Sunteți pe pagina 1din 35

INSTALAŢII DE CAZANE

Scheme termomecanice

1
Scheme termomecanice

Schema termomecanică este o prezentare grafică,


prin semne convenţionale, a echipamentelor
principale și auxiliare ale unei centrale termice
conductelor de legătură, la caz, armaturii ş.a.
Schemele termomecanice ale Centralelor
Termoelectrice, pe lângă echipamentul cazanelor,
includ şi utilajul instalaţiilor de turbine.
Se întrebuinţează trei tipuri de scheme:
• de principiu,
• desfăşurate,
• de montare.
2
Scheme termomecanice

Scheme termomecanice de principiu (de bază)


Pe schema termomecanică de principiu se prezintă utilajul de
bază şi auxiliar şi conductele care unesc aceste elemente.
La utilajul auxiliar se referă pompele, schimbătoarele de căldură,
degazoarele, instalaţiile de reducere a presiunii, instalaţiile de
tratare a apei, expandoarele de purjă etc.
Elementele se prezintă într-un exemplar. Armatura se indică
numai în caz când ea influenţează principiul de funcţionare a
schemei: schimbarea regimului ş.a.

3
Scheme termomecanice

Schema termomecanică de principiu a unei Centrale Termice industriale:


Cz- cazan, BCIP- bară colectoare de înaltă presiune, BCJP- bară colectoare de joasă presiune,
VR- ventil de reglare, IRP- instalaţie de reducere a presiunii, PAR- preîncălzitor de apă de reţea,
PR- pompă de reţea, PC- pompă de condensat, PA- pompă de alimentare, PAA- pompă de apă de
adaos, D- degazor, ITA- instalaţie de tratare a apei, EP- expandor de purjă, RP- răcitor de purjă.
4
Scheme termomecanice

5
Scheme termomecanice

6
Scheme termomecanice

7
Scheme termomecanice

8
Scheme termomecanice

Schema termomecanică de baza a unei centrale termoelectrice


C - cazanul de abur, B - combustibilul introdus in focarul cazanului, A - aerul introdus in focar pentru arderea combustibilului, G -
gazele rezultate prin arderea combustibilului, ZC - zgura si cenuşa rezultate prin arderea combustibilului, T - turbina cu abur ( cu
următoarele corpuri : IP - corpul de înalta presiune, MP - corpul de medie presiune, JP - corpul de joasă presiune), GS -
generatorul sincron, E- energia electrica livrata de generatorul sincron, Ca - condensatorul de abur, EJ (PV) - ejector sau
pompa de vid, PR - pompa de răcire, CA - conducta de aducţiune a apei de răcire dintr-un râu sau fluviu care se găseşte in
apropierea centralei, CD - canal de deversare, TR - turn de răcire, PC - pompa de extracţie a condensatului din condensator,
PIP - preîncălzitor de joasa presiune, D - degazor pentru eliminarea gazelor din apa, PA - pompa de alimentare, PIP - 9
preîncălzitoare de înalta presiune, MA - motoare de antrenare.
Scheme termomecanice

Schemă de
principiu a CTE

10
Scheme termomecanice

Schema de principiu se execută cu mai multe


scopuri:
• Analiza funcţionării Centralei,
• Calculele de determinare a caracteristicilor
utilajului şi conductelor de bază,
• Demonstrativ.

11
Scheme termomecanice

Uneori în scopuri demonstrative folosesc


scheme tehnologice, în care se prezintă şi alte
echipamente şi conducte în afară de cele din
conturul apă-abur:
• gospodării de combustibil,
• de cenuşă şi zgură,
• canale de gaze,
• utilaj electric.

12
Scheme termomecanice

Schema tehnologică a unei CTE:


1- gospodărie de combustibil, 2- prepararea combustibilului, 3- cazan, 4- supraîncălzitor de abur, 5- partea
de înaltă presiune a turbinei, 6- partea de joasă presiune a turbinei, 7- generator electric, 8- transformator
servicii proprii, 9- transformator de legătură, 10 instalaţie principală de distribuţie, 11- condensator, 12-
pompă de condensat, 13- pompă de circulaţie, 14- sursă de răcire, 15- preîncălzitor regenerativ de
presiune joasă, 16- instalaţie de tratare a apei, 17- consumator de energie termică, 18- pompă de
condensat returnat, 19- degazor, 20- pompă de alimentare, 21- preîncălzitor regenerativ de presiune
înaltă, 22- gospodărie de cenuşă şi zgură, 23- depozit exterior de cenuşă, 24- exhaustor, 25- coş de fum,
26- ventilator de aer, 27- captator de cenuşă.
13
Scheme termomecanice

Schemele desfăşurate (funcţionale) conțin toate


echipamentele instalate, precum și toate conductele cu
armatura de conectarea şi reglare şi control. Având în
vedere că unirea într-o schemă a tuturor echipamentelor
instalaţiei de cazan, din cauza numărului lor mare, este
dificilă, această schemă pentru Centralele mari se împarte
în părți după procese:
 schema conductelor de abur supraîncălzit,
 schema conductelor apei de alimentare,
 schema de deaerare ş.a.m.d.

14
Scheme termomecanice

Schemele funcţionale servesc personalului de


deservire pentru studierea şi însuşirea utilajului,
pentru analiza situaţiilor apărute în timpul
funcţionării instalaţiilor şi alegerea soluţiilor corecte
în situaţii critice.
Ele, de regulă, se află la locul de lucru al
personalului.

15
Scheme termomecanice

16
Scheme termomecanice

17
Scheme termomecanice

18
Scheme termomecanice
Pentru centralele mici de obicei se prezintă o singură schemă.

19
Scheme termomecanice
Pentru centralele mici de obicei se prezintă o singură schemă.

20
Scheme termomecanice
Pentru centralele mici de obicei se prezintă o singură schemă.

21
Scheme termomecanice
Schemele, de obicei se prezintă plane, în 2 coordinate. Uneori însă se
prezintă şi în axonometrie.

22
Scheme termomecanice

23
Scheme termomecanice

Schemele de montare se prezintă pe părţi separate, în


axonometrie sau în 2 ori 3 proiecţii, cu indicarea
dimensiunilor, a joncţiunilor, a locurilor de contact cu
elementele de construcţii (pereţi, podele, tavan), a
nivelurilor de amplasare.

24
Scheme termomecanice

Scheme de
montare

25
Scheme termomecanice

Scheme de
montare

26
Scheme termomecanice

Scheme de
montare

27
Scheme termomecanice

Calculul schemei de principiu


Scopul principal al calculului este determinarea
caracteristicilor tehnice a utilajului Centralei.
Calculul se efectuează pentru sarcina maximă a
Centralei, luând în consideraţie şi posibilitatea
funcţionării eficiente a utilajului cu sarcina minimă.
Calculele se efectuează în baza balanţelor
material şi termic al utilajului.

28
Scheme termomecanice
Calculul unui schimbător de căldură apă-abur

Dv. (hv.  c p.a.tc. )


ta.e.  ta.i.  , 0C
Da.c p.a.
Dv.- debitul vaporilor, în kg/s;
Da.- debitul apei, în kg/s;
hv. – entalpia vaporilor, în kJ/kg;
Schema de calcul ta.i.- temperatura apei la intrare, în 0C;
ta.e.- temperatura apei la ieşire, în 0C;
tc..- temperatura condensatului, în 0C.

29
Scheme termomecanice
Calculul expandorului de purjă

Debitul aburului format la destinderea


purjei în expandor Dvpj şi al rămăşiţei
de apă Dapj se determină rezolvând
sistemul din două ecuaţii:
a bilanţului material al expandorului -
Dpj= Dvpj Dapj
şi a bilanţului termic al acestuia -
Dpj h’cz= Dvpj hdg” Dapj h’dg.
Aici h’cz , hdg” şi h’dg sunt, respectiv, entalpiile
apei şi a aburului pe linia de saturaţie la
presiunile din cazan şi din degazor.
Schema de calcul

30
Scheme termomecanice
Calculul degazorului Degazorul se alege după productivitatea totală
a Centralei Termice mărită cu 5...10 %.
Calculul degazorului se reduce la
determinarea debitului aburului la proces
Dvdg şi a apei de alimentare Daa. Se
efectuează pe baza ecuaţiilor bilanţului
material şi a bilanţului termic al degazorului:
Daa D = Dvdg Dct Dcq Dad Dvpj;
Daa haa Dh” = dg( Dvdghvjp  Dcthct  Dcqhcq
+Dadhad +Dvpjh”dg).

Schema de calcul
31
Scheme termomecanice
Calculul degazorului
Mărimile din aceste ecuaţii se iau din
schemă.
Daa; Dvdg; Dct; Dcq; Dad; Dvpj
reprezintă debitele respectiv a apei de
alimentare, vaporilor pentru degazare,
condensatului tehnologic, condensatului
de la preîncălzitoarele apei de reţea, a apei de adaos şi a vaporilor de la
expandorul de purjă, iar D - pierderile de abur cu gazele eliminate din degazor.
Celelalte mărimi reprezintă entalpiile sau temperaturile fluxurilor respective.

32
Scheme termomecanice
Calculul conductelor
Determinarea diametrului conductelor se efectuiază, folosind
valoarea ariei secţiunii transversale calculate din ecuaţia debitului:
f = Dv/w,
unde: D este debitul masic al fluidului respectiv, în kg/s;
v - volumul specific al fluidului, în m3/kg;
w- viteza fluidului, în m/s, valoarile vitezei sunt următoarele:
pentru abur saturat - 15...25 m/s,
pentru apă şi condensat:
în conductele de refulare - 1,0...2,0 m/s,
în cele de admisie - 0,5...1,0 m/s.

33
Scheme termomecanice
Calculul conductelor
Din tabele se alege conducta
Respectivă. Cu diametrul
interior al conductei alese
se precizează viteza fluidului
în aceasta.

34
35