Lucrarea de laborator nr.

2
Igiena solului și a apelor

Scopul lucrării:
Familiarizarea cu diverse tipuri de poluare a solului. Măsurile de protecție. Calculul prejudiciului
be baza diverșilor poluanți.
Familiarizarea cu diverse tipuri de poluare a apelor. Măsurile de protecție. Calculul prejudiciului
cauzat apelor din bazinele piscicole.
Noţiuni generale:
Solurile sunt rezultatul interactiunii de la suprafata uscatului .
Solul este un strat dinamic in cuprinsul caruia se desfasoara fara intrerupere numeroase si
complexe procese chimice , fizice , biologice  .
Poluarea este un fenomen foarte periculos si in timp devine unul catastrofal.Pe sol se aduna in
cantitati uriase gunoaie provenite din orase sau din deseuri industriale  , care ajung uneori sa aiba
consecinte directe asupra asezarilor omenesti .
Procesul de degradare a factorilor de mediu de pe intinsul globului a avut in ultimele decenii un
mers ascendent continuu , o evolutie ingrijoratoare , cantitatea de poluanti fiind intr-o continua
crestere .
Poluarea este evidenta in cazul solului . Reziduurile care nu au fost evacuate in apa si in aer
acoperta uscatul , ambianta imediata de viata a oamenilor , tocmai in locurile aglomerate unde
fiecare metru patrat e intens si multiplu solicitat , degradeaza terenurile agricole tocmai acolo
unde sunt mai fertile . Solul este supus actiunii poluarilor din aer si apa , fiind locul de intalnire
al poluantilor.
Poluarile directe ale solului provin din :
-aruncarea mucului de tigara sau a biletului de tramvai pana la automobilul abandonat .
-scurgerea picaturii de ulei din tractorul care circula pe camp pana la hale de deseuri .
Nocivitatile care nu sunt suficient de concentrate pentru a distruge vegetatia pustiind locul pot
provoca consecinte indirecte , fiind absorbite de plante care servesc ca alimente oamenilor si
animalelor domestice . Bolile contagioase intestinale si parazitii din apele fecaloide parcurg un
drum similar .
Surse de poluare a solului si modul de dispersie a poluantilor
Sursele principale ale poluarii solurilor sunt :
-aplicarea pe scara larga a ingrasamintelor si pesticidelor in agricultura
-folosirea sistemelor extinse de irigatii
-depozitarea deseurilor solide
-depunerile atmosferice de substante toxice produse ca urmare a activitatilor umane .
Deteriorarea solurilor se realizeaza prin :
-axpansiunea agriculturii
-defrisare si eroziune
-supraexploatarea solurilor
Dupa natura si sursa poluantului tipurile de poluare sunt :
1) poluare prin lucrari de excavare la zi –cariera
2)poluare prin acoperirea solului cu depozite de gunoaie
3)poluare cu substante purtate de aer
4)poluare cu reziduuri vegetale
5)poluare prin excesul de apa
6)poluare prin compactare
7)poluare prin eroziune
8)poluare cu pesticide
Poloarea apelor afecteaza calitatea vietii la scara planetara. Apa reprezinta sursa de viata pentru o
rganismeledin toate mediile. Fara apa nu poate exista viata. Calitatea ei a inceput din ce in ce mai 
mult sa se degradeze ca urmarea modificarilor de ordin fizic, chimic si bacteriologic.
Daca toata apa de pe pamant ar fi turnata in16 pahare cu apa,
15 si jumatatedintre ele ar contine apa sarata a oceanelor si marilor.
Din jumatatea de pahar ramasa,
mare parte este inglobata fie in gheturile polare, fie este prea poloata pentru a
fi folositadrept apa potabila si astfel, ceea ce a mai ramane pentru consumul omenirii reprezintac
ontinutul unei lingurite. Din consumul mondial de apa, 69% este repartizat agricultirii,
23% industriei si numai 8% in domeniul casnic.
1.    Cauzele poluarii apei:
·       Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar si deversari deliberate
unorpoluanti;
·       Scurgeri de la rezervoare de depozitare si conducte de transport subterane, 
mai alesproduse petroliere;
·       Pesticidele si ierbicidele administrate in lucrarile agricole care
se deplaseaza prin solfiind transportate de apa de ploaie sau de
la irigatii pana la panza freatica;
·       Ingrasamintele chimice si scurgerile provenite de la combinatele  zootehnice;
·       Deseurile si reziduurile menajere;
·       Sarea presarata in timpul iernii pe sosele, care este purtata prin sol
de apa de ploaie sizapada topita;
·       Depunerile de poluanti din atmosfera, ploile acide.
         Poluantii apei sunt produsele de orice natura care contin substante in
stare solida, lichida sau gazoasa,
in conditiisi in concentratii ce pot schimba caracteristicile apei, facand-o daunatoare sanatatii.
Consecintele poluarii:
Asupra  mediului:
·       posibilitatea contaminarii sau poluarii chimice a animalelor acvatice;
·       contaminarea bacteriologica sau poluarea chimica  si radioactiva a legumelor, fructelorsau a 
zarzavaturilor;
·       Distrugerea florei microbiene proprii apei ceea ce determina micsorarea capacitatii dedebar
asare fata de diversi poluanti prezenti la un moment dat.
Asupra  sanatati:
            Majoritatea bolilor din
organism sunt cauzate de faptul ca oamenii nu beau suficienta apa sau apa bauta nu are cele mai 
bune calitati.
I. Boli infectioase:
·       boli microbiene: febra tifoida, dizenteria, holeria;
·       boli virotive: poliomielita, hepatita epidemica;
·       boli parazitare:dizenteria, giardiaza. 
II. Boli neinfectioase: determinate de contaminarea apei cu substante chimice cu potential
toxic:
•    Intoxicatia cu plumb (saturnism), se manifesta prin:
-        oboseala nejustificata;
-        afecteaza globulele rosii, vasele sanguine;
       afecteaza sistemul nervis central, provocand ecefalopatia saturnina si celperifieric cu 
dereglari motorii.
•   Intoxicatia cu mercur:
-        dureri de cap, ameteli, insomnie, oboseala;
-        tulburari vizuale;
-        afectiuni ale sistemului nervos;
-        afectiuni ale rinichilor;
-        malformatii congenitale ale fatului in cazul femeilor insarcinate.
•   Intoxicatia cu zinc:
-        dureri epigastrice, diaree, tremuraturi, pareze;
-        afectiuni ale sistemului nervos central, muschilor si sistemului cardiovascular.
•   Intoxicatia cu cadminiu:
-        cefalee;
-        scaderea tensiuni arteriale;
-        afectiuni hepato-renale.
•   Intoxicatia cu azotati si fosfati:
-        invinetirea buzelor, narilor, fetei;
-        agitatia pana la convulsii;
-        cefalee, greata.
•   Intoxicatia cu pesticide:
-        alterarea functiilor ficatului pana la formarea hepatitei cronice;
-        encefalopatii;
-        malformatii congenitale.
Asupra  calitatii  apelor:
            In viata colectivitatilor umane, apele sunt utilizate zilnic atat ca aliment
cat si in asigurarea igienei personale. In medie, in 24 de
ore, un om adult consuma in scopuri alimentare 2-10L de apa.
            Mirosul apei provine de la substantele volatile pe care
le contine ca rezultat alincarcarii cu substante organice in descompunere,
al poluarii cu substante chimice sauape reziduale. Cu
cat apa contine mai multe substante organice, chimice sau apereziduale cu atat mirosul este mai 
usor de perceput.
            Culoarea apei poate da indicatii asupra modificarii calitatii astfel:
-        apele de culoare aramie sau bruna provin de la distilarile de carbune amestecatecu
ape industriale care contin fier;
-        apele de culoare brun inchis sunt apele de la fabricile de celuloza;
-        apele bogate in fier sunt cele provenite de
la tabacarii si au culoarea verde inchissau neagra;
-        ionii de fier dau apelor o culoare galbena;
-        ionii de cupru confera apei o culoare albastra;
-        apele care contin argila coloidala au o culoare galben-bruna.
Ordinea de îndeplinire a lucrării
Evaluarea prejudiciului cauzat resurselor de sol
 prin poluare cu substanţe chimice
Identificarea solurilor poluate şi determinarea gradului de poluare se efectuează în
coordonare cu documentele normative şi metodice, aprobate sau permise pentru folosire de către
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale.
Prejudiciul cauzat resurselor de sol de poluare se determină:
în caz de poluare a solului (evacuărilor şi degajărilor substanţelor poluante) în baza datelor
studiului şi analizelor de  laborator în comparaţie cu datele cercetărilor şi analizelor precedente;
în caz de încălcare a tehnologiilor şi regulamentelor folosirii pesticidelor şi a îngrăşămintelor,
nerespectare a cerinţelor de protecţie a mediului  în  timpul  păstrării chimicalelor, transportării şi
efectuării lucrărilor de încărcare-descărcare, aruncărilor şi degajărilor în salve, în baza datelor
cercetărilor şi analizelor de laborator;
în cazul poluării solului în locurile amplasărilor gunoiştilor nesancţionate a deşeurilor - în
baza datelor despre volumul (masa) deşeurilor şi gradului lor de pericol şi analizelor de
laborator.
Analizele se efectuează în laboratoarele Agenţiilor Ecologice Zonale, Centrului Naţional de
Medicină Preventivă, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi în alte laboratoare
chimice acreditate. În cazurile poluării solurilor în timpul accidentelor, aruncărilor şi degajărilor
în salve şi poluării solurilor la gunoiştile nesancţionate, studiile de cîmp şi analizele de laborator
se efectuează pe contul celor vinovaţi de poluare.
Calcularea plăţii pentru prejudiciul cauzat resurselor de sol de la poluarea cu substanţe
chimice.
a) Mărimea prejudiciului de la poluarea solului se determină reieşind din cheltuielile pentru
efectuarea volumului întreg de lucrări de curăţire a solului poluat. În cazul cînd este imposibil de
apreciat cheltuielile indicate, mărimea prejudiciului pentru poluarea solului se calculează
conform formulei:
                                      P =  Nc  x B x Cn  x  S(i)  x  Cp(i)  x  Ca,          (4)
unde:
P - mărimea plăţii pentru prejudiciul de la poluarea solului cu  una sau mai multe (de la 1
pînă la n)  substanţe chimice (mii lei);
Nc - preţul normativ al unui hectar de sol egal cu 9264,96 lei*);
B -  nota de bonitare a solului poluat, conform hărţii solurilor;
Cn - coeficientul recalculării preţului normativ al 1 ha de sol în funcţie de adîncimea poluării
solului cu substanţe chimice, determinat conform tabelului 12;
S(i) - suprafaţa solului, poluat cu substanţe chimice (i);
Cp(i) - coeficientul recalculării prejudiciului în funcţie de gradul poluării solului cu substanţe
chimice (i),  determinat conform tabelului 7;
Ca - coeficientul recalculării prejudiciului în funcţie de adîncimea poluării solului,
determinat conform tabelului  8.
* Notă. Preţul 1 ha de sol s-a determinat conform anexei la Legea nr.1308-XIII din
25.07.97  privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului.
b) Se stabilesc 5 niveluri ale gradaţiei de poluare a terenului (solului): 1 - sol nepoluat
(neafectat de poluare), 2 - slab poluat, 3 - moderat poluat, 4 - puternic poluat şi 5 - foarte
puternic poluat (total poluat). Solul nepoluat (neafectat de poluare) se caracterizează prin
conţinutul în sol al substanţelor chimice, care nu depăşesc concentraţia maximal admisibilă
(CMA) sau concentraţia de orientare admisibilă (COA) menţionate în tabelele 3; 4; 5. Pentru
nivelul 1 nepoluat coeficientul Cp în  formula  4 se egalează cu 0, atunci P = 0 (plata nu se
achită).
Valoarea prejudiciului general prognozat sau real cauzat resurselor piscicole de către
utilizatorii de apă, sau în urma încălcării de către persoanele fizice şi juridice a "Regulamentului
cu privire la protecţia resurselor piscicole", se calculează reieşind din preţul de piaţă a producţiei
piscicole şi prejudiciului natural provocat resurselor piscicole:
X = C * ( X0 + X1 + X2+ X3 + ……….), (1)
unde:
X - prejudicial valoric general calculat , lei/kg;
C -  preţul de piaţă a producţiei piscicole lei / kg;
X0 , X1 , X2 , X3 , . . . . .  -  prejudiciul natural cauzat, kg.
În cazul fîntânilor sau a râurilor prejudicial se calculează după formula zonală.
X = C * ( X0 + X1 + X2+ X3 + ……….), (1)
unde:
X – prejudicial calculat , lei/kg;
C – proba microbiologicăi / g;
X0 , X1 , X2 , X3 , . . . . .  – proba fizico – chimică , g.

Concluzii:

Modul de lucru:

modul de lucru: apa