Expertizarea şi consolidarea structurilor

din beton armat pentru construcții

civile, industriale şi agricole
Cursul 1

1
TERMINOLOGIE

 CONSOLIDARE
= refacerea sau înnoirea oricărei părţi a unei construcţii (a unor
elemente sau ansamblu de elemente) în scopul obţinerii unei
capacităţi structurale sporite (capacitate de rezistenţă, rigiditate,
ductilitate);
 REPARAŢIE
= refacerea sau înnoirea oricărei părţi degradate sau avariate a unei
construcţii cu scopul de a obţine acelaşi nivel de rezistenţă, rigiditate
şi/sau ductilitate, cu cel anterior degradării;
 REMODELARE
= refacerea sau înnoirea oricărei părţi a unei construcţii având ca
efect schimbarea funcţiunii sau a gradului de ocupare;

2
TERMINOLOGIE

 INTERVENŢIE (structurală / nestructurală)

= concept ce include termenii de consolidare, reparaţie și remodelare;
 REABILITARE
= refacerea sau înnoirea unei construcţii degradate pentru a asigura
acelaşi nivel al funcţiunii pe care îl avea clădirea înainte de degradare;
 REABILITARE SEISMICĂ
= totalitatea măsurilor prin care se obţine ridicarea până la limite
considerate ca suficiente a performanţelor seismice potenţiale ale
unei clădiri vulnerabile din punct de vedere seismic.
Necesitatea de a reabilita seismic o construcţie rezultă
în urma unei expertizei tehnice.

3
EXPERTIZA TEHNICĂ
a structurii de rezistenţă

Cercetare cu caracter tehnic făcută de un

specialist de calificare superioară, atestat
oficial ca expert în acest domeniu, la cererea
beneficiarului, a unui organ de jurisdicție sau
de urmărire penală, asupra unei situații de fapt
sau viitoare sau a unor probleme apărute la
structura de rezistenţă a unei construcţii.

4
Necesitatea şi obiectul expertizelor tehnice

 intenţia beneficiarului de a schimba destinaţia întregii

construcţii sau a unora din încăperi, cu implicaţii asupra
încărcărilor utile (montarea de utilaje grele sau care produc
trepidaţii, amplasarea de spaţii de depozitare cu încărcări
mari, modernizări ale finisajelor care duc la creşterea
încărcărilor, cum ar fi placări de marmură etc.) sau care
generează acţiuni de altă natură ce ar putea afecta structura
de rezistenţa (radiaţii, degajări chimice corozive);
 necesitatea funcţională de a se desfiinţa unii pereţi
interiori, pentru care trebuie să se clarifice în ce măsură au
şi un rol structural (de portanţă sau de rigidizare);
 intenţia de a supraetaja construcţia existentă; 5
Necesitatea şi obiectul expertizelor tehnice

 detectarea unor vicii la structura de rezistenţă, fie

iniţiale, datorate unor defecte de execuţie, fie apărute în
timp, datorită unor tasări inegale ale terenului, acţiuni
corozive sau dinamice (trepidaţii în construcţie sau în
vecinătatea ei) sau din alte cauze;
 suspiciuni că structura sau unele elemente ale ei ar fi
subdimensionate (suspiciuni fie ale beneficiarului, fie ale
organelor de control tehnic);
 clădiri care au avut de suferit în urma unor accidente
grave sau unor calamităţi naturale (incendii, inundaţii,
alunecări de teren) şi la care se impune o verificare a
siguranţei în noua situaţie creată de acestea. 6
 Necesitatea şi obiectul expertizelor tehnice

 construcţiile situate în zone seismice. După Revoluția din

89, legislaţia din România îi ”obligă” pe proprietari să
asigure o expertizare tehnică a c-ţiilor, cu scopul de a stabili
dacă nivelul de asigurare seismică corespunde cerinţelor din
documentele normative care reglementează activitatea de
evaluare seismică a c-țiilor existente.

7
 DEFECTE DE ALCĂTUIRE
STRUCTURALĂ PUSE ÎN
EVIDENŢĂ DE CUTREMURELE
MAJORE DIN ULTIMILE DECENII

8
NEREGULARITĂŢI PE
VERTICALĂ

9
(Imperial County Services Building
– Imperial Valley, 1979).
Ruperea la compresiune (din
efectul axial produs de momentul
de răsturnare) a stâlpilor sub un
perete marginal întrerupt la parter.
Deasupra pardoselii stâlpii nu sunt
prevăzuţi cu armături de confinare.
10
(Olive View Hospital, San Fernando, 1971).
Avarierea gravă a stâlpilor unui parter flexibil
şi slab. Stâlpii supuşi la forţe axiale mari nu
posedă capacitatea de deformare necesară

11
Stâlpii rupţi la parterul liber al unor
clădiri cu puţine niveluri
Stânga – Rokko Building, Kobe 1995
Dreapta – Region, Grecia 1995
12
(Atena, 1999).
Stâlpii rupţi la parterul liber al unor
clădiri cu puţine niveluri
Sus – Clădire prăbuşită
Jos – Clădire identică, însă orientată
perpendicular pe clădirea vecină (cea
prăbuşită)

13
(Kobe, 1995)
Ruperea unui etaj
intermediar la nivelul unde
se întrerupe armătura
rigidă. 14
NEREGULARITĂŢI ÎN PLAN

15
 (Taiwan, 1999)
Ruperea colţului datorită torsiunii
la o clădire cu 2 faţade pline şi 2
faţade deschise.

(Miyagi – Ken Oki, Japonia 1978)

Avarierea părţii flexibile a unei clădiri la care
peretele de fronton se întrerupe la parter
16
(Atena, 1999).
Prăbuşirea unei structuri cu nucleu
rigid de pereţi pentru circulaţia pe
verticală situat la un capăt.
17
DEGRADĂRI DATORATE
CEDĂRII TERENULUI DE
FUNDARE

18
 (Mexico City, 1985).
Clădire scufundată parţial în
teren cu sol lichefiat.

(Niigata, 1964).
Clădire de apartamente
răsturnată, datorită lichefierii
terenului nisipos.
19
 (Kocaeli, 1999).
Scufundarea parţială a clădirii
datorită depăşirii capacităţii de
deformare a terenului.

(Kocaeli, 1999).
Răsturnarea clădirii ca urmare a cedării
terenului de fundare combinată cu o
încastrare insuficientă în teren a construcţiei. 20
 (Kocaeli, 1999).
Răsturnarea clădirilor
datorită depăşirii capacităţii
de deformare a terenului.

(Kocaeli, 1999).
Înclinarea semnificativă a
construcţiei datorită
depăşirii capacităţii de
deformare a terenului.
21
 RUPERI DE ELEMENTE
STRUCTURALE ALCĂTUITE
INCORECT

22
 (Kobe, 1995).
Zdrobirea betonului comprimat
al unui stâlp solicitat la
compresiune excentrică.

(Iran, 1997).
Prăbuşire datorată deplasărilor
laterale excesive. Smulgerea
armăturilor stâlpului din nod. 23
Ruperi de stâlpi la forţa tăietoare. Armături
transversale subţiri şi rare.
Sus – Kalamata, Grecia 1986.
Jos – Boguis, Philippines 1990.

24
(Kalamata, Grecia, 1986).
Rupere stâlp; etrierii din
armătură neprofilată fără
cârlige s-au deschis

(Lazaro, Mexic, 1985).

Stâlp rupt: etrieri de diametru
mare la distanţe mari.
25
 (Aomori, Japonia, 1983).
Pierderea aderenţei armăturilor
prin despicarea stratului de beton.

(Miyagi – Ken Oki, Japonia 1978).

Ruperea la forţă tăietoare a unui stâlp captiv.

26
 (Baguio, Filipine 1990).
Ruperea unei înnădiri prin
petrecere prea scurtă.

(Kobe, 1995).
Ruperea înnădirii sudate cap
la cap prin presiune de gaz.
27
 (Kalamata, Grecia 1986).
Ruperi de noduri.
Separarea grinzii de stâlp datorită
ancorării insuficiente a armăturilor în
nod (dreapta sus).

28
(Kobe, 1995).
Degradarea unui nod de cadru
de tip grinzi slabe stâlpi puternici.

29
 (Kobe, 1995).
Ruperi de piloţi.

30