Preot Cristian Groza

GHERON IOSIF ISIHASTUL

' 'A
vlata s1 lnvatatura

Cuvint introductiv
Arhid. prof. dr.IOAN I.ICA jr.
 CupruNs

cwANr INTRoDUcrrv
Gheron Iosif Isihasnrl gi lnnoirea
monahismului ortodox contemporan................ ..................7

I. VIATA

VIATA IN LUME
Nagterea, copiliria, adolescenga..........,. ................... I 9
Chemarea monahali..,...., .,.,......,.,..,.,..,.23
Nevoingele ascetice sivlrgite ln lume,
ca pregitire pentru via;a monahaIi...............,... ..................23
Plecarea tn Sftnnrl Munte.........,... .........25

I.A SFANTUL MUNTE

Mediul monahd al Sfintului Munte la lnceputul secolului )O( ln
ciutarea unui duhovnic.,\teptiri tngelate. Primirea darului
rugiciunii 9i primele contemplagii.................. ....................26
Perioada de mari nevoin;e de la Vasile"...,..,,.........,...,..,..,.......38
"Sftnnrl
Perioada primirii ucenicilor, la Mic5",........,..,....,.......,.,..53
"SftntaAna
Stabilirea la Noul Schit............ ...............50
Sfarfitul cuvios gi profeEiile dinaintea adormirii....................................63

II. SCRIEzuLE
SCRIERI ALE LUI GHERON IOSIF
Epistole........... ................67
Scrisoare citre un pustnic isihast.........,.... ...,.................73
Cele zece trlmbiEe duhovnicegti sau TiArnbi;a cu zece g1asuri.........,..,..82
Poe2ii.............. ................95
A fi vrut si scriu trei cuvinte sau chiar cirti..." ..,.............................96
 CUPRINS CUPRINS

SCRIERI DESPRE GHERON IOSIF Scopul rostirii rugiciunii lui Iisus........... .....................211
Scrieri ale ucenicilor direcgi.............. .............................97 Rugiciunea curati ti despltimirea.... ...........................212
Scrieri ale altor autori...... .......................99 Rugiciunea lui Iisus gi viaga bisericeasci.......... .,...........214
Simpozioane gtiingifice......... ................100 Rugiciunea lui Iisus gi credinciogii din lume... ,............215
Tiaduceri ale scrierilor sale in limbi moderne.....................................100 Gheron Iosif 9i Sfanta Liturghie........... ........................216
Participare liturgici, pregitire, impirtlgire..............:.............. .............217
II I. PERSONALITATEA DUHOVNICEASCA duhovniceasci...........
Sfrnta Liturghie ;i viaga ....'........218
impirtiganie...
Rugiciunea lui Iisus gi S6nta ..............219
Omu1.............. ............103 ruprA DUpA 1EGE............... ....................220
StareEu1............ ............107 DESPRE is5rmnr....... ......225
Sfintu1............ ............. I 1 9 rsptTELE......... ....................234
iNVATATURA DESpRE HAR............... ............................245
IV iNvAllruRA DUHovNTcEASCA DESPRE POCArNTA.... ......256
DESpRE MoNAHTSM.. .......264
ELEMENTE DE ANTROPOLOGIE ASCETICA MArCA DOMNULUI $l SFINTII...... .........272
Tiupul ............ ............126 GHERON rOSrF $l TRADITIA PATRISTICA... .................276
Sufetu1............ ............129 GHERON rOSrF $l CON$TIINTA BISERICEASCA .........284
Patimi gi virtugi ............. ......................132
Stirile omului - srarea,,potrivit firii", v GHERON IOSrr 5t iNVttRER MONAHISMULUI
cea ,,mai presus de fire" si cea ,,contrari firii". ..,,..............145 CONTEMPORAN
ETAPELE VIETII DUHOVNICE$TI
nAs pANo rnEe. iNVATATURI I STARETULUI IosIF
Definilii duhovnicegti
a. Fiptuirea (praxis)............
... in Sftntul Munte... .....................292
.....................148
b. Contemplagia (theoria)........
... in lume... .,..........294
.................14g
Tieptele urcugului duhovnicesc: curigire, iluminare, desivirgire........... l5 I
. .. in Grecia, ln Cipru. .. .................295
Caracterul hristocentric duhovnicegri......
al viefi ........, I 58
... tn dte liri din Europa.. . .............296
Ascultarea- fundamentul vieEii monahale...... .............168
... inAmerica.. ...........297
Etapele concrete ale viegii isihaste............ ....................179
RESTABILIREA CARACTERULUI I S IHAST

PENTRU MONAHISMUL CHINOVITIC.,.................,....298

ELEMENTE DE FAPTUIRE
Programul....... ........,....l8 t
iNr roc DEcoNCLU2Ir....................... .......301
O zi din viaEa lui Gheron losif ln pustia Athosului..........l84
Privegherea...... .......-...184
srclE $r BTBLToGRAFIE ..............................319

lnfrinarea,.......
Postul gi ..................... 186
Participarea trupului la viaga duhovniceasci - scopul
(filoponia).......
relei-pitimiri trupefri .......189
Studiul duhovnicesc................ ...........,193
Rugiciunea..... .............196
Rugiciunea lui lisus................ ............199
Etape practice - rugiciunea cu gura,
cu mintea, cu mintea ln inimi.......... .......203
 I

VIATtr"

vrATA is r.uptn

Nagterea, copiliria, adolescenfa

Insula Paros, a treia ca mirime din arhipelagul Cicladelor,

este cunoscuti atit pentru faimoasa biserici a Ekatondapilianei
(,,biserica cu o suti de arcade"), construiti in secolul al IVJea

*
Primele repere biografice ale Staregului Iosif au fost consemnate ln scris de
ucenicul siu IosifVatopedinul, la scurt timp dupi moartea sa,in20 irlie 1962,
ca rispuns la rugimintea adresati de ieromonahul Pantelimon Mitropoulos din
Boston, SUA, gi el ucenic al Cuviosului, cu care a corespondat regulat, o parte
din aceste scrisori fiind cuprinse lnvohtmt:J Mdrtaii din uiaya monahak (tradv
cere de pr. prof dr. Constantin Coman, Ed. Bizantini, Bucuregti,20032). Acesa
afirma, lnci de atunci, lipsa unei cronologii ln expunerea faptelor, din cauza atit
a refuzului Saregului de a-gi relata sistematic viaga, cit gi a neglijenEei ucenicilor
de a le nota pe cAnd acesta trlia. A se vedea Monahul Iosif Vatop ednrtl, Cuuiosul
Iosf Isihastul, traducere &n limba greaci de ieroschimonahul $tefan Nu;escu,
F/. Evanghelismos, Bucuregti, 2009, precum 9i studiul monahului aghiorit Moi-
se, ,,flpdrtog piog ro0 leqowoEloor]q tofiTlou1ootot", in: fiqowa;Taoricp
b
d'II ouyaotil E. Ay nu 0 q o E - 9 d.oxa).ucfi ipn e q lIIq axr wd, / a q 0 o 6 6 [,au
Enotqpour.xdtu Zuuedqfiiu Alqvdv (2004) xai Aepeooi (2005), 6normi.o
lbo4yiou Mow(og[6q],'IegdE Meyloqg Movfig Batoncuibr, Ay,ov'Oqog,
2007, pp. 543-549. Ultima varianti a viegii, faptelor gi invlliturilor sale este
cea alcituiti de un alt ucenic de-al siu (ultimul rimas in via1i, la momentul re-
dactirii acestei teze), arhimandrinrl Efrem, intitulati Stareyul meu losif Isihasil
(traducere din limba greaci de ieroschim. $tefan Nugescu, Ed. Evanghelismos,
Bucurqti, 2010), a cirei a doua edigie (ln limba englezi), revizuiti, tmbogiliti
gi tngrijiti de monahii de la Minlstirea ,,Sfrntul Antonie cel Mare" din Arizo-
na, a fost ediati de curAnd: Elder Ephraim, My Eldzr Jweph the Herychatst and
Cauc-Dwelln, Saint Anthonys Greek Orthodox Monastery Florence, fuizona,
2013. Vom folosi cu precidere aceasti edigie, 6ind cea mai exaai gi corecti din
punct de vedere cronologic.

-t9-
 GHERON IOSIF ISIHASTUL _VIATA;I OPERA
de Sfrnta Elena, mama Sfhntului impirat Constantin cel Mare,
cAt mai ales datoriti. marilor personalitigi ale Bisericii care sunt
legate de numele insulei: Sfrntul Atanasie (11813), Sfintul Ar-
senie Athonitul (11877), precum si harismaticul pirinte Filo-
theiZervakos (11980).
Tot aici, in satul Levskes, s-a niscut, Ia}ll4noiembrie 1897t,
Francisc (numele de botez al Cuviosul Iosif Isihastul). Mama sa,
Maria (niscut5. Rangusi, 18672), s-a miritat, pentru prima datl,
la vXrsta de aproape 17 ani, cu Leonardo Zumis, a cirui fami-
lie provenea din Odesa, lJcraina, impreuni avind doi copii: pe
Mihai (1885 -1955) si un prunc care a murit nebotezat. La scurt
timp dupi moartea primului sof (avea doar 20 de ani), Maria se
recS.si"toregte cu Gheorghe Kottis (1852-1908), un giran neinvi-
gat, sirac, dar,,foarte evlavios si extrem de smerit"3. impreuna au
avut opt copii, Francisc fiind al cincileaa. Tliiau cu tolii intr-o
tArhimandritulEfiemFilotheitul,inMyElda...,p. lB,dateazina;tereaStaregu-
lui in 1897, bazindu-se pe inscrisul gisit pe spatele icoanei ce a apa4inut familiei
Cuviosului si careJ reprezinti pe Sfannrl Gheorghe, unde, de altfel, sunt uecute
datele de nastere ale tuturor fraEilor acestuia. l,a fel gi inscripfa de pe frontispiciul
casei natale a Cuviosului, unde sti scris: ,/A.ici s-a niscur Gheron Iosif Isihasnrl
(1897 -1959)." A se vedea www.agiosarsenios.com/images/Agioi&Gerontes/G.
Iosif/l.jpg. Totqi, pe piatra morminnrlui slu de la Noul Schit sti scris anul na;-
terii: 1 898, vezi http://calindragan.files.wordpress.com/201 0/02linteriorul-chi-
liei-care-adaposteste-mormantul-parintelui-iosifjpg, i*
in volumul ligourag
Iaorjcp 6'IlouporrjE.Aytou"OpoE - cpr)"oxil.rxf1 ipneqia, dedicat celor doul
Simpozioane,tinute in memoria Staregului, de laAtena (2004) gi Limassol (2005),
plrerile celor ce s-au pronunfat asupra acestui subiect (uidr supra) sunt impirEite.
Prima varianti ni se pare cea mai siguri;i indreptiliri.
2 In cazul
datirii anilor de na;tere ai membrilor familiei Starelului, am ales
varianta publicati la slhrsitul cirEii ingrijite de monahul Iosif Vatopedinul
(l6qowog'Itrorlq Bororcr6wot, @ daE yaq woE ipnu,p ieE. ligovtaE'Iaorj E
6 Tlouyamfig, Enrctd,ryala BoyqaEia - Auix\oteE inrcrd.ig xai notrjpa-
ra, coll. ,,Vuyu:,qel.r] Bo,ronc,r6wd" 18,"Ex6oor,g'Iepdg Mcy[ot1g Mov{g rot
Bnronor6lou,Aylov"OpoE,2006'z), intrucXt acest tabel genealogic a fostrealizat
pe baza informaqiilor provenite direct de la rudele Cuviosului rimase in viagi.
3 Elder Ephraim,
My Elder..., p. 17.
a Primii
doi au murit la o virsti fragedi (Erghina, in 1888, gi Maruso, in 1890),
ceilalgi gase fiind (in ordine descrescitoare): Erghina (1893-1952), Emanuei
(1895-1963), Francisc (Starelul Iosif), lronard (1902-1945), Maruso (1905-
1972) gi Nicolae, viitonrl pirinte AtanasieAthonitul, 1908-1983). Arhimandritul
'20'
VIATA
cisugS" cu doui camere foarte mici si modeste5. Fiind ,,cu adevi-
rat un om al lui Dumnezeu: modesti, cu un inniscut simgimint
:rl prihinirii de sine gi al propriilor picate"6, avA.nd un caracter
,,simplu si integru"T - trisituri mogtenite de viitorul Stareg, pe
care acesta le va cultiva toati viafa -, mama sa se invrednicise de
rnai multe vederi duhovnicegti, mai ales clnd mergea la biserici
(nici nu realiza ci sunt minuni, ci credea ci aga vid toli cregti-
nii)8. Cea mai cunoscuti, gi care are leglturi directi cu subiectul
nostru, este cea petrecuti la pugin timp dupl nasterea tinirului
Iirancisc, atunci cind Mariei i s-a aritat ingerul Domnului, care,
rrpropiindu-se de prunc, i-a scris numele acestuia pe o tlblifi,
spuni.ndu-i mamei ci aceasta este hotirarea lui Dumnezeue.
I )ezlegarea acestei vedenii a venit mai tArziu, atunci cind tinirul
lirancisc a ajuns monah la Sfrntul Munte Athos, fiind primit de
10.
I )omnul in,,ceata ingerilor Sii pimintegti"
Anul nagterii lui Francisc coincide cu cel al unui eveni-
rrlent important din istoria poporului elen, cel al ,,Rizboiului
dc 30 de zile" cu otomanii, ca urmare a incercS"rii de a unifica
insula Creta cu patria-mame, egec care va conduce la siricirea
;i mai acvtl a oamenilor de rind, prin obligativitatea pligii
rrnei insemnate daune de rizboi.
lrfiem Fiiotheittl (Stareyul meu lotrf. .., p. 17) vorbegte de un numir de noui
topii (mengionind in plus o fati care ar fi murit inainte de afrborezati), caz
in care Staregul ar fi fost al saselea in ordinea nasterii.
'' (lasa
se pistreazi si azi, fiind un punct de interes turistic al insulei.
" lrlder Ephraim , My Elder. . ., p. 19.
' Monahul Iosif Vatopedintl, Cuuiosul losrf..., p.25.
" Monahul Iosif Vatopedinul, Ti',iiri ale dumnezeiescului har. O epistoh dcEre
ilaSa lui Gheron losif Isihastul. Epistob inedite, rraducere din limba greaci de
icrom. Agapie Corbu, Ed. Sfintul Nectarie, Arad, 2008, p. 20.
'' Aminunt consemnat doar de Iosif Vatopedinul, atit in Cuuiosul losif..., p. 26,
cir gi in cealalti lucrare amintiti, Ti,iiri ale dumnezeiescului har.. . , p. 20, in am-
bclc locuri fiind consemnat gi faptul ci, drept rrmare a luptei dintre cei doi,
ingcru.l ii lasl mamei o cruce.
"'I'llder Ephraim, My Elder..., p. 19. Nu e vorba de o predestinalie, ci mai
rrrult de o mingXiere adusi de Dumnezeu mamei Cuviosului Stareg, atAt de
incercati (la momentul vedeniei, in 1897) de moartea celor patru copii ai sii,
plccum si a primului sog.
 GHERON IOSIF ISIHASTUL _VIAIA $I OPERA
ir, *..rt cadru, in 16 august 1904, tanlrul Francisc incepe
scoala sub indrumarea Sofiei Pempsiadis-Kantiotis, mama mitro-
polinrlui Augustin al Florinei (12010), dovedindu-se a fi ,,foarte
isteg", intrucit,,intotdeauna primea note mari"l l. Locuitorii insulei
inci triiau in duhul Sfhntului Arsenie Athonitul ( 1 800 -1877) , care
a exercitat o infuentS. considerabili asupra acestora, fapt concreti-
zat prin evlavia aritati de ei sfintelor slujbe, prin respectarea rAn-
duielilor legate de post, ruglciune etc., mai ales ci preotul satului,
George fupropoulos (1863-1929), s-a dovedit a 6 un adevirat
ucenic in Duh al acestuia. Francisc este nevoit si" intrerupi studiile
imediat dupi terminarea clasei a patra primari, din cauza mo4ii
tatilui siu (t1908), dupi nasterea lui Nicolae, pentru
la scurt timp
a putea astfel sI igi ajute mama;i fragii rima;i in viagi.
Insula Paros nu oferea prea multe opliuni de trai, oamenii reu-
sind si se intretinS. prin munca la c5.mp, prin cultivarea cerealelor
9i a legumelor, prin cregterea animalelor si pescuit, practicindu-se
trocul. Fiind o perioadi de mare siricie, canyati si de angrenarea
Greciei in cele doui Rizboaie Balcanice, care vor duce la declanga-
rea Primului Rizboi Mondial, in l9l4,la vXrsta de 77 ani, ranerul
Francisc este trimis de mama sa, impreuni cu fratele siu mai mic,
konard, la Atena, pentru a gisi ceva de lucru. Astfel, se pare cI,
mai intAi, a lucrat la minele din Lavriol2, fiind gizduigi de mltusa
lorAlexandra, apoi ca bucStar 9i brutar in casele boieresti din Pireu,
iar ulterior cavlnzitor de bilete in troleibuzel3. Banii ia;tigagi cu
multi osteneali ii folosea pentru intrefnerea sa 9i a fratelui siu ko-
nard, precum gi a mamei si a celorlalEi &agi rima;i acasil4.
tt lbidem, p.22.
12
Origel din sud-estul provinciei Attica, in Grecia, astizi suburbie a Atenei.
Era faimos in Antichitate pentru mineie sale de argint, care reprezenrau una
dintre principalele resurse ale statului atenian, argintul fiind folosit pentru
monede. Minele au fost reflcute la inceputul secolului )O( de citre compa-
nii franceze si grecesti, in special pentru extracEia de plumb, cadmiu ;i man-
gan. Populalia ora5ului numira peste 10.000 de oameni, in 1907. A se vedea
http://www. britannica.com/EBchecked/topic/ 3 32487 I Laurilm.
13
Elder Ephraim, My Elder..., p.25.
\a
lbidem, p.23. Cr timpul, toli fragii Stare;ului, cu exceplia lui Nicolae, s-au
cisitorit. De asemenea, nepoata sa Varvara (fata surorii sale Erghina) a devenit
VIAIA
in septembrie 1915, se inroleazi in Marini, frcand stagiul
nrilitar timp de doi ani, Europa fiind angrenati pe arunci in
I)rimul Rizboi Mondial (1914-1918), dupi care se reprofileazi
l)c nego!. Dovedind calitigi de bun negustor, va reugi si strAngl
o avere insemnatl, fapt pentru care mltuga sa Alexandra il de-
tcrmini si se logodeasci. Cununia insi nu va mai avea loc din
plicina schimbirilor survenite in viaga lui Franciscrs.
Chemarea monahali.
Nevoinfele ascetice sivArqite in lume,
ca pregitire penttu via{a monahali
futfel, degi izbutise in mare misur5. si-gi indeplineasci marea
,ltlringi., aceea de a avea un trai decent din punct de vedere mate-
ri:r[, prin lucrarea gi intervengia directi a lui Dumnezeu (un vis)
virEa sa va lua o alti turnuri, decisivi. in acest vis, povestit de el
irrsusi ucenicilor sii direcgi - ,,o razi de har" trimisi de Dumne-
z('u ,,pentru a-l atrage" la Sinel6 -, Francisc se vede pe sine trecind
1,c lingi un palat, fiind luat de doi ofigeri, pentru a fi dus inaintea
irrrpi.ratului. Fiind imbricat intr-un vqmALnt alb gi pregios, ei i-au
.1,rrs: ,,De acum inainte vei sluji aici!", apoi l-au dus pentru a se
irrcirina impiratului (ingelegAnd ci era vorba de Domnul Hris-
ros). Dupi acest vis, starea sa liuntrici s-a schimbat atit de mult,
irrcit - avea si mirturiseasci el mai tArziu - ,,nu mi mai preocupa
nirnic din cele ce se aflau pe pimAnt, dar nici nu gtiam ce inseam-
rr;i ceea ce vizusem si nici ceea ce trebuie si fac"l7.
rrr,,nnhia Vrienia (staregi cu care a purtat constant o corespondengi' - vezi
Atarturii..., passim), iar cumnata sa Maria, sora fratelui siu Leonard, a primit
l.r r riltrglrie numele de Melania (t1997).
" StareEul Efrern Vatopedinul mentioneazi faptul ci logodnica lui Fran-
, r\! :rr 6 murit de tuberculozi. A se vedea Ag1r,p.'Eqgai.p Bcrtonnlblvou,
..l 0 t v rxog Aoy oE,"F-xb.'legdg MeyiotqE Mov{E rot Bcrtonol6iou, Aytov
tr
t )1rrrq, 2010, apudhttp:llwww.pernptousia.coml2}llll2lel<1er-joseph-the-
Ircsychast-as-a-person-an-account-of-his-deeds.
' l'l.lcr Ephraim, My Elder..., p.31.
' Monahul Iosif Vatopedin:ul, Cuuiosul los,f..., p. 27.In relatarea pirintelui
I lr, rrr liilotheitui, acesta adaugi o alti cercetare, de data aceasta din partea lui
 GHERON IOSIF ISIHASTUL _ VIAIA $I OPERA
Dezlegarea i-a trimis-o Dumnezeu prin intermediul fiicelor
proprietiresei unde locuia, intrucA.t acestea, vizind starea de
spirit a tinirului, i-au diruit spre folos cartea Noul Martirolo-
gia a Sfintului Nicodim Aghioritul. Desi crescut intr-o familie
evlavioasi, se pare ci primul contact cu viegile sfingilor a avut
loc atunci, rim1nind uimit de modul de vieguire al sfingilor,
cuviogilor gi mucenicilor descris de marele cirturar aghioritl8.
Primul pas in noua direcgie a fost acela de a se spovedile, ci-
utind apoi locuri gi oameni care si-i intireasci cele citite. Visul,
dar gi cartea Sflntului Nicodim, l-au schimbat atit de mult,
incAt a inceput si nu-l mai preocupe comergul, pe care ajunsese
considere ,,piedic5. gi picat in noua sa cale duhovniceasci"20,
s5"-l
de acum inainte mulpmindu-se cu lucrS"ri ce ii puteau oferi
hrana zilnicl, dar care nuJ impiedicau la rugS"ciune.
A dorit si plece in Sfhntul Munte, dar prima incercare a
fost zidirniciti de incursiunile militare din Balcani, din cauza
intririi Greciei, in 1917, in Primul Rizboi Mondial, alituri de
Antanta, precum gi de izbucnirea, in 1918, a epidemiei de gripi
spanioli in toati Grecia. inainte de a face acest pas decisiv gi
definitoriu al viegii sale, Francisc imparte o parte din economi-
ile sale ca milostenie, iar cu restul reugqte si o cisitoreasci pe
sora sa Erghina, rAnduiqte zestre cuveniti gi celeilalte surori,
Hristos insusi, Care ii descoperi vrerea Sa in legituri cu el, aceea de a deveni
negustor in cele duhovnicesti. A se vedea Elder Ephraim , My Elder. . ., p. 32;
fipowag Taorjcp 6'IlouyaotrjE. Ayr,ou'OqoE - Erloxalwrj ipneqia, ed. cit.,
2007, p.74.
18
Detalii despre opera Sfrntului Nicodim Aghioritul la P. Elia Cirterio, Nico-
dim Aghioritul. Personalitatea, opera, inaiil,itura asceticd ti misticd, ca taducerea
,,Vieyii" sale ;i a.Prologurilor" h scrierile duhounicesti, tradtcere de Maria-Cor-
nelia ;i diac. Ioan I. Ici jr., Ed. Deisis, Sibiu, 2001 .
le
Arhimandritul Efrem Filotheitul este singurul care mentioneazi acest deta-
liu, accentuAnd gi fapul ci ,,era pentru prima dati in viala sa cind se spove-
dea". Este o afirmagie care, inevitabil, ridici multe semne de lntrebare legate
de modul in care a trlit cregtineste in satul natal, tinind cont de cele exprima-
te mai sus. A se vedea Elder Ephraim , M1 Eller. . ., p. 33.
20
lbidem.
'24'
VIAIA
Maruso, ingrijindu-se gi de odihna sufletului tatllui siu, plitind
l)cntru acesta 40 de S6nte Liturghii.
Francisc ,,a profitat de intirziere pentru a-gi verifica chema-
r('a pentru viaEa monahaJ|"2r. Mai intii, a mers la cunoscute lo-
, rrri de inchinare, precum Ministirea Cuviosului Gherasim din
hcfalonia22 sau cea a Maicii Domnului din Tinos, unde, auzind
si v:rzind anumite minuni, a ingeles ci ceea ce citise in Viepile
.\ilinyilor erau lucruri adeviratez3. A incercat si puni in practicS.
,u/ litteram faptele cuviogilor descrigi de Sfrntul Nicodim, retri-
1lirrc{u-se inafaraora;ului, in locuri cAt mai izolate, mai ales in
nruntii Pendeli, unde s-a dedat unei asceze aspre, postind mult,
irrrpartind cu siracii din puginul siu, priveghind toati noaptea
srind in copaci. Despre aceasti perioadi el insugi mirturisea cI,
liind ,,in lume, stiteam ascuns gi duceam lupte pline de sAnge.
Mincam la doui zile o dati, in ceasul al nouilea. Mungii Pendeli
si t<late pegterile mi cunogteau ca pe un cocog de noapte, fli-
rrrinzind, plangind gi ciutind izbivire. it..t sivld daci pot
"-
\rrlx)rta durerile gi suferingele, pentru a pleca la Sfrntul Munte si
rrri fac cilugir. Dupi ce m-am antrenat destul de bine cAgiva ani,
,urr rugat pe Domnul si mi ierte pentru ci am mincat Ia doui
rilc ;i i-am spus ci atunci cind voi fi la Sfrntul Munte voi mAnca
rr tl:rti la opt zile, aga cum scrie in Vieyile Sfnyihi'24.
't lhil., p.35.
'r l'iilintele Efrem Vatopedinul noteazi faptul ci Starepl Iosi{, aflind ci Sfhn-
rrrl ( ihcrasim a trecut la cele vesnice in ziua priznuirii Adormirii Maicii Dom-
rrrrlrri tlin anul 7579, s-a rugat acestuia si rinduiasci tn aga fel, incit gi el si
,rib,i prrte de acelagi sfirgit, ceea ce s-a;i lntimplat 40 de ani mai tirziu. A se
vcrlcrr: lrttp://www.pemptousia.coml20lll12lelder-joseph-the-hesychast-as-
.r pcrs()n-an-account-of-his-deeds/.
" lrltlcl Ephraim, My ELfur..., p. 34.
'r ( ilrcron losif, Mdrturii..., Ep.37, p. 181 (EME, pp.219-220).
'2r'
 GHERON rOSrF TSTHASTUL -VTAIA gr OPERA VIAIA

Plecarea in SfAntul Munte lc citise. Caracteristicile acestuia trebuiau si 6e privegherea de

Dupi aceasti perioadl de ,,incercare", la inceputul anului
192125, intorcd.ndu-se in Atena, s-a intAlnit, prin purtarea de gri-
ji a lui Dumnezeu, cu monahul athonit Onufrie, stareEul unei
Chilii din Karyes (capitala administrativi a Athosului). Acesta a
ascultat rugS.mintea tAnirului Francisc de aJ lua cu el la intoar-
cerea sa in Sfrntul Munte26, astfel incAt, la virsta de 24 de ani27,
Francisc intrl pentru prima dati in Gridina Maicii Domnului.
LA SFANTUL MUNTE
Mediul monahal al SfAntului Munte
la inceputul secolului XX. in ciutarea unui
duhovnic. Agteptiri inqelate. Primirea darului
rugiciunii si primele contemplatii
La sosirea lui Francisc in Sfintul Munte, acesta era ,,plin de
toati noaptea, infrAnarea extremi (si minince ierburi, iar nu
piine30), si fie neingelat in cele duhovnicegti gi destoinic a-l de-
prinde gi pe el adevlrata viagi monahali, cea care il duce pe
nevoitor la curigie, iluminare gi desivArqire. A ingeles mai tArziu
firptul ci ,,imaginalia, ca rezultat al rivnei aprinse, se face ispiti
irsculiti negtiutorilor, pAni cAnd li se schimbi impresiile prin
viaga practici"3r. DupI perioada petrecute in pustiul din jurul
rnarii metropole elene, a devenit congtient de faptul ci locul in
sine, oricit ar fi de retras, nu poate da de la sine nevoitorului
rrrgiciunea adevirati, iar fari, un poviguitor duhovnicesc gi ex-
pcrimentat, acesta poate cu quringi si cadi in ingelare.
Pe cit de mari au fost agteptirile, pe atit de mare a fost 9i
,|tziluzia de a gisi o lume monahali in care ,,majoritatea zdrobi-
roare a piringilor aghiorigi se limitau la slujbele tipiconale, dind
,r deosebiti importangi lucrului de mini", in vreme ce ,,nu se
.rrita nimeni care si se ocupe cu lucrarea mingii". Mai mult,
, ci mai mulgi piringi il descurajau, spunA,ndu-i ci ,,dascalii
r rrgS.ciunii mingii lipsesc cu desivirgire"32.

viagi", ginand cont doar de faptul ci se nevoiau aici cinci mii Cu toate acestea, Francisc ii mirturisea surorii sale Erghina
de monahi, majoritatea greci, dar si rusi, romini, bulgari, sirbi intr-o scrisoare: ,,CAnd am venit la Sfrntul Munte, nu ne-am in-
9i georgieni2s. r his intr-o casi, aga cum obignuiesc mulgi si faci. Ci am clutat,
Potrivit rinduielii monahale, cel care s-a hotirit si devi- ;rrrr strigat, am plins. Nu am lisat munte sau pegteri neumblati
ni monah este dator si-gi aleagi ,,locul gi felul de vieguire ce i .,irrtind indrumitor neriticit, ca s5. ascultlm cuvintele viegii,
s-ar potrivi cel mai bine caracterului siu"2e. Francisc ciuta un rrrr cuvinte zadarnice, neroditoare. Nu am lisat niciun pirinte
ascet aidoma celor pe care ii descriau cirlile patristice pe care t'r'crnit de la care si" nu luim fie gi un pic de folos."33 Iar unor
liicc duhovnicegti le scria: ,,Am ciutat mult, dar n-am gisit de-
25
Elder Ephraim, My Elder..., p. 37. ,lit ri.nduiala cu mAncare o datl in zi. Nu vi spun cite lacrimi,
'?6
Athosul 6ind recent eliberat definitiv de sub ocupalia turcl (1913), dupi aproa- titir durere in suflet, cAt am strigat de se cutremurau munfii,
pe cinci secole, ca urmare a uatatelor de pace dupi cele doui Rizboaie Balcanice
din a doua decadi a secolului )C( 1'liingXnd ziua 9i noaptea pentru ci nu glseam rinduiala aga
27
Monahul Iosif Vatopedinrl, in Tiniri ale dumnezeiescului har..., pp. 21-22,
merge pe variana de23 ani, intrucit dateazi data nasterii ca 6ind in anui 1898. "' It'trnul ca acesta avea si nu-l giseasci niciodati, intilnind un singur ascet
Dar se pot sacoti 23 de ani gi daci ne gAndim ci Starelui era niscut in luna r.rrr rniinca dupl ceasul al 9-lea, dar nu se limita la verdeluri.
noiembrie, iar plecarea e la doar citeva luni dupi aceasta. " Mrrrrahul Iosif Vatopedinrl, Cuaiosul losif..., p. 30.
28
Elder Ephraim, My Elder..., p. 41. '' Allrirrr. Efrem Filotheit'tl, Stareyul meu losif..., p. 33.
2e
lbidem. " ( ilrcr<rn losif, Mirturii..., Ep.26, pp. 128-129 (EME, pp. 155-156).
'26'