Sunteți pe pagina 1din 8

Preot Cristian Groza

GHERON IOSIF ISIHASTUL


' 'A
vlata s1 lnvatatura

Cuvint introductiv
Arhid. prof. dr.IOAN I.ICA jr.
CupruNs

cwANr INTRoDUcrrv
Gheron Iosif Isihasnrl gi lnnoirea
monahismului ortodox contemporan................ ..................7

I. VIATA

VIATA IN LUME
Nagterea, copiliria, adolescenga..........,. ................... I 9
Chemarea monahali..,...., .,.,......,.,..,.,..,.23
Nevoingele ascetice sivlrgite ln lume,
ca pregitire pentru via;a monahaIi...............,... ..................23
Plecarea tn Sftnnrl Munte.........,... .........25

I.A SFANTUL MUNTE


Mediul monahd al Sfintului Munte la lnceputul secolului )O( ln
ciutarea unui duhovnic.,\teptiri tngelate. Primirea darului
rugiciunii 9i primele contemplagii.................. ....................26
Perioada de mari nevoin;e de la Vasile"...,..,,.........,...,..,..,.......38
"Sftnnrl
Perioada primirii ucenicilor, la Mic5",........,..,....,.......,.,..53
"SftntaAna
Stabilirea la Noul Schit............ ...............50
Sfarfitul cuvios gi profeEiile dinaintea adormirii....................................63

II. SCRIEzuLE
SCRIERI ALE LUI GHERON IOSIF
Epistole........... ................67
Scrisoare citre un pustnic isihast.........,.... ...,.................73
Cele zece trlmbiEe duhovnicegti sau TiArnbi;a cu zece g1asuri.........,..,..82
Poe2ii.............. ................95
A fi vrut si scriu trei cuvinte sau chiar cirti..." ..,.............................96
CUPRINS CUPRINS

SCRIERI DESPRE GHERON IOSIF Scopul rostirii rugiciunii lui Iisus........... .....................211
Scrieri ale ucenicilor direcgi.............. .............................97 Rugiciunea curati ti despltimirea.... ...........................212
Scrieri ale altor autori...... .......................99 Rugiciunea lui Iisus gi viaga bisericeasci.......... .,...........214
Simpozioane gtiingifice......... ................100 Rugiciunea lui Iisus gi credinciogii din lume... ,............215
Tiaduceri ale scrierilor sale in limbi moderne.....................................100 Gheron Iosif 9i Sfanta Liturghie........... ........................216
Participare liturgici, pregitire, impirtlgire..............:.............. .............217
II I. PERSONALITATEA DUHOVNICEASCA duhovniceasci...........
Sfrnta Liturghie ;i viaga ....'........218
impirtiganie...
Rugiciunea lui Iisus gi S6nta ..............219
Omu1.............. ............103 ruprA DUpA 1EGE............... ....................220
StareEu1............ ............107 DESPRE is5rmnr....... ......225
Sfintu1............ ............. I 1 9 rsptTELE......... ....................234
iNVATATURA DESpRE HAR............... ............................245
IV iNvAllruRA DUHovNTcEASCA DESPRE POCArNTA.... ......256
DESpRE MoNAHTSM.. .......264
ELEMENTE DE ANTROPOLOGIE ASCETICA MArCA DOMNULUI $l SFINTII...... .........272
Tiupul ............ ............126 GHERON rOSrF $l TRADITIA PATRISTICA... .................276
Sufetu1............ ............129 GHERON rOSrF $l CON$TIINTA BISERICEASCA .........284
Patimi gi virtugi ............. ......................132
Stirile omului - srarea,,potrivit firii", v GHERON IOSrr 5t iNVttRER MONAHISMULUI
cea ,,mai presus de fire" si cea ,,contrari firii". ..,,..............145 CONTEMPORAN
ETAPELE VIETII DUHOVNICE$TI
nAs pANo rnEe. iNVATATURI I STARETULUI IosIF
Definilii duhovnicegti
a. Fiptuirea (praxis)............
... in Sftntul Munte... .....................292
.....................148
b. Contemplagia (theoria)........
... in lume... .,..........294
.................14g
Tieptele urcugului duhovnicesc: curigire, iluminare, desivirgire........... l5 I
. .. in Grecia, ln Cipru. .. .................295
Caracterul hristocentric duhovnicegri......
al viefi ........, I 58
... tn dte liri din Europa.. . .............296
Ascultarea- fundamentul vieEii monahale...... .............168
... inAmerica.. ...........297
Etapele concrete ale viegii isihaste............ ....................179
RESTABILIREA CARACTERULUI I S IHAST

PENTRU MONAHISMUL CHINOVITIC.,.................,....298


ELEMENTE DE FAPTUIRE
Programul....... ........,....l8 t
iNr roc DEcoNCLU2Ir....................... .......301
O zi din viaEa lui Gheron losif ln pustia Athosului..........l84
Privegherea...... .......-...184
srclE $r BTBLToGRAFIE ..............................319

lnfrinarea,.......
Postul gi ..................... 186
Participarea trupului la viaga duhovniceasci - scopul
(filoponia).......
relei-pitimiri trupefri .......189
Studiul duhovnicesc................ ...........,193
Rugiciunea..... .............196
Rugiciunea lui lisus................ ............199
Etape practice - rugiciunea cu gura,
cu mintea, cu mintea ln inimi.......... .......203
I

VIATtr"

vrATA is r.uptn

Nagterea, copiliria, adolescenfa

Insula Paros, a treia ca mirime din arhipelagul Cicladelor,


este cunoscuti atit pentru faimoasa biserici a Ekatondapilianei
(,,biserica cu o suti de arcade"), construiti in secolul al IVJea

*
Primele repere biografice ale Staregului Iosif au fost consemnate ln scris de
ucenicul siu IosifVatopedinul, la scurt timp dupi moartea sa,in20 irlie 1962,
ca rispuns la rugimintea adresati de ieromonahul Pantelimon Mitropoulos din
Boston, SUA, gi el ucenic al Cuviosului, cu care a corespondat regulat, o parte
din aceste scrisori fiind cuprinse lnvohtmt:J Mdrtaii din uiaya monahak (tradv
cere de pr. prof dr. Constantin Coman, Ed. Bizantini, Bucuregti,20032). Acesa
afirma, lnci de atunci, lipsa unei cronologii ln expunerea faptelor, din cauza atit
a refuzului Saregului de a-gi relata sistematic viaga, cit gi a neglijenEei ucenicilor
de a le nota pe cAnd acesta trlia. A se vedea Monahul Iosif Vatop ednrtl, Cuuiosul
Iosf Isihastul, traducere &n limba greaci de ieroschimonahul $tefan Nu;escu,
F/. Evanghelismos, Bucuregti, 2009, precum 9i studiul monahului aghiorit Moi-
se, ,,flpdrtog piog ro0 leqowoEloor]q tofiTlou1ootot", in: fiqowa;Taoricp
b
d'II ouyaotil E. Ay nu 0 q o E - 9 d.oxa).ucfi ipn e q lIIq axr wd, / a q 0 o 6 6 [,au
Enotqpour.xdtu Zuuedqfiiu Alqvdv (2004) xai Aepeooi (2005), 6normi.o
lbo4yiou Mow(og[6q],'IegdE Meyloqg Movfig Batoncuibr, Ay,ov'Oqog,
2007, pp. 543-549. Ultima varianti a viegii, faptelor gi invlliturilor sale este
cea alcituiti de un alt ucenic de-al siu (ultimul rimas in via1i, la momentul re-
dactirii acestei teze), arhimandrinrl Efrem, intitulati Stareyul meu losif Isihasil
(traducere din limba greaci de ieroschim. $tefan Nugescu, Ed. Evanghelismos,
Bucurqti, 2010), a cirei a doua edigie (ln limba englezi), revizuiti, tmbogiliti
gi tngrijiti de monahii de la Minlstirea ,,Sfrntul Antonie cel Mare" din Arizo-
na, a fost ediati de curAnd: Elder Ephraim, My Eldzr Jweph the Herychatst and
Cauc-Dwelln, Saint Anthonys Greek Orthodox Monastery Florence, fuizona,
2013. Vom folosi cu precidere aceasti edigie, 6ind cea mai exaai gi corecti din
punct de vedere cronologic.

-t9-
GHERON IOSIF ISIHASTUL _VIATA;I OPERA VIATA

de Sfrnta Elena, mama Sfhntului impirat Constantin cel Mare, cisugS" cu doui camere foarte mici si modeste5. Fiind ,,cu adevi-
cAt mai ales datoriti. marilor personalitigi ale Bisericii care sunt rat un om al lui Dumnezeu: modesti, cu un inniscut simgimint
legate de numele insulei: Sfrntul Atanasie (11813), Sfintul Ar- :rl prihinirii de sine gi al propriilor picate"6, avA.nd un caracter
senie Athonitul (11877), precum si harismaticul pirinte Filo- ,,simplu si integru"T - trisituri mogtenite de viitorul Stareg, pe
theiZervakos (11980). care acesta le va cultiva toati viafa -, mama sa se invrednicise de
Tot aici, in satul Levskes, s-a niscut, Ia}ll4noiembrie 1897t, rnai multe vederi duhovnicegti, mai ales clnd mergea la biserici
Francisc (numele de botez al Cuviosul Iosif Isihastul). Mama sa, (nici nu realiza ci sunt minuni, ci credea ci aga vid toli cregti-
Maria (niscut5. Rangusi, 18672), s-a miritat, pentru prima datl, nii)8. Cea mai cunoscuti, gi care are leglturi directi cu subiectul
la vXrsta de aproape 17 ani, cu Leonardo Zumis, a cirui fami- nostru, este cea petrecuti la pugin timp dupl nasterea tinirului
lie provenea din Odesa, lJcraina, impreuni avind doi copii: pe Iirancisc, atunci cind Mariei i s-a aritat ingerul Domnului, care,
Mihai (1885 -1955) si un prunc care a murit nebotezat. La scurt rrpropiindu-se de prunc, i-a scris numele acestuia pe o tlblifi,
timp dupi moartea primului sof (avea doar 20 de ani), Maria se spuni.ndu-i mamei ci aceasta este hotirarea lui Dumnezeue.
recS.si"toregte cu Gheorghe Kottis (1852-1908), un giran neinvi- I )ezlegarea acestei vedenii a venit mai tArziu, atunci cind tinirul

gat, sirac, dar,,foarte evlavios si extrem de smerit"3. impreuna au lirancisc a ajuns monah la Sfrntul Munte Athos, fiind primit de
10.
avut opt copii, Francisc fiind al cincileaa. Tliiau cu tolii intr-o I )omnul in,,ceata ingerilor Sii pimintegti"

Anul nagterii lui Francisc coincide cu cel al unui eveni-


tArhimandritulEfiemFilotheitul,inMyElda...,p. lB,dateazina;tereaStaregu- rrlent important din istoria poporului elen, cel al ,,Rizboiului
lui in 1897, bazindu-se pe inscrisul gisit pe spatele icoanei ce a apa4inut familiei dc 30 de zile" cu otomanii, ca urmare a incercS"rii de a unifica
Cuviosului si careJ reprezinti pe Sfannrl Gheorghe, unde, de altfel, sunt uecute
datele de nastere ale tuturor fraEilor acestuia. l,a fel gi inscripfa de pe frontispiciul
insula Creta cu patria-mame, egec care va conduce la siricirea
casei natale a Cuviosului, unde sti scris: ,/A.ici s-a niscur Gheron Iosif Isihasnrl ;i mai acvtl a oamenilor de rind, prin obligativitatea pligii
(1897 -1959)." A se vedea www.agiosarsenios.com/images/Agioi&Gerontes/G. rrnei insemnate daune de rizboi.
Iosif/l.jpg. Totqi, pe piatra morminnrlui slu de la Noul Schit sti scris anul na;-
terii: 1 898, vezi http://calindragan.files.wordpress.com/201 0/02linteriorul-chi-
liei-care-adaposteste-mormantul-parintelui-iosifjpg, i*
in volumul ligourag lrfiem Fiiotheittl (Stareyul meu lotrf. .., p. 17) vorbegte de un numir de noui
Iaorjcp 6'IlouporrjE.Aytou"OpoE - cpr)"oxil.rxf1 ipneqia, dedicat celor doul topii (mengionind in plus o fati care ar fi murit inainte de afrborezati), caz
Simpozioane,tinute in memoria Staregului, de laAtena (2004) gi Limassol (2005), in care Staregul ar fi fost al saselea in ordinea nasterii.
'' (lasa
plrerile celor ce s-au pronunfat asupra acestui subiect (uidr supra) sunt impirEite. se pistreazi si azi, fiind un punct de interes turistic al insulei.
Prima varianti ni se pare cea mai siguri;i indreptiliri. " lrlder Ephraim , My Elder. . ., p. 19.
2 In cazul ' Monahul Iosif Vatopedintl, Cuuiosul losrf..., p.25.
datirii anilor de na;tere ai membrilor familiei Starelului, am ales
varianta publicati la slhrsitul cirEii ingrijite de monahul Iosif Vatopedinul " Monahul Iosif Vatopedinul, Ti',iiri ale dumnezeiescului har. O epistoh dcEre
(l6qowog'Itrorlq Bororcr6wot, @ daE yaq woE ipnu,p ieE. ligovtaE'Iaorj E ilaSa lui Gheron losif Isihastul. Epistob inedite, rraducere din limba greaci de
6 Tlouyamfig, Enrctd,ryala BoyqaEia - Auix\oteE inrcrd.ig xai notrjpa- icrom. Agapie Corbu, Ed. Sfintul Nectarie, Arad, 2008, p. 20.
ra, coll. ,,Vuyu:,qel.r] Bo,ronc,r6wd" 18,"Ex6oor,g'Iepdg Mcy[ot1g Mov{g rot '' Aminunt consemnat doar de Iosif Vatopedinul, atit in Cuuiosul losif..., p. 26,
Bnronor6lou,Aylov"OpoE,2006'z), intrucXt acest tabel genealogic a fostrealizat cir gi in cealalti lucrare amintiti, Ti,iiri ale dumnezeiescului har.. . , p. 20, in am-
pe baza informaqiilor provenite direct de la rudele Cuviosului rimase in viagi. bclc locuri fiind consemnat gi faptul ci, drept rrmare a luptei dintre cei doi,
3 Elder Ephraim, ingcru.l ii lasl mamei o cruce.
My Elder..., p. 17.
a Primii
doi au murit la o virsti fragedi (Erghina, in 1888, gi Maruso, in 1890), "'I'llder Ephraim, My Elder..., p. 19. Nu e vorba de o predestinalie, ci mai
ceilalgi gase fiind (in ordine descrescitoare): Erghina (1893-1952), Emanuei rrrult de o mingXiere adusi de Dumnezeu mamei Cuviosului Stareg, atAt de
(1895-1963), Francisc (Starelul Iosif), lronard (1902-1945), Maruso (1905- incercati (la momentul vedeniei, in 1897) de moartea celor patru copii ai sii,
1972) gi Nicolae, viitonrl pirinte AtanasieAthonitul, 1908-1983). Arhimandritul plccum si a primului sog.

'20'
GHERON IOSIF ISIHASTUL _VIAIA $I OPERA VIAIA

ir, *..rt cadru, in 16 august 1904, tanlrul Francisc incepe in septembrie 1915, se inroleazi in Marini, frcand stagiul
scoala sub indrumarea Sofiei Pempsiadis-Kantiotis, mama mitro- nrilitar timp de doi ani, Europa fiind angrenati pe arunci in
polinrlui Augustin al Florinei (12010), dovedindu-se a fi ,,foarte I)rimul Rizboi Mondial (1914-1918), dupi care se reprofileazi
isteg", intrucit,,intotdeauna primea note mari"l l. Locuitorii insulei l)c nego!. Dovedind calitigi de bun negustor, va reugi si strAngl
inci triiau in duhul Sfhntului Arsenie Athonitul ( 1 800 -1877) , care o avere insemnatl, fapt pentru care mltuga sa Alexandra il de-
a exercitat o infuentS. considerabili asupra acestora, fapt concreti- tcrmini si se logodeasci. Cununia insi nu va mai avea loc din
zat prin evlavia aritati de ei sfintelor slujbe, prin respectarea rAn- plicina schimbirilor survenite in viaga lui Franciscrs.
duielilor legate de post, ruglciune etc., mai ales ci preotul satului,
George fupropoulos (1863-1929), s-a dovedit a 6 un adevirat Chemarea monahali.
ucenic in Duh al acestuia. Francisc este nevoit si" intrerupi studiile Nevoinfele ascetice sivArqite in lume,
imediat dupi terminarea clasei a patra primari, din cauza mo4ii ca pregitire penttu via{a monahali
tatilui siu (t1908), dupi nasterea lui Nicolae, pentru
la scurt timp
a putea astfel sI igi ajute mama;i fragii rima;i in viagi. futfel, degi izbutise in mare misur5. si-gi indeplineasci marea
Insula Paros nu oferea prea multe opliuni de trai, oamenii reu- ,ltlringi., aceea de a avea un trai decent din punct de vedere mate-
sind si se intretinS. prin munca la c5.mp, prin cultivarea cerealelor ri:r[, prin lucrarea gi intervengia directi a lui Dumnezeu (un vis)
9i a legumelor, prin cregterea animalelor si pescuit, practicindu-se virEa sa va lua o alti turnuri, decisivi. in acest vis, povestit de el
trocul. Fiind o perioadi de mare siricie, canyati si de angrenarea irrsusi ucenicilor sii direcgi - ,,o razi de har" trimisi de Dumne-
Greciei in cele doui Rizboaie Balcanice, care vor duce la declanga- z('u ,,pentru a-l atrage" la Sinel6 -, Francisc se vede pe sine trecind
rea Primului Rizboi Mondial, in l9l4,la vXrsta de 77 ani, ranerul 1,c lingi un palat, fiind luat de doi ofigeri, pentru a fi dus inaintea
Francisc este trimis de mama sa, impreuni cu fratele siu mai mic, irrrpi.ratului. Fiind imbricat intr-un vqmALnt alb gi pregios, ei i-au
konard, la Atena, pentru a gisi ceva de lucru. Astfel, se pare cI, .1,rrs: ,,De acum inainte vei sluji aici!", apoi l-au dus pentru a se
mai intAi, a lucrat la minele din Lavriol2, fiind gizduigi de mltusa irrcirina impiratului (ingelegAnd ci era vorba de Domnul Hris-
lorAlexandra, apoi ca bucStar 9i brutar in casele boieresti din Pireu, ros). Dupi acest vis, starea sa liuntrici s-a schimbat atit de mult,
iar ulterior cavlnzitor de bilete in troleibuzel3. Banii ia;tigagi cu irrcit - avea si mirturiseasci el mai tArziu - ,,nu mi mai preocupa
multi osteneali ii folosea pentru intrefnerea sa 9i a fratelui siu ko- nirnic din cele ce se aflau pe pimAnt, dar nici nu gtiam ce inseam-
nard, precum gi a mamei si a celorlalEi &agi rima;i acasil4. rr;i ceea ce vizusem si nici ceea ce trebuie si fac"l7.
tt lbidem, p.22. rrr,,nnhia Vrienia (staregi cu care a purtat constant o corespondengi' - vezi
12
Origel din sud-estul provinciei Attica, in Grecia, astizi suburbie a Atenei. Atarturii..., passim), iar cumnata sa Maria, sora fratelui siu Leonard, a primit
Era faimos in Antichitate pentru mineie sale de argint, care reprezenrau una l.r r riltrglrie numele de Melania (t1997).
dintre principalele resurse ale statului atenian, argintul fiind folosit pentru " StareEul Efrern Vatopedinul mentioneazi faptul ci logodnica lui Fran-
monede. Minele au fost reflcute la inceputul secolului )O( de citre compa- , r\! :rr 6 murit de tuberculozi. A se vedea Ag1r,p.'Eqgai.p Bcrtonnlblvou,
nii franceze si grecesti, in special pentru extracEia de plumb, cadmiu ;i man- ..l 0 t v rxog Aoy oE,"F-xb.'legdg MeyiotqE Mov{E rot Bcrtonol6iou, Aytov
tr

gan. Populalia ora5ului numira peste 10.000 de oameni, in 1907. A se vedea t )1rrrq, 2010, apudhttp:llwww.pernptousia.coml2}llll2lel<1er-joseph-the-
http://www. britannica.com/EBchecked/topic/ 3 32487 I Laurilm. Ircsychast-as-a-person-an-account-of-his-deeds.
13
Elder Ephraim, My Elder..., p.25. ' l'l.lcr Ephraim, My Elder..., p.31.
\a
lbidem, p.23. Cr timpul, toli fragii Stare;ului, cu exceplia lui Nicolae, s-au ' Monahul Iosif Vatopedin:ul, Cuuiosul los,f..., p. 27.In relatarea pirintelui
cisitorit. De asemenea, nepoata sa Varvara (fata surorii sale Erghina) a devenit I lr, rrr liilotheitui, acesta adaugi o alti cercetare, de data aceasta din partea lui
GHERON IOSIF ISIHASTUL _ VIAIA $I OPERA VIAIA

Dezlegarea i-a trimis-o Dumnezeu prin intermediul fiicelor Maruso, ingrijindu-se gi de odihna sufletului tatllui siu, plitind
proprietiresei unde locuia, intrucA.t acestea, vizind starea de l)cntru acesta 40 de S6nte Liturghii.
spirit a tinirului, i-au diruit spre folos cartea Noul Martirolo- Francisc ,,a profitat de intirziere pentru a-gi verifica chema-
gia a Sfintului Nicodim Aghioritul. Desi crescut intr-o familie r('a pentru viaEa monahaJ|"2r. Mai intii, a mers la cunoscute lo-
evlavioasi, se pare ci primul contact cu viegile sfingilor a avut , rrri de inchinare, precum Ministirea Cuviosului Gherasim din
loc atunci, rim1nind uimit de modul de vieguire al sfingilor, hcfalonia22 sau cea a Maicii Domnului din Tinos, unde, auzind
cuviogilor gi mucenicilor descris de marele cirturar aghioritl8. si v:rzind anumite minuni, a ingeles ci ceea ce citise in Viepile
Primul pas in noua direcgie a fost acela de a se spovedile, ci- .\ilinyilor erau lucruri adeviratez3. A incercat si puni in practicS.
utind apoi locuri gi oameni care si-i intireasci cele citite. Visul, ,u/ litteram faptele cuviogilor descrigi de Sfrntul Nicodim, retri-
dar gi cartea Sflntului Nicodim, l-au schimbat atit de mult, 1lirrc{u-se inafaraora;ului, in locuri cAt mai izolate, mai ales in
incAt a inceput si nu-l mai preocupe comergul, pe care ajunsese nruntii Pendeli, unde s-a dedat unei asceze aspre, postind mult,
considere ,,piedic5. gi picat in noua sa cale duhovniceasci"20,
s5"-l irrrpartind cu siracii din puginul siu, priveghind toati noaptea
de acum inainte mulpmindu-se cu lucrS"ri ce ii puteau oferi srind in copaci. Despre aceasti perioadi el insugi mirturisea cI,
hrana zilnicl, dar care nuJ impiedicau la rugS"ciune. liind ,,in lume, stiteam ascuns gi duceam lupte pline de sAnge.
A dorit si plece in Sfhntul Munte, dar prima incercare a Mincam la doui zile o dati, in ceasul al nouilea. Mungii Pendeli
fost zidirniciti de incursiunile militare din Balcani, din cauza si t<late pegterile mi cunogteau ca pe un cocog de noapte, fli-
intririi Greciei, in 1917, in Primul Rizboi Mondial, alituri de rrrinzind, plangind gi ciutind izbivire. it..t sivld daci pot
Antanta, precum gi de izbucnirea, in 1918, a epidemiei de gripi
"-
\rrlx)rta durerile gi suferingele, pentru a pleca la Sfrntul Munte si
spanioli in toati Grecia. inainte de a face acest pas decisiv gi rrri fac cilugir. Dupi ce m-am antrenat destul de bine cAgiva ani,
definitoriu al viegii sale, Francisc imparte o parte din economi- ,urr rugat pe Domnul si mi ierte pentru ci am mincat Ia doui
ile sale ca milostenie, iar cu restul reugqte si o cisitoreasci pe rilc ;i i-am spus ci atunci cind voi fi la Sfrntul Munte voi mAnca
sora sa Erghina, rAnduiqte zestre cuveniti gi celeilalte surori, rr tl:rti la opt zile, aga cum scrie in Vieyile Sfnyihi'24.

Hristos insusi, Care ii descoperi vrerea Sa in legituri cu el, aceea de a deveni


negustor in cele duhovnicesti. A se vedea Elder Ephraim , My Elder. . ., p. 32;
fipowag Taorjcp 6'IlouyaotrjE. Ayr,ou'OqoE - Erloxalwrj ipneqia, ed. cit.,
2007, p.74.
18
Detalii despre opera Sfrntului Nicodim Aghioritul la P. Elia Cirterio, Nico-
dim Aghioritul. Personalitatea, opera, inaiil,itura asceticd ti misticd, ca taducerea 't lhil., p.35.
,,Vieyii" sale ;i a.Prologurilor" h scrierile duhounicesti, tradtcere de Maria-Cor- 'r l'iilintele Efrem Vatopedinul noteazi faptul ci Starepl Iosi{, aflind ci Sfhn-
nelia ;i diac. Ioan I. Ici jr., Ed. Deisis, Sibiu, 2001 . rrrl ( ihcrasim a trecut la cele vesnice in ziua priznuirii Adormirii Maicii Dom-
le
Arhimandritul Efrem Filotheitul este singurul care mentioneazi acest deta- rrrrlrri tlin anul 7579, s-a rugat acestuia si rinduiasci tn aga fel, incit gi el si
liu, accentuAnd gi fapul ci ,,era pentru prima dati in viala sa cind se spove- ,rib,i prrte de acelagi sfirgit, ceea ce s-a;i lntimplat 40 de ani mai tirziu. A se
dea". Este o afirmagie care, inevitabil, ridici multe semne de lntrebare legate vcrlcrr: lrttp://www.pemptousia.coml20lll12lelder-joseph-the-hesychast-as-
de modul in care a trlit cregtineste in satul natal, tinind cont de cele exprima- .r pcrs()n-an-account-of-his-deeds/.
te mai sus. A se vedea Elder Ephraim , M1 Eller. . ., p. 33. " lrltlcl Ephraim, My ELfur..., p. 34.
20
lbidem. 'r ( ilrcron losif, Mdrturii..., Ep.37, p. 181 (EME, pp.219-220).

'24' '2r'
GHERON rOSrF TSTHASTUL -VTAIA gr OPERA VIAIA

Plecarea in SfAntul Munte lc citise. Caracteristicile acestuia trebuiau si 6e privegherea de


Dupi aceasti perioadl de ,,incercare", la inceputul anului toati noaptea, infrAnarea extremi (si minince ierburi, iar nu
192125, intorcd.ndu-se in Atena, s-a intAlnit, prin purtarea de gri- piine30), si fie neingelat in cele duhovnicegti gi destoinic a-l de-
ji a lui Dumnezeu, cu monahul athonit Onufrie, stareEul unei prinde gi pe el adevlrata viagi monahali, cea care il duce pe
Chilii din Karyes (capitala administrativi a Athosului). Acesta a nevoitor la curigie, iluminare gi desivArqire. A ingeles mai tArziu
ascultat rugS.mintea tAnirului Francisc de aJ lua cu el la intoar- firptul ci ,,imaginalia, ca rezultat al rivnei aprinse, se face ispiti
cerea sa in Sfrntul Munte26, astfel incAt, la virsta de 24 de ani27, irsculiti negtiutorilor, pAni cAnd li se schimbi impresiile prin
Francisc intrl pentru prima dati in Gridina Maicii Domnului. viaga practici"3r. DupI perioada petrecute in pustiul din jurul
rnarii metropole elene, a devenit congtient de faptul ci locul in
sine, oricit ar fi de retras, nu poate da de la sine nevoitorului
LA SFANTUL MUNTE rrrgiciunea adevirati, iar fari, un poviguitor duhovnicesc gi ex-
pcrimentat, acesta poate cu quringi si cadi in ingelare.
Pe cit de mari au fost agteptirile, pe atit de mare a fost 9i
Mediul monahal al SfAntului Munte ,|tziluzia de a gisi o lume monahali in care ,,majoritatea zdrobi-
la inceputul secolului XX. in ciutarea unui roare a piringilor aghiorigi se limitau la slujbele tipiconale, dind
duhovnic. Agteptiri inqelate. Primirea darului ,r deosebiti importangi lucrului de mini", in vreme ce ,,nu se
rugiciunii si primele contemplatii .rrita nimeni care si se ocupe cu lucrarea mingii". Mai mult,
, ci mai mulgi piringi il descurajau, spunA,ndu-i ci ,,dascalii
La sosirea lui Francisc in Sfintul Munte, acesta era ,,plin de r rrgS.ciunii mingii lipsesc cu desivirgire"32.

viagi", ginand cont doar de faptul ci se nevoiau aici cinci mii Cu toate acestea, Francisc ii mirturisea surorii sale Erghina
de monahi, majoritatea greci, dar si rusi, romini, bulgari, sirbi intr-o scrisoare: ,,CAnd am venit la Sfrntul Munte, nu ne-am in-
9i georgieni2s. r his intr-o casi, aga cum obignuiesc mulgi si faci. Ci am clutat,
Potrivit rinduielii monahale, cel care s-a hotirit si devi- ;rrrr strigat, am plins. Nu am lisat munte sau pegteri neumblati
ni monah este dator si-gi aleagi ,,locul gi felul de vieguire ce i .,irrtind indrumitor neriticit, ca s5. ascultlm cuvintele viegii,
s-ar potrivi cel mai bine caracterului siu"2e. Francisc ciuta un rrrr cuvinte zadarnice, neroditoare. Nu am lisat niciun pirinte
ascet aidoma celor pe care ii descriau cirlile patristice pe care t'r'crnit de la care si" nu luim fie gi un pic de folos."33 Iar unor
liicc duhovnicegti le scria: ,,Am ciutat mult, dar n-am gisit de-
25
Elder Ephraim, My Elder..., p. 37. ,lit ri.nduiala cu mAncare o datl in zi. Nu vi spun cite lacrimi,
'?6
Athosul 6ind recent eliberat definitiv de sub ocupalia turcl (1913), dupi aproa- titir durere in suflet, cAt am strigat de se cutremurau munfii,
pe cinci secole, ca urmare a uatatelor de pace dupi cele doui Rizboaie Balcanice
din a doua decadi a secolului )C( 1'liingXnd ziua 9i noaptea pentru ci nu glseam rinduiala aga
27
Monahul Iosif Vatopedinrl, in Tiniri ale dumnezeiescului har..., pp. 21-22,
merge pe variana de23 ani, intrucit dateazi data nasterii ca 6ind in anui 1898. "' It'trnul ca acesta avea si nu-l giseasci niciodati, intilnind un singur ascet
Dar se pot sacoti 23 de ani gi daci ne gAndim ci Starelui era niscut in luna r.rrr rniinca dupl ceasul al 9-lea, dar nu se limita la verdeluri.
noiembrie, iar plecarea e la doar citeva luni dupi aceasta. " Mrrrrahul Iosif Vatopedinrl, Cuaiosul losif..., p. 30.
28
Elder Ephraim, My Elder..., p. 41. '' Allrirrr. Efrem Filotheit'tl, Stareyul meu losif..., p. 33.
2e
lbidem. " ( ilrcr<rn losif, Mirturii..., Ep.26, pp. 128-129 (EME, pp. 155-156).
'26'