jenă respiratorie;
b. senzație de vomă;
c. vărsătură.

278. Eliminarea sângelui provenind din arborele bronșic se definește ca:


a. hematemeză;
b. hemoptizie
c. hematurie

279. Pentru măsurarea corectă a tensiunii arteriale asistenta medicală are în vedere:
a. pregătirea psihică a pacientului;
b. liniștirea pacientului, folosirea aceluiași aparat;
c. informarea pacientului, plasarea manometrului la nivelul arterei la care se face măsurarea,
folosirea aceluiași aparat.

280. Pentru calcularea nevoilor calorice ale organismului asistenta medicală ia în considerație:
a. vârsta pacientului;
b. greutatea corporală;
c. activitatea desfășurată de individ, vârsta și greutatea corporală.

281. Asistentul medical angajat in unitati medico sanitare din reteaua de stat are obligatii ce decurg
din:
a. prevederile contractului individual de munca si regulamentele de ordine interioara
b. statutul functionarului public
c. norme cu caracter professional elaborate de medicul coordonator

282. Asistentul medical are urmatoarele obligatii cu exceptia:


a. unei conduite responsabile pe plan fizic ,mental si emotional fata de bolnav
b. sa respecte intodeauna demnitatea bolnavului
c. sa-si abandoneze bolnavii in caz de pericol public

283. Infectia nosocomiala nu este:


a infectia contactata de bolnav in spital sau datorita ingrijirilor primare;
b infectia dobandita in spital si diagnosticata dupa externare;
c. infectia asociata cu o complicatie sau o extindere a unei infectii prezente la internare.
284. Asepsia :
a. este o metoda profilactica
b. este o metoda curativa
c. poate fi inlocuita prin administrarea profilactica de antibiotice

285. Locul de electie pentru injectia intradermica este:


a. fata antero-interna a bratului
b. regiunile cutanate cu foliculi pilosi
c. regiunea fesiera

286. Prevenirea escarelor se face prin:


a. masajul punctelor de sprijin;
b. intinderea lenjeriei de pat pentru a evita aparitia cutelor;
c. ambele variante sunt corecte.

287. Regimul alimentar al unei paciente internate pentru colecistita acuta litiazica include:
a. cantitati mici de ceai, din ora in ora
b. lapte, smântâna,iaurt
c. ambele variante sunt corecte

288. Bolnavii operati cu rahianestezie vor fi asezati in pat :


a. pozitie de decubit dorsal
b. pozitie trendelenburg
c. pozitie ventrala

289. Bolnavii operati trebuie tinuti in sala de urmarire postoperatorie a blocului operator:
a. pana cand sunt complet constienti si au functiile vitale stabilite
b. sunt tinuti pana la externare
c. merg direct in sectia de chirurgie

290. In colica biliara nu se administreaza morfina deoarece:


a. accentueaza spasmul cailor biliare
b. mascheaza simptomatologia
c. favorizeaza aparitia icterului.

291. Pancreatita acuta este un sindrom abdominal acut caracterizat prin urmatoarele simptome cu
exceptia:
a. dureri abdominale violente in etajul superior cu iradiere in bara
b. alterarea marcata a starii generale
c. dureri in fosa iliaca dreapta cu greturi si varsaturi

292. Investigatia paraclinica obligatorie pentru diagnosticul de apendicita acuta:


a. numarul de leucocite
b. hemoglobina
c. hematocrit
293. Contractura musculara abdominala este semn de:
a. hemoragie interna
b. iritatie peritoneala
c. ocluzie intestinala

294. Pentru pacientul cu insuficienta cardiaca severa se recomanda pozitia:


a. decubit lateral sting
b. decubit dorsal
c. sezind sau semisezind

295. In ingrijirea unui pacient cu boala ulceroasa asistenta medicala Îi va recomanda :


a. evitarea condimentelor
b. limitarea activitatiilor fizice
c. repaus la pat si nutritie parenterala

296. Tratamentul chirurgical in ocluzia intestinala:


a. este obligatoriu ,ocluzia intestinala fiind o urgenta chirurgicala
b. este containdicat
c. este optional

297. Unui pacient cu hemoragie digestiva superioara ,asistenta medicala Îi va administra o dieta :
a. hidrica (lichide reci.
b. hodro-lacto-zaharata
c. hipoglucidica ,hipocalorica

298. Pacientii cu stenoza pilorica prezinta :


a. varsaturi cu continut alimentar vechi
b. varsaturi explozive in jet neprecedate de greata
c. varsaturi bilioase

299. Ingrijirile postoperatorii au drept obiective:


a. calmarea durerii
b. prevenirea complicațiilor
c. ambele variante sunt corecte

300. La colposcopie se utilizeaza urmatoarele soluții:


a. betadina, otet
b. rivanol, alcool iodat
c. acid acetic 4%, Lugol

301. Hemostaza provizorie este:


a. hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat o hemoragie
b.oprirea fara interventie a unei hemoragii
c. oprirea definitiva a hemoragiei
302. Primul ajutor acordat unui bolnav in soc cardiogen consta in:
a. recoltarea de sange pentru examenele de laborator, abord venos, oxigenoterapie;
b. repaos, sedare, combaterea durerii, oxigenoterapie;
c. transportul la spital dupa remisiunea simptomelor.

303. Care dintre urmatoarele vaccinuri utilizeaza germeni vii atenuati:


a. BCG;
b. anti- hepatita B;
c. rabic.

304. Izvorul epidemiogen in scarlatina este reprezentat de:


a. omul bolnav in primele zile de boala si purtatorii faringieni de streptococ;
b. apa si alimente intens contaminate;
c. ambele variante sunt corecte.

305. Insuficienta respiratorie acuta in cazul plagilor pleuropulmonare se caracterizeaza prin:


a. apnee;
b. respiratie paradoxala;
c. bradicardie.

306. Tratamentul de urgenta in colica renala consta in:


a. aplicarea unei pungi cu gheata pe zona de maxima durere;
b. analgezice, antispastice;
c. diuretice intramuscular.

307. Pentru tratarea socului anafilactic se mai pot folosi alaturi de adrenalina:
a. corticoizi;
b. analgezice;
c. furosemid.

308. Care este doza de adrenalina recomandata in socul anafilactic:


a. 2 - 2,5 mg. sc. Solutie 1/1000;
b. 0, 25 - 0, 5 mg. i. v. solutie 1/1000;
c. 2 mg. in bolus i.v.

309. Care dintre semnele de mai jos pot preceda accidentul ischemic cerebral:
a. halucinatii;
b. pareze sau parestezii;
c. acufene.

310. Semnul Babinski prezent este caracteristic:


a. coma acidocetonica;
b. coma diabetica hiperglicemica;
c. coma AVC.
311. La un pacient diabetic, coma hipoglicemica poate fi cauzata de:
a. doza insuficienta de insulina;
b. alimentatie insuficienta;
c. repaus prelungit la pat.

312. Care este pozitia pacientului comatos cu AVC:


a. pozitia Trendelenburg;
b. pozitia decubit dorsal;
c. pozitia decubit lateral.

313. Coma de gradul IV se caracterizeaza clinic prin:


a. tulburari cardio-vasculare si respiratorii grave;
b. deglutitia si mictiunea sunt controlate de centrii cerebrali;
c. ROT si reflexe pupilare sunt prezente.

314. Interventiile de urgenta in angorul pectoral constau in:


a. administrare de miofilin;
b. administrare de nitroglicerina;
c. recoltare de produse biologice pentru examene de laborator.

315. Gravitatea unei hemoragii depinde de:


a. cantitatea de sange pierdut si rapiditatea pierderii sangelui;
b. modificarile de culoare a sangelui;
c. ambele variante sunt corecte.

316. Simptomele caracteristice hemoptiziei sunt:


a. varsaturi alimentare;
b. tuse iritativa, senzatii de gadilare a laringelui;
c. caldura retrosternala, aspect de "zat de cafea" al sangelui.

317. Referitor la moartea clinica, urmatoarele afirmatii sunt valabile:


a. moartea clinica incepe odata cu pierderea starii de constienta;
b. moartea clinica este un proces ireversibil;
c. moartea clinica este un proces reversibil.

318. In cazul unui electrocutat, cand transportul imediat al victimei nu este posibil,vor fi
administrate acestuia, pentru combaterea socului:
a. solutie de glucoza 10% i.v, 20 picături/minut;
b. clorura de calciu 10%;
c. solutii alcaline(bicarbonat de sodiu- o lingura de 250 ml ceai. de mai multe ori pe ora.

319. Intr-un abdomen acut traumatic cu plaga nepenetranta tratamentul local consta in:
a. aplicarea unei pungi cu gheață;
b. curatarea mecanica si dezinfectarea tegumentelor din jurul plagii, curatarea plagii;
c. spalarea plagii cu apa si sapun, legarea cu un cearceaf.
320. Terapia analgetica este importanta in pretratamentul socului deoarece:
a. preintampina depresia respiratorie;
b. preintampina decompensarea socului hipovolemic;
c. sedeaza bolnavul, ii inlatura frica si agitatia.

321. Pretratamentul șocului se incepe:


a. numai dupa transportul la o unitate de primiri urgente;
b. la locul accidentului, dupa scoaterea victimei de sub actiunea agentului traumatizant;
c. si se incheie la locul accidentului.

322. Șocul anafilactic se traduce prin reactia organismului la introducerea unor substanțe străine în
circulație și se caracterizează printr-o:
a. reacție anormală antigen-anticorp cu eliberare de histamină;
b. vasoconstricție puternică;
c. scădere accentuată a rezistenței organismului.

323. Conduita de urgență în ocluzia intestinală mecanică instalată de foarte scurt timp constă în:
a. liniștirea pacientului și montarea sondei de aspirație gastrică;
b. montarea unei sonde vezicale;
c. sedarea pacientului și reluarea treptată a alimentației.

324. Pancreatita acută este un sindrom abdominal acut caracterizat prin:


a. dureri abdominale violente în etajul superior cu iradiere în “bară”;
b. alterarea ușoară a stării generale;
c. dureri în fosa iliacă dreaptă cu grețuri și vărsături.

325. Persoanele predispuse în a face pancreatită acută sunt:


a. consumatorii de alcool în exces;
b. bolnavii cu ulcer perforat;
c. adulții cu bronșită cronică.

326. Insuficiența renală cronică survine:


a. ca urmare a alterării reversibile a funcției renale;
b. în urma distrugerii unui număr mare de nefroni;
c. ca urmare a creșterii reabsorbției tubulare.

327. Administrarea medicamentelor pe cale intravenoasă este aleasă atunci când trebuie să obținem:
a. efectul rapid al soluțiilor medicamentoase;
b. evitarea șocului anafilactic;
c. când stagnarea soluției prin țesuturi ar provoca iritarea lor.
328. Neplata cotizației datorată de membrii Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și
Asistenților Medicali din România pe o perioadă de 6 luni se sancționează cu:
a. suspendarea calității de membru până la plata cotizației datorate;
b. mustrare;
c. avertisment.

329. Avizarea fișei de atribuții a posturilor de asistent medical generalist, moașă și asistent medical
se face de către:
a. angajator;
b. Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România;
c. nu se avizează.

330. Înscrierea ca membru al organizației profesionale a asistenților medicali generaliști, moașelor


și asistenților medicali se face la:
a. filiala județeană în a cărei rază se află unitatea la care urmează să își desfășoare activitatea, filiala
județeană în a cărei rază își au domiciliul sau reședința ori, în situații speciale, la Biroul executiv al
Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România;
b. Ministerul Sănătății;
c. Direcția de Dănătate Publică.

331. Calitatea de membru al Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților


Medicali din România, este dovedită prin:
a. certificatul de membru care se eliberează la înscrierea în organizația profesională;
b. documente de studii care atestă formarea în profesie;
c. orice documente.

332. Factori declanșatori ai encefalopatiei hepatice sunt :


a. dezechilibrele hidroelectolitice provocate de diuretice;
b. educarea pacientului pentru prevenirea traumatismelor;
c. efectuarea zilnică a bilanțului hidric.

333. Oliguria reprezintă scăderea volumului de urină eliminat în 24 ore sub :


a. 1.000 ml;
b. 500 ml;
c. 100 ml.

334. Alimentația prin gastrostomă este indicată:


a. postoperator pentru prevenirea vărsăturilor;
b. când alimentarea artificială se impune vreme mai îndelungată;
c. numai la bolnavii inconștienți.

335. Scorul Glasgow (GCS. cuprinde 3 categorii de răspuns :


a. deschiderea ochilor, răspuns motor și răspuns verbal;
b. monitorizare tensiune arterială, puls, respirație;
c. regimul alimentar va fi hipercaloric, hipersodat, hipoglucidic.
336. Menținerea și îngrijirea unei linii venoase existente presupune:
a. schimbarea pansamentelor și a fixatoarelor dimineața și seara;
b. la pacienții cu administrare intravenoasă continuă, perfuzoarele se schimbă la 8 ore ;
c. verificarea permeabilității cateterului.

337. Reprezentarea grafică a pulsului în foaia de temperatură se face în felul următor:


a. se reprezintă grafic valorile înregistrate printr-un dreptunghi de culoare albastră;
b. se socotesc pentru fiecare linie orizontală a foii de temperatură câte 4 pulsații ;
c. se socotește câte o respirație pentru fiecare line orizontală din foaia de temperatură.

338. Care din următoarele sunt reguli de bază în aplicarea precauțiilor universale:
a. consideră toți pacientii potențiali infectați;
b. promovarea îngrijirilor paliative;
c. prevenirea și controlul îmbolnăvirilor endemice locale.

339. Răspunderea disciplinară a membrilor Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și


Asistenților Medicali din România:
a. nu exclude răspunderea civilă, contravențională și penală;
b. exclude răspunderea civilă;
c. nu răspund disciplinar.

340. Nerealizarea anuală a numărul minim de credite stabilit de Consiliul național al Ordinului
Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România se sancționează
cu:
a. avertisment;
b. mustrare;
c. suspendarea dreptului de liberă practică, până la realizarea numărului de credite respectiv.

341. În cazul în care un asistent medical generalist, o moașă sau un asistent medical nu își exercită
profesia o perioadă mai mare de 5 ani, reatestarea competenței profesionale a acestuia de către
Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România este:
a. obligatorie;
b. opțională;
c. nu este obligatorie.

342. Simptomele unei hipoglicemii moderate sunt:


a. transpirația, tulburările de somn, amețeala, anxietatea, palpitațiile;
b. simptomele de acidoză diabetică;
c. pierderea conștienței.

343. Injecția subcutanată se efectuează în :


a. țesutul muscular
b. sub piele în țesutul celular subcutan sau hipodermic
c. în grosimea pielii
344. Hipoglicemia poate fi provocată de:
a. doză prea mare de insulină
b. doză mai mică de insulină decât cea prescrisă
c. aport alimentar mai bogat decât cel planificat în dietă

345. Stafilococia maligna a fetei are aspect de:


a. coaja de portocala;
a. "buza de tapir";
c. impetigo.

346. Bolile digestive se transmit prin:


a. picătiri, pe cale cutanată, prin intermediul înțepăturii;
b. intermediul mușcăturii unor insecte, alimente, pe cale cutanată;
c. mâini murdare, alimente, prin apă.

347. Stafilococia e caracterizate de:


a. infectie generala cu evolutie imprevizibila determinata de diferiti germeni sau asociere de
germeni;
b. prezenta pasagera a unui germen;
c. multiplicare de germeni in sange.

348.În scarlatină tratamentul simptomatic se adresează:


a. tusei, durerilor musculare, cefaleei;
b. febrei, cefaleei, durerilor la deglutiție;
c. vărsăturilor, cefaleei, vertij.

349. Durata perioadei de contagiozitate în varicelă se caracterizează prin:


a. începe cu 1-2 zile înainte de apariția erupției
b. durează până la o săptămână de la apariția ultimului val eruptiv
c. începe cu 1-2 zile înainte de apariția erupției și durează până la o săptămână de la apariția
ultimului val eruptiv

350. Imunitatea după scarlatină este:


a. imunitate antitoxică și antistreptococică
b. imunitate antitoxică
c. imunitate antistreptococică

351. Simtomatologia afectării meningiene se caracterizează prin :


a. febră, cefalee puternică, fotofobie, vărsături, tulburări de senzoriu, modificări neurologice
b. cefalee puternică, afebrilitate, modificări neurologice
c. febră, cefalee intensă, colici abdominale

352. În perioada de stare a tetanosului generalizat, bolnavul este:


a. febril, deshidratat, cu privirea înspăimântată și conștiența păstrată
b. febril, deshidratat, comatos
c. afebril, deshidratat, comatos

353. Toxiinfecția alimentară este caracterizată clinic prin:


a. febră, inapetență, vărsături
b. vărsături, colici abdominale, scaune diareice și uneori febră
c. scaune diareice, febră

354. Punctul de plecare al infecției sistemice din febra tifoidă este:


a. cutanat
b. intestinal
c. parenteral

355. Oreionul apare:


a. frecvent la bătrâni și sugari
b. doar la sugari
c. mai frecvent în a doua copilărie, producând focare epidemice în școli și colectivități de tineri

356. Din cauza efortului de tuse din cadrul tusei convulsive pot apare următoarele complicații:
a. hemoragii conjunctivale
b. hemoragii digestive superioare
c. deshidratare.

357. Elementul eruptiv din varicelă apare:


a. maculă-maculopapulă-veziculă
b. veziculă-maculă-maculopapulă
c. maculopapulă-maculă-veziculă

358. Varicela:
a. este o boală infecțioasă extrem de contagioasă, produsă de virusul varicelo-zosterian
b. se caracterizează prin angină, febră, erupție micropapuloasă
c. face parte din grupul ”febrelor eruptive“ ale copilăriei

359. Incubația în rubeolă este:


a. 3-6 zile
b. fixă, 10 zile
c. lungă, 2-3 săptămâni

360. Perioada preeruptivă din rujeolă se caracterizează prin:


a. exantem
b. catar
c. febră ridicată

361. Urmările unei angine netratate sunt asemănătoare cu cele din:


a. rujeolă
b. varicelă
c. scarlatina
362. Ce este afazia?:
a. incapacitate de a inghiti;
b. tulburare de limbaj;
c. incapacitate patologica de a articula cuvintele.

363. Educatia pentru sanatate a pacientului in vederea prevenirii unei noi crize consta in:
a. evitarea efortului fizic si a expunerii la frig;
b. evitarea stresului, tensiunii psihice de orice gen;
c. ambele raspunsuri sunt corecte.

364. Obiectivele interventiilor de urgenta in criza de angor pectoral vizeaza:


a. combaterea durerii si anxietatii;
b. asigurarea unui regim dietetic hipocaloric si hipolipidic;
c. reintegrare socio- profesionala a pacientului.

365. Durerea in angorul pectoral prezinta urmatoarele caracteristici cu exceptia:


a. cedeaza la administrarea nitroglicerinei;
b. dureza mai mult de 30 minute;
c. este localizata retrosternal, iradiaza in umarul stang si de-a lungul membrului superior stang.

366. Examenul materiilor fecale pentru reactia Adler se face dupa 3zile de regim alimentar:
a. pranzul SCMITH - STRASSBURGER;
b. alimentatia care sa nu contina legume verzi si carne;
c. pranzul LEPORSCHY.

367. Evaluarea gravitatii unei HDS la domiciliul pacientului se poate face prin:
a. aprecierea indicelui de soc (raport puls /TAMAX.;
b. efectuarea unei EKG;
c. recoltarea examenelor de laborator specifice.

368. Manifestarile de dependenta specifice in colica biliara sunt:


a. durere intensa in hipocondrul drept sau in epigastru;
b. varsaturi alimentare cu continutul vechi si gust amar;
c. hipertensiune alimentara.

369. Colica biliara survine in urmatoarele afectiuni cu exceptia:


a. colecistita;
b. ulcerul gastric;
c. litiaza biliara.

370. Expectoratia din edemul pulmonar acut are urmatoarele caracteristici:


a. este purulenta
b. are aspect rozat, ca albusul de ou batut
c. are culoare ruginie
371. In hemoptizie administrarea expectorantelor este:
a. indicata;
b. contraindicata;
c. recomandata numai in primele ore.

372. Corpii straini conjunctivali care nu sunt inclavati pot fi extrasi:


a. cu un tampon de vata curat plasat pe o bagheta de sticla;
b. prin spalarea abundenta a sacului conjunctival cu apa sau o solutie dezinfectanta;
c. extragere cu ajutorul acelor de corpi straini.

373. La un bolnav ars, cu risc vital, diureza trebuie sa fie:


a. in jur de 50 ml/ora;
b. in jur de 100 ml/ora;
c. in jur de 150 ml/ora;

374. Semnele arsurii de gradul II sunt:


a. eritem, edem, hipertermie;
b. flictena “rosie” cu continut sangvinolent tulbure;
c. flictena “alba” cu continut serocitrin, limpede, transparent, eritem accentuat, edem;

375. Tamponarea plagii se face cu:


a. comprese si tampoane de tifon sterile;
b. vata;
c. orice avem la mana;

376. Cand putem spune ca o luxatie este completa?


a. cand cele doua suprafete articulare mai au un oarecare contact;
b. cand cele doua suprafete articulare nu mai au nici un contact intre ele;
c. cand se scurteaza segmentul unde s-a produs leziunea;

377. In cazul traumatismelor extremitatilor, cand sunt interesate si tesuturile moi din jur, primele
gesturi de prim ajutor vor trebui sa urmareasca:
a. executarea imediata a hemostazei, a toaletei si a pansarii plagii:
b. TA, pulsul, diureza
c. muschii regionali, tendoanele, nervii;

378. Manevra utila mai ales in depistarea fracturilor partiale(ce se pot confunda cu entorsele. este:
a. tehnica provocarii durerii prin presiunea la distanta;
b. se pipaie regiunea cu un deget din aproape in aproape;
c. se mobilizeaza membrul afectat;

379. Substituientii de plasma atrag prin osmoza apa si sarurile minerale din spatiu interstitial in
spatiul intravascular, motiv pentru care trebuiesc administrati concomitent cu:
a. solutii izotone de electroliti
b. solutii cloruro-sodice hipotone
c. solutii hipertone
380. La un bolnav aflat la un dispensar in soc anafilactic declansat de o injectie intramusculara sau
intepatura de insecta intr-o extremitate, trebuie stopata reactia generala prin:
a. administrarea imediata de antihistaminice si tratarea reactiilor locale
b. aplicarea unui garou deasupra locului inocularii (se desface 2-3 minute la 15 minute.
c. administrarea de corticoizi si tratarea reactiilor locale

381. La un bolnav in soc traumatic, la locul accidentului pana la venirea ambulantei, se pot
administra:
a. lichide caldute
b. calmante pe gura
c. nu se administreaza nimic pe gura

382. Caracteristicile durerii din peritonita acuta prin perforarea colecistului sunt:
a. apare in hipocondrul drept, coboara pe flancul drept in fosa iliaca dreapta, generalizandu-se apoi
in tot abdomenul
b. apare brusc o durere vie in tot abdomenul, cu o intensitate usor crescuta in hipocondrul drept
c. apare o durere vie in epigastru, care se generalizeaza in tot abdomenul

383. Bolnavul care a suferit un traumatism abdominal va fi asezat corect in pozitia:


a. de decubit dorsal cu membrele pelviene usor flectate (sub genunchi se aseaza o patura rulata sau
o perna.
b. de decubit lateral drept sau stang, de partea traumatismului
c. semisezanda, cu genunchii flectati, pentru a asigura compresiunea abdomenului

384. Dupa producerea unui traumatism abdominal inchis, decesul poate surveni in cateva minute de
la accident prin:
a. soc sau hemoragie masiva
b. hemoragie interna lenta
c. leziuni parietale

385. La orice pacient cu hemoragie digestiva, alimentatia:


a. se face in functie de preferintele pacientului
b. se suprima, bolnavul putand primi numai lichide reci cu lingurita
c. se va alimenta ca si inainte de sangerare

386. Sangele pentru determinarea grupului sanguin se recolteaza:


a. inainte de administrarea unor substituienti de plasma
b. dupa administrarea unor substituienti de plasma
c. oricand, rezultatul nefiind modificat de solutiile administrate intravenos

387. Pentru calmarea durerii unui bolnav in soc cardiogen sever se administreaza:
a. anxiolitice
b. analgezice majore
c. analgezice centrale
388. Socul prin electrocutare se manifesta :
a. in primele minute
b. in primele 4-5h de la electrocutare
c. in primele2-3 zile de la accident

389. In apendicita acuta perforata durerea este:


a. violenta, cu prezenta “abdomenului de lemn”
b. violenta, generalizata de la inceput in intreg abdomenul
c. initiala in fosa iliaca dreapta, brusca, violenta

390. Atat in hematemeza, cat si in melena, daca sangele exteriorizat este rosu deschis arata ca
hemoragia este:
a. fulgeratoare si masiva
a. lipsita de importanta
c. veche, depasind orice pericol

391. Diskineziile biliare reprezinta:


a. tulburari date de parazitozele intraveziculare
b. tulburari ale cailor biliare
c. tulburari ale motricitatii veziculei biliare

392. Masajului cardiac extern este containdicat in:


a. pneumonia pneumococica
b. hemoragia masiva intrapericardica
c. insuficienta cardiaca globala

393. Locul de elecție pentru IDR. Reacția Manitoux este:


a. treimea mijlocie a feței anterioare a antebrațului
b. brațe- regiunea posterioară
c. plica cotului

394. Garoul elastic se aplică la aproximativ:


a. 10 cm. deasupra locului puncției
b. 20 cm. deasupra locului puncției
c. 5 cm. deasupra locului puncției

395. Locul de elecție pentru injecția intradermică este:


a. fața antero-internă a antebrațului
b. regiunile cutanate cu foliculi piloși
c. regiunea fesieră

396. Valabilitatea sângelui integral este de:


a. 21 zile
b. 3 zile
c. 14 zile

397. Cantitatea maximă de soluție în care se dizolvă substanța medicamentoasă este de:
a. 100-200 ml.
b. 1000-2000 ml.
c. 10-15 ml.

398. Furnizorii de educație continuă a asistenților medicali generaliști, moașelor și asistenților


medicali se stabilesc de către:
a. Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România, în
colaborare cu Ministerul Sănătății;
b. Ministerul Sănătății în colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării Științifice;
c. angajator.

399. Controlul și supravegherea exercitării profesiilor de asistent medical generalist, de moașă și de


asistent medical sunt realizate de:
a. Ministerul Sănătății și de Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților
Medicali din România;
b. organizații sindicale;
c. alte organizații profesionale.

400. Avizul anual se acordă :


a. numai după încheierea asigurării de răspundere civilă pentru greșeli în activitatea profesională,
valabilă pentru anul respectiv;
b. numai după încheierea asigurării de răspundere civilă pentru greșeli în activitatea profesională,
valabilă 3 luni;
c. nu este obligatorie încheierea asigurării de răspundere civilă pentru greșeli în activitatea
profesională;

401. Sterilizarea se poate efectua prin urmatoarele mijloace cu exceptia:


a. autoclavare
b. fierbere
c. pasteurizare

402. Curatenia suprafetelor din salile de tratament este urmata de :


a. sterilizare
b. dezinfectie
c. de nimic deoarece tot timpul salile trebuie sa fie curate

403. Vizita medicala la saloanele de pacienti se efectueaza de:


a. personalul auxiliar
b. medici si asistente
c. numai de medici pentru ca ei raspund de intreaga activitate
404. Asistenta are urmatoarele sarcini la vizita medicala cu exceptia:
a. sa pregateasca psihic si fizic bolnavul
b. sa pregateasca documentele medicale
c. sa se asigure ca are tratamentul scris pentru ziua urmatoare

405.Vorbim de respiratie fiziologica la adultul sanatos atunci cind:


a. respira pe minut de 14-18 ori
b. respira pe minut de 10-14
c. respira pe minut de 18-20

406. Analizele biochimice se recolteaza de catre:


a. asistenta medicala
b. medicul rezident sau medicul aflat in practica
c. de orice personal medical implicat in ingrijirea bolnavilor

407. In sistemul deschis recoltarea pentru vsh se efectueaza:


a. in vacutainer cu dop negru
b. in vacutainer cu dop rosu
c. in seringa

408. Uzual punctia venoasa se efectueaza la ? :


a. arterele plicii cotului
b. fata dorsala a plantei
c. nici un raspuns nu este corect

409. Sursa de dificultate este definita ca:


a. obstacol care face ca persoana sa nu-si poata satisface una sau mai multe din nevoile sale
b. in procesul de ingrijire nu exista sursa de dificultate
c. sursa de dificultate nu poate fi definita de asistentul medical

410. Vena se inteapa in raport cu planul tegumentar la un unghi de:


a. cca 90*
b. 10*-30*
c. depinde de experienta asistentului medical

411. Homeostazia este o stare cu exceptia:


a. stare de echilibru intr-un sistem
b. stare de echilibru si de autoreglare care se stabileste intre diverse procese fiziologice
c. stare de echilibru intr-un sistem in care predomina componenta temperamentala

412. Tahipneea este definita ca :


a. numarul respiratiilor pe minut depaseste valorile fiziologice
b. numarul respiratiilor pe minut este sub valorile fiziologice
c. nu exista termenul

413. Medicul va indica la ora prinzului,recoltarea unei glicemii unui pacient care a mincat :
a. nu recoltez deoarece analizele se recolteaza pe nemincate
b. execut indicatia intocmai
c. anunt asistentul sef

414. Care dintre urmatoarele sunt solutii hipertone/macromoleculare:


a. glucoza 5%, NaCl0,9% Ringer glucozat
b. Manitol, Dextran 40%
c. Dextran 0,7%,Glucoza 2%

415. Alimentatia pacientilor comatosi se efectueaza:


a. cu portii bogate in proteine si grasimi
b. numai cu lichide indulcite
c. conform regimului pe una din caile de alimentare

416. Simptomele ce insotesc un pacient deshidratat cuprind urmatoarele :


a. limba uscata, urina normocroma.turgor cutanat
b. tegumente uscate ,scadere in greutate ,pliu cutanat lenes
c. tegumente normal colorate ,diureza in cantitate fiziologica

417. Interviul in profesia asistentului medical este:


a. o forma de a participa la un interviu de selectie de a intra intr-un spital
b. este dialogul cu pacientul si/ sau apartinatorii daca este cazul
c. este dialogul cu pacientul deoarece este confidential

418. In cazul deshidratarii hipertone se intimpla ca:


a. sarurile minerale sa se elimine in proportie mai mare ca apa
b. sarurile minerale sa se elimine in proportie mai mica ca apa
c. nu are importanta tot o pierdere de lichid este

419. In cazul punctiei venoase pot sa apara unele accidente/incidente cu exceptia:


a. hematom, ameteli, paloare
b. perforarea peretelui arterial posterior
c. colaps cu vasodilatatie extrema

420. Din punct de vedere al examinarilor de laborator singele este :


a. un produs biologic
b. un produs artificial produs de organele hematopoetice
c. este un produs compus din ser fiziologic si seria leucocitara

421. Hipervolemia se traduce prin:


a. cresterea masei circulante
b. posibilitatea aparitiei starii de deshidratare
c. reducerea masei circulante

422. Glicemia cerceteaza:


a. concentaratia glucozei in singe
b. concentaratia glucozei in singe si urina
c. nu se refera la glucoza

423. Glicemia se recolteaza :


a. in vacuete cu dop mov
b. in vacuete cu dop mov sau rosu
c. in vacutainere cu dop rosu

424. Regimul hiposodat este un regim care :


a. permite o cantitate mica de sare si se adreseaza bolnavilor renali si cardiaci
b. interzis sarea
c. regimul hiposodat este un regim pentru omul sanatos

425. Alimentatia prin fistula gastrica este posibila?:


a. nu, deoarece stim ca fistula gastrica este o complicatie postoperatorie
b. da, este o metoda de alimentatie artificiala
c. da, este o metoda de alimentatie artificiala prin tub conectat intravenos

426. Recoltarea VSH cu seringa se efectueaza astfel:


a. 0,4 ml citrat de sodiu 3,8%+1,7 ml singe
b. 0,4 ml citrat de natriu 3,8%+1,6 ml singe
c. 1 ml citrat de sodiu 3,8%+1,7 ml singe

427. Reprezinta greseala de tehnica aplicarea garoului mai jos de.. fata de locul punctiei:
a. 7 cm
b. sub 7 cm
c. 7-10 cm

428. Care insiruire nu este corecta:


a. glicemie, uree, calcemie
b. glicemie , natremie, sideremie
c. glicemie ,probe hepatice,calcemie magneziemie,coagulograma

429. In cazul existentei unui numar de leucocite mai mare decit cel normal vorbim de :
a. leucupenie
b. leucocitoza
c. aglomerare hematica

430. Examinarile bacteriologice ale produselor biologice se fac pentru:


a. depistarea germenilor si bacteriilor raspunzatori de stare de boala
b. examinarile bacteriologice nu se efectueaza in spitale
c. recoltarile pentru examinari bacteriologice nu se efecueaza din cauza pretului ridicat

431. Injectia intradermica se efectueaza :


a. sub piele pe fata externa si medie a antebratului
b. subclavicular
c. in derm, treimea medie a antebrataului fata interna

432. Pacientul in timpul injectiei intra musculare va fi asezat in :


a. decubit dorsal
b. lateroventral
c. cum doreste pacientul

433. Flacoanelor din polietilena la efectuarea perfuziei acul de aer se monteaza la :


a. baza lui prin trecerea unui ac de calibru mare
b. la gitul lui deoarece curgerea solutiei va fi mult usurata
c. orice manopera de acest gen este interzisa

434. Transportul secundar este cel cu exceptia:


a. dintr-un salon in altul
b. de pe o sectie pe alta
c. de la domiciliu la spital

435. Prin pe perfuzie se pot administra urmatoarele solutii perfuzbile cu exceptia


a. Glucoza 33%
b. Ringer glucozat , Marisang
c. Solutii uleioase amestecate cu ser fiziologic

436. Claustrofobia este:


a. teama de spatiu deschis
b. teama de spatiu inchis
c. teama de boala

437. Hipertermia ca manifestare de dependenta este:


a. o senzatie de sufocare datorita stimularii reflexe a punctelor termosensibile
b. senzatii de caldura ale intregului corp fara manifestare obiectiva
c. stare a organismului in care mecanismul termoreglarii este afectat

438. Crampele musculare se caracterizeaza prin ?


a. contractie involuntara a muschiului
b. dificultate de deplasare
c. contractie spasmodica voluntara

439. Subfebrilitatea este hipertermie?


a. da
b. nu
c. nu deoarece hipertermia este peste 40*C

440. In cazul aparitiei bulei de aer in tubul perfuzorului prin care administram o perfuzie
endovenoasa as. medicala va:
a. incearca scoaterea bulei prin ac lateral
b. anunta de urgenta medicul
c. oprim perfuzia si remediem de urgenta greseala de executie

441. Care din urmatoarele este escara de gradul 4 :


a. necroza straturilor anatomice
b. flictena cu continut serocitrin
c. vezicula cu continut seros

442. Cea mai mare cantitate de apa se elimina in mod fiziologic prin?
a. transpiratii profuze
b. urina
c. perspiratie, scaun si transpiratie

443. Prin sonda gastrica se pot administra :


a. alimente de orice consistenta la indicatia medicului
b. strict lichide
c. de orice fel care sa intre usor pe lumenul sondei

444. Medicamentele pentru calmarea dureri se administreaza :


a. la indicatia asistentului medical
b. la cerinta bolnavului, conform indicatiilor
c. numai la indicatia medicului

445. glucidele si proteinele au valoare energetica egala grasimilor?:


a. aproape egala
b. cu mult mai mare decit grasimile
c. nu, grasimile dau energie dublu fata de glu. si prot.

446. Vorbim de pacient hipertermic cind valorile temperaturii de mai jos sunt intre:
a. 36---36,5*C
b. 36,5-37*C
c. 38-39*C

447.Pacientul cu puls fiziologic va prezenta valori ale pulsului cuprinse intre:


a. 50-80
b. 70-80
c. peste 80

448. Umidificarea oxigenului se va efectua :


a. prin barbotor
b. prin orice dispozitiv
c. umidificarea Oxigenului nu trebuie efectuata, se adm nativ

449. Prezentarea medicamentelor care se administreza per os poate sa fie sub forma de :
a. fiole
b. unguente
c. tablete

450. Factorul determinant al tensiuni arteriale este:


a. forta de contractie a inimii
b. cantitatea de substanta uscata din alimente
c. calibrul si elasticitatea capilarelor

451. De ce nu este nevoie la intradermoreactie:


a. medicamentul de testat
b. tampoane cu solutie aseptizanta
c. garou

452. Pauzele egale dintre pulsatii sunt specifice pulsului :


a. aritmic
b.ritmic
c.puls specific sportivilor de performanta

453. Dispneea Kusmault este ;


a. dispneea in patru timpi
b. dispneea care apare in decubit dorsal
c. caracterizata prin inspiratii ample ritmice despartite de apnee prelungita

454. Medicamentele se administreaza :


a. in prize egale ,dupa ce le dam cantitatea pe intreaga zi si le explicam bolnavilor cum sa le ia
b. in prize conform Rp si explicate apartinatorilor
c. in doza unica prescrisa ,de fiecare data administrata la ora indicata

455. Calea de administrare a solutiilor injectabile uleioase este :


a. i.m
b. i.m si i.v
c.im., si intra dermic

456. Plagile prin muscatura de animale se pot sutura :


a. sub 6 ore daca muscatura vine de la un ciine vaccinat
b. imediat dupa muscatura dar nu mai tirziu de 2 ore
c. acest tip de plaga nu se sutureaza

457. Plaga „per primam” inseamna:


a. plaga cu evolutie satisfacatoare
b. plaga cu evolutie favorabila
c.niciun raspuns corect

458. Cind aveti un pacient in decubit dorsal regiunile expuse la aparitia escarelor:
a. reg:occipitala ,omoplatii,maleolele
b. reg:occipitala omoplati,sacru
c. reg:occipitala omoplati, coate ,sacru, calcaie

459. Escara de gradul 2 se caracterizeaza prin:


a. eritem cutanat marcat
b. vezicula cu lichid serocitrin limpede
c. vezicula cu lichid serosanghinolent

460. Ritmul de administrare al antibioticelor este dictat de :


a. severitatea bolii si indicatiile asistentului medical
b. intotdeauna ritmul, doza si calea este indicat de medic
c. in general se administreaza la intervale fixe de 6 sau 8 ore mai rar 4

461. Care insiruire nu e corecta?


a. foaia de tratament ,seringi si ace adecvate,medicamentul de administrat e.t.c.
b. foaia de tratament ,seringi si ace adecvate,medicamentul de administrat, bisturiu
c. foaia de tratament ,seringi si ace adecvate,medicamentul de administrat,tavita renala e.t.c.

462. Hipofunctia pancreasului atrage dupa sine aparitia:


a. diabetului zaharat
b.cresterii tensiunii arteriale
c.aparitia hipertermiei

463. Triada simptomatica in diabetul zaharat este :


a. polineuropatie, polifagie, polidipsie
b. polipoza, polifagie, polidipsie
c. polifagie,polidipsie poliurie

464. Intr-un mililitru de insuluina gasim:


a. 40 ui
b. 80 ui
c. 100 unitati internationale

465. Insulina se administreaza de catre:


a. strict de catre personalul medical
b. de catre infirmiere
c. personalul sanitar abilitat sau bolnavii de diabet dupa ce au fost instruiti

466.A.C.T.H. stimuleaza secretia de :


a. cortizon
b.insulina
c.endorfine
467. Cind vorbim de paraplegie?
a. paralizia membrelor superioare
b. paralizia unei jumatati a corpului dreapta sau stinga
c. paralizia membrelor inferioare

468. Ce trebuie sa urmarim cu strictete in cursul tratamentului cu cortizon si ACTH?


a. greutatea corporala, alimentatie desodata, lichidele ingerate
b. greutatea corporala alimentatie desodata, regim hiperglucidic, lichidele ingerate
c. regimul de viata al bolnavului este un regim comun

469. A.C.T.H. stimuleaza secretia glandelor :


a. suprarenale
b. gonadelor
c. sudoripare

470. Flebalgia este :


a. durere perceputa la nivelul gitului
b. durere perceputa la nivelul membrelor inferioare
c. durere perceputa la nivelul traiectului unei vene

471. Prin hidratare per os intelegem:


a. introducerea prin perfuzie in jet continuu a unei cantitatii de cca 500-1000 ml lihid
b. introducerea prin perfuzie in jet continuu a unei cantitatii de maximum 300 ml lihid
c. servirea pacientilor cu cantitati suficiente de lichide pt a le bea

472. Pacientilor febrili le trebuie suplimentat aportul lichidian in functie de gradul de hipertermie:
a. cu 1000ml ml pentru febra de 39*C
b. cu 250 ml pentru fiecare grad peste 37*C
c. cu 1000ml ml pentru fiecare grad peste 37*C

473. Locul de electie pentru medicatia antitrombotica administrata subcutanat este:


a. subclavicular
b.treimea medie fata externa a antebratului
c. flancurile abdominale, paraombilical

474. In cazul unei bune hidratarii pliul cutanat va fi:


a. pliu lenes
b. pliu cutanat prezent
c. inexistent

475. Din gama analizelor serologice face parte:


a. reactia Bordet-Waserman,
b. natremia
c. concentratia plasmatica de oxigen
476. Temperatura se reprezinta grafic in foaia de temperatura cu culoarea:
a. rosie
b.albastra
c. nu are importanta doar sa fie reprezentata

477. Hipotermia este o stare patologica legata de cresterea temperaturii? :


a.adevarat
b.fals
c.nici una nici alta

478.Oligoanuria este:
a. cantitate de urina peste 900ml/24ore
b. cantitate de urina peste 800 ml/24 ore
c. cantitate de urina sub 200ml/24 ore

479. Pentru bilantul lichidian zilnic asistenta va masura:


a. eliminarile,varsaturile, drenaje
b. temperatura
c. ambele

480. Hematemeza ca hemoragie o recunoastem dupa :


a. singele este aerat rosu aprins
b. este o varsatura cu aspectul zatului de cafea
c. este foarte usor de recunoscut singele provenind din gura

481. Controlarea prezentei acului in lumenul unui vas la efectuarea injectiei i.m. este:
a. obligatorie
b. doar la administrarea fierului
c. depinde de manualitatea asistentului

482. Etichetarea produselor biologice recoltate de la bolnavi trebuie facuta :


a. dupa fiecare recoltare
b. la sfirsitul recoltarilor din ziua respectiva
c. depinde de politica spitalului

483. Aparitia H.T.I.C. la un pacient caruia i-ati montat o perfuzie poate fi expresia:
a. edemului palpebral
b. edemului cerebral
c. edemelor gambiere

484. Regimul absolut este format din:


a. apa simpla sau sifon
b.gris, lapte
c. nimic per os
485. Plagile rezultate in urma accidentelor se pot sutura in:
a. primele 6 ore
b. oricind cu conditia sa nu fie contaminate
c. si la 24 ore dar sa fie cu tratament antibiotic

486. Plagile anfractuoase au caracteristic:


a.au margini neregulate
b.plagi datorate armelor albe
c.sunt in general aseptice

487. Pe mucoasa nazala medicamentele se pot aplica :


a. prin instilatie
b. pe mucoasa nazala nu se pot aplica medicamente
c. cu mici exceptii doar prin injectii

488. Inainte de aplicarea medicamentelor la nivelul mucoasei vaginale trebuie sa efectuam:


a. anamneza riguroasa pentru a vedea motivatia tratamentului
b. ancheta sociala pentru depistarea bolilor cu transmitere sexuala
c. tratamentul vaginal este precedat de spalatura vaginala

489. Administrarea medicamentelor parenteral inseamna


a. administrare:iv, im ,per os
b. administrare:iv, im ,per os, intra rectal
c. im,idr,sc,iv,

490. Frecventa pulsului creste in paralele cu temperatura ,cu cat pentru fiecare grad ?
a. cu 5-6 pulsatii pe minut
b. cu 8-10 pulsatii pe minut
c. cu 2-3 puslatii pe minut

491. La adultul sanatos valorile fiziologice ale pulsului sunt:


a. 50-60 pulsatii pe minut
b. 60-80 pulsatii pe minut
c. 70-90 pulsatii pe minut

492. Alegeti raspunsul corect TAmaxima = tensiunea sistolica ,TA minima= tensiunea diastolica
a. adevarat
b. fals
c. ambele raspunsuri sunt gresite

493. Surse de dificultate asociate nevoii de a respira cu exceptia:


a. alterarea mucoasei nazale,faringiene ,alterarea parenchimului pulmonar
b. obezitatea, bandaje toracice, tabagism,
c. cai respiratorii integre libere, torace normal conformat
494. Manusile chirurgicale sunt;
a. manusi sterile
b.de protectie
c. nesterile

495. Plagile perforante intereseaza:


a. depasesc tegumentul si seroasa
b. depasesc tegumentul si seroasa dar nu intereseaza si organele
c. depasesc tegumentul si seroasa dar intereseaza si organele

496. Plaga bipolara se caracterizeaza prin:


a. are orificiu de intrare si iesire
b.are orificii multiple de intrare
c.este o plaga datorata inteparii

497. Vorbim de hipertensiune arteriala cind valorile TA sunt :


a. >135maxima mmHg si>80 minima mmHg
b. 120/80 mmHg
c. 110/70 mmHg

498. Eliminati insiruirea incorecta:


a. hematurie, hematemeza,vomica
b. hematurie, hematemeza,melena hemoptizie
c. hematurie, hematemeza ,melena hemoptizie,epistaxis

499. Drenajul este :


a. metoda chirurgicala utilizata pentru evacuarea unei colectii purulente
b. procedeu utilizat in sterilizarea instrumentelor
c. drenarea transpiratiei in exces

500. Cind vorbim de melena vorbim de :


a. hemoragie digestiva
b.hemoragie nazala
c.hemoragie din rect

500.Cind vorbim de melena vorbim de :


a.hemoragie digestiva
b.hemoragie nazala
c.hemoragie din rect

501. Insuficienţa respiratorie acută poate fi determinată de:


a.expunerea la frig, căldură;
b.obstrucţia căilor respiratorii superioare;
c.bronhoalveolite de deglutiţie.
502. În insuficienţa respiratorie acută oxigenoterapia se aplică în toate formele respectând
următoarele principii:
a. dezobstruarea căilor respiratorii
b. introducerea sondei nazale pe o lungime de 2-3 cm
c. umidificarea oxigenului
d. introducerea sondei nazale pana la faringe( o lungime egală cu distanţa care separa nasul de
lobul urechii)
e. stabilirea debitului pe minut.

503. Conduita de urgenţă în criza de astm bronşic constă în:


a. sângerare 300 ml
b. O2 terapia
c. administrarea medicamentelor bronhodilatatoare şi antialergice.

504. Obiectivele intervenţiilor de urgenţă în criza de astm bronşic constau în:


a. asigurarea şi menţinerea în poziţie şezând a pacientului
b. O2 terapia
c. asigurarea poziţiei decubit dorsal.

505. Permeabilizarea căilor respiratorii în obstrucţiile subglotice se realizează:


a. prin poziţie de drenaj postural
b. aspirarea secreţiilor cu seringa Guyon
c. aşezarea pacientului în decubit dorsal cu capul în hiperextensie

506. Durata crizei de astm bronsic poate fi :
a. de citeva minute sau ore;
b. peste 24 de ore;
c. de citeva secunde , pina la citva minute;

507. Ca fenomen compensator, in insuficienta respiratorie acuta apare:
a. bradicardia;
b. tahicardia;
c. hipertensiunea arteriala;

508. Criza de astm se caracterizează prin următoarele manifestări:


a) sputa rozată, bradipnee;
b) sputa cu aspect perlat, tahipnee;
c)dispnee expiratorie, bradipnee.

509. Sangele din hemoptizie este:


a. de culoare rosu inchis si cu resturi alimentare
b. de culoarea zatului de cafea digerat
c. de culoare rosu aprins, aerat.
510. Hemoptizia poate fi diferentiata de hematemeza prin faptul ca hemoptizia:
a. contine resturi alimentare
b. sangele este aerat
c. apare in timpul unui efort de varsatura.

511.  Care  din  semnele  de  mai jos  sunt relevante  intr-o  hemoptizie:


a. sangele din hemoptizie este incoagulabil
b. bolnavul de hemoptizie are o senzatie de caldura retrosternala
c. sangele se evacueaza prin varsatura.

512. Bronhopneumopatia obstructiva cronica se refera la:


a. bolnavi cu bronsita cronica si bolnavi cu emfizem pulmonar;
b. . bolnavi cu bronsita acuta si bolnavi cu emfizem pulmonar; 
c. bolnavi cu bronsita cronica si bolnavi cu fibroza pulmonara;

513. In cazul EPA cu TA scazute sunt contraindicate :
a. emisiunea de sange, morfina ;
b. pozitia trendelenburg ;
c. ventilatia mecanica.

514. Manifestarile clinice ale EPA sunt :
a. tuse uscata in prima faza, apoi cu sputa spumoasa rozata, aerata ;
b. turgescenta jugularelor, tegumente uscate, palide;
c. bradipnee.

515. Tratamentul curativ in embolia pulmonara are urmatoarele obiective:
a.terapia socului, asfixiei, durerii si hipercoagulabilitatii
b.terapia asfixiei, durerii si administrarea de hemostatice
c.administrarea de solutii perfuzabile in cantitate cat mai mare

516. Infarctul miocardic este un sindrom clinic provocat de:
a. necroza ischemica a unei portiuni din miocard;
b. inflamatia miocardului;
c. scaderea oxigenarii unei portiuni din miocard;

517. Necroza ischemica din infarctul miocardic este determinat de :
a. inflamarea in grade variate a unei artere coronare;
b. obstruarea brusca a unei artere coronare;
c.obstruarea brusca aunei artere carotide;

518. Cauza principala a infarctului miocardic este:
a. aortita luetica ;
b. coronarita reumatica ;
c. ateroscleroza 90 - 95 % .
519. Semenele clinice esentiale in perioada de debut a infarctului miocardic sunt:
a. hipertensiunea;
b. febra;
c. durerea si hipotensiunea

520. Febra in infarctul miocardic
a. dureaza 8-10 zile ;
b. apare la 6 - 12 h dupa debut ;
c. este de obicei moderata.

521. Conduita de urgenta in IMA este:
a. prevenirea mortii subite si preintampinarea complicatiilor ;
b. prelungirea timpului pana la internarea in spital ;
c. mobilizare precoce.

522. Semnele clinice in stopul cardio-respirator sunt :
a. pastrarea cunostintei;
b. mobilitatea globilor oculari;
c. absenta pulsului la artera carotida, oprirea miscarilor respiratorii, toracice si
abdominale.

523. Manevrele prin care se poate obtine eliberarea cailor respiratorii se pot executa
prin:
a. curatirea orofaringelui, aspiratia, introducerea unei pipe Guedel;
b. pozitiile diferite in care este asezat reanimatorul;
c. hiperextensia capului si luxatia posterioara a mandibulei.

524. Pentru masajul cardiac extern pacientul este aşezat:


a. în decubit lateral stâng;
b. în decubit dorsal pe un plan dur;
c. în poziţie Trendelenburg.

525. Compresiunea sternului cu podul palmei pentru masajul cardiac extern se face:
a. în 1/3 medie a sternului;
b. în 1/3 superioară a sternului;
c. în 1/3 inferioară a sternului.

526. In stopul respirator, respiraţia artificială gură la gură se face într-un ritm de:
a. 60-80 respiraţii/min;
b. 14-16 respiraţii/min;
c. 20-25 respiraţii/min.
527. În stopul cardiorespirator, când acţionează doi salvatori, unul face masajul cardiac, iar celălalt
respiraţia artificială, în ritmul:
a. o respiraţie la 5 compresiuni sternale;
b. o respiraţie la 10 compresiuni sternale;
c. 2 respiratii la 30 compresiuni sternale

528. Stopul respirator consta in oprirea respiratiei:
a. cu oprirea inimii;
b. cu prezenta pulsului bun la artera carotida ;
c.permite pe un interval variabil (3-10 minute sau chiar 12 minute) ca
reanimarea respiratorie sa aiba succes.

529. Moartea clinica :
a. dureaza 3-4 minute;
b. este un proces ireversibil ;
c. incepe odata cu stopul cardiac

530. Stopul cardiac:
a. este urmat de stopul respirator in 10-20 sec.;
b. este urmat in mod invariabil si de stopul respirator in 20-30 sec.
c. determina si oprirea circulatiei cerebrale.

531. Respiratia artificiala trebuie continuata :
a. pana la reluarea miscarilor respiratorii spontane eficiente ;
b. pana la instituirea ventilatiei mecanice controlate;
c. pana se ajunge la o unitate spitaliceasca.

532. Angorul pectoral este un sindrom clinic care tradeaza o suferinta miocardica
determinata de :
a.tulburarile de ritm ale inimii ;
b.un dezechilibru intre necesitatea de oxigen a muschiului inimii si 
aportul coronarian ;
c.un dezechilibru intre aportul de oxigen al muschiului inimi si 
aportul coronarian.

533. Criza dureroasa din angorul pectoral :
a. nu dispare la administrare de nitroglicerina ;
b. apare dupa efort, emotii, mese copiaose ;
c. dureaza 2-3 minute, pana la maxim 20 minute.

534. Cauzele favorizante ale angorului pectoral sunt:
a. diabetul zaharat, tabagismul, tulburarile de ritm;
b. cardiopatiile valvulare;
c. hipertensiunea arteriala .
535. Localizarea durerii in angorul pectoral:
a. in umarul stang;
b. in regiunea toracica anterioara;
c. 80-90 % retrosternal de unde se raspandeste catre regiunea precordiala

536.   Durerea  in colica  biliara  are  urmatoarele  caracteristici:


a. este localizata in hipocondrul drept si iradiaza in regiunea dorso-lombara
b. este  localizata in hipocondrul drept, iradiaza in  membrul inferior si cedeaza  la
administrare de antispastice
c. localizare tipica in epigastru si cedeaza la administrare de morfina

537.   Tabloul  clinic  in  colica  biliara  se  caracterizeaza  prin:


a. anxietate, bradicardie, dispnee
b. febra, varsaturi, frison
c. transpiratii reci, hipertensiune arteriala

538.  Durerea in colica biliara nu se poate combate cu
a. antispastice
b. nitroglicerina
c. morfina

539. In  colica  biliara  sunt prezente  urmatoarele semne:


a. tulburari de tranzit
b. semnul Murphy prezent
c. pozitie antialgica in decubit ventral

540. Este contraindicata administrarea in colica biliara:
a. papaverina
b. nitroglicerina
c. morfina

541. Durerea cu sediul in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi:
a. colicii renale
b. colicii biliare
c. infarct de miocard.

542. Pancreatita acuta este un sindrom abdominal acut caracterizat prin:
a. dureri abdominale violente in etajul superior si alterare marcata a starii
generale
b. durere in hipocondrul drept cu iradiere in umar, stare generala usor alterata
c. dureri in fosa iliaca dreapta cu greturi si varsaturi
543. Persoanele predispuse la imbolnavirea de pancreatita acuta sunt:
a. bolnavii subponderali
b. bolnavii cu ulcer perforat
c. adultii obezi

544.In ocluziile intestinale vechi, varsaturile sunt:
a. fecaloide
b. bilioase
c. alimentare

545.In cazul unei ocluzii intestinale mecanice instalate de mai multa vreme,
atitudinea de urgenta consta in:
a. montarea unei sonde de aspiratie gastrica, abord venos pentru recoltarea
sangelui  in vederea  efectuarii probelor de  laborator si  montarea  unei  perfuziipentru reechilibrarea h
idroelectrolitica
b. recoltarea sangelui in vederea determinarii unor probe de laborator si
calmarea durerii
c. se face direct interventia chirurgicala

546.Volvulus- ul intestinal se traduce prin:
a. rasucirea anselor intestinale
b. un proces inflamator aparut dupa o interventie chirurgicala
c. un inel de eventratie in care intra o ansa intestinala

547. Hemoragia la nivelul aparatului digestiv exteriorizata prin varsaturi se
numeste:
a. hematemeza
b. hematurie
c. hemoptizie.

548. Sunt cauze de hemoragie digestiva superioara:
a. ulcerul aton
b. cancerul gastric
c. traumatismul cailor biliara.

549. Sunt cauze de hemoragie digestiva superioara:
a. rectocolitele ulcerohemoragice
b. varice esofagiene
c. hemoroizii.

550  Tabloul  clinic  in  hemoragia  digestiva  superioara  se  caracterizeaza  prin:
a. hipertensiune arteriala
b. bradicardie
c. tendinta la lipotemie in ortostatism.
551. O hemoragie digestiva in care pacientul a pierdut 1000-1500 ml sange
este:
a. asimptomatica numai in clinostatism de gravitate medie
b. are semne  clinice caracterizate prin  tahicardie, ameteli, vedere  ca prin ceata,
lipotemie
c. are semnele caracteristice socului hemoragic.

552. O hemoragie digestiva este medie cand pierderea de sange este intre:
a. 250-1000 ml iar hemoglobina este mai mare de 10 gr %
b. 250-500 ml iar hemoglobina este mai mica de 10 gr %
c. 1000-1500 ml iar hemoglobina este de 10 gr %

553. Simptomatologia in hemoragia digestiva este:
a. senzatia de greata, varsaturi, caldura retrosternala
b. paloare, transpiratii reci abundente, hipotensiune arteriala
c. senzatia de gadilire a laringelui, greturi, varsaturi, hipertensiune arteriala

554.La  un pacient cu  abdomen acut, la  care  diagnosticul nu  s-a precizat  inca, este


contraindicat sa se administreze:
a. barbiturice
b. antialgice
c. antialgice majore (morfina, mialgin)

555.Prezenta contracturii abdominale pe toata  aria abdomenului, formand asa  zisul


" abdomen de lemn" , se intalneste in:
a. ocluzia intestinala
b. apendicita acuta
c. ulcerul duodenal perforat

556.Daca un bolnav se prezinta in urgenta, avand o durere violenta  in epigastru, ca
o lovitura de pumnal, cu iradiere in hipocondrul drept, paloare, lipotimie, accelerarea
pulsului, imobilitatea respiratiei in etajul abdominal superior, ne gandim la:
a. pancreatita acuta
b. apendicita acuta perforata
c. ulcer gastro- duodenal perforat

557.In cazul unui abdomen acut chirurgical, cu semne de peritonita instalate,
interventia chirurgicala este obligatoriu sa se practice in:
a. 10-12 ore de la instalarea semnelor de peritonita
b. 5-6 ore de la instalarea semnelor de peritonita
c. 8-10 ore de la instalarea semnelor de peritonita

558.Un abdomen acut chirurgical cu sediul durerii juxtapubian arata o perforatie a:
a. stomacului si duodenului
b. uterului
c. intestinului mezenterial si colonului
559.In apendicita acuta perforata durerea este:
a. violenta, cu prezenta " abdomenului de lemn"
b. violenta, generalizata de la inceput in intreg abdomenul
c. initiala in fosa iliaca dreapta, brusca, violenta

560.In ulcerul gastric si duodenal perforat, este caracteristica :
a. durerea epigastrica de intensitate deosebita "ca o lovitura de pumnal", urmata
de rigiditatea abdomenului "de lemn"
b. durerea epigastrica de intensitate medie, insotita de rigiditatea abdomenului
"de lemn"
c. durerea insidioasa localizata in hipocondrul drept, cu iradiere in epigastru

URGENTELE RENALE SI UROLOGICE

561. La pacientul cu insuficienta renala acuta este contraindicata:
a.fortarea diurezei prin administrarea de lichide abundente;
b.corectarea dezechilibrului electrolitic fara rezultate de laborator;
c.combaterea varsaturilor .

562 . In insuficienta renala acuta diureza este :
a.sub 400ml urina/zi;
b.sub 50ml urina/zi;
c.peste 1000ml urina/zi.

563. Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta cauze postrenale in producerea
insuficientei renale acute?
a.calculoza ureterala bilaterala;
b.tumorile de vecinatate afectand ambele uretere;
c.glomerulonefrita

564 .In cazurile in care in insuficienta renala acuta diureza este pastrata, deficitul
calitativ consta in:
a.hematurie;
b.izostenurie;
c.hipostenurie.

565 ..Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru o insuficienta
renala acuta?
a.oligo-anuria;
b.alterarea echilibrului hidroelectrolitic si acido-bazic;
c.hematuria.
566 .Corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice si acido-bazice in I.R.A. se face
cu :
a.bicarbonat de sodiu in acidoza metabolica ;
b.clorura de sodiu in deshidratarea extracelulara ;
c.diuretice in deshidratarea extracelulara .

567.Conduita de urgenta la pacientul in stare de colica renala consta in
administrarea de:
a.ceaiuri diuretice si ape minerale 2000 - 3000 ml/24 ore ;
b.analgezice antispastice, la indicatia medicului ;
c.antiinflamatoare.

568 .In colica renala, principalele semne sunt :
a.durere, disurie, hematurie, meteorism ;
b.hipertensiune, poliurie, durere, anxietate;
c.neliniste, tenesme vezicale, varsaturi, uneori febra moderata .

569 ..Colica renala este :
a.un sindrom dureros acut, paroxistic, de obicei apiretic;
b.un sindrom provocat de spasmul cailor urinare excretoare superioare,
insotit de agitatie si iradieri uretero-vezico-genitale;
c.imposibilitatea evacuarii vezicii urinare .

570. Interventiile asistentei medicale pentru calmarea durerii in colica renala, sunt :
a. aplicatii locale de caldura pe zona de maxima durere;
b. aplicarea alternativa de comprese reci si calde in regiunea lombara;
c. administrarea de analgezice-antispastice la indicatia medicului .

571. Starea de coma se defineste astfel:


a.pierderea partiala sau totala a constientei;
b. pierderea partiala sau totala a constientei cu alterarea functiilor vitale;
c. pierderea partiala sau totala a constientei ,motilitatii,sensibilitatii cu conservarea celor mai
importante functii vegetative.

572. Coma diabetica poate fi declansata de:
a.efort fizic prelungit
b.oprirea sau diminuarea nejustificata a tratamentului cu insulina
c.consum de alcool

573.Semnele majore din coma diabetica sunt:
a.respiratie Kussmaul, deshidratare globala, tulburari de cunostinta (coma
calma)
b.agitatie psihomotorie
c.cefalee, anxietate
574.Primul gest terapeutic, atunci când diferentierea dintre coma
hipoglicemica si coma diabetica este greu de facut, consta în:
a.administrarea de 20 - 30 ml glucoza hipertonica
b.recoltarea probelor de laborator
c.administrarea i.v. a 20 UI insulina rapida

575.Coma diabetica este totdeauna precedata de o faza prodromala caracterizata
clinic prin:
a.polipnee cu halena acetonica
b.anorexie totala însotita de greturi, varsaturi
c.deshidratare totala

576.Pe lânga cele trei semne majore, pacientul cu coma diabetica mai poate
prezenta:
a. dureri abdominale
b.senzatie de foame
c. halena acetonica

577.Cauzele comei hipoglicemice sunt:
a.doza insuficienta de insulina
b.alimentatie insuficienta
c.eforturi fizice mari

578. Coma hipoglicemica la un pacient diabetic se diferentiaza de coma diabetica
prin:
a.absenta respiratiei de tip Kussmaul si a halenei acetonice
b.absenta fenomenelor de deshidratare
c.cresterea tensiunii arteriale

579.Coma hipoglicemica poate fi precedata de:
a.foame imperioasa
b.senzatie de greata
c.agitatie psiho-motorie

580.Semnele neurologice întâlnite în coma hipoglicemica sunt:
a.convulsii, uneori crize epileptiforme, contracturi puternice cu înclestarea gurii
b.semnul Babinski prezent bilateral
c.semnul Babinski absent, reflexe abolite

581.Tratamentul comei diabetice în spital trebuie sa fie:
a.etapizat pe ore
b.în functie de valorile ionogramei
c.strict individualizat
582 ..Socul este definit ca:
a.grava tulburare functionala a intregului organism;
b.suferinta grava a creierului cu conservarea partiala a functiilor vitale;
c.reactie organica post-agresiva decompensata.

583 ..Obiectivul principal al tratamentului in soc este:
a.combaterea insuficientei cardiovasculare;
b.restabilirea perfuziei organice a tesuturilor;
c.combaterea hipoxiei cerebrale.

584.Clasificarea etiologica a socului este urmatoarea:
a.hipovolemic, cardiogen, toxico- septic, anafilactic, neurogen;
b.cardiogen, hemoragic, septicemic, toxic, anafilactic, psihogen;
c.hipovolemic, cardiogen, neurogen, infectios, anafilactic.

585 .Care dintre urmatoarele semne nu fac parte din tabloul clinic al socului:
a.bradipnee superficiala;
b.hipertermia;
c.facies palid, buze uscate si cianotice.

586 .Conduita de urgenta in socul traumatic cuprinde :
a.inlaturarea factorului socogen;
b.combaterea durerii;
c.evaluarea rapida a leziunilor.

587 . Pretratamentul socului se aplica:
a.la locul accidentului si pe timpul transportului ;
b.numai in unitati U.P.U si T.I. ;
c.imediat dupa agresiune, cand nu se manifesta semne de gravitate;

588 . Refacerea volemiei in socul traumatic se face cu :
a.Dextran 70 cu timp de injumatatire 8-12 ore;
b.Dextran 40 cu timp de injumatatire 6-8 ore ;
c.preparate de gelatina.

589 .Punctionarea unei vene cu ac  de mare calibru este un gest de mare urgenta
deoarece :
a.scade tensiunea venoasa prin hemoragie masiva ;
b.este necesara mentinerea unei cai venoase libere ;
c.in etapa decompensata a socului venele se colabeaza si se
punctioneaza greu.

590. Terapia analgetica in soc :
a.sedeaza bolnavul ;
b.inlatura frica si agitatia ;
c.nu preintampina decompensarea socului.
591. Socul septic este provocat indeosebi de :
a.preexistenta altor leziuni ;
b.stafilococi, enterococi ;
c.Neisserii, Clostridium.

592. Stadiul I al socului septic se caracterizeaza prin :
a. hipertermie, hipotensiune arteriala, tahicardie, tahipnee, anxietate;
b. hipotermie, prabusirea tensiunii arteriale, tulburari metabolice,cianoza;
c. soc hiperdinamic, compensat, tegument uscat si cald.

593.In socul anafilactic intubatia orotraheala se practica în caz de:
a.asfixie
b.spasm laringian
c.bronhospasm prelungit

594.In raport cu gravitatea socului apar urmatoarele semne:
a.tensiunea arteriala scade
b.pulsul se accelereaza
c.pupilele sunt micsorate

595.Prevenirea socului anafilactic se poate face prin:
a.testarea sensibilitatii la substantele iodate, antibiotice
b.anamneza corecta a bolnavilor
c.administrarea de antihistaminice de sinteza (Romergan, Feniramin)

596.Socul anafilactic survine cel mai frecvent in urmatoarele circumstante etiologice:


a. alergie medicamentoasa;
b.intepatura de insecta;
c. aritmie cardiaca severa .

597.Pentru puctionarea unei vene, garoul se strange pana cand:
a.pulsul radial ramane perceptibil;
b.pulsul nu se mai simte;
c.circulatia venoasa se opreste complet

598.Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces prin intermediul unui ac de punctie:
a.intr-o vena
b.intr-o artera
c.in cavitatea pericardica

599.Scopul explorator a-l punctiei venoase consta in:


a.administrarea unor medicamente
b.executarea transfuziei de sange sau derivate ale sangelui
c.recoltarea sangelui pentru examene de laborator
600.Locul punctiei arteriale poate fi:
a.artera femurala,artera humerala,artera radiala,artera cubitala;
b.artera femurala,artera aorta,artera radiala;
c.artera pulmonara,artera humerala,artera femurala;

601.Toracocenteza reprezintă puncţia:


a.cavităţii peritoneale;
b.cavităţii pericardice;
c.cavităţii pleurale.

602.Toracocenteza efectuată în scop terapeutic se face pentru:


a. evacuarea unei colecţii de lichid pleural;
b. introducerea unor medicamente în cavitatea pleurală;
c. stabilirea prezenţei unei colecţii de lichid pleural.

603. Accidentele toracocentezei sunt următoarele, cu excepţia:


a. lipotimiei şi colapsului;
b. hematemezei;
c. pneumotoraxului.

604. Paracenteza abdominală reprezintă:


a. pătrunderea cu ajutorul unui trocar în cavitatea peritoneală;
b. pătrunderea cu un ac în cavitatea pleurală;
c. pătrunderea cu un ac într-un organ parenchimatos.

605. Paracenteza abdominală se efectuează:


a. în fosa iliacă stângă, linia Monroe - Richter;
b. în fosa iliacă dreaptă;
c. la mijlocul liniei dintre ombilic şi simfiza pubiană.

606. Puncţia pericardica se efectuează în scop terapeutic pentru:


a. stabilirea naturii lichidului;
b. evacuarea lichidului acumulat;
c. introducerea substanţelor medicamentoase.

607. Accidentele puncţiei pericardice sunt următoarele, cu excepţia:


a. pătrunderii acului în miocard;
b. şocului pericardic;
c. edemului pulmonar acut.

608. Punctia rahidiană se execută în scop terapeutic pentru:


a. decomprimarea în cursul sindromului de hipertensiune intracraniana;
b. introducerea de substanţe medicamentoase, anestezice;
c. recoltarea LCR şi executarea mielografiilor.
609. Accidentele puncţiei rahidiene sunt:
a.ameţeli, tulburări vizuale, cefalee, greaţă, vărsături;
b.contractarea feţei, gâtului sau a unuia din membre;
c. paralizie prin atingerea nervului sciatic

610. Pentru efectuarea puncţiei rahidiene, în funcţie de starea generală, pacientul se aşează în
poziţie:
a. spate de pisică;
b. decubit dorsal;
c. pleurostotonus.

611. Puncţia articulară este indicată în:


a. artrite acute şi cronice, serofibrinoase şi purulente;
b. hemartroza;
c. coxartroza.

612. După puncţia articulară se recomandă:


a. mobilizarea cât mai precoce a articulaţiei puncţionate;
b. imobilizarea articulaţiei în poziţie fiziologică timp de două-trei zile;
c. nu necesită îngrijire specială.

613. Puncţia osoasă se efectuează în scop explorator pentru:


a. stabilirea structurii compoziţiei măduvei;
b. studiul elementelor figurate ale sângelui în diferite faze ale dezvoltării lor;
c. efectuarea transfuziilor de sânge intraosoase.

614. Locul puncţiei osoase este:


a. sternul;
b. creasta iliacă;
c. tibia, calcaneul.

615. Accidentele puncţiei osoase sunt următoarele, cu excepţia:


a. hemoragie şi hematom;
b. perforarea lamei posterioare a sternului;
c. edem pulmonar acut.

616. Pentru puncţia vezicii urinare, pacientul este aşezat în poziţie:


a. decubit lateral drept;
b. decubit lateral stâng;
c. decubit dorsal, cu o pernă tare sub bazin.

617. Accidentele puncţiei vezicii urinare sunt:


a. puncţie negativă;
b. hemoragie intravezicală;
c. hematemeza.
618. Pentru efectuarea puncţiei hepatice, pacientul se aşează în poziţie:
a. decubit dorsal
b. decubit lateral stâng, cu mâna dreaptă sub cap
c. decubit lateral drept.

619. Pentru efectuarea puncţiei renale, pacientul se aşează în poziţie:


a. decubit lateral stâng;
b. decubit ventral cu o pernă tare (sac de nisip) aşezată sub abdomen;
c. decubit lateral drept.

620. După punctia hepatică, pacientul se aşează în poziţia:


a. decubit lateral drept;
b. decubit lateral stâng;
c. decubit dorsal.

621. Recoltarea sângelui capilar pentru examenul hematologic se face prin:


a. înţepare în pulpa degetului:
b. înţepare pe faţa plantară a halucelui;
c. puncţie venoasă.

622. Pentru determinarea VSH sunt necesare următoarele materiale:


a. seringă de 2 ml uscată;
b. citrat de sodiu 3,8%;
c. recipient special vacutainer.

623. Recoltarea sângelui pentru examenele biochimice se face prin:


a. puncţie venoasă - dimineaţa, bolnavul fiind ,”â jeune”;
b. înţepare în pulpa degetului;
c. ambele.

624. Recoltarea sângelui pentru examene bacteriologice se face:


a. când se suspectează o bacteriemie;
b. când se suspectează o septicemie;
c. ori de câte ori pacientul are febră.

625. Recoltarea exsudatului faringian se face pentru:


a. depistarea purtătorilor sănătoşi de germeni;
b. depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui;
c. depistarea unor afecţiuni digestive.

626. Pentru recoltarea exsudatului faringian avem nevoie de următoarele materiale cu excepţia:
a. eprubetă cu tampon faringian sau ansă de platină:
b. spatulă linguală;
c. seringă şi ace de unică folosinţă.
627. Recoltarea urinei pentru urocultură se face:
a. la jumătatea micţiunii;
b. prin sondaj vezical;
c. din urina colectată timp de 24 h.

628. Recoltarea urinei pentru urocultură se face:


a. înainte de administrarea antibioticelor;
b. concomitent cu administrarea antibioticelor;
c. ambele.

629. Pentru efectuarea sondajuiui gastric avem nevoie de:


a. sonda gastrică Faucher;
b. sonda duodenală Einhorn;
c. sonda Metras.

630. Prezenţa sondei în stomac este indicată de marcajul acesteia citit la arcada dentară astfel:
a. la 40-50 cm;
b. la 60 cm;
c. la 70-75 cm

631. Sondajul duodenal efectuat în scop terapeutic se face pentru:


a. drenarea căilor biliare;
b. alimentaţie artificială;
c. evidenţierea unor boli parazitare ale duodenului sau căilor biliare.

632. Pentru drenarea căilor biliare prin tubaj duodenal pacientul este aşezat în poziţie:
a. decubit dorsal;
b. decubit lateral stâng;
c. decubit lateral drept.

633. Sondajul vezical efectuat în scop explorator se face pentru:


a. recoltarea unei cantităţi de urină pentru examenul de laborator;
b. depistarea unor modificări patologice ale uretrei şi vezicii urinare;
c. evacuarea conţinutului (când aceasta nu se face spontan).

634. Complicaţiile imediate ale sondajului vezical la barbat sunt:


a. lezarea traumatică a mucoasei uretrale:
b. crearea unei căi false prin forţarea sondei;
c. infecţioase, prin introducerea germenilor patogeni prin manevre şi instrumente nesterile.

635. Spălătura gastrică este indicată în:


a. intoxicaţii alimentare sau cu substanţe toxice;
b. pregătirea preoperatorie în intervenţiile de urgenţă;
c. ulcer gastric în perioada dureroasă.
636. Spălătura gastrică este contraindicată în:
a. intoxicaţii cu substanţe caustic
b. hepatite cronice, varice esofagiene;
c. staza gastrică însoţită de procese fermentative.

637. Efectuarea clismelor în scop evacuator se face pentru:


a. evacuarea conţinutului intestinului gros;
b. pregătirea pentru intervenţii chirurgicale asupra rectului;
c. pregătirea pacientului pentru examinari(rectoscopie,irigoscopie).

638. Pentru efectuarea clismei înalte canula se introduce:


a. 10-20 cm;
b. 30-40 cm;
c. 5-6 cm.

639. Pentru a nu produce escare ale mucoasei rectale, tubul de gaze se menţine maximum:
a. 3 h;
b. 2h;
c. 4 h.

640. Administrarea medicamentelor pe cale orală se face pentru obţinerea următoarelor efecte
locale:
a. favorizarea cicatrizării ulceraţiilor mucoasei digestive;
b. protejarea mucoasei gastrointestinale;
c. înlocuirea fermenţilor digestivi (când aceştia lipsesc).

641. Este contraindicată administrarea medicamentelor pe cale orală atunci când:


a. medicamentul este inactivat de secreţiile digestive;
b. medicamentul prezintă proprietăţi iritante asupra mucoasei gastrice;
c. pacientul refuză medicamentul.

642. Administrarea medicamentelor pe cale rectală este indicată la:


a. pacienţii cu tulburări de deglutiţie
b. pacienţii operaţi pe tubul digestiv superior sau cu intoleranţă digestivă;
c. pacienţii operaţi pe anus şi rect.

643. Pe cale respiratorie se administrează medicamente sub formă de:


a. gaze sau substanţe gazeificate;
b. lichide fin pulverizate sau sub formă de vapori;
c. pulberi fine.

644. Administrarea medicamentelor pe cale respiratorie se face pentru:


a. decongestionarea mucoasei căilor respiratorii;
b. îmbogăţirea în oxigen a aerului inspirat;
c.fluidificarea sputei.
645. Pe suprafaţa mucoaselor se pot administra medicamente sub formă de:
a. soluţii;
b. mixturi;
c. unguente.

646. Pentru aplicarea unguentelor în fundul de sac conjunctival şi pe marginea pleoapelor folosim:
a. ansă de platină;
b. baghetă de sticlă lăţită, acoperită cu un tampon de vată;
c. tampon montat pe o sondă butonată, comprese sterile.

647. Administrarea medicamentelor pe cale parenterală are următoarele avantaje:


a. dozarea exactă a unui medicament ce ajunge în sânge;
b. obtinerea unui efect rapid;
c. posibilitatea administrării medicamentelor bolnavilor inconştienţi.

648. Prin injecţia subcutanată se pot introduce în organism:


a. substanţe medicamentoase izotonice lichide nedureroase;
b. substanţe medicamentoase hipertonice;
c. substanţe medicamentoase uleioase.

649. Locurile de elecţie ale injecţiei subcutanate sunt:


a. faţa externă a braţului;
b. faţa supero-externă a coapsei;
c. regiunea deltoidiana;

650. Prin injecţia intramusculară se pot introduce în organism:


a. soluţii izotonice;
b. soluţii hipertonice;
c. soluţii uleioase

651. Locurile de elecţie ale injecţiei intramusculare sunt:


a. regiunea supero-externă fesieră;
b. faţa externă a coapsei, treimea mijlocie;
c. regiunea subclaviculară.

652. Pe cale intravenoasă se pot introduce în organism:


a. substanţe izotonice;
b. substanţe hipertonice;
c. substanţe uleioase.

653. Accidentele injecţiei subcutanate sunt următoarele, cu excepţia:


a. durere violentă prin lezarea unei terminaţii nervoase;
b. hematom prin perforarea unui vas;
c. flebalgia.
654. Accidentele injecţiei intramusculare sunt:
a. durere vie prin atingerea nervului sciatic;
b. paralizie prin înţeparea unui vas;
c. embolie prin introducerea accidentală într-un vas de sânge a unei substanţe uleioase.

655. Accidentele injecţiei intravenoase sunt următoarele, cu excepţia;


a. flebalgiei, datorită injectării prea rapide a unor substanţe iritante;
b. hematomului, prin străpungerea venei;
c. paraliziei, prin lezarea nervului sciatic.

656. Pregătirea preoperatorie se face în funcţie de:


a. felul intervenţiei şi timpul disponibil;
b. starea fiziologică a pacientului;
c. bolile însoţitoare.

657. Pregătirea preoperatorie constă în:


a. pregătirea generală;
b. pregătirea locală;
c. ambele.

658. Pregătirea generală preoperatorie constă în:


a. pregătirea psihică a pacientului;
b. asigurarea igienei personale şi a regimului dietetic:
c. monitorizarea funcţiilor vitale şi vegetative.

659. Care din următoarele manifestări de dependenţă pot amâna actul chirurgical?
a. apariţia febrei;
b. apariţia unor infecţii oto-rino-laringologice şi pulmonare;
c. anxietatea.

660. Pregătirea locală din preziua intervenţiei chirurgicale constă în:


a. pregătirea câmpului operator prin spălarea tegumentelor;
b. raderea pilozităţilor, degresarea şi dezinfectarea tegumentelor;
c. acoperirea câmpului operator.

661. În dimineaţa intervenţiei chirurgicale, asistenta are în vedere următoarele obiective:


a. întreruperea alimentaţiei cu cel puţin 12 ore înainte;
b. îndepărtarea protezelor dentare, bijuteriilor şi a lacului de unghii;
c. golirea vezicii urinare şi administrarea medicamentelor preanestezice indicate de medicul
anestezist.

662. În intervenţiile de urgenţă, asistenta realizează următoarele obiective:


a. bolnavul să fie ferit de pericole (tratamentul şocului când este cazul);
b. evacuarea conţinutului stomacului la indicaţia medicului;
c. susţinerea funcţiilor vitale şi vegetative şi recoltarea sângelui pentru examene de laborator.

663. Pregătirea specială a bolnavilor cu risc operator are ca scop:


a. corectarea deficienţelor organismului;
b. restabilirea echilibrului hidro-electrolitic şi acido-bazic;
c. prevenirea complicaţiilor ce pot apărea intra- şi postoperator.

664. Îngrijirile postoperatorii se acordă în funcţie de:


a. natura intervenţiei;
b. complicaţiile survenite intraoperator;
c. felul anesteziei şi starea generală a pacientului.

665. Îngrijirile postoperatorii au drept scop:


a. restabilirea funcţiilor organismului;
b. asigurarea cicatrizării normale a plăgii;
c. prevenirea complicaţiilor.

666. In vederea instalării pacientului la pat, asistenta pregăteşte


a. salonul şi patul;
b. materiale pentru reanimarea postoperatorie şi supravegherea pacientului;
c. nu sunt necesare pregătiri speciale.

667. Pacientul operat cu anestezie generală se aşază la pat până la trezire în poziţie:
a. decubit dorsal, cu capul întors într-o parte;
b. decubit lateral;
c. semişezând.

668. Îngrijirile imediate constau în:


a. supravegherea faciesului şi a comportamentului;
b. supravegherea funcţiilor vitale;
c. supravegherea pansamentului, evacuarea vezicii.

669. Apariţia cianozei postoperator imediat indică:


a. insuficienţa respiratorie;
b. insuficienţa circulatorie;
c. ambele.

670. Îngrijirile acordate în primele două zile după intervenţia chirurgicală constau în:
a. supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative pentru prevenirea complicaţiilor (şoc, hemoragii);
b. asigurarea igienei şi a alimentaţiei;
c. urmărirea reluării tranzitului intestinal (eventual clisma evacuatorie)

671. Menţinerea hipertermiei în ziua a treia de la intervenţia chirurgicală indică apariţia unei
complicaţii infecţioase ca:
a. limfangita;
b. infecţia la nivelul plăgii operatorii;
c. complicaţii infecţioase pulmonare sau urinare.

672. Apariţia dispneei asociată cu cianoza în a treia zi indică:


a. o complicaţie pulmonară infecţioasă;
b. atelectazia datorată obstruării unei bronhii cu un dop de mucus;
c. ambele.

673. După reluarea tranzitului intestinal, în ziua a treia bolnavul va fi alimentat cu:
a. piureuri, iaurt;
b. carne, legume, pâine;
c. alimentele preferate.

674. După rahianestezie, pacientul se transportă în poziţie:


a. decubit lateral;
b. decubit dorsal, cu capul întors lateral;
c. Trendelenburg.

675. Pacientul operat cu rahianestezie cu soluţii izotone va fi instalat la pat în poziţie:


a. decubit dorsal, fără pernă;
b. decubit lateral;
c. proclivă.

676.Ce este dezinfecţia?


a. Metoda de îndepărtare şi distrugere a microbilor de pe piele, plăgi, obiecte şi din încăperi
b. De distrugere a paraziţilor de pe obiecte
c. De distrugere a insectelor transmiţătoare de boli

677. Îndepărtarea şi distrugerea microorganismelor cu ocazia activităţii de curăţenie şi dezinfecţie,


se numeşte:
a. Dezinsecţie
b. Decontaminare
c. Deratizare

678. Următoarele reguli fundamentale trebuie respectate în utilizarea produselor de curăţare şi


dezinfecţie:
a. Utilizarea ambalajelor alimentare (cutii, flacoane) pentru stocarea provizorie a produselor de
întreţinere a curăţeniei şi dezinfecţiei
b. Se interzice amestecul produselor
c. Se respectă toate recomandările producătorului

679. Care din următorii termeni poate fi definit ca absenţa tuturor microbilor?
a. Steril
b. Curat
c. Dezinfectat

680. Dezinfecţia se clasifică pe 4 nivele:


a. dezinfecţie de nivel scăzut, intermediar, înalt, foarte înalt
b.dezinfecţie superficială de nivel scăzut, înalt, foarte înalt
c.dezinfecţie de nivel scăzut, intermediar, înalt, sterilizare chimică

681.În cazul unui accident prin înţepare :


a. Se presează tegumentul pentru a provoca cât mai mult timp sângerarea
b. Este interzisă provocarea sângerării pentru a nu favoriza difuzarea agentului microbian prin
crearea de microleziuni

682. Sterilizarea chimică realizează distrugerea microorganismelor:


a. A tuturor microorganismelor în formă vegetativă
b. A unui număr mare de spori
c. Ambele

683. Dezinfecția prin mijloace fizice sunt:


a. Dezinfecția prin căldură uscată
b. Dezinfecția prin căldură umedă
c. Dezinfecția cu raze ultraviolet

684. Dezinfecția prin mijloace chimice se realizează :


a. prin utilizarea de produse biocide
b. produse nebiocide
c. utilizarea produselor de uz casnic

685. Biocidele încadrate în tipul I de produs sunt utilizate petru:


a. dezinfecţia igienică a mâinilor prin spălare
b. dezinfecţia suprafeţelor
c. dezinfecţia igienică a mâinilor prin frecare
d. dezinfecţia pielii intact

686.Biocidele încadrate în tipul II de produs sunt utilizate pentru:


a. dezinfecția pielii intacte
b. dezinfecția suprafețelor
c. dezinfecția dispozitivelor medicale
d. dezinfecția lenjeriei

687. Soluția chimică de sterilizare nu se va folosi mai mult de:


a. 72 de ore
b. 48 de ore
c. 24 de ore

688. Numărul maxim de proceduri, cicluri de sterilizare este de :


a. 25 de cicluri
b. 30 de cicluri
c. 45 de cicluri

689.Etapele dezinfecției sunt:


a. dezinfecția de nivel scăzut, urmată de curățare în funcție de suportul ce urmează să fie tratat
b. dezinfecția de nivel dorit, în funcție de suportul ce urmează să fie tratat
c. clătirea

690.Termenul de antiseptic se utilizează pentru:


a. produsele destinate dezinfecției tegumentului
b. produsele destinate dezinfecției mâinilor
c. produsele destinate dezinfecției suprafețelor

691. Criteriile de utilizare și păstrare corectă a produselor antiseptice sunt următoarele:


a. se respectă întocmai indicațiile de utilizare de pe eticheta produsului
b. se respectă concentrația și timpul de contact precizate în autorizația produsului
c. pe flacon se notează data deschiderii și data limită până la care produsul poate fi utilizat
d. la fiecare utilizare flaconul trebuie deschis și închis corect
e. este interzisă atingerea gurii flaconului,pentru a nu se contamina
f. este interzisă recondițonarea flaconului
g. este interzisă amestecarea , precum și utilizarea succesivă a două produse antiseptice diferite

692. Antisepticul pentru suprafeţele cutanate sărace în glande sebacee, se aplică:


a. înainte de efectuarea injecţiilor şi puncţiilor venoase, cu un timp de acţiune de 15 secunde
b. înainte de efectuarea puncțiilor articulației , cavităților corpului și organelor cavitare , micilor
intervenții chirurgicale ,cu un timp de acțiune de minimum un minut
c. înainte de efectuarea injecțiilor și puncțiilor venoase, cu un timp de acțiune de 5 secunde

693.Antisepticul se aplică pentru suprafețele cutanate bogate în glande sebacee se aplică:


a. înaintea tuturor intervențiilor chirurgicale se aplică de mai multe ori pe zona care urmează să fie
incizată, menținându-se umiditatea acestuia , cu un timp de acțiune de minimum 10 minute
b. înaintea tuturor intervențiilor chirurgicale se aplică o singură dată pe zona care urmează să fie
incizată, menținându-se umiditatea acestuia , cu un timp de acțiune de minimum 5 minute

694.Dezinfeția igienică a mâinilor prin frecare sau dezinfecția igienică a mâinilor prin spălare se
face :
a. după contactul cu un pacient izolat septic
b. după orice contact accidental cu sângele sau alte lichide biologice
c. după toate manevrele potențial contaminante
d. înainte și după îngrijirea plăgilor

695.Criteriile de utilizare și păstrare corectă a produselor dezinfectante sunt:


a. să respecte indicațiile de utilizare de pe eticheta produsului
b. să respecte concentrația și timpul de contact
c. se pot amesteca două produse dezinfectante diferite
d. se notează pe flacon data preparării soluției respective
e. nu se respectă durata de utilizare a soluțiilor de lucru
f. se păstrează în diferite ambalaje ( flacoane, cutii)

696.La prepararea și utilizare soluțiilor dezinfectante sunt necesare:


a. cunoșterea exactă a concentrației de lucru în funcție de suportul supus dezinfecției
b. folosirea de recipiente uzate
c. utilizare soluțiilor de lucru după expirarea perioadei de stabilitate

697. În fiecare încăpere în care se efectuează operațiuni de curățare și dezinfecție trebuie să existe
în
mod obligatoriu un grafic zilnic orar , în care personalul responsabil va înregistra:
a. tipul operațiunii
b. ora de efectuare
c. semnătura
d. data preparării soluției de lucru și timpul de acțiune, concentrația
e. ziua de efectuare , fără precizarea orei

698. Suprafețele, instrumentarul și echipamentele critice sunt:


a. instrumentarul chirurgical
b. termomentrele
c. dispozitivele intravasculare
d. acele și seringile

699.Suprafețele, instrumentarul și echipamentele semicritice sunt:


a. trusele pt. asistență la naștere
b. câmpuri operatorii
c. specul nazal
d. cateterele urinare

700.Suprafețele, instrumentarul și echipamentele noncritice sunt:


a. stetoscopul
b. laringoscoapele
c. masca de oxigen
d. manșeta de la tensiometru
701.Înainte de a fi supuse dispozitivele medicale și materialele , care urmează să fie sterilizate
trebuie
să fie:
a. curățate
b. dezinfectate
c. numai dezinfectate

702.Sterilizarea se realizează prin:


a. metode fizice
b. abur sub presiune
c. căldură uscată
d. metode combinate fizico – chimice
e. flambarea

703.În Registrul de sterilizare chimică se va completa obligatoriu:


a. produsul utilizat și concentrația de lucru
b. data și ora preparării soluției de lucru
c. ora începerii fiecărei ciclu de sterilizare
d. lista dispozitivelor medicale sterilizate la fiecare procedură
e. ora terminării fiecărei ciclu de sterilizare
f. numele și semnătura persoanei care a efectuat sterilizarea

704.Un ciclu complete de sterilizare se realizează la :


a. 180 0 C , timp de 60 minute
b. 1340 C, timp de 3,5 minute
c. 160 0 C, timp de 120 minute

705.Durata menținerii sterilității materialelor ambalate în cutii metalice perforate sau în casolete cu
colier este:
a. 36 de ore
b. 48 de ore
c. 24 de ore de la sterilizare
d. 24 de ore de la sterilizare , cu condiția menținerii cutiilor și casoletelor închise

706.În registrul de evidență a sterilizării se notează:


a. numărul șarjei și conținutul pachetelor
b. data și ora de debut și sfârșit ale ciclului
c. temperatura la care s-a efectuat sterilizarea
d. rezultatul indicatorilor fizico – chimici
e. semnătura persoanei responsabile cu sterilizare

707.Infecția nosocomială este.


a. infecția contractată în unități sanitare cu paturi
b. o boală infecțioasă pentru care nu există dovada epidemiologică a contractării în timpul
spitalizării
c. o boală infecțioasă pentru care există dovada epidemiologică a contractării în timpul actului
medical sau manevrelor medicale

708.Conceptul Precauțiunilor Universal se raferă la :


a. la măsurile care se aplică în vederea transmiterii HIV
b. la măsurile care se aplică în vederea transmiterii VHB
c. la măsurile care se aplică în vederea transmiterii VHC
d. alți agenți microbieni cu cale de transmitere sanguină

709.Scopul aplicării Precauțiunilor Universale :


a. prevenirea transmiterii infecțiilor cu cale de transmitere sanguină
b. prevenirea transmiterii infecțiilor cu cale de transmitere digestivă
c. prevenirea transmiterii infecțiilor cu cale de transmitere aerogenă

710.Toți pacienții se consideră potential infectați cu:


a. Clostridium Difficile
b. HIV
c. HVB
d. HCV
e. alți agenți microbieni cu cale de transmitere sanguină

711.Reguli de bază în aplicarea Precauțiunilor Universale:


a. Consideră toți pacienții potential infectați
b. Consideră că sângele sunt contaminate cu HIV, HBV, HCV
c. Consideră că acele și alte obiecte folosite sunt necontaminate după utilizare

712. Aplicarea Precauțiunilor Universale se referă la :


a. utilizarea echipamentului de protecție adecvat
b. utilizarea echipamentului de proteție complet
c. utilizarea echipamentului de protecție corect

713. Categorii de bariere utilizate pentru aplicarea PU sunt:


a. mănuși
b. halate
c. șorțuri, bluze impermeabile
d. măști

714.Spălarea mâinilor se face:


a. La intrarea la serviciu și la părăsirea locului de muncă
b. La intrarea și la ieșirea din salonul de bolnavi
c. Înainte și după aplicarea unui tratament
d. După îmbrăcare mănușilor de protecție

715.Metode de prevenire a Accidentelor și a altor tipuri de expunere profesională:


a. Reducerea de manevre parenterale la minimum necesar
b. Necolectarea imediat după utilizare a obiectelor înțepătoare tăietoare în containere rezistente
c. Recapișonarea acelor după utilizare

716.În caz de expunere cutanată:


a. se spală imediat locul cu apă și săpun
b. se utilizează un antiseptic
c. alcool 700
d. se provoacă sângerarea

717.În caz de expunere a mucoaselor:


a. spălare abudentă timp de 5 minute cu apă
b. spălare abudentă timp de 5 minute cu ser fiziologic
c. se utilizează un antiseptic

718.Deșeurile periculoase sunt :


a. Deșeurile asimilabile celor menajere
b. Deșeurile anatomo-patologice şi parti anatomice
c. Deşeuri infecţioase
d. Deșeuri înţepătoare-tăietoare
e. deşeuri chimice si farmaceutice   

719.Deșeurile înțepătoare – tăietoare sunt:


a. Ace, catetere
b. Sticlărie spartă
c. Lame de bisturiu
d. Seringi fără ac

720.Deșeurile infecțioase sunt:


a. Recipiente care au conținut sânge sau alte fluide biologice
b. Seringă cu ac
c. Câmpuri operatorii
d. Pansamente contaminate

721.Deșeuri ale căror colectare nu fac obiectul unor măsuri special:


a. Îmbrăcăminte necontaminată
b. Ace, catetere
c. Aparate gipsate necontaminate

722.Codurile de culori în care se colectează deșeurile medicale sunt:


a. Galben pentru deșeurile medicale nepericuloase
b. Negru pentru deșeurile periculoase
c. Galben pentru deșeurile medicale periculoase

723. Cutiile prevăzute în interior cu saci din polietilenă, cât şi sacii sunt marcaţi şi etichetaţi cu
următoarele informaţii:
a. data începerii utilizării recipientului pe secţie
b. secţia care au folosit recipientul
c. persoana responsabilă cu manipularea lor
d.data umplerii definitive

724 .Durata stocării temporare deşeurilor medicale infecţioase în incintele unităţilor medicale nu
poate să depăşească un interval de:
a. 48 de ore, cu excepţia situaţiei în care deşeurile sunt depozitate într-un amplasament prevăzut cu
sistem de răcire care să asigure constant o temperatură mai mică de 4°C
b. 24 de ore
c. Maximum 7 zile

725. Transportul deşeurilor medicale periculoase în incinta unităţii în care au fost produse se face :
a. pe un circuit separat de cel al pacienţilor şi vizitatorilor
b. pe un circuit comun cu transportul materialelor sterile
c. pe un circuit comun cu transportul alimentelor

726.Deşeurile asimilabile celor menajere, inclusiv resturile alimentare, provenite de la bolnavii din
spitalele/secţiile de boli contagioase, sunt tratate ca:
a. Deşeuri infecţioase
b. Deșeuri menajere
c. Deșeuri nepericuloase

727.Durata pentru transportul şi eliminarea finală a deşeurilor medicale infecţioase nu trebuie să


depăşească:
a. 24 de ore
b. 48 de ore
c. 72 de ore

728. Dezinfectia este procesul prin care are loc:


a. distrugerea microorganismelor patogene sau nepatogene de pe orice suprafata
b. indepartarea materiei organice sau anorganice de pe suprafete sau obiecte
c. distrugerea tuturor microorganismelor patogene sau nepatogene inclusiv cele aflate in stare
vegetativa de pe obiectele inerte contaminate

729. Curatenia se efectueaza:


a. intotdeauna inainte de efectuarea dezinfectiei
b. cand suportul de tratat prezinta materii organice se realizeaza dupa dezinfectia acestuia
c. cu dezinfectanti in lipsa detergentilor

730. Intretinerea ustensilelor folosite pentru efectuarea curateniei se face:


a. zilnic, dupa fiecare operatiune de curatare si la sfirsitul zilei de lucru
b. o data pe zi
c. la sfirsitul zilei de lucru

731. In cadrul protocolui de asigurare a ingrijirilor de urgenta in caz de expunere percutana ,


masurile de urmat vor fi, cu exceptia :
a. se spala imediat locul cu apa si sapun, se clateste, se utilizeaza un antiseptic
b. se spala imediat locul cu apa si sapun, se dezinfecteaza, se produce o microsangerare, se
dezinfecteaza din nou
c. spalarea abundenta timp de 5 minute cu ser fiziologic sau apa in cazul absentei acestuia

732. Regulile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera :


a. pacientii potential infectati
b. sangele, alte fluide biologice si tesuturile contaminate cu HIV, HBV, HCV
c. considera ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate chiar daca nu au
venit in contact cu pacientul

733. In cazul in care eticheta produsului dezinfectant s-a pierdut:


a. produsul se foloseste in continuare , daca avem siguranta ca in flacon se afla dezinfectantul
respectiv
b. produsul nu se mai foloseste
c. produsul se foloseste, dar se pune intr-un alt flacon etichetat.

734. Persoanele care efectueaza operatiuni de curatare si dezinfectie trebuie sa cunoasca:


a. denumirea dezinfectantului utilizat, concentratia de lucru si timpul de actiune
b. numele producatorului dezinfectantului, denumirea dezinfectantului utilizat, data prepararii
solutiei de lucru, timpul de actiune si concentratia de lucru
c. denumirea dezinfectantului utilizat, data prepararii solutiei de lucru , timpul de actiune si
concentratia de lucru

735. Cum se proceseaza plostile,olitele, urinarele, dupa folosire:


a. golire, curatare, dezinfectie de nivel inalt ,uscare in locuri special amenajate
b. golire, imersie intr-un dezinfectant de nivel mediu, curatare, dezinfectie de nivel inalt uscare in
locuri special amenajate
c. golire, imersie intr-un dezinfectant de nivel scazut, curatare, dezinfectie de nivel mediu uscare in
locuri special amenajate

736. Procesul de curatare se realizeaza:


a. cu solutii dezinfectante
b. cu detergenti, produse de intretinere si produse de curatat
c. cu antiseptice, cu detergenti, produse de intretinere si produse de curatat

737. Dezinfectia in focar se practica :


a. dupa curatare riguroasa
b. inainte de instituirea masurilor de curatare
c. ambele variante sunt corecte.

738. Factorii care influenteaza dezinfectia sunt:


a. stabilitatea solutiilor de lucru
b. concentratia substantei dezinfectante
c. presiunea atmosferica
739. Aplicarea Precauțiunilor Universale se referă la :
a. utilizarea echipamentului de protecție adecvat
b. utilizarea echipamentului de protecție apretat
c. utilizarea echipamentului de protecție corect

740. Infectia nosocomiala este :


a. infecția contractată în unități sanitare cu paturi care afecteaza pacientii
b. infecția contractată în unități sanitare cu paturi care afecteaza pacientii si personalul sanitar
c. orice boală infecțioasă pentru care există dovada epidemiologică a contractării în timpul
spitalizarii

741. Care dintre echipamentele enumerate , sunt considerate critice, dupa folosire:
a. echipamentul personalului din salile de operatie
b. echipamentul de anestezie si respiratie asistata
c. campurile operatorii

742. Criteriile de utilizare si pastrare corecta a produselor dezinfectante sunt:


a. se respecta intocmai indicatiile de utilizare de pe eticheta produsului
b. flacoanele trebuie pastrate in incaperi bine luminate si departe de surse de caldura
c. se tine cont de incompatibilitatile produsului

743. Carucioarele si targile care prezinta produse biologice de la pacienti vor fi supuse urmatoarelor
procedee:
a. curatare, apoi dezinfectie de nivel mediu sau inalt
b. dezinfectie de nivel mediu, apoi curatare
c. dezinfectie de nivel inalt, curatare, dezinfectie de nivel mediu.

744. Dezinfectia curenta si /sau terminala , efectuata numai cu dezinfectanti de nivel inalt este
obligatorie in:
a. cabinetele din ambulator
b. sectiile de neonatologie
c. sectiile de reanimare

745. In cazul unei expuneri accidentale la produse biologice, prin intepare, dupa aplicarea
protocolului de asigurare a ingijirilor de urgenta, pasii de urmat sunt :
a. se anunta medicul sef/ de garda in prima ora de la producerea accidentului
b. in termen de 24 ore se prezinta la responsabilul serviciului de supraveghere a infectiilor
nosocomiale
c. se anunta medicul de familie pentru luare in evidenta

746. Personalul responsabil cu completarea graficului orar de curatenie – dezinfectie trebuie sa


cunoasca:
a. denumirea dezinfectantului utilizat
b. numele producatorului dezinfectantului
c. concentratia de lucru si timpul de actiune
747. Spalarea mainilor este obligatorie:
a. dupa activitati administrative, gospodaresti
b. inainte si dupa efectuarea activitatii de curatenie
c. dupa imbracarea manusilor de protectie

748. Pentru realizarea unei dezinfectii eficiente se iau in considerare:


a. prezenta de material organic pe suportul de tratat
b. concentratia substantei dezinfectante
c. dimensiunile (suprafata) suportului de tratat

749. Graficul zilnic orar de curatenie – dezinfectie trebuie sa existe :


a. in fiecare incapere in care se efectueaza operatiuni de curatenie-dezinfectie
b. la intrarea in sectie
c. in fiecare sala de tratament

750. Graficul zilnic orar de curatenie – dezinfectie va fi completat, cu exceptia:


a. asistentei sefe a sectiei respective
b. oricarui personal medical sau auxiliar angajat in sectia respectiva
c. personalului responsabil cu efectuarea acestei proceduri
751. Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor se face:
a. pentru prevenirea contaminarii cu agenti microbieni
b. pentru prevenirea diseminarii agentilor microbieni
c. pentru a indeparta impuritatile

752. Care din urmatoarele afirmatii legate de dezinfectie nu este adevarata:


a. dezinfectia poate suplinii curatenia daca nu exista detergenti la nivelul departamentului
b. dezinfectia este procedura care se aplica numai dupa curatare, exceptie facand de la aceasta
regula atunci cand pe suportul tratat sunt prezente materii organice
c. dezinfectia inlocuieste sterilizarea daca concentratia substantei dezinfectante este mai mare

753. Care din urmatoarele afirmatii legate de dezinfectia igienica mainilor este adevarata:
a. se utilizeaza un produs dezinfectant
b. se face prin spalare sau frecare
c. se utilizeaza un produs antiseptic

754. Sterilizarea este operatiunea prin care are loc:


a. eliminarea microorganismelor in proportie de 99% de pe obiectele inerte contaminate
b. eliminarea microorgaismelor, inclusiv cele aflate in stare vegetativa de pe obiectele inerte
contaminate
c. eliminarea microorganismelor in proportie de 95% de pe obiectele inerte contaminate

755. Dupa folosirea manusilor:


a. se spala mai intai mainile cu manusi, se indeparteaza, se arunca in container
b. se indeparteaza, se arunca in container, se spala mainile 10-15 secunde
c se spala mai intai mainile cu manusi, se indeparteaza, se arunca in container, se spala mainile 10-
15 secunde

756. Vesela si tacamurile dupa folosire, vor fi supuse urmatoarelor procedee:


a. curatare, dezinfectie prin imersie, clatire
b. curatare si dezinfectie, amestecand detergentul cu dezinfectantul, clatire
c. ambele variante sunt corecte

757. Pavimentele, mobilierul din spital, peretii, obiectele sanitare se incadreaza in categoria:
a. critice
b. noncritice
c. semicritice

758. Produsul detergent – dezinfectant include in compozitia sa :


a. numai substante care curata
b. numai substante care dezinfecteaza
c. substante care curata si substante care dezinfecteaza

759. Produsul antiseptic are urmatoarea actiune:


a. inhiba dezvoltarea microorganismelor de pe suprafete
b. inhiba dezvoltarea microorganismelor si distruge microorganismele de la nivelul tesuturilor
c. distruge microorganismele de pe suprafete

760.Dezinfectia de tip inalt este o metoda:


a. de dezinfectie de nivel inalt care se aplica dispozitivelor medicale reutilizabile
b. de dezinfectie de nivel mediu care se aplica dispozitivelor medicale reutilizabile
c. de curatare care se aplica dispozitivelor medicale reutilizabile

761. Dezinfectia se realizeaza prin:


a. mijloace fizice – flambare, utilizarea produselor biocide
b. mijloace chimice – raze ultraviolete, utilizarea produselor biocide
c. mijloace fizice si chimice

762. Utilizarea produselor biocide reprezinta o metoda de dezinfectie prin:


a. mijloace fizice
b. mijloace chimice
c. caldura umeda

763. Biocidele incadrate in tipul I sunt utilizate pentru:


a. dezinfectia igienica a mainilor prin spalare
b. dezinfectia pielii intacte
c. dezinfectia suprafetelor

764. Biocidele incadrate in tipul II sunt utilizate pentru:


a. dezinfectia pielii intacte
b. dezinfectia suprafetelor
c. dezinfectia dispozitivelor medicale prin imersie

765. Nivelurile de dezinfectie sunt in functie de:


a. tipul de microorganisme distruse
b. numele producatorului
c. timpul de contact necesar

766. Dezinfectia igienica a mainilor se face prin spalare sau frecare utilizandu-se:
a. apa si sapun
b. apa sterila
c. un antiseptic

767. Ce este dezinfecţia:


a. metoda de îndepărtare şi distrugere a microbilor de pe piele, plăgi, obiecte şi din
încăperi
b. metoda de distrugere a paraziţilor de pe obiecte
c. metoda de distrugere a insectelor transmiţătoare de boli

768. Îndepărtarea şi distrugerea microorganismelor cu ocazia activităţii de curăţenie şi dezinfecţie,


se numeşte:
a. dezinsecţie
b. decontaminare
c. deratizare

769. Următoarele reguli fundamentale trebuie respectate în utilizarea produselor de curăţare şi


dezinfecţie:
a. utilizarea ambalajelor alimentare (cutii, flacoane) pentru stocarea provizorie a
produselor de întreţinere a curăţeniei şi dezinfecţiei
b. se interzice amestecul produselor
c. se respectă toate recomandările producătorului

770. Care din următorii termeni poate fi definit ca absenţa tuturor microbilor:
a. steril
b. curat
c. dezinfectat

771. Nivelurile de dezinfectie sunt:


a. dezinfecţie de nivel scăzut, intermediar, înalt, foarte înalt
b. dezinfecţie superficială de nivel scăzut, înalt, foarte înalt
c. dezinfecţie de nivel scăzut, intermediar, înalt

772. Metodele de dezinfectie prin mijloace fizice sunt:


a. dezinfecția prin căldură uscată
b. dezinfecția prin căldură umedă
c. dezinfecția cu biocide
773. Dezinfecția prin mijloace chimice se realizează :
a. prin utilizarea de produse biocide
b. produse nebiocide
c. utilizarea produselor de uz casnic

774. Soluția dezinfectanta de tip înalt preparata in cuve cu capac, nu se va folosi mai mult de:
a. 72 de ore de la preparare
b. 48 de ore de la preparare
c. 24 de ore de la preparare

775. Numărul maxim de proceduri, (cicluri) de dezinfectie de tip înalt este de :


a. 25 de cicluri
b. 30 de cicluri
c. 45 de cicluri

776. Toate dispozitivele medicale care urmeaza a fi sterilizate vor fi supuse urmatoarelor
proceduri :
a. dezinfectie, curatare,
b. curatare, dezinfectie, curatare
c. spalare cu detergent, dezinfectie, limpezire

777. Dezinfectia chirurgicala a mainilor se realizeaza dupa:


a. spalarea cu apa si sapun a mainilor
b. dezinfectia igienica a mainilor
c. spalarea cu apa sterila

778. Durata menținerii sterilității materialelor ambalate în cutii metalice perforate sau în casolete cu
colier este:
a. 48 de ore de la sterilizare
b. 36 de ore de la sterilizare
c. 24 de ore de la sterilizare , cu condiția menținerii cutiilor și casoletelor închise

779. La prepararea și utilizare soluțiilor dezinfectante sunt necesare:


a. cunoșterea exactă a concentrației de lucru în funcție de suportul supus dezinfecției
b. folosirea de recipiente uzate
c. utilizare soluțiilor de lucru după expirarea perioadei de stabilitate

780. Criteriile de utilizare și păstrare corectă a produselor dezinfectante sunt:


a. să respecte indicațiile de utilizare de pe eticheta produsului
b. să respecte concentrația și timpul de contact
c. se pot amesteca două produse dezinfectante diferite pentru un efect mai bun

781. Scopul aplicării Precauțiunilor Universale :


a. prevenirea transmiterii infecțiilor cu cale de transmitere sanguină
b. prevenirea transmiterii infecțiilor cu cale de transmitere digestivă
c. prevenirea transmiterii infecțiilor cu cale de transmitere aerogenă
782.Toți pacienții se consideră potential infectați cu:
a. Clostridium Difficile
b. HIV, HBV, HCV
c. Escherichia Coli

783. Categorii de bariere utilizate pentru aplicarea PU sunt:


a. mănuși
b. halate
c. prosoape de hartie

784. Suprafețele, instrumentarul și echipamentele critice sunt:


a. instrumentarul chirurgical
b. termometrele
c. dispozitivele intravasculare

785. Suprafețele, instrumentarul și echipamentele semicritice sunt:


a. trusele pt. asistență la naștere
b. câmpuri operatorii
c. specul nazal

786. Suprafețele, instrumentarul și echipamentele noncritice sunt:


a. stetoscopul
b. plostile, urinarele
c. laringoscoapele

787. Spălarea mâinilor se face:


a. la intrarea la serviciu și la părăsirea locului de muncă
b. la intrarea și la ieșirea din salonul de bolnavi
c. după îmbrăcarea mănușilor de protecție

788. Metode de prevenire a accidentelor și a altor tipuri de expunere profesională:


a. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar
b. colectarea imediat după utilizare a obiectelor înțepătoare tăietoare în containere rezistente la
intepare si taiere
c. recapișonarea acelor imediat după utilizare

789. Caz de expunere profesionala:


a. orice peroana care lucreaza in mediul sanitar
b. tot personalul din blocul operator
c. orice peroana care lucreaza in mediul sanitar si care a suferit o expunere accidentala cu risc de
infectie HIV, VHB,VHC prin contact cu sange

790. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate:


a. dezinfectia profilactica completeaza curatarea
b. dezinfectia profilactica suplineste curatarea
c. dezinfectia profilactica nu inlocuieste sterilizarea

791. Pentru dezinfectia instrumentarului se recomanda folosirea:


a. tavitelor renale
b. capacelor cutiilor in care se sterilizeaza instrumentarul
c. cuvelor cu capac si gratar

792. Procesarea corectainainte si dupa utilizare, a suporturilor suprafetelor , instrumentarului si


echipamentelor se face:
a. pentu a nu fi sanctionati
b. pentru prevenirea infectiilor nosocomiale
c. pentru a respecta regulile spitalului

793. Ustensilele folosite la efectuarea curateniei sunt supuse urmatoarelor procedee:


a. dezinfectie, curatare, dezinfectie, limpezire, uscare
b. curatare, dezinfectie, uscare
c. curatare, dezinfectie, limpezire, uscare

794. Personalul care executa operatiuni de curatare si dezinfectie trebuie sa poarte:


a. manusi sterile
b. manusi nesterile
c. manusi de ata

795. Metoda principala de prevenire a infectiilor in unitatile sanitare este:


a. dezinfectia prin mijloace fizice
b. dezinfectia prin flambare
c. dezinfectia prin mijloace chimice

796. Etapele dezinfectiei de tip înalt sunt:


a. dezinfectie nivel înalt , curatare, dezinfectie de nivel mediu prin imersie, clatire cu apa de la
robinet
b. dezinfectie nivel mediu, curatare, dezinfectie de tip înalt prin imersie, clatire cu apa sterila
c. curatare, dezinfectie nivel mediu, dezinfectie de nivel înalt prin imersie, clatire cu apa sterile

797. Dezinfectia de nivel înalt se realizeaza cu:


a. produse biocide autorizate/inregistrate
b. detergenti
c. raze ultraviolete

798. Pe flaconul care contine un antiseptic se noteaza:


a. numele persoanei care a deschis flaconul
b. data deschiderii
c. data limita pana la care produsul poate fi utilizat
799. In sectia de Medicina Interna, dupa aplicarea antisepticului pe maini:
a. se clatesc mainile cu apa
b. se clatesc mainile cu apa sterila
c. nu se clatesc

800. Instrumentarul chirurgical poate fi supus operatiunii de flambare:


a. da
b. nu
c. da, la indicatia asistentului sef

801. Dezinfectia cu raze ultraviolete este indicata in dezinfectia:


a. salilor de operatie
b. aerului in boxe de laborator
c. lenjeriei

802 . Echipamentul de protectie reprezinta :


a. felul in care ne protejam imbracamintea personala
b. bariera intre lucrator si mediul in care lucreaza
c. un mod de a ne arata apartenenta

803. Ustensilele folosite pentru curatenie si dezinfectie se depoziteaza in:


a. baie
b. spatii special amenajate
c. hol

804. Produsele folosite in activitatea de dezinfectie se pastreaza in:


a. ambalaje alimentare curatate si dezinfectate
b. ambalajul original
c. nu are importanta ambalajul daca este inscriptionat numele produsului.

805. La prepararea si utilizarea solutiilor dezinfectante sunt necesare:


a. mai multe tipuri de dezinfectanti pentru a creste eficacitatea solutiei dezinfectante
b. echipament de protectie
c. respectarea concentratiei si a timpului de contact

806. In cazul unei expuneri accidentale la produse biologice, prin intepare, care sunt pasii de urmat,
prevazuti de “Ghidul practic de management al AES”
a. se anunta medicul sef /de garda in prima ora de la producerea accidentului
b. se prezinta la serviciul SPCIN in primele 48 de ore
c. se anunta medicul de medicina muncii pentru luarea in evidenta

807. Spalarea miinilor este obligatorie:


a. dupa folosirea toaletei
b. inainte si dupa efectuarea activitatii de curatenie
c. dupa imbracarea manusilor de protectie

808. Cum se proceseaza recipientele pentru colectarea deseurilor menajere, pubelele


a. spalare, dezinfectie de nivel scazut
b. stergere, inmuiere, dezinfectie de nivel mediu
c. spalare, stergere, pulverizare, clatire

809. Dupa indepartarea manusilor mainile se spala timp de:


a. 1-2 minute
b. 5 minute
c. 10-15 secunde

810. Manusile de unica utilizare, dupa folosire:


a. se curata
b. se dezinfecteaza
c. nu se curata si nu se dezinfecteaza

811. Masca protejeaza:


a. tegumentele
b. mucoasele bucala, nazala a personalului sanitar
c. mucoasele bucala, nazala, oculara a personalului sanitar

812. Spalarea este completata de dezinfectia mainilor in urmatoarele cazuri:


a. dupa efectuarea toaletei bolnavului la internare
b. dupa manipularea si transportul cadavrelor
c. dupa folosirea batistei

813. Dezinfecţia este realizată:


a. în funcţie de tipul de microorganisme patogene distruse
b. în funcţie de timpul de contact necesar substanţelor dezinfectante să distrugă aceste
microorganisme
c. în funcţie de bugetul pe secţie

814. Conform precauţiunilor universale toţi pacienţii sunt:


a. potenţial sănătoşi
b. potenţial bolnavi
c. potenţial infectaţi

815. Conform precauţiunilor universale, se consideră că sângele poate fi:


a. steril
b. contaminat cu HIV
c. contaminat cu VHB, VHC
816. Conform precauţiunilor universale, se consideră că toate instrumentele folosite în practica
medicală după utilizare sunt:
a. murdare
b. contaminate
c. bune de aruncat

817. Incăperile special destinate depozitării produselor şi ustensilelor utilizate pentru efectuarea
curăţirii, aflate în rulaj, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a. trebuie să existe chiuveta sau bazin cu apa potabila
b. trebuie să existe iluminat natural
c. trebuie să existe suport uscător pentru mănuşi menaj, mopuri

818. Identificarea infectiilor nosocomiale constituie sarcina permanenta:


a. a medicului
b. a asistentei de salon
c. a infirmierei

819. Antisepticul pentru suprafețele cutanate sărace în glande sebacee, se aplică :


a. înainte de efectuarea injecțiilor și puncțiilor venoase, cu un timp de acțiune de 15
secunde
b. înainte de efectuarea puncțiilor articulației, cavităților corpului și organelor
cavitare, micilor intervenții chirurgicale, cu un timp de acțiune de minimum un minut
c. înainte de efectuarea injecțiilor și puncțiilor venoase, cu un timp de acțiune de 5
secunde

820. Antisepticul se aplică pentru suprafețele cutanate bogate în glande sebacee se aplică:
a. înaintea tuturor intervențiilor chirurgicale se aplică de mai multe ori pe zona care
urmează să fie incizată, menținându-se umiditatea acestuia, cu un timp de acțiune de minimum 10
minute
b. înaintea tuturor intervențiilor chirurgicale se aplică o singură dată pe zona care
urmează să fie incizată, menținându-se umiditatea acestuia, cu un timp de acțiune de minimum 5
minute
c. înaintea tuturor intervențiilor chirurgicale se aplică o singură dată pe zona care
urmează să fie incizată, menținându-se umiditatea acestuia, cu un timp de acțiune de minimum 10
minute

821. In caz de expunere percutana:


a. se spala imediat locul cu apa si sapun, se clateste, se stimuleaza sangerarea, se aplica un
antiseptic
b. se spala imediat locul cu apa si sapun, se clateste, se aplica un antiseptic timp de 5 minute
c. se stimuleaza sangerarea, se aplica un antiseptic timp de minim 5 minute.
822. Dezinfecţia prin mijloace chimice se realizează prin utilizarea:
a. produselor bacteriostatice
b. produselor biochimice
c. produselor biocide

823. In caz de expunere percutana care este prima atitudine:


a. se stimuleaza sangerarea
b. intreruparea ingrijirii cu asigurarea securitatii pacientului
c. spalarea cu apa si sapun

824. Dezinfecţia igienică a mâinilor se face prin:


a. clătire
b. spălare
c. frecare

825. Eficienţa dezinfecţiei profilactice este condiţionată de:


a. eficienţa dezinfectantului
b. prelungirea timpului de contact
c. o riguroasă curăţare prealabilă

826. Metoda de aplicare a dezinfectantelor pentru echipament de protecţie şi de lucru din material
textil este:
a. pulverizare
b. înmuiere
c. ştergere

827. Metoda de aplicare a dezinfectantelor pentru termometre orale sau rectale este:
a. pulverizare
b. imersie
c. ştergere

828. Identificati atributiile asistentei medicale cu privire la activitatea de supraveghere, prevenire si


limitare a infectiile associate asistentei medicale:
a) mentine igiena, conform politicilor spitalului si practicilor de ingrijire adecvate din salon
b) initiaza izolarea pacientului care prezinta semen ale unei boli transmisibile
c) raspunde de depistarea si raportarea la timp a infectiilor associate asistentei medicale

829. Scopul supravegherii infectiilor asociate asistentei medicale este:


a) cunoasterea numarului de infectii associate asistentei medicale
b) cunoasterea morbiditatii datorate infectiilor associate asistentei medicale
c) reducerea incidentei infectiilor associate asistentei medicale si a costului acestora

830. Metodele de supraveghere a infectiilor asociate asistentei medicale sunt:


a) directa
b) indirect
c) pasiva
831. Scopul supravegherii expunerii accidentale a personalului la produse biologige este:
a) reducerea riscului de infectie postexpunere la sange si la alte produse biologice
b) reducerea incidentei accidentelor de infectie postexpunere la sange
c) reducerea la minim a manevrelor medicle care implica risc de accidentare a personalului la
produse biologice

832. Care din urmatoarele produsele biologice nu sunt considerate cu risc de infectie HIV, cu
conditia absentei sangelui vizibil:
a) LCR
b) urina
c) fecale

833. Atributiile persoanei accidentate in caz de accident prin expunere la sange sunt:
a) inregistreaza expunerea accidentala in registrul de evident a expunerilor accidentale la produse
biologice al sectiei
b) asigura transportul esantiaoanelor de sange la laboratorul unitatii
c) aplica imediat protocolul de management al expunerii accidentale la produse biologice

834. Masurile standard includ:


a) igiena mainilor
b) utilizarea echipamentului individual de protective
c )efectuarea operatiunilor de curatare, dezinfectie si sterilizare

835. Ca element al precautiunilor standard in prevenirea infectiilor respiratorii este igiena


respiratorie si eticheta de tuse. Aceasta trebuie aplicata la:
a) intrarea in unitatea sanitara, zona de receptive si de triaj a pacientilor
b) biroul de internari
c) nivelul sectiilor

836. Categoriile de masuri adresate cailor de transmitere include:


a) transmiterea prin contact
b) transmiterea prin picaturi
c) transmiterea aeriana

837. In cazul transmiterii microorganismelor prin picaturi, pacientul se amplaseaza:


a) transfer la spitalul de pneumoftiziologie
b) singur intr-o rezerva
c) cu alti pacienti infectati cu acelasi agent patogen

838. Persoana accidentata prin expunere la produse biologice trebuie sa se prezinte la responsabilul
serviciului/compartimentului de prevenire a infectiilor associate asistentei medicale pentru
consultanta in vederea evaluarii riscului interment de
a) 2 ore
b) 24 ore
c) 48 ore
839. Diagnosticul de infectie asociata asistentei medicale se va mentiona :
a) foaia de observatie clinica
b) telefonic serviciului/compartimentului de supraveghere, prevenire si limitare a infectiilor
asociatiei asistentei medicale
c) registrul electronic de monitorizare a infectiilor associate asistentei medicale

840. Rata infectiilor asociate asistentei medicale este un indicator:


a) al calitatii si sigurantei pacientului
b) cantitativ
c) atat cantitativ cat si calitativ

841. Cea mai eficienta metoda de identificare a riscurilor de infectii este:


a) triajul epidemiologic al pacientilor la internare
b) triajul epidemiologic al personalului medical la intrarea in tura
c) monitorizarea ratei infectiilor asociate asistentei medica

842. Cea mai simpla metoda de suparaveghere a infectiilor asociate asistentei medicale este:
a) metoda active
b) metoda pasiva
c) monitorizarea zilnica a rezultatelor bacteriologice

843. Fisa cazului de infectie asociata asistentei medicale este completata de:
a) medicul de medicina muncii
b) asistenta sefa
c) medical currant

844. Limitarea expunerii pacientilor la infectii provenite de la vizitatori, de la personalul spitalului,


de la alti pacienti sau de la echipamentul utilizat pentru diagnosticare face parte din atributiile:
a) asistenta sefa din sectie
b) directorul de ingrijiri medicale
c) asistenta medicala responsabila de salon

845. Persoana accidentata prin expunere la produse biologice trebuie sa se prezinte la medical de
medicina muncii pentru luarea in evident in termen de:
a) 24 ore
b) 48 ore
c) imediat

846. Recoltarea esantioanelor de sange de la personalul expus accidental se face:


a) cu acordul persoanei accidentate
b) la recomandarea medicului sef
c) fara acordul persoanei accidentate

847. Vorbim despre focar de infectie asociata asistentei medicale atunci cand:
a) peste 50% din pacientii internati la nivelul sectiei prezinta semne de infectie
b) exista un cumul de minim 3 cazuri cu acceasi etiologie si in aceeasi perioada de timp
c) apare o boala infecto-contagioasa

848. Printre atributiile asistentei medicale de salon privind supravegherea, prevenirea si limitarea
infectiilor asociate asistentei medicale sunt, cu exceptia:
a) verifica igiena bolnavilor si a insotitorilor si face educatia sanitara a acestora
b) implementeaza practicile de ingrijire a pacientilor in vederea limitarii infectiilor
c) participa la investigarea focarelor

849. Atributiile persoanei accidentate prin expunere la produse biologice sunt, cu exceptia:
a) aplicarea imediata a ingrijirilor de urgent
b) vaccinarea postexpunere
c) inregistrarea expunerii accidentale

850. Printre atributiile asistentei medicale de salon privind supravegherea, prevenirea si limitarea
infectiilor asociate asistentei medicale sunt, cu exceptia:
a) initiaza izolarea pacientului care prezinta semen ale unei boli transmisibile
b) controleaza respectarea masurilor de asepsie si antisepsie
c) mentine igiena conform politicilor spitalului si practicilor de ingrijire adecvate

851. Etapele aplicate în vederea dezinfecției unui obiect contaminat cu produse


biologice sunt:
a) Dezinfecție – curățare – dezinfecție – clătire;
b) Spălare – curățare – dezinfecție – clătire.
c) Curățare – dezinfecție – clătire;

852. La pacienţii imunizaţi şi politransfuzaţi se vor efectua obligatoriu:


a) Efectuarea determinărilor de grup sanguin şi în alte sisteme antigenice eritrocitare
b) Depistarea de anticorpi iregulari antieritrocitari
c) Depistarea de anticorpi specifici de tip IgG și IgM

853. Sângele și componentele sanguine umane pot fi administrate:


a) Doar pe baza unei prescrieri efectuată de către medicul curant
b) În scop preventiv și curativ
c) Numai după informarea pacientului

854. Excizia polipilor colonici se poate realiza prin:


a) Duodenoscopie
b) Ambele răspunsuri sunt corecte
c) Colonoscopie

855. Minimizarea cantităţii de deşeuri are în vedere următoarele etape:


a) Doar colectarea separată a deșeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală
b) Reducerea cantității și colectarea separată la sursă a deșeurilor, utilizarea metodei
de decontaminare termică la temperaturi scăzute în tratarea deşeurilor, eliminarea
finală cu impact minim asupra mediului
c) Colectarea separată a deșeurilor și reducerea cantității lor, fără a implica etapa de
eliminare a deșeurilor, deoarece nu se execute în incinta unității sanitare
856. Focarele de infecţii asociate asistenţei medicale trebuie să fie raportate
către Direcţia de sănătate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti în
maximum:
a) 72 de ore
b) 12 ore
c) 24 de ore

857. Fișa postului de asistent medical generalist, moaşă şi asistent medical se


avizează de către:
a) Ministerul Sănătății
b) Nu se avizează
c) Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din
România;

858. Consimţământul reprezentantului legal nu mai este necesar în situaţia în


care:
a) Pacientul şi-a dat consimţământul într-o spitalizare anterioară
b) Acesta nu înţelege necesitatea intervenţiei
c) Pacientul necesită o intervenţie medicală de urgenţă

859. Obiectivele supravegherii infecţiilor asociate actului medical sunt


următoarele cu excepţia:
a) Scăderea consumului de antibiotice
b) Identificarea secţiilor care necesită programe de prevenire intensive şi susţinute,
precum şi evaluarea impactului implementării programelor preventive
c) Cunoaşterea prevalenţei şi descrierea distribuţiei infecţiilor pe secţii şi tipuri de
infecţie, precum şi monitorizarea tendinţelor

860. Asistentul medical are următoarele atribuţii în prevenirea infecţiilor


asociate actului medical, cu excepţia:
a) Completează Fişa cazului de infecţie asociată asistenţei medicale
b) Menţine igiena, conform politicilor spitalului şi practicilor de îngrijire adecvate din
salon
c) Iniţiază izolarea pacientului care prezintă semne ale unei boli transmisibile şi
anunţă imediat medicul curant şi serviciul de prevenire şi limitare a infecţiilor
asociate asistenţei medicale

861. Comisia de arbitraj de specialitate reprezintă:


a) Interesul pacientului şi al unităţii medicale în elucidarea anumitor ipoteze ştiinţifice
b) Interesele pacientului internat sau din ambulator, atunci când intervenţia este în
favoarea acestuia iar reprezentantul legal refuză să îşi dea consimţământul;
c) Interesul pacientului internat în respectarea drepturilor de nediscriminare pe baza
rasei, sexului, vârstei, apartenenţei etnice, originii naţionale sau sociale, religiei,
opţiunilor politice sau antipatiei personale
862. În cazul echipei de îngrijiri, responsabilitatea în ceea ce privește
examinarea, tratamentul sau îngrijirea pacientului o poartă:
a) Întreaga echipă medicală
b) Fiecare practician, în mod individual pentru manevrele/tehnicile/procedurile
aplicate
c) Conducerea unității

863. Toate unităţile sanitare au obligaţia raportării imediate a unui cumul de


minimum:
a) 4 cazuri de infecţie asociată asistenţei medicale cu aceeaşi etiologie, apărute într-o
perioadă de timp şi spaţiu determinate
b) 3 cazuri de infecţie asociată asistenţei medicale cu aceeaşi etiologie, apărute într-o
perioadă de timp şi spaţiu determinate
c) 2 cazuri de infecţie asociată asistenţei medicale cu aceeaşi etiologie, apărute într-o
perioadă de timp şi spaţiu determinate

864. Filialele judeţene ale OAMGMAMR şi filiala municipiului Bucureşti:


a) nu au personalitate juridică și structură organizatorică proprie
b) nu au personalitate juridică şi adoptă o structură organizatorică în concordanţă cu
structura Consiliului naţional
c) au personalitate juridică și autonomie organizatorică şi funcţională în limitele
prevăzute de Statutul Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi
Asistenţilor Medicali din România

865. Asistentul medical din secţiile de spital, care administrează sângele total
sau componentele sanguine are următoarele atribuţii:
a) Păstrează pungile goale pe care le-a administrat pacientului, timp de 7 – 10 zile
b) Ia măsuri în condițiile în care apar defecțiuni ale echipamentelor din UTS
c) Înregistrează în foaia de observaţie rezultatele controlului ultim pretransfuzional

866. În vederea înregistrării grafice a valorii tensiunii arteriale se socotesc


pentru fiecare linie orizontală din foaia de temperatură câte:
a) 15 mm Hg
b) 10 mm Hg
c) 20 mm Hg

867. Avizul anual se acordă :


a) Numai după încheierea asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea
profesională, valabilă 3 luni
b) Numai după încheierea asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea
profesională, valabilă pentru anul respectiv
c) Nu este obligatorie încheierea asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în
activitatea profesională

868. Asistentul medical generalist, moașa și asistentul medical pot lua decizii
în numele pacientului numai în cazul în care
a) Este o situație de urgență sau este imposibilă identificarea pacientului
b) Aparținătorii pacientului nu se pot decide
c) Pacientul se află într-o stare fizică sau psihică ce nu îi permite exprimarea lucidă a
voinței

869. Fişa internă a gestionării deşeurilor medicale este:


a) Fișa de participare la instruirile periodice privind gestionarea deșeurilor
b) Formularul de păstrare a evidenţei deşeurilor rezultate din activităţile medicale, ce
conţine date privind circuitul complet al acestor deşeuri de la producere şi până la
eliminarea finală
c) Fișa completă de planificare a activităților de instruire, necesar de echipamente și
materiale pentru îndeplinirea obligațiilor ce revin fiecărui angajat al unității cu privire
la ambalarea, stocarea temporară, transportul, colectarea separată pe categorii,
producerea, tratarea şi eliminarea deșeurilor periculoase

870. Etapele dezinfecției chimice pentru instrumentarul medical termosensibil


sunt:
a) Dezinfecție doar la nevoie, curățare, sterilizare chimică (imersie), clătire cu apă
sterilă.
b) Decontaminare, curățare, dezinfecție chimică (imersie), clătire cu apă sterilă
c) Dezinfecție (nivel mediu sau înalt), curățare, dezinfecție de tip înalt prin imersie,
clătire cu apă sterilă;

871. Semnele socului anafilactic sunt reprezentate de următoarele manifestări,


cu excepția :
a) Stare de rău general, semne cutanate (eruptii cu caracter acut, eriteme difuze,
însoţite sau nu de prurit, urticarie, edem al feţei, al pleoapelor)
b) Hipertensiune arterială, bradicardie, dispnee
c) Edem laringian, sindrom de insuficientă respiratorie acută, crize de dispnee

872. Semnele clinice în infarctul de miocard acut sunt următoarele, cu


excepţia:
a) Durere toracică, dispnee, bradicardie, cianoză, febră la 12-24 ore de la debut
b) Stare de soc general cu paloarea tegumentelor, alterarea stării generale, tulburări
de ritm, edem pulmonar, insuficienţa cardiacă
c) Durerea retrosternală, tahicardie, febră, tegumente reci, puls filiform, alterarea
stării generale, hipotensiunea arterială care apare imediat sau la câteva ore,
precedată de uşoară creştere

873. Morbul lui Pott este o leziune specifică:


a) Tuberculozei pulmonare
b) Tuberculozei osoase
c) Tuberculozei ganglionare

874. Simptomatologia în colica biliară este reprezentată de:


a) Durere în hipocondru drept, grețuri, vărsături
b) Durere în hipocondru drept sau în epigastru, grețuri, vărsături, icter, semnul
Murphy – prezent, frison, febră
c) Durere în hipocondru stâng sau în epigastru, grețuri, vărsături, frison, febră, la
palparea hipocondrului stâng în inspir pacientul simte o senzație de durere accentuată

875. Hemoragia cerebrală apare predominant la:


a) Bolnavi în vârstă de 50-60 de ani cu hipotensiune arterială
b) Pacienți tineri
c) Bolnavi în vârstă de 50-60 de ani cu hipertensiune arterială

876. Luxația se instaleză atunci când:


a) Apare o întrerupere totală sau parţială a continuităţii unui os, apărută în urma unui
traumatism.
b) Extremităţile osoase care alcătuiesc o articulaţie sunt îndepărtate (prin
traumatism) de la raporturile lor normale şi sunt menţinute permanent în această
situaţie
c) Apare o leziune capsulo-ligamentară dată de o mişcare forţată, cu prezenţa
crepitaţiilor osoase

877. Simptomatologia în parotidita epidemică este reprezentată de :


a) Febră mare, angină, cefalee şi uneori vărsături
b) Triplu catar (bronsic, ocular, nazal), tuse, febră moderată
c) Debut brusc cu febră, cefalee, cu jenă în lojele parotidiene

878. Care dintre vitaminele menţionate au rol în prevenirea rahitismului:


a) Vitamina C
b) vitamina A
c) Vitamina D

879. Formele de prezentare pentru medicamentele cu administrare orală sunt


următoarele, cu excepţia:
a) ceaiuri, infuzii, decocturi
b) capsule, granule, prafuri
c) ovule, mixturi

880. Conduita de urgenţă în insuficienţa respiratorie vizează următoarele


obiective:
a) Asigurarea permeabilitătii căilor respiratorii, asigurarea respiraţiei artificiale,
oxigenoterapia
b) Asigurarea permeabilităţii căilor respiratorii, alte măsuri terapeutice
etiopatogenice(scoaterea pacientului din mediu viciat, tratarea complicaţiilor,
combaterea spasmului bronsic)
c) Controlul căilor respiratorii, asigurarea permeabilităţii căilor respiratorii,
permeabilizarea cailor respiratorii în obstrucţiile subglotice, oxigenoterapia, alte
măsuri terapeutice etiopatogenice(scoaterea pacientului din mediu viciat, tratarea
complicaţiilor, combaterea spasmului bronsic)

881. Simptomele în coma hipoglicemică sunt:


a) Cefalee, stare de nelinişte, transpiraţii, febra, glicemie-glicozurie crescute, apetit
normal
b) Cefalee, oboseală, somnolenţă, glicemie-glicozurie crescute, tremurături, apetit
diminuat
c) Cefalee, tremurături, paloare, foame intensă, tahicardie, somnolenţă, pierderea
stării de conştienţă

882. Primoinfecţia tuberculoasă este caracterizată de următoarele semne:


a) Pneumotorax, limfangită, adenopatie hilară satelită
b) Şancrul de inoculare, limfangită, adenopatie hilară satelită
c) Caverna, pleurezie, expectoraţie

883. Cauzele colicii biliare sunt următoarele, cu excepția:


a) Litiaza biliară, parazitozele intraveziculare
b) Angiocolitele, diskineziile biliare
c) Pancreatita

884. Următoarele manevre au risc de transmitere a virusului HIV, cu excepţia:


a) Tatuajele, transfuziile de sânge neverificat, utilizarea seringilor, acelor nesterile la
mai mulţi pacienţi
b) Administrarea tratamentului per os, aplicarea procedurilor de curăţenie în spaţiile
în care au fost cazaţi pacienţi infectaţi,
c) Transmiterea transplacentară antepartum de la mamă la copil, transplant de organe
de la pacienţi infectaţi

885. Conduita de urgenţă în IMA acut în faza prespitalicească este


reprezentată de următoarele măsuri:
a) Menţinerea pacientului în repaus în decubit dorsal, sedarea durerii, monitorizarea
tensiunii arteriale si a pulsului, menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii,
oxigenoterapie
b) Mobilizarea pacientului, calmarea durerii, administrarea de calmante
c) Admninistrarea de calmante intravenos fără a aștepta indicația medicului

886. Virusul HIV eliberat în mediul extern este:


a) Rezistent la acţiunea substanţelor dezinfectante
b) Necesită aplicarea unor substanţe special destinate pentru a fi distrus
c) Distrus uşor de substante dezinfectante uzuale, precum alcoolul, apa oxigenată,
clorul şi temperaturi de pe peste 57 de grade C

887. Cauzele insuficienţei respiratorii de origine bronhopulmonare sunt


următoarele, cu excepţia:
a) Stenoze funcţionale şi organice ale căilor respiratorii
b) Edem pulmonar acut
c) Bronhoalveolite de reflux gastric

888. Tratamentul igienico-dietetic în scarlatină este reprezentat de :


a) Regim alimentar hidro-lacto-zaharat
b) Tratament cu penicilina G sau cu Eritromicina pentru persoanele alergice
c) Asigurarea igienei tegumentelor şi mucoaselor, dezinfecţia continuă şi terminală a
obiectelor contaminate

889. Precizati varianta corectă referitoare la principalele simptome din


insuficienţa respiratorie:
a) Dispnee, cianoza, modificari de amplitudine respiratorie, tahicardie, alte semne
(durere toracică, transpiraţii, hipersalivaţie, hipersonoritate, anxietate, confuzie, delir)
b) Cianoza, modificari de amplitudine respiratorie, tahicardie
c) Tahicardie, alte semne (durere toracică, transpiraţii, hipersalivaţie, hipersonoritate,
anxietate, confuzie, delir)

890. Sursa de infecţie în tusea convulsivă este:


a) Purtătorii sănătoşi
b) Animale bolnave
c) Omul bolnav în prima săptamână de boală

891. În stările de rău hipoglicemic copilului i se va administra:


a) Lichide neîndulcite
b) 10-15 g glucoză sau zahar
c) Regim lipsit de glucide

892. Intervențiile de urgență ale asistentei medicale în hemoragia digestivă


sunt reprezentate de următoarele măsuri, cu excepţia:
a) Recomandă repaus strict la pat în decubit dorsal, fără pernă și va curăţa gura
bolnavului, cu capul aşezat într-o parte, fără să deplaseze bolnavul
b) Alimentează pacientul începând din prima zi cu supe mucilaginoase, griş cu lapte,
piureuri de legume
c) Captează sângele eliminat de pacient și informează medicul

893. Asistentul medical are următoarele obligații în supravegherea unei


hemodialize peritoneale:
a) Va administra Manitol (60 - 80 ml în soluţie 20%, în 8-10 min.) și Furosemid (150
mg i. V. Din 3 în 3 ore, timp de 12 ore)
b) Supraveghează circulaţia lichidelor de dializă, micşorează viteza de administrare a
fluidului și monitorizează, pulsul, temperatura, T.A., respiraţia
c) Se pregătesc 500 ml sânge izogrup proaspăt

894. Simptomatologia în retenția de urină este reprezentată de:


a) Durere sub formă de tenesme, paloare, transpiratii, stare de nelinişte, glob vezical
b) Durere, neliniște, pozitie antalgică, tenesme vezicale, disurie, polakiurie
c) Oboseală şi stare de rău general, cefalee, vărsături, meteorism, "limbă arsă"
895. Semne locale de probabilitate în cazul unei fracturi închise sunt
următoarele:
a) Mobilitate anormală, crepitaţiile osoase, lipsa transmiterii mişcărilor dincolo de
fractură
b) Durerea, echimozele, deformarea regiunii, impotență funcțională
c) Întreruperea continuităţii unui os, plagă deschisă

896. Simptomele care pot aparea în brohopneumopatia obstructivă cronică


sunt următoarele, cu excepția:
a) Tahicardie, tulburări de ritm, extrasistole, hepatomagalie dureroasă, jugulare
turgescente
b) Dispnee, cianoză, transpiraţii, cefalee, anxietate
c) Durere retrosternală, grețuri, vărsături

897. Factorii de risc care favorizează apariţia infarctului de miocard sunt


următorii, cu excepţia:
a) Obezitatea, stresul
b) Vârsta, sexul, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat
c) Tuberculoza pulmonară,emfizemul pumonar

898. Debutul gripei se caracterizează prin următoarea simptomatologie:


a) Debut lent cu febra moderată, rinoree, angină, cefalee şi uneori vărsături
b) Debut brusc cu triplu catar (bronsic, ocular, nazal), tuse, febră moderată.
c) Debut brusc cu febra mare (39-40 de grade C), cefalee, dureri musculare, dureri în
globii oculari, astenie

899. Colica biliară reprezintă:


a) Inflamaţia peretelui colecistic în diferite grade
b) O afecţiune provocată de dezvoltarea calculilor renali
c) Manifestarea clinică a litiazei biliare şi apare ca urmare a contracţiilor spastice a
vezicii biliare sau a căilor biliare

900. Diagnosticul de certitudine al tuberculozei se pune pe baza:


a) Examenului clinic stetacustic
b) Examenul de sange
c) Izolarea bacilului Koch

901. Come de origine extracerebrală sunt reprezentate de următoarele, cu


excepția:
a) Tumori cerebrale
b) Tulburări hidroelectrolitice şi acido-bazice: deshidratare, hiperhidratare,
hipercapnie cu acidoză gazoasă
c) Intoxicaţii acute exogene, come metabolice, come endocrine

902. Erupţia cutanată în rujelolă are următoarele caracteristici, cu excepţia:


a) erupţia începe pe faţă (după urechi, pe frunte si obraji)
b) erupţia este de tip maculo-papuloasă cu dimensiuni inegale fără prurit
c) la palpare se simte senzaţia de aspru

903. În cazul hemoragiei digestive superioare socul se instalează când:


a) cantitatea de sânge pierdută este între 250 şi 1 000 ml
b) se pierd până la 250 ml de sânge
c) pierderea depăşeşte 1 000 ml de sânge iar hemoglobina scade sub 8 g%

904. Şocul anafilactic apare în cursul următoarelor incidente, cu excepţia:


a) Infarctului de miocard
b) Alergiei medicamentoasă
c) Înţepătură de insecte

905. Bifați varianta corectă referitoare la gradul arsurilor:


a) Graul III flictena cu conţinut serocitrin
b) Gradul IV escară dermică totală, cu epiderm şi derm distruse în totalitate,
carbonizând musculatura şi chiar vasele, culoarea escarei variază de la alb la negru
c) Gradul I eritem, edem, hipertermie flictena "albă"

906. Regimul alimentar la copii cu bronhopneumonie va fi:


a) Regim normocaloric, normosodat cu alimente solide
b) Alimente preferate de copil
c) Regim hipocaloric (2/3 ratie), desodat, constand mai ales din lichide

907. În insuficiența renală diureza este:


a) Scăzută, cu valori cuprinse între sub 800 ml de urină pe zi sau absentă (anurie),
respectiv sub 50 ml de urină pe zi
b) Scăzută, cu valori cuprinse între sub 400 ml de urină pe zi sau absentă (anurie),
respectiv sub 50 ml de urină pe zi
c) Scăzută, cu valori cuprinse între 500-800 ml de urină pe zi

908. Cale de transmitere cea mai frecventă pentru hepatita A este reprezentată
de:
a) Calea aeriană
b) Calea fecal orală
c) Calea sanguină

909. Perioada de incubație pentru rubeolă este de :


a) 7-8 zile
b) 10 zile
c) 2-3 săptămâni

910. Angorul pectoral este un sindrom clinic caracterizat prin următoarele, cu


excepția:
a) durează 2-3 minute, până la maximum 10 minute şi dispare spontan sau la
administrarea de nitroglicerină (în 2-3 minute)
b) crize dureroase paroxistice, localizate de cele mai multe în spatele sternului
c) durerea nu cedează la calmantele obișnuite și la nitriți

911. Hidrocutarea este un accident supraacut care survine:


a) La contactul cu apa rece spasmul laringian instalat odată cu sincopa respiratorie
previne inhalarea apei
b) La contactul cu apa dulce care ajunsă la nivel alveolar în spaţiul intravascular
determină hemodiluţie, cu creştere a volumului circulant şi încărcarea inimii drepte
c) La contactul cu apa sărată care ajunsă la nivel alveolar determină hemoliză
(distrugerea masivă a globulelor roşii, ceea ce duce la anemie, hipoxie,
hiperpotasemie)

912. Cauzele colicii renale sunt următoarele, cu excepția:


a) Litiază reno-ureterală
b) Anemie severă
c) lnflamațiile urogenitale

913. Administrarea medicamentelor pe cale cutanată se realizează prin


următoarele metode, cu excepţia:
a) ionoforeză
b) inhalaţii
c) pudraj

914. Edemul pulmonar acut de tip cardiogen are ca factori etiologici principali:
a) Cardiopatiile valvulare, tulburările de ritm paroxistice
b) Infecțiile pulmonare
c) Insuficinţa ventriculară sângă, infarctul miocardic,cardiopatia ischemică

915. Posibilele complicaţii ale sondajului vezical sunt următoarele, cu excepţia:


a) greaţa şi voma
b) infecţiile urinare
c) lezarea traumatică a mucoasei uretrale, hemoragia

916. Debutul tuberculozei se caracterizează prin :


a) Subfebrilitate, transpiraţii, oboseală, tuse iritativă, seacă la început şi productivă
mai târziu, purulentă sau sanghinolentă
b) Febră moderată, tuse iritativă, dureri retrosternale, frisoane
c) Febră înaltă, frisoane, tuse productivă

917. Cele mai importante cauze pentru hemoragia digestivă superioară sunt
următoarele, cu excepția:
a) Sindromul Mallory-Weiss, ulcer peptic al esofagului
b) Boli ale intestinului subțire până la unghiul Treitz, hipertensiune portală de diverse
cauze
c) Boala Crohn
918. Măsurile de urgenţă în gestionarea unei come vizează următoarele
obiective:
a) Ambele răspunsuri sunt corecte
b) Supraveghează permanent funcţiile vitale şi vegetative, respiraţia, pulsul, T.A.,
pupilele, deglutiţia, tegumentul, comportamentul bolnavului, cercetarea condiţiilor în
care a apărut coma
c) Prevenirea şi combaterea insuficienţei respiratorii acute, crearea accesului la o
venă şi instituirea unei perfuzii, oprirea hemoragiei

919. Următoarele afirmații sunt adevărate, cu excepția:


a) Hemodializa utilizează ca membrană dializantă pentru epuraţia sângelui endoteliul
seroasei peritoneale
b) Hemodializa poate fi utilizată şi pentru eliminarea din organism a substanţelor
barbiturice sau alte substanţe medicamentoase (în caz de intoxicaţie)
c) Într-o şedinţă de hemodializă se pot elimina din organism 60-100 g uree

920. Semnul esenţial al I.R.A. este:


a) oboseală şi stare de rău general, cefalee, vărsături, meteorism, "limbă arsă", halenă
amoniacală, sughiţ, diaree
b) oliguria până la anurie
c) dispnee, tahipnee, respiraţie Kussmaul sau Cheyene-Stockes

921. Tratamentul de elecţie al tetaniei rahitigene manifeste este:


a) Gluconatul de calciu administrat lent intravenos
b) Miofilin administrat lent intravenos
c) Hemisuccinat de hidrocortizon administrat lent intravenos

922. Complicaţii cauzate de virusul gripal sunt:


a) Pancreatită urliană, orhita urliană
b) Paralizii, encefalită, mielită
c) Pneumonii virale, crup viral, miocardii,meningită, suprainfecţii bacteriene

923. Vitamina K mai este cunoscută şi ca:


a) Vitamina antiscorbutică
b) Vitamina antihemoragică
c) Vitamina antipelagroasa

924. Înecul în apă dulce se caracterizează prin următoarele, cu excepția:


a) Trecerea apei din sacii alveolari în spaţiul intravascular, fapt care determină
hemodiluţie, cu creştere a volumului circulant şi încărcarea inimii drepte
b) Scăderea masei sanguine, hemoconcentraţia (cu tulburări de conducere)
c) Hemoliză (distrugerea masivă a globulelor roşii, ceea ce duce la anemie, hipoxie,
hiperpotasemie)

925. Aspectul elementului eruptiv în varicelă este reprezentat de:


a) Erupţia este de tip maculo-papuloasă cu dimensiuni inegale fără prurit şi senzaţia
de aspru la palpare
b) Pete de culoare roz fără tendinţă de confluenţă care apar iniţial pe faţă, ulterior
generalizandu-se pe tot corpul şi care dispar în aproximativ 2-3 zile
c) Iniţial apare ca o maculă ce se infiltrează puţin, ulterior devine o maculopapulă iar
după câteva ore se transformă în veziculă cu aspectul unei picături de apă;

926. Măsurile terapeutice generale de urgenţă aplicate în orice formă de


insuficinţă respiratorie acută gravă sunt următoarele:
a) Poziţionarea pacientului în decubit dorsal cu capul în hiperextensie, împingerea
anterioară a mandibulei, sustinerea ei, curăţarea orofaringelui şi asigurarea
permeabilizării căilor respiratorii în cazul obstrucţiilor subglotice, tracţiunea limbii,
intubaţie orofaringiană prin montarea pipei Guedel
b) Împingerea anterioară a mandibulei, curăţarea orofaringelui, intubaţie traheală
c) Poziţionarea pacientului în decubit dorsal cu capul în hiperextensie, împingerea
anterioară a mandibulei, curăţarea orofaringelui, tracţiunea limbii, intubaţie traheală

927. Rujeola este o boală acută infecţioasă provocată de:


a) paramixovirus
b) streptococul betahemolitic de grup A
c) virusul varicelo-zosterian

928. Cele mai dese localizări ale infecţiei cu bacilului difteric sunt reprezentate
de :
a) Mucoasa anogenitală
b) Mucoasa oculară
c) Mucoasa faringo-amigdaliană şi laringiană

929. Poziţia copilului în timpul crizei de epilepsie :


a) Decubit dorsal
b) Decubit lateral
c) Decubit ventral

930. Manifestările clinice ale unui edem pulmonar acut sunt reprezentate de
următoarele, cu excepția:
a) Transpiraţii, cianoză, tahicardie, raluri subcrepitante, anxietate
b) Bradicardie cu bradipnee
c) Dispnee severă, polipnee, ortopnee, tuse uscată iniţial care apoi devine productivă
(spută rozată, aerată)

931. Medicamentul de elecție în socul anafilactic este:


a) Adrenalina
b) Prednison
c) Miofilin

932. Tratamentul de durată al angorului pectoral este reprezentat de :


a) Medicația antianginoasă și medicația antiagregantă plachetară
b) Medicația antianginoasă
c) Medicația antianginoasă (Nitriţii), beta-blocante, antagoniştii calciului, glicozizi
digitalici, sedative, medicația antiagregantă plachetară, măsuri igienico-dietetice

933. Cauzele accidentului vascular cerebral sunt următoarele, cu excepția:


a) Hipotensiunea arterială
b) Tumori cerebrale, malformaţii vasculare
c) Ateroscleroza, hipertensiunea arterial, cardiopatii emboligene, traumatisme
craniene

934. Posibilele complicaţii în administrarea intramusculară a medicamentelor


sunt reprezentate de următoarele, cu excepţia:
a) Necroză,iritaţie periostală
b) Refularea soluţiei injectabile
c) Embolie

935. În infarctul de miocard acut durerea poate avea următoarele


caracteristici, cu excepția:
a) Este însoțită de febră
b) Durata durerii poate fi de la 30 de minute, până la câteva ore (48 de ore) și apare
de obicei în repaus
c) Nu cedează la nitriti şi determină agitaţia bolnavului

936. Semne clinice în entorsă sunt reprezentate de:


a) Durere, impotenţă – funcţională, edem, echimoze, poziţie antalgică caracteristică
articulaţiei
b) Durere, echimoze, crepitaţii osoase
c) Durerea, echimozele, deformarea regiunii, impotență funcțională, hemartroze,
echimoze subcutanate, intreruperea netă a continuităţii unui os

937. Îngrijirea pacienților cu arsuri în spital vizeză următoarele aspecte:


a) Ambele răspunsuri sunt corecte
b) Combaterea durerii şi profilaxia antitetanică, pregătirea bolnavului pentru toaleta
locală primară, efectuarea anesteziei generale, toaleta primară,
c) Efectuarea pansamentului, instalarea sondei vezicale pentru umărirea diurezei,
reechilibrarea hidroelectrolitică şi volemică
938. Profilaxia difteriei se realizează prin:
a) Izolare
b) Vaccinare
c) Doar chimioprofilaxie cu Eritromicină şi Penicilină

939. Simptomatologia din colica renală este reprezentată de următoarele


manifestări:
a) Durere care iradiază în hipocondru drept sau în epigastru, grețuri, vărsături, frison,
febră
b) Durere regiune lombară, nelinişte, agitaţie, anxietate, uneori pozitie antalgică,
tenesme vezicale, disurie, polakiurie, hematurie
c) Durere abdominală, tenesme vezicale, polakiurie, hematurie, greţuri, vărsături,
meteorism
940. La ieşirea din maternitate a unui nou-născut cu greutatea peste 2500 g se
face următorul vaccin:
a) Vaccinarea antituberculoasă BCG
b) Vaccinarea împotriva poliomielitei
c) Vaccinarea DTP – intramuscular

941. Adminstrarea medicamentelor pe cale rectală este indicată în următoarele


situaţii, cu excepţia:
a) Pacienţi cu sindrom diareic
b) Pacienţii cu intervenţii în zona digestivă
c) Pacienţii cu intoleranţa digestivă

942. Semnele socului anafilactic sunt reprezentate de următoarele manifestări,


cu excepția :
a) Stare de rău general, semne cutanate (eruptii cu caracter acut, eriteme difuze,
însoţite sau nu de prurit, urticarie, edem al feţei, al pleoapelor)
b) Edem laringian, sindrom de insuficientă respiratorie acută, crize de dispnee
c) Hipertensiune arterială, bradicardie, dispnee

943. Semne prodromale în ischemia cerebrală sunt:


a) Debut brusc (ictal, apoplectic) cu instalarea rapidă şi totală a hemiplegiei, cefalee
violentă unilaterală, ameţeli care precedă coma, comă profundă
b) Pareze sau parestezii, defecte de vorbire, tulburări de vedere vertij
c) Cefalee violentă urmată de instalarea comei - comă superficială (1-2 zile), crize de
rigiditate prin decerebrare

944. Care sunt condiţiile de păstrare a majorităţii vaccinurilor:


a) La temperatura camerei
b) La frigider 4 – 8 grade C
c) La congelator

945. Bifaţi varianta corectă referitoare la etapele aplicării oxigenoterapiei în


insuficinţa respiratorie :
a) Dezobstruarea căilor respiratorii, asigurarea unor dispozitive de administrarea a
oxigenului (sondă nazală, mască de oxigen), umidificarea oxigenului, asigurarea unui
debit de 16-18 l/minut
b) Dezobstruarea căilor respiratorii, umidificarea oxigenului, asigurarea unui debit de
18-20 l/minut
c) Dezobstruarea căilor respiratorii, asigurarea unor dispozitive de administrarea a
oxigenului (sondă nazală, mască de oxigen), umidificarea oxigenului, asigurarea unui
debit de 25-30 l/minut
946. Bronhopneumonia este o boală întalnită de regulă la grupa de vârstă:
a) 4-6 ani
b) 7-8 ani
c) 0-3 ani

947. Agentul etiologic in scarlatină :


a) cocobacilul Bordetella
b) staficlococul auriu
c) streptococul beta hemolitic de grup A

948. Conduita de urgență în retenția de urină este reprezentată de:


a) Combaterea obstrucţiei, combaterea infecţiei, combaterea anxietăţii, combaterea
durerii, oxigenoterapie
b) Combaterea obstrucţiei, combaterea inflamaţiei, oxigenoterapie
c) Sondaj evacuator al vezicii urinare, puncție evacuatoare

949. Agentul etiologic în tuse convulsivă este:


a) Paramixovirus
b) Bacilul Bordetella pertussis
c) Streptococul beta hemolitic de grup A

950. Diseminarea virusului varicelo-zosterian se realizează:


a) Prin contact cu persoanele care au făcut boala
b) Prin contactul cu purtătorii sănătoşi
c) Prin contactul cu omul bolnav

951. Socul este definit ca :


a) grava tulburare functionala a intregului organism
b) suferinta grava a creierului cu conservarea partiala a functiilor vitale
c) reactie organica post agreasiva decompensate

952. Durerea in afectiunile digestive prezinta unele caracteristici. Faceti corelatia intre prima si a
adoua coloana:

a) durere in epigastru 1. ulcer duodenal


b) durere difuza abdominala 2. litiaza biliara
c) durere in hipocondrul drept 3. rectocolita
d) durere cu iradiere in umarul drept
e) durere cu iradiere in spate
f) durere ce se amelioreaza dupa defecatie
g) durere care apare toamna si primavera.

953.Stabiliti prin numerotare ordinea efectuarii secventelor RCP ( resuscitarii cardio- pulmonare) :
- controlul pulsului carotidian
- controlul prezentei/ absentei respiratiei
- hiperextensia capului
- controlul cavitatii bucale
-Introducearea pipei Guedel
- 2 ventilatii
- 30 compresiuni
- lovitura precordiala

954. Pentru eficientizarea dezinfectiei in unitatile sanitare , trebuie sa se tina cont de urmatoarele:
a) Este obligatorie respectarea concentraţiilor şi a timpului de contact specificate în avizul
produsului.
b) este obligatorie respectarea concentratiei, timpul de contact nu este necesar numai in cazul
dezinfectantelor de nivel inalt
955. In urma controlului bateriologic al probelor recoltate de pe tegumente, se considera o mana
curata aceea la care :
a.)incarcatura microbiana <= 100 UFC/ml pentru personalul mediu
b.) incarcatura microbiana <=40 UFC/ml pentru personalul mediu
c.) nu trebuie sa contina germeni

956. Ce este biofilmul ?


a) un strat subţire de microorganisme care aderă puternic la suprafeţe organice sau anorganice şi
care este foarte rezistent la unele substanţe biocide
b) un strat subţire de microorganisme care aderă de pavimente şi care este foarte rezistent la un
unele substanţe biocide

957. In timpul tratamentului cu anticoagulante asistenta va avea in vedere:


a) evaluarea aspectului tegumentelor in zonele unde se fac injectii
b) verificarea hemoleucogramei
c) notarea zilnica a diurezei.

958. Transportul probelor biologice este o etapa importanta a diagnosticului microbiologic.


Precizati care din situatiile de mai jos nu sunt conform procedurii in vigoare:
a) Exudatul faringian sub 2 ore de la recoltare
b) Ex coproparazitologic – nu are importanta
c) Lichidul ascitic sub 15 minute

959. Modul de palicare al dezinfectantelor pentru suprafete destinate pregatirii tratamentului sau
pt. depozitarea temporara a probelor patologice recoltate este:
a) dezinfectie de nivel inalt, curatare riguroasa, dezinfectie de nivel inalt
b) curatare riguroasa, dezinfectie de nivel mediu
c) dezinfectie de nivel mediu , curatare, dezinfectie de nivel inalt.

960. Atributiile asistentei de salon referitor la IAAM (infectiile asociate asitentei medicale )sunt, cu
exceptia :
a) cunoaste si aplica practicile de prevenire si raspandire a IAAM
b) recolteaza probe de sanitatie de pe suprafete
c) semnaleaza medicul curant despre existenta elementelor sugestive de IAAM aparute la un
pacient aflat in ingrijirea sa
961. La hemoragia interna ,, in doi timpi” timpul intai consta in :
a) hemoragia intra sau subcapsulara
b) ruperea capsulei si evacuarea sangelui in cavitatea abdominala
c) sangele curge liber in abdomen

962. Recoltarea hemoculturii conform procedurii in vigoare se face astfel, cu exceptia:


a)se recolteaza 2 baloane cu sange pentru germeni aerobi si anaerobi
b) se poate recolta sange si de la nivelul cateterului
c) se dezinfecteaza de 3 ori tegumentul cu betadina respectandu-se timpul de actiune 1 minut

963. Regimul alimentar al unui pacient cu ulcer gastric va fi:


a. hipocaloric
b. hiposodat
c. ambele variante sunt incorecte

964. Care sunt măsurile pentru prevenirea infecţiilor asociate asistentei medicale :
a. măsuri de igienă spitalicească
b. asigurarea pregătirii profesionale corespunzătoare
c. aplicarea tehnicilor aseptice

965. Perfuzarea in exces peste necesarul de lichide al organismului duce la aparitia:


a). edemului pulmonar acut
b). emboliei pulmonare
c). emfizemului pulmonar

966. Determinarea glicemiei se poate face din :


a) sange capilar
b)sange venos
c) ambele variante sunt corecte.

967. Prin spălarea mâinilor se înţelege:


a) procedura de eliminare a microorganismelor, utilizând apă şi săpun
b) procedura prin care se elimină murdăria şi se reduce flora
tranzitorie prin acţiune mecanică, utilizând apă şi săpun
c) ambele răspunsuri sunt corecte

968. Factorii de risc ai infectiilor asociate asistentei medicale includ:


a) cateterele urinare
b) protezele dentare
c) protezele ortopedice

969. Utilizarea cardului de sanatate confrom procedurii in vigoare, se face in urmatoarele situatii :
a) la internarea prin ambulator si la externare
b) la decesul pacientului
c) la internarea prin serviciul de urgenta
970. Tabloul clinic al pacientului aflat in coma hipoglicemica:
a) miros acetonic al respiratiei
b) transpiratii profuze
c)limba, mucoase,piele uscata.

971. Deformarile coloanei vertebrale se pot manifesta astfel:


a. cifoza, lordoza, scolioza
b. lordoza, genu varum
c. cifoza, lordoza.

972. Starea de hipotermie este determinata de :


a. pierderea excesiva de caldura
b. cresterea arderilor din organism
c. intensificarea metabolismului

973. Pacientii cu hipertermie prezinta:


a. tegumente calde
b. frisoane, piele calda, rosie
c. ambele

974. La administrarea medicamentelor se respecta urmatoarea succesiune:


a. pe cale orala solide,lichide, injectii apoi supozitoare, ovule
b. pe cale orala lichide, solide, supozitaore, injectii
c. injectii,pe cale orala, apoi supozitaore, ovule.

975. Obiectivele imediate in ingrijirea pacientului cu IMA ( infarctul miocardic acut) vizeaza:
a. combaterea durerii si anxietatii
b. prevenirea complicatiilor
c. recuperarea si reintegrarea sociala a pacientului

976. Manifestarile de dependenta intilnite la pacientul cu HTA sunt:


a. palpitatii, varsaturi
b. dispnee, cefalee occipitala,tulburari de vedere
c. dispnee, poliurie.

977. In timpul tratamentului cu anticoagulante asistenta va avea in vedere:


a. evaluarea aspectului tegumentelor in zonele unde se fac injectii
b. supravegherea singerarilor gingivale, nazale
c. notarea zilnica a diurezei.

978. Flebografia reprezinta:


a. examenul endoscopic venos
b. examenul radiologic venos
c. masurarea presiunii venoase.
979. Pacientul cu pericardita se plange de durere cu localizare :
a. retrosternala accentuata de tuse, inspiratie
b. retrosternala iradiata in umarul stang
c. hipocondrul sting accentuata de tuse.

980. Urmatoarele manifestari de dependenta sunt la nivel senzorial in afara de :


a. hipoacuzie, anosmie
b. paralizie
c. cecitate, hiopestezie.

981. Dispneea Kussmaul este:


a. respiratie in patru timpi, o inspiratie profunda urmata de o scurta pauza si o expiratie scurta,
zgomotoasa, dupa care urmeaza o alta pauza scurta
b. respiratie accelerata
c. perturbare ritmica si periodica a respiratiei

982. Asistentul medical din secţiile de spital, care administrează sângele total
sau componentele sanguine are următoarele atribuţii:
a. Păstrează pungile goale pe care le-a administrat pacientului, timp de 7 – 10 zile
b. Ia măsuri în condițiile în care apar defecțiuni ale echipamentelor din UTS
c. Înregistrează în foaia de observaţie rezultatele controlului ultim pretransfuzional

983. Simptomele în coma hipoglicemică sunt:


a. Cefalee, stare de nelinişte, transpiraţii, febra, glicemie-glicozurie crescute, apetit normal
b. Cefalee, oboseală, somnolenţă, glicemie-glicozurie crescute, tremurături, apetit diminuat
c. Cefalee, tremurături, paloare, foame intensă, tahicardie, somnolenţă, pierderea stării de conştienţă

984. Următoarele manevre au risc de transmitere a virusului HIV, cu excepţia:


a. Tatuajele, transfuziile de sânge neverificat, utilizarea seringilor, acelor nesterile la mai mulţi
pacienţi
b. Administrarea tratamentului per os, aplicarea procedurilor de curăţenie în spaţiile în care au fost
cazaţi pacienţi infectaţi,
c. Transmiterea transplacentară antepartum de la mamă la copil, transplant de organe de la pacienţi
infectaţi

985. Intervențiile de urgență ale asistentei medicale în hemoragia digestivă sunt reprezentate de
următoarele măsuri, cu excepţia:
a. Recomandă repaus strict la pat în decubit dorsal, fără pernă și va curăţa gura bolnavului, cu capul
aşezat într-o parte, fără să deplaseze bolnavul
b. Alimentează pacientul începând din prima zi cu supe mucilaginoase, griş cu lapte, piureuri de
legume
c. Captează sângele eliminat de pacient și informează medicul

986. Factorii de risc care favorizează apariţia infarctului de miocard sunt următorii, cu excepţia:
a. Obezitatea, stresul
b. Vârsta, sexul, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat
c. Tuberculoza pulmonară,emfizemul pumonar

987. Colica biliară reprezintă:


a. Inflamaţia peretelui colecistic în diferite grade afecţiune provocată de dezvoltarea calculilor
renali
b. Manifestarea clinică a litiazei biliare şi apare ca urmare a contracţiilor spastice a vezicii biliare
sau a căilor biliare

988. În cazul hemoragiei digestive superioare socul se instalează când:


a. cantitatea de sânge pierdută este între 250 şi 1 000 ml
b. se pierd până la 250 ml de sânge
c. pierderea depăşeşte 1 000 ml de sânge iar hemoglobina scade sub 8 g%

989. Cauzele colicii renale sunt următoarele, cu excepția:


a. Litiază reno-ureterală
b. Anemie severă
c. lnflamațiile urogenitale

990. În infarctul de miocard acut durerea poate avea următoarele caracteristici, cu excepția:
a. Este însoțită de febră
b. Durata durerii poate fi de la 30 de minute, până la câteva ore (48 de ore) și apare de obicei în
repaus
c. Nu cedează la nitriti şi determină agitaţia bolnavului

991. Îngrijirea pacienților cu arsuri în spital vizeză următoarele aspecte:


a. Ambele răspunsuri sunt corecte
b. Combaterea durerii şi profilaxia antitetanică, pregătirea bolnavului pentru toaleta locală primară,
efectuarea anesteziei generale, toaleta primară,
c. Efectuarea pansamentului, instalarea sondei vezicale pentru umărirea diurezei, reechilibrarea
hidroelectrolitică şi volemică

992. Semnele socului anafilactic sunt reprezentate de următoarele manifestări, cu excepția :


a. Stare de rău general, semne cutanate (eruptii cu caracter acut, eriteme difuze, însoţite sau nu de
prurit, urticarie, edem al feţei, al pleoapelor)
b. Edem laringian, sindrom de insuficientă respiratorie acută, crize de dispnee
c. Hipertensiune arterială, bradicardie, dispnee

993. Conduita de urgență în retenția de urină este reprezentată de:


a. Combaterea obstrucţiei, combaterea infecţiei, combaterea anxietăţii, combaterea durerii,
oxigenoterapie
b. Combaterea obstrucţiei, combaterea inflamaţiei, oxigenoterapie
c. Sondaj evacuator al vezicii urinare, puncție evacuatoare

994. Care sunt condiţiile de păstrare a majorităţii vaccinurilor:


a. La temperatura camerei
b. La frigider 4 – 8 grade C
c. La congelator

995. Cauzele accidentului vascular cerebral sunt următoarele, cu excepția:


a. Hipotensiunea arterială
b. Tumori cerebrale, malformaţii vasculare
c. Ateroscleroza, hipertensiunea arterial, cardiopatii emboligene, traumatisme craniene

996. Medicamentul de elecție în socul anafilactic este:


a. Adrenalina
b. Prednison
c. Miofilin

997. Manifestările clinice ale unui edem pulmonar acut sunt reprezentate de următoarele, cu
excepția:
a. Transpiraţii, cianoză, tahicardie, raluri subcrepitante, anxietate
b. Bradicardie cu bradipnee
c. Dispnee severă, polipnee, ortopnee, tuse uscată iniţial care apoi devine productivă (spută rozată,
aerată)

998. Etapele aplicate în vederea dezinfecției unui obiect contaminat cu produse biologice sunt:
a. Dezinfecție – curățare – dezinfecție – clătire;
b. Spălare – curățare – dezinfecție – clătire.
c. Curățare – dezinfecție – clătire;

999. Excizia polipilor colonici se poate realiza prin:


a. Duodenoscopie
b. Ambele răspunsuri sunt corecte
c. Colonoscopie

1000. Formele de prezentare pentru medicamentele cu administrare orală sunt următoarele, cu


excepţia:
a. ceaiuri, infuzii, decocturi
b. capsule, granule, prafuri
c. ovule, mixture