Sunteți pe pagina 1din 354

BAROUL DOLJ

și
INSTITUTUL DE STUDII SOCIO-UMANE
C. S. NICOLAESCU-PLOPȘOR DIN CRAIOVA

ISTORIA BAROULUI
DOLJ
în documente
(1911-1957)

Ediție îngrijită de dr. Șerban Pătrașcu

Cuvânt Înainte
Lucian Bernd Săuleanu
Decanul Baroului Dolj

Universul Juridic
Coperta I: Palatul de Justiție din Craiova - carte poștală circulată
în 1904

Coperta IV: Decanul Dem. D. Stoenescu – fotografie de epocă

© 2015 Baroul Dolj

Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii. Orice


reproducere integrală sau parţială, prin orice procedeu, a unor pagini
din această lucrare, efectuate fără autorizaţia editorului este ilicită şi
constituie o contrafacere. Sunt acceptate reproduceri strict rezervate
utilizării sau citării justificate de interes ştiinţific, cu specificarea
respectivei citări.

ISBN 978-606-673-652-7
CUPRINS
CUVÂNT ÎNAINTE ......................................................................................17
STUDIU INTRODUCTIV ..............................................................................19
I. Mihail Puțureanu, Istoricul fostului Barou de Avocați al jud. Dolj
1864-1948. Istoricul Colegiului de Avocați al Regiunii Oltenia 1948-
1964............................................................................................................33
II. Documente privind Istoria Baroului Dolj între anii 1911-1957........91
1. 1911 octombrie 22. Contractul încheiat între av. Dem.
Stoenescu și tipografii I. Samitca și D. Baraș pentru editarea și
tipărirea revistei „Pagini Juridice” ............................................... 91
2. 1914 ianuarie 1. Apelul lui Dem. D. Stoenescu către avocați
de a sprijini apariția revistei sale „Pagini Juridice” prin încheierea
de abonamente............................................................................ 93
3. 1915 noiembrie 18. Consiliul de disciplină al Baroului Dolj
hotărăște apariția, sub auspiciile sale, a unei publicații juridice
intitulate „Buletinul Baroului de Dolj” ......................................... 94
4. 1918. Însemnările avocatului Dem. Stoenescu intitulate
„Conflictul meu cu avocatul N. Popilian” ..................................... 95
5. 1919 martie 17. Adresa Decanului N. B. Rioșianu prin care își
anunță candidatura pentru un nou mandat în fruntea Baroului
Dolj și promite înfăptuirea unor reforme..................................... 96
6. 1921 iunie 12. Programul de activitate al candidaților, în
frunte cu Dem. D. Stoenescu, pentru alegerea noului Consiliu de
disciplină al Baroului Dolj ............................................................ 98
7. 1924 martie 7. Proiect de Statutele Sindicatului Corpului de
Avocați din Craiova pentru redactarea actelor de notariat ...... 100
3
8. 1924 septembrie 5. Înființarea de către Consiliul Baroului
Dolj a premiului „Avram Iancu” ................................................. 107
9. 1924 noiembrie 1. Numirea lui Mihail Puțureanu în postul
de bibliotecar ............................................................................. 109
10. 1925 martie 10. Convocarea Adunării ordinare a avocaților
având pe ordinea de zi dezbatarea modificărilor la Statutul
Sindicatului, votarea bugetului, înființarea Cercului de avocați,
înființarea unui ascensor în Palatul Justiției și altele ................. 110
11. 1925 august 25. Convocarea Adunării generale
extraordinare având pe ordinea de zi ratificarea cheltuielilor
făcute de Decanat cu „Cercul Avocaților”, organizarea și aderarea
avocaților la statutele acestuia, și diverse chestiuni de ordin
profesional ................................................................................. 111
12. 1925 octombrie 18. Programul serbării ocazionată de
dezvelirea busturilor foștilor decani, Gh. Chițu și A. Betolian, la
Palatul Justiției, și de inaugurarea Bibliotecii Baroului Dolj ...... 113
13. 1925 noiembrie 1. Demisia lui Mihail Puțureanu din postul
de bibliotecar al Baroului Dolj ................................................... 114
14. 1925 noiembrie 19. Decanatul Baroului Dolj respinge
cererea de demisie din postul de bibliotecar înaintată de Mihail
Puțureanu .................................................................................. 116
15. 1925 decembrie 14. Convocarea Adunării generale a
membrilor Cercului avocaților pe anul 1925, în conformitate cu
statutele..................................................................................... 117
16. 1926 aprilie 9. Convocarea avocaților în vederea alegerii a
trei membri ai Baroului Dolj delegați în Consiliul General al Uniunii
Avocaților din România ............................................................. 118

4
17. 1926 decembrie 25. Programul serbării de Crăciun
organizată de Baroul Dolj și de Primăria Craiova în folosul
orfanilor de război ..................................................................... 119
18. 1927 februarie 16. Adresa Decanatului către Mihail
Puțureanu prin care îl înștiințează că a fost recompensat cu un
premiu de 500 lei pentru activitatea depusă la Asistența
judiciară ..................................................................................... 121
19. 1927 septembrie 30. Copie după scrisoarea de adio a
avocatului Ovidiu Gheorghiu ..................................................... 122
20. 1927 octombrie 1. Proces-verbal întocmit de procurorul Ion
Stroe privind împrejurările morții avocatului Ovidiu
Gheorghiu .................................................................................. 123
21. 1928 februarie 9. Convocarea Adunării generale
extraordinare a avocaților având pe ordinea de zi dezbaterea și
votarea bugetelor pe anul 1928, construirea unui ascensor,
decizia de a nu se mai acorda împrumuturi și altele ................. 125
22. 1928 mai 14. Adresele Președintelui Uniunii Avocaților
privind Loteria avocaților ........................................................... 127
23. 1928 septembrie 7-10. Programul Congresului General al
avocaților din România ținut la Craiova .................................... 130
24. 1928 septembrie 7-9. Diverse informații privind
desfășurarea la Craiova a Congresului General al avocaților din
România..................................................................................... 132
25. 1928 septembrie 8. Invitație la ședința solemnă a Congresului
General al avocaților din România ținut la Craiova ..........................135
26. 1928 septembrie 9. Meniul de la banchetul oferit de Baroul
Dolj participanților la Congresul General al avocaților din România
ținut la Craiova .......................................................................... 136
5
27. 1928 decembrie 22. Scrisoarea de adio a avocatului Nicolae
Canano adresată lui Dem. D. Stoenescu, Decanul Baroului Dolj .....138
28. 1928. Amintirile Decanului Dem. Stoenescu despre defunctul
avocat N. Canano ...................................................................... 139
29. 1929 ianuarie 6. Convocarea Adunării generale anuale a
membrilor Cercului Avocaților din Craiova ................................ 140
30. 1929 mai 15. Convocarea Adunării generale extraordinare a
avocaților având pe ordinea de zi prezentarea Dării de seamă a
Decanatului pe intervalul 1926-1929, descărcarea gestiunii
Consiliului Baroului și diverse chestiuni de ordin profesional .... 141
31. 1929 iunie 4. Convocarea avocaților în vederea alegerii
Decanului și a celor 12 membri ai Consiliului Baroului Dolj, precum
și pentru alegerea a trei membri ai Baroului Dolj delegați în
Consiliul General al Uniunii Avocaților din România ................. 143
32. 1930 septembrie 15. Demisia Decanului Dem. D. Stoenescu
motivată de atitudinea unor avocați din Baroul Dolj, care se
adresaseră direct Ministerului Justiției în chestiunea orarului
instanțelor judecătorești ........................................................... 144
33. 1930 septembrie 22. Convocarea Adunării Generale
Extraordinare a avocaților având pe ordinea de zi discutarea
demisiei Decanului Stoenescu și a atitudinii avocaților care nu
respectă Statutul Sindicatului, dezbaterea chestiunii schimbării
orarului la instanțele judecătorești din Dolj și altele ................. 150
34. 1931 martie 12. Convocarea Adunării Generale
extraordinare a avocaților având pe ordinea de zi dezbaterea și
votarea bugetelor, ratificarea deciziilor Consiliului Baroului din 31
ianuarie 1931, oportunitatea cumpărării vilei din Călimănești și a
imobilului din Craiova în care se află Cercul avocaților, construirea
unui ascensor în Palatul Justiției și altele .................................. 152
6
35. 1932 ianuarie 8. Convocarea Adunării generale anuale a
membrilor Cercului Avocaților din Craiova având pe ordinea de zi
darea de seamă despre gestiunea anului trecut și raportul
Comisiei de control, descărcarea comitetului de gestiunea sa,
votarea bugetului pe anul 1932 și reînnoirea comitetului ........ 154
36. 1932 februarie 4. Convocarea Adunării generale deliberative
a avocaților având pe ordinea de zi dezbaterea și votarea
bugetelor, oportunitatea cumpărării vilei din Carmen Sylva,
discutarea propunerii av. Presbiterianu, dispoziții privind
modificarea Regulamentului Casei de Pensii și Ajutoare,
modificarea statutelor Sindicatului actelor de notariat și
altele .......................................................................................... 155
37. 1932 februarie 8. Adresa lui G. Dem. Miulescu către avocați prin
care arată dezavantajele cumpărării de către Baroul Dolj a vilei din
Carmen Sylva (Constanța), proprietatea lui Jean Sobel ....................157
38. 1932 iunie 19. Inaugurarea Vilei Themis, proprietatea
Baroului Dolj .............................................................................. 160
39. 1932 iunie 26. Convocarea Adunării generale deliberative
având pe ordinea de zi gestiunea Consiliului Baroului pe intervalul
1929-1932, votarea noului Regulament al Casei de Ajutor,
propuneri privind Congresul Avocaților de la Cluj, măsurile de luat
în privința avocaților care nu respectă statutul Sindicatului,
secretarii de avocați și avocații patroni, samsarii, timbrele de
pledoarie și altele....................................................................... 164
40. 1932 august 5. Convocarea avocaților în vederea alegerii
Decanului, membrilor Consiliului Baroului și a trei membri delegați
în Consiliul General al Uniunii Avocaților din România ............. 166
41. 1933 ianuarie 17. Convocarea Adunării generale deliberative
a avocaților având pe ordinea de zi dezbaterea și votarea
7
bugetului baroului, al Casei de Pensii și Ajutor și al Casei de
Construcții pe anul 1933 și diverse chestiuni de ordin
profesional ................................................................................. 168
42. 1933 martie 13. Raportul Comisiei de Verificare numită de
Adunarea generală a Baroului Dolj la 4 februarie 1933 ............ 169
43. 1933 martie 20. Convocarea Adunării generale deliberative
având pe ordinea de zi discutarea Raportului Comisiei de
Verificare asupra gestiunii Baroului, dezbaterea și votarea
bugetului baroului, al Casei de Pensii și Ajutor și al Casei de
Construcții pe anul 1933, modificarea unor articole din statutul
Sindicatului și diverse chestiuni de ordin profesional ................ 202
44. 1933 august 4. Scrisoarea lui G. Mil. Demetrescu către
Decanul Dem. D. Stoenescu ....................................................... 204
45. 1933 octombrie 21. Convocarea avocaților în vederea
alegerii unui membru în Consiliul Baroului Dolj, în urma
decesului consilierului Ilie S. Petrescu ........................................ 206
46. 1933. Cererea lui Dem. Stoenescu adresată Președintelui
Tribunalului Dolj, în legătură cu situația imobilului din str.
Gh. Chițu nr. 6, fosta sa proprietate .......................................... 207
47. 1934 februarie 19. Convocarea Adunării Generale
deliberative a avocaților având pe ordinea de zi dezbaterea și
votarea bugetului Baroului, al Casei de Pensii și Ajutor, al Casei
de Construcții și al Sindicatului Actelor de notariat pe anul 1934,
modificarea unui articol din Statutul Sindicatului și diverse
chestiuni de ordin profesional ................................................... 209
48. 1934 aprilie 30. Convocarea avocaților în vederea alegerii a
trei membri în Consiliul General al Uniunii Avocaților ............... 211

8
49. 1934 mai 20. Buletinul de vot pentru alegerea a trei avocați
membri în Consiliul General al Uniunii Avocaților ..................... 212
50. 1934 mai 27. Programul candidatului C. Negri pentru un loc
în Consiliul General al Uniunii Avocaților................................... 213
51. 1934 iulie 5. Scrisoarea administratorului Vilei Themis către
Decanul Baroului Dolj ................................................................ 215
52. 1934 octombrie 29. Referatul Decanului Stoenescu privind
efectuarea de către avocatul Mișu Puțureanu a inventarului
fiecărei camere a Decanatului, a camerelor avocaților din Palatul
de Justiție și apoi a celor de la Cercul Avocaților ....................... 217
53. 1934 decembrie 3. Adresa Decanului Dem. Stoenescu către
avocați privind elaborarea unor proiecte cerute de Uniunea
Avocaților pentru întocmirea Regulamentului Casei Centrale de
Pensii.......................................................................................... 219
54. 1934 decembrie 12. Dispoziția Decanatului privind
efectuarea grabnică a unui inventar al tablourilor de picturi
proprietatea Baroului Dolj ......................................................... 221
55. 1934 decembrie 16. Necrologul Decanului Dem. Stoenescu
publicat în ziarul „Oltenia Economică” din 16 decembrie 1934 .......222
56. 1934 decembrie 21. Convocarea avocaților în vederea
alegerii Decanului Baroului Dolj și a unui membru delegat în
Consiliul General al Uniunii Avocaților ...................................... 223
57. 1935 ianuarie 19. Moțiunea adoptată de Adunarea generală
extraordinară a Baroului Dolj în urma condamnării avocatului Șt.
Duțulescu de către magistrații craioveni ................................... 225
58. 1935 ianuarie 20. Adresa avocatului Mitiță Constantinescu
prin care își anunță colegii că și-a depus candidatura pentru
funcția de Decan al Baroului Dolj .............................................. 227
9
59. 1935 ianuarie 20. Adresa avocatului G. Dem. Miulescu prin
care își anunță candidatura pentru un loc de membru în Consiliul
General al Uniunii Avocaților, devenit vacant în urma decesului
Decanului Stoenescu .................................................................. 228
60. 1935 ianuarie 23. Convocarea Adunării generale deliberative
a avocaților având pe ordinea de zi dezbaterea și votarea
bugetului Baroului, al Casei de Pensii și Ajutor și al Sindicatului
Actelor de Notariat pe anul 1935, precum și diverse chestiuni de
ordin profesional........................................................................ 230
61. 1935 ianuarie 25. Convocarea avocaților pentru alegerea
unui consilier în locul rămas vacant prin alegerea lui Emil Sgoanță
ca Decan al Baroului Dolj ........................................................... 231
62. 1935 iunie 22. Convocarea Adunării generale ordinare a
avocaților având pe ordinea de zi verificarea gestiunii Baroului, a
Casei de Pensii și Ajutor și a Sindicatului Actelor de Notariat,
diverse chestiuni de ordin profesional, timbrele de pledoarie ... 232
63. 1935 septembrie 8. Programul festivităților prilejuite de
deschiderea Congresului General al Avocaților din România ținut
la Târgu Mureș .......................................................................... 234
64. 1935 septembrie 9-10. Programul Congresului General al
Avocaților din România desfășurat la Târgu Mureș .................. 235
65. 1935 septembrie 17. Convocarea avocaților în vederea alegerii
Decanului și a celor 12 membri ai Consiliului Baroului
Dolj…………….........................................................................................237
66. 1935 octombrie. Adresa avocatului I.B.Georgescu prin care
își anunță candidatura la funcția de Decan al Baroului Dolj,
prezentând unele puncte din programul pe care îl va realiza dacă
va fi ales ..................................................................................... 239

10
67. 1935 octombrie 1. Demisia lui Mihail Puțureanu din
posturile de secretar și de bibliotecar al Baroului ..................... 242
68. 1935. Referat privind inventarierea întregii averi mobile
care a fost donată Baroului Dolj de către defunctul Decan
Stoenescu................................................................................... 244
69. 1935. Regulamentul Casei de Ajutor a Baroului Avocaților
din județul Dolj........................................................................... 246
70. 1935. Declarație tip în alb pentru înscrierea ca membru activ
în Asociația Avocaților Creștini Români Filiala Craiova ............. 254
71. 1936 martie 23. Adresa Decanatului cu privire la majorarea
cotizațiilor pentru Barou și Casa de ajutor începând de la
1 martie 1936 ............................................................................ 255
72. 1936 decembrie 23. Convocarea Adunării generale
deliberative ordinare a avocaților având pe ordinea de zi
dezbaterea și votarea bugetului Baroului, al Casei de Pensii și
Ajutor și al Sindicatului Actelor de Notariat pe anul 1937,
vinderea imobilului din comuna Dobrești, județul Dolj și a averii
din comuna Leu lăsate de defunctul avocat N. Păun, datoriile
unor avocați, propunerea privind desființarea Cercului
avocaților .................................................................................. 256
73. 1937 ianuarie 14. Convocarea avocaților în Adunare
generală deliberativă pentru a discuta problema elementului etnic
național în Barouri ..................................................................... 257
74. 1937 februarie 7. Articolul „Baroul Dolj a votat numerus
nullus” publicat în ziarul Universul ............................................ 258
75. 1937 mai 24. Convocarea avocaților pentru alegerea a trei
membri în Consiliul General al Uniunii Avocaților în locul celor
actuali ale căror mandate au expirat ........................................ 264

11
76. 1937 noiembrie 4. Adresa Decanatului privind achitarea de
urgență de către avocați a cotizației prevăzute de Regulamentul
Casei Centrale de Pensii ............................................................. 266
77. 1937 decembrie 30. Convocarea Adunării generale
deliberative ordinare având pe ordinea de zi înființarea unei cote
de 5% pentru plata cotizației de asigurare de 600 lei anual la Casa
Centrală de Pensii, stingerea datoriei Cercului de Avocați și
trecerea în proprietatea Baroului a întregii averi a fostului Cerc,
dezbaterea și votarea bugetului Baroului, al Casei de Pensii și
Ajutor și al Sindicatului Actelor de Notariat, diverse chestiuni de
ordin profesional........................................................................ 267
78. 1938 septembrie 3. Proces-verbal referitor la inventarierea
averii mobile rămasă de la defunctul avocat N. Păun ............... 268
79. 1938 noiembrie 30. Programul candidatului Mitiță Dem.
Constantinescu în cazul alegerii sale în funcția de Decan al
Baroului Dolj .............................................................................. 270
80. 1938 decembrie 11. Proces-verbal privind desfășurarea și
rezultatul alegerilor pentru Decanul și membrii Consiliului Baroului
Dolj .......................................................................................... 272
81. 1939 aprilie 1. Convocarea Adunării generale extraordinare
a avocaților având pe ordinea de zi discutarea și votarea
Statutului Casei de Pensii și înființarea unui timbru, discutarea și
votarea Regulamentului Casei de Ajutor, modificări la Statutul
Sindicatului Actelor de Notariat, diverse chestiuni de ordin
profesional ................................................................................. 277
82. 1939 octombrie 16. Adresa Președintelui Casei de Pensii,
Decanul Em. Sgoanță cu privire la achiziționarea, modalitatea
aplicării și valoarea timbrelor pentru Casa de Pensii ................ 278

12
83. 1940 septembrie 5. Extras din Legea organizării corpului
avocaților publicată în Monitorul Oficial ................................... 281
84. 1940 septembrie. Adresa consilierului delegat cu poliția
profesională a Baroului Dolj, N. Popilian, privind măsurile
prevăzute de lege contra intermediarilor de procese și a celor ce
practică avocatura clandestină ................................................. 285
85. 1940 septembrie. Adresa șefului poliției profesionale a
Baroului Dolj prin care solicită afișarea la ușa instanței a unui
extras din Legea Corpului de Avocați relativ la avocatura
clandestină și la intermediarii de procese ................................. 287
86. 1940 septembrie. Adresa consilierului delegat N. Popilian
privind persoanele care, conform legii, au dreptul la asistență
judiciară ..................................................................................... 288
87. 1941 aprilie 12. Circulara Președintelui Comisiei Interimare a
Uniunii Barourilor din România prin care își exprimă
nemulțumirea și cere luarea de măsuri față de scăderea
veniturilor Casei de Asigurări a Barourilor din cauza neaplicării de
către avocați a timbrelor de pledoarie ...................................... 290
88. 1941 mai 12. Adresa Serviciului Poliției Profesionale a
Baroului Dolj privind greutățile întâmpinate din partea avocaților
în aplicarea timbrelor de pledoarie și a timbrelor pentru Casa de
Pensii a Baroului ........................................................................ 292
89. 1941 mai 22. Adresa Uniunii Barourilor din România către
Decanatul Baroului Dolj privind supravegherea demnității și
moralității avocaților ................................................................. 295
90. 1941. Regulamentul Bibliotecii Baroului Dolj ................... 299
91. 1941. Adresa Decanului I.B. Georgescu privind realizarea
Sindicatului pentru procese ....................................................... 305

13
92. 1942 februarie 16. Adresa Ministrului Justiției către Decanul
Baroului Dolj prin care îi mulțumește pentru dăruirea „Anuarului
Baroului Dolj pe anul 1942” ....................................................... 307
93. 1942 iulie 18. Statutul Sindicatului pentru Acte de Notariat
al Baroului Dolj .......................................................................... 308
94. 1943 septembrie 18. Încunoștințarea Baroului Dolj privind
fixarea cotizațiilor avocaților pentru Barou, Casa de Ajutor, Casa
Centrală de Asigurare și Casa de Pensii a Baroului ................... 310
95. 1943 octombrie 27. Extras din circulara nr. 918 din 27
octombrie 1943 a Uniunii Barourilor (Casa de Asigurare) privitoare
la aplicarea timbrului de pledoarie............................................ 312
96. 1945 iunie 26. Apelul prodecanului Baroului Dolj, N. Popilian,
pentru constituirea „Grupului Avocaților Democrați”.......................315
97. 1947 august 2. Regulamentul pentru funcționarea Bibliotecii
Baroului Dolj .............................................................................. 316
98. 1947 decembrie 31. Raportul întocmit de Mihail Puțureanu
după evacuarea de către Comandamentul Sovietic a Palatului de
Justiție privind pagubele și distrugerile constatate în Biblioteca
Baroului Dolj .............................................................................. 319
99. 1948 februarie. Adresa Președintelui Colegiului Avocaților
Dolj, C. Maghețu, prin care dă referințe despre activitatea unor
avocați din fostul Barou Dolj ..................................................... 321
100. 1948 februarie-martie. Formularul tip pentru respingerea
cererii de înscriere în Colegiul Avocaților din județul Dolj ......... 325
101. 1948. Certificat tip de respingere a cererii de înscriere în
Colegiul Avocaților Dolj.............................................................. 327
102. 1948. Tabelul avocaților înscriși în Colegiul Avocaților
Dolj .......................................................................................... 328
14
103. 1948. Raportul custodelui Bibliotecii Colegiului de Avocați
Dolj privind trierea cărților și revistelor interzise....................... 330
104. 1949 aprilie 1. Decretul nr. 132 pentru organizarea
judecătorească .......................................................................... 331
105. 1950. Autobiografia avocatului Atanasie Iliescu .............. 332
106. 1950. Autobiografia avocatului Mihail Puțureanu ........... 336
107. 1954 aprilie. Raport de activitate privitor la situația
Bibliotecii Colegiului de Avocați pe trimestrul aprilie 1954 ....... 338
108. 1956 iunie 9. Certificat eliberat avocatului Mihail Puțureanu
de către Colegiul Avocaților Reg. Craiova pentru a-i servi la Casa
de Asigurări a Avocaților ........................................................... 340
109. 1957 aprilie 22. Decizia Consiliului Colegiului Avocaților Reg.
Craiova prin care Mihail Puțureanu trebuie să predea Biblioteca
Colegiului pe bază de proces-verbal .......................................... 341
110. 1957 aprilie 30. Proces-verbal de predare-primire a arhivei
Comisiilor de Judecată ............................................................... 342
III. Ilustrații...............................................................................................351

15
CUVÂNT ÎNAINTE

Istoria Baroului Dolj în documente este o ușă deschisă către


trecutul pe care uneori îl privim ca pe o încăpere în care intrăm rar.
Odată intrați, cu plăcere se conturează chipuri pe care azi cu greu le-
am putea întâlni, cu interes constatăm ințiative pe care azi ar fi
aproape imposibil să le punem în operă.
Adăugarea unei pagini la istoria baroului nostru se justifică
pe deplin. Numai aruncând o privire asupra documentelor
identificăm un reper pentru a afla de unde am plecat, unde suntem
astăzi, dar mai ales pentru a modela identitatea de care are nevoie
profesia în aceste timpuri, nu tocmai line. Mai mult, publicarea
documentelor reprezintă un demers necesar în reconstituirea arhivei
Baroului Dolj, sărăcită ca urmare a deselor schimbări ale sediului.
Dacă pentru prima parte a existenței Baroului Dolj (1864-
1928) lucrarea lui G.Mil. Demetrescu este cea mai importantă
lucrare monografică dedicată unei astfel de cercetări și care se bucură
acum de o reușită reeditare, observăm că perioada ulterioară anului
1928 nu s-a regăsit în preocupările colegilor, motiv pentru care
colecția editată își propune să fie o reconstituire documentară, cât și
un izvor de informații pentru cei ce se vor apleca în viitor asupra
istoriei corpului nostru profesional.
De altfel, Istoria Baroului Dolj în documente chiar dacă
poate fi apreciată drept o lucrare de pionierat în spațiul juridic, fiind
un corpus de documente, totuși ea se înscrie în nevoia ultimilor ani
de scriere a istoriei avocaturii românești și a barourilor, menționând
exempli gratia câteva inițiative demne de toată aprecierea noastră:
Mircea Duțu, O istorie a Avocaturii române, vol. 1, Ed. Economică,
București, 2001; Mirel Ionescu, Greta-Monica Miron, Istoria
Baroului Cluj, Ed. Argonaut/Mega, Cluj- Napoca, 2012; Mircea
Duțu, Istoria Baroului din București, Ed. Economică, București,
2006; Titică Petrescu, Istoria Baroului Argeș, Editura Paralela 45,
Pitești, 2014 etc.
17
Așa cum reiese pe deplin din studiul introductiv, au fost
incluse texte și documente inedite din arhiva personală a avocatului
Mihail Puțureanu menite să zugrăvească un tablou al societății
românești din perioada interbelică, care cel puțin din perspectiva
profesiilor juridice ne dovedește că se reușise formarea unui corp de
magistrați și de avocați de excepție. Documentele ne dezvăluie o
serie de activități profesionale, publicistice și de investiții
remarcabile, menționând printre acestea Congresul Avocaților din
România desfășurat la Craiova în 1928, editarea unor reviste, precum
Pagini Juridice (1911), Buletinul Baroului de Dolj (1915), înființarea
Premiului Avram Iancu (1924), dar și investiții importante precum
achiziționarea Vilei Themis de la Călimănești(1932), Cercul
Avocaților. Nu trebuie trecute cu vederea nici momentele mai
delicate ale avocaturii craiovene, precum votarea numerus nullus
(1937) sau epurarea unor avocați în perioada 1947-1948.
Editarea este rodul colaborării instituționale dintre Baroul
Dolj și Institutul de Cercetări Socio-Umane “C.S. Nicolăescu-
Plopșor” al Academiei Române și urmarea aportului d-lui Șerban
Pătrașcu, cercetător principal în cadrul Institutului.
Arhiva baroului este parțial întregită, urmare a bunăvoinței
domnului Șerban Pătrașcu de a dona documentele pe care le are în
posesie, cu speranța ca acest gest să fie imitat, iar avocații craioveni
să contribuie în măsura posibilităților la îmbogățirea fondului
arhivistic și a bibliotecii. Nu trebuie uitat că generoasa bibliotecă a
baroului este rodul efortului mai multor generații de avocați.
Cred cu tărie că rolul unei istorii în documente este de a
conserva în memoria noastră modele profesionale de excepție.

Lucian Bernd Săuleanu


Decanul Baroului Dolj

18
STUDIU INTRODUCTIV

La aproape 90 de ani de la apariția excelentei lucrări a lui


George Mil. Demetrescu1, ne-am propus prin publicarea unui volum
de documente inedite, provenite din arhiva avocatului Mihail
Puțureanu, să prezentăm noi aspecte privind istoria Baroului Dolj.

Acta Puţureanu

Volumul de faţă cuprinde, după cum am menţionat, o serie


de documente din arhiva lui Mihail Puţureanu. Cu siguranţă au mai
existat şi altele a căror urmă s-a pierdut,fiind înstrăinate2 sau distruse.
Chiar şi aşa, documentele pe care le publicăm astăzi prezintă un real
interes pentru cunoaşterea istoriei Baroului doljean.
În scopul introducerii documentelor în circuitul ştiinţific, ele
au fost grupate sub denumirea de Fondul Puţureanu3, alcătuit din
două dosare, 1 şi 2, ale căror file au fost numerotate.
Dosarul 1 conţine o lucrare de mică întindere (40 file
dactilografiate), intitulată Istoricul fostului Barou de Avocaţi al jud.
Dolj 1864-1948. Istoricul Colegiului de Avocaţi al Regiunii Oltenia
1948-1964 – elaborată de Mihail Puţureanu în 1964, la împlinirea a
100 de ani de la înfiinţarea barourilor în România. Cel mai probabil,
lucrarea a fost scrisă la solicitarea conducerii Colegiului de Avocaţi

1
Istoria Baroului Dolj de la 1864 – 1928, Craiova, Tiparul „Prietenii
Știinţei”, 1928.
2
Ştim că o parte din acte, au fost vândute chiar de Mihail. Pe 18 martie
1971, Filiala Arhivelor Statului Dolj achiziţiona de la acesta, contra sumei
de 1705 lei „un număr de 61 (şaizecişiunu) materiale şi grupe de materiale
documentare diferite din secolele XIX-XX”.
3
Precizez că este vorba de un fond aflat în arhiva personală.
19
iar Mihail, care tocmai îşi redobândise pensia de avocat4, a acceptat
să o realizeze, motivându-şi demersul prin faptul că „acest
eveniment (centenarul Baroului – n.n.), deşi n-a fost sărbătorit, totuşi
nu se poate trece cu vederea” datorită marii lui însemnătăţi.
Lucrarea este, în primul rând, o mărturie veridică, bazată –
după cum arată autorul – pe surse de încredere: „Istoria Baroului
Dolj (1864-1928), opera av. G. Dem. Miulescu, arhiva fostului Barou
şi a actualului colegiu, precum şi cunoştiinţele mele personale”.
În ciuda caracterului aniversar, din lucrare nu lipsesc date şi
informaţii interesante privind: activitatea unor decani, donaţiile
făcute de diverşi avocaţi, sediile Baroului şi ale Colegiului de-a
lungul timpului, organizarea Bibliotecii şi înfiinţarea Cărţii de Aur,
grevele declanşate de Barou ş.a.
Dacă în prima parte a lucrării, Mihail s-a inspirat din cartea
lui G. Mil. Demetrescu, aducând completări, în schimb, în partea a
doua, cea referitoare la istoricul Colegiului, face o veritabilă muncă
de cercetare. Prezintă măsurile legislative care au condus la
constituirea Colegiilor de Avocaţi, structura şi atribuţiile acestora,
activitatea profesională şi extraprofesională a avocaţilor, stabileşte cu
exactitate componenţa Comisiilor Interimare şi a Consiliilor de
conducere, relevă, prin mici portrete, meritele foştilor preşedinţi ai
Colegiului sau ale unor avocaţi.
Cuvintele de laudă aduse guvernului comunist şi partizanilor
săi, trebuie privite cu circumspecţie, ele nefiind decât un tribut plătit
de Mihail, din teamă faţă de un regim asupritor care îl exclusese din
avocatură, îi confiscase casa şi îi tăiase pensia.
Centenarul Barourilor (1864-1964) a coincis cu o relativă
îmblânzire a dictaturii comuniste marcată, mai cu seamă, prin

4
Pe 11 septembrie 1964, cu adresa nr. 2482, Mihail Puţureanu era invitat să
se prezinte la sediul Colegiului de Avocaţi „cu actele necesare repunerii
Dvs. în drepturi – stabilirii dreptului Dvs. la pensie”.
20
eliberarea deţinuţilor politici şi chiar reabilitarea unora dintre ei. În
acest context, îşi ocupă locul binemeritat, în paginile lucrării lui
Mihail, I.B. Georgescu, decan al Baroului Dolj (1939-1945) şi
primar al Craiovei (1941-1942), în vreme ce, activitatea altui decan,
Emil Sgoanţă, rămâne încă trecută sub tăcere.

Dosarul 2 are 132 file, cuprinzând o diversitate de


documente, ordonate cronologic, după anul, luna şi ziua emiterii lor.
Majoritatea sunt acte emise de Baroul Dolj: convocări, adrese,
procese-verbale, moţiuni, regulamente, referate, invitaţii ş.a. dintre
anii 1911-1957.
Nu lipsesc însă, diverse texte de legi şi decrete-lege privind
reglementarea avocaturii (publicate în Monitorul Oficial), adrese ale
Uniunii Barourilor, însemnări şi scrisori personale ale avocaţilor,
extrase din ziarele vremii.
Documentele surprind chestiunile şi problemele care au stat
în atenţia Baroului Dolj, în diferite momente ale existenţei sale şi
anume: organizarea Casei de Ajutor, aplicarea timbrelor de
pledoarie, statutul Sindicatului, avocatura clandestină şi eliminarea
intermediarilor de procese, alegerea Decanului şi a Consiliului,
dezbaterea şi votarea bugetului, românizarea corpului de avocaţi şi
multe altele.
Documentele ulterioare anului 1944, deşi puţine, reflectă
schimbările impuse de comunişti (construirea grupului de avocaţi
democraţi, epurarea unor avocaţi, cenzurarea cărţilor), iar un raport
întocmit după evacuarea Palatului Justiţiei de către armata sovietică
(1947), prezintă devastările suferite de Biblioteca Baroului Dolj.
Din perioada înfiinţării Colegiului de Avocaţi (1948) s-au
păstrat două documente interesante: un formular standard de respingere
de către Comisia de Judecată a cererilor de înscriere în Colegiu şi un
tabel nominal cu avocaţii care supravieţuiseră epurărilor.

21
Din anii 1950, câteva documente înfăţişează activitatea lui
Mihail Puţureanu în cadrul Bibliotecii Baroului şi situaţia arhivei
comisiilor de judecată a Colegiilor avocaţilor regiunea Craiova.
Editarea documentelor s-a făcut prin respectarea formei
textelor originale. Au fost corectate tacit micile erori de scriere
(precum lipsa unor litere) şi de dactilografiere (la documentele bătute
la maşină) ori puctuaţia ieşită din uz.
Sperăm că acest corpus de documente să devină un
instrument de lucru util tuturor cercetătorilor istoriei avocaturii.

Cine a fost Mihail Puțureanu ?

Numele familiei Puțureanu5 este cunoscut craiovenilor


datorită Hanului Puțureanu – declarat monument istoric – ridicat în a
doua jumătate a secolului al XIX-lea de negustorul Niță D.
Puțureanu, tatăl lui Mihail (1841-1910).
Băiat de țărani din satul Puțuri – Dolj, Niță reușește printr-o
muncă fără de preget să-și depășească condiția, intrând în rândurile
burgheziei craiovene. Afacerile cu băuturi, bine conduse, care îl pun
în legătură cu firme din țară și din străinătate, îi aduc profituri
însemnate din care va ridica vestitul han, adăpost primitor decenii în
șir pentru călătorii veniți la Craiova. Porțile hanului au stat mereu
deschise pentru tânărul avocat și poet N. Burlănescu – Alin, ale cărui
versuri înduioșau inima lui Niță.

5
Pentru cunoașterea familiei și afacerilor lui Niţă D. Puţureanu vezi
articolele noastre Hanul Puţureanu din Craiova (I) și (II) în „Arhivele
Olteniei”, nr. 27/2013, pp. 147-153; și în „Anuarul Institutului de Cercetări
Socio-Umane C.S. Nicolaescu-Plopșor ”, XV/2014, pp. 131-137.
22
Din căsătoria lui Niță Puțureanu cu Maria Dimianu, fiica unui
cizmar din mahalaua Sf. Gheorghe Vechi, încheiată în 1875, se vor naște
șase copii dintre care doar trei vor supraviețui: Zoe, Eliza și Mihail.
Mihail Puțureanu, mezinul familiei, s-a născut la Craiova în
ziua de 6 mai 1889. În 1895, micul Mihail primește o teribilă lovitură
prin dispariția prematură a mamei sale, la doar 36 de ani. Rămas
văduv, Niță Puțureanu va încredința supravegherea și îngrijirea
odraslelor sale unei inimoase femei, Alexandrina Zamfirescu, o
veche chiriașă a hanului.
După clasele primare urmate la Institutul Arnold și cele
secundare la Liceul Carol I – liceu de elită în țară – unde, fără a fi un
elev strălucit6, își însușește o pregătire temeinică, Mihail, asemenea
multor tineri craioveni, optează pentru profesia de avocat7. Moartea
tatălui, survenită în 1910, nu-l abate de la planurile sale, astfel că
între anii 1911-1915, frecventează cursurile8 Facultății de Drept din
București. După absolvire9, se înapoiază la Craiova și se înscrie ca
avocat stagiar în Baroul Dolj condus pe atunci de decanul N. B.
Rioșianu, iar în 1919, devine avocat definitiv.

6
Pe 27 martie 1900, conducerea Institutului Arnold aprecia activitatea
școlarului Mihail pe anul 1899-1900, în felul următor: „Conduita bunișoară.
Studiul în general suficient. Slab la compuneri și la lucrarea problemelor. În
meditație nu se ocupă serios, e distrat și turbulent” (Carte poștală cu antetul
Institutului Arnold, datată 27 martie 1900).
7
Din cei 68 de absolvenți ai Liceului Carol I, promoția 1898-1899, printre
care se număra și viitorul decan Dem. Stoenescu, peste o treime deveniseră
avocați (vezi Aniversarea a 25 de ani dela Absolvirea Liceului Carol I,
Craiova a promoției 1898-1899, Craiova, Tipografia „Ramuri”, 1924.)
8
Cu întreruperi: în 1911, când își satisface stagiul militar și în 1913, când,
în urma trecerii trupelor române în Bulgaria, este avansat sublocotenent și
primește medalia „Avântul Țării”.
9
Potrivit Diplomei de Licență în Drept, eliberată de Universitatea din
București, la 3 iulie 1915, Mihail Puțureanu a trecut examenul de licență cu
o bilă albă și trei roșii.
23
Între 1916-1918, participă la campania armatei române iar
după retragerea în Moldova, îndeplinește funcția de șef al cenzurii
militare în Botoșani. La sfârșitul războiului, locotenentul Mihail
Puțureanu va fi decorat cu „Crucea Comemorativă 1916-1918”.
Mobilizat din nou, ia parte la acțiunea militară a României împotriva
Ungariei bolșevice iar în 1919 este numit comandant militar al gării
din Turnu-Severin. Cariera militară10 îl atrage pentru o clipă, dovadă
fiind cererea adresată Ministerului de Război prin care solicită
intrarea în cadrele active ale armatei, însă, la scurtă vreme, Mihail se
răzgândește și revine la avocatură.
Alegerea în 1921 a lui Dem. Stoenescu în funcția de decan,
deschidea o nouă epocă în istoria Baroului Dolj, marcată de
numeroase transformări. Susținut de o serie de tineri avocați, din
rândul cărora își va recruta echipa de consilieri, Dem. Stoenescu11 va
încerca și va reuși, în bună parte, să adapteze Baroul Dolj la
realitățile social-economice din perioada interbelică, să-i
modernizeze instituțiile, să-i ridice prestigiul prin demnitate, onoare
și profesionalism. Astfel, după numai câțiva ani, în urma acestei
activități remarcabile, Baroul doljean ajunsese să fie dat drept
exemplu pentru toate barourile din țară. Din păcate și prețul plătit a
fost pe măsură. Epuizat de munca depusă (13 ani ales consecutiv
decan), dezamăgit de unele neîmpliniri dar și de așa-zișii prieteni, la
un pas de a-și pierde casa, ipotecată pentru un împrumut destinat
unor scopuri culturale, Dem. Stoenescu se îmbolnăvește și în ciuda

10
Încă din anul 1914 îi scria ministrului: „Dorind a întrerupe cursurile
facultății și a mă dedica cu totul carierei militare pentru care simt o mare
aplecare, cu onoare, vă rog D-le Ministru a dispune chemarea mea temporar
în activitate în Batalionul I Vânători, întrucât sunt locuri vacante...”
11
Pentru activitatea lui Dem. Stoenescu vezi G. Mil. Demetrescu, op. cit.; și
Mihail Puțureanu Istoricul fostului Barou de Avocați al jud. Dolj 1864-
1948 (publicat în volumul de faţă).
24
tratamentelor, moare în luna decembrie 1934. Acest om – care cu
siguranță ar merita o biografie – bun și naiv ca un copil și tocmai de
aceea victimă sigură a atâtor profitori, găsea puterea să-l sfătuiască
pe Mihail Puțureanu, într-una din ultimele sale scrisori: „În viață
trebuie să fi cu ochii în patru!”.
Nucleului reformator din jurul decanului Stoenescu i s-a
alăturat și Mihail. Fără să fie un apropiat al familiei lui Dem.
Stoenescu – precum era G. Mil. Demetrescu – Mihail Puțureanu s-a
bucurat de încrederea și prietenia superiorului său. În 1924-1925,
primește două atribuții importante în structura baroului, fiind numit
bibliotecar (adresa nr. 462/1 noiembrie 1924) și secretar al
Comisiilor de Judecată Disciplinare. Datorită profesionalismului cu
care și-a îndeplinit sarcinile își va păstra ambele funcții până în 1957,
anul pensionării sale. Lui i se datorează elaborarea Regulamentelor
Bibliotecii Baroului, inventarierea, ordonarea, clasificarea și uneori
chiar achiziția cărților. În calitate de secretar al Baroului, deținător al
tuturor secretelor, Mihail s-a purtat ca un bun coleg, dând dovadă de
tact și de discreție, având o atitudine conciliantă cu ocazia diverselor
conflicte dintre avocați.

Anul 1924 îi aduce lui Mihail împliniri și în plan personal. În


vară, pe 10 iulie, se însoară cu domnișoara Sofia Mayer (1895-1977),
fata comerciantului Friedrich G. Mayer12, supus austro-ungar, stabilit
cu afaceri la Craiova încă de la sfârșitul secolului XIX. În curând,

12
În afară de Sofia, Friedrich G. Mayer a mai avut și doi băieți: pe Friedrich
– doctor la Spitalul Filantropia și la Spitalul Militar, profesor la Școala de
Oficianți Sanitari – care a jucat un rol însemnat în mișcarea culturală a
Craiovei până în 1940, când s-a mutat la București, căsătorit cu Mărioara,
fiica generalului D. Viișiorianu; și pe Ioan – inginer și arhitect –
constructorul unor frumoase clădiri și imobile în țară (de ex. la Ploiești),
muzician, un virtuos al flautului, pictor și sculptor.
25
familia Puțureanu se va mări prin venirea pe lume a unei fete:
Olguța, și apoi a unui băiat: Bebe Niță.
Grație chiriilor încasate de pe urma hanului, moștenit de la
părintele său, la care se adaugă salariul de bibliotecar (2.000 lei),
Mihail, spre deosebire de alți avocați, nu duce grija13 zilei de mâine.
Situația materială stabilă i-a permis să practice avocatura ocazional,
pledând la bară doar în procesele prietenilor ori cunoștințelor. În
schimb, la solicitarea Biroului de Asistență Judiciară, a depus o
activitate intensă, apărând în zeci de procese interesele persoanelor
nevoiașe.
În liniștea Bibliotecii Baroului, Mihail nu pierde vremea:
citește mult și din diferite domenii (de la literatură juridică la istorie,
geografie, literatură, poezie ș.a.), își face fișe și însemnări despre
chestiunile care îl interesează (de ex. istoria duelului, viețile
oamenilor celebri). Pasionat de muzică (urmează cursurile
Conservatorului Cornetti și este nelipsit de la audițiile muzicale din
oraș), de politică (fruntaș al organizației locale a Partidului Poporului
condus de generalul Averescu), de știință și cultură (membru al
Societății Regale de Eugenie, membru în comitetul de conducere al
Societății „Prietenii Științei” din Craiova), conferențiar (ține cursuri
la Universitatea Liberă din localitate), scriitor și traducător (publică
cronici, traduceri, poezii și articole literare și politice în revista
„Flamura” și în alte părți), iubitor de artă (achiziționează de la
expoziții diverse tablouri), Mihail reprezintă, de fapt, prototipul
intelectualului din societatea craioveană interbelică, în cadrul căreia
avocații Baroului Dolj formau un corp de elită. Cei familiarizați cu
istoria Craiovei, cunosc deja aportul adus de aceștia la dezvoltarea

13
Cu toate acestea, scumpetea vieții îi dă peste cap, nu o dată, bugetul. În
Caietul pentru Încasări și Cheltuieli pe anul 1935, Mihail notează: „Încasări
114.214 lei, Cheltuieli 160.245 lei = 46.031 cheltuit în plus”.
26
orașului, Baroul Dolj fiind de-a lungul timpului o adevărată pepinieră
pentru administrația locală și județeană. Astfel, din rândul avocaților
s-au recrutat zeci de primari și ajutori de primari, prefecți și chestori
de poliție, prefecți de județ, conducători de instituții culturale,
bancare, comerciale, etc. Nu mai puțin s-au implicat în viața socială
și culturală, înființând ori patronând ziare și reviste, asociații și
societăți culturale și de binefacere. Desigur, avocații Baroului,
oameni ambițioși, cu principii și idealuri, nu pot sta departe de
politică: unii sunt liberali, alții național-țărăniști ori socialiști. Dintre
ei, câțiva își văd visul cu ochii, ajungând în Parlament sau chiar în
Guvern. Cariera lui Gheorghe Chițu, primul decan al Baroului, ajuns
primar al Craiovei și apoi ministru, a fost în permanență un exemplu
pentru toți.

Față de problema românizării barourilor care încinsese


spiritele încă din anul 1935, Mihail are o atitudine rezervată.
Excesele de orice natură îi repugnă. Deși ia parte în calitate de
asistent în Biroul Adunării Generale a Avocaților Doljeni, care în
ziua de 7 februarie 1937, dezbate această chestiune, cu totul altele
par să fi fost sentimentele și gândurile lui. Din însemnările și faptele
ulterioare, reiese că Mihail n-a văzut cu ochi buni adoptarea moțiunii
numerus nullus. Pe un document, din aceeași vreme, prin care
avocații erau îndemnați să se înscrie în Asociaţia Avocaţilor Creștini
Români Filiala Craiova, ce își propunea românizarea Baroului,
Mihail notează indignat: „Ce prostie!”. Născut și crescut într-un
cartier evreiesc (Str. Sf. Dumitru – Piața Elca – Str. Horezu – Str.
Madona Dudu), Mihail Puțureanu nu numai că n-a fost niciodată
partizanul vreunui curent naționalist, dar de câte ori s-a ivit ocazia,
și-a ajutat vecinii și prietenii evrei. Așa procedează, de pildă, după
cum mărturisește chiar el „pe timpul legionarilor când am luat
27
apărarea multor cetățeni evrei din cartierul meu cu orice risc”; sau în
vara anului 1944, când de frica bombardamentelor americane asupra
Craiovei, români și evrei laolaltă, își găsesc adăpost în pivnița
Hanului Puțureanu.
În anii celui de-al doilea război mondial, Mihail a fost
mobilizat în dese rânduri, și avansat căpitan în rezervă. În 1940, îl
găsim detașat la Marele Stat Major, Secția I, Biroul Studii-Legi
(București), în 1942 îndeplinea funcția de Substitut de Procuror
Instructor Militar pe lângă Curtea Marțială a Corpului I Armată, iar
în 1943-1945, pe cea de delegat al Cercului Teritorial Dolj, fiind
însărcinat cu rechizițiile pentru armată.
Pe 8 martie 1945, este desconcentrat și își reia activitatea în
barou, unde situația se va deteriora rapid sub presiunea elementelor
de stânga, susținute de ministrul justiției, Lucrețiu Pătrășcanu.
Decanul I. B. Georgescu fusese înlăturat și în curând va fi arestat. Se
formase Grupul Avocaţilor Democraţi (citește comuniști - n.n.) care
luase inițiativa „curățirii” Baroului și „democratizării” lui prin
îndepărtarea avocaților considerați fasciști și legionari – de fapt, a
tuturor celor care erau bănuiți de sentimente dușmănoase față de
regimul comunist din România. Epurarea Baroului Dolj a avut o
amploare deosebită. Din cei 217 avocați definitivi și 31 avocați
stagiari trecuți în Tabloul Avocaților pe 1944, mai rămăseseră, în
octombrie 1948, doar 32 de avocați definitivi și 4 avocați stagiari.
Cei epurați vor trece – în majoritatea cazurilor – prin închisorile
comuniste, li se vor tăia pensiile ori li se va refuza dreptul la muncă,
sfârșind în mizerie.
Mihail asistă neputincios la distrugerea Baroului și urmărește
îngrijorat soarta tragică a foștilor săi colegi. Fire echilibrată, respinge
excesele și extremele, sperând, ca de altfel toți românii, că toate

28
acestea vor înceta după alegerile electorale14 din 1946. Când îi este
clar că regimul comunist va mai dura, încearcă să se adapteze. Din
vasta bibliotecă personală, studiază cărțile despre bolșevism, pentru a
afla ce va urma. De exemplu, în decembrie 1946, citește cu
înfrigurare și conspectează lucrarea lui Karl Kautsky „Terorism și
comunism” în care descoperă tactica bolșevică de preluare a puterii
și modul de conducere al societății prin dictatură: „Ca la noi azi 1946
Noembrie sub Guvernul Groza” – notează Mihail.
Față de metodele represive ale regimului care zdrobesc orice
împotrivire, Mihail Puțureanu, atașat de instituția Baroului, se
conformează noilor canoane comuniste. La cei 60 de ani ai săi, face
eforturi să învețe limba rusă, se înscrie în A.R.L.U.S., lecturează
materialele obligatorii de îndoctrinare comunistă – precum Istoria
Partidului Comunist bolșevic al Uniunii Sovietice – din care avocații
erau chemați să țină conferințe sau prelegeri, ascultă cu răbdare
teoriile comuniste privind avocatul de tip nou și menirea lui în
„democrația populară”. Într-un cuvânt, se lasă reeducat deoarece
păreau să se adeverească spusele lui Molotov din 1947, consemnate
de Mihail: „Trăim într-un veac în care toate drumurile duc spre
comunism”. „Fac parte – arată Mihail într-o autobiografie din anii
1950 – din Sindicatul Comerț și Finanțe și îndeplinesc funcțiunea de
Secretar al Grupei Sindicale din Colegiu. Mai fac parte din toate

14
Printre însemnările lui Mihail Puțureanu se află și o poezie, semnată și
datată 15 noiembrie 1946, deci cu patru zile înaintea alegerilor falsificate de
comuniști:
Lumea pe dos
Petru Groza este fin
Teohari e creștin,
Pătrășcanu este drept
Și Zăroni e deștept,
Iar Maniu e fascist
Și Regele comunist !
29
organizațiile de masă în cadrul Colegiului și anume Arlus, Lupta
pentru Pace, Crucea Roșie, Soc. Sportivă „Progresul” și iau parte la
toate manifestațiile cu caracter cultural și politic ale Colegiului și
Justiției. Mi-am însușit din știința marxist-leninist-stalinistă ca și toți
ceilalți funcționari și avocați datorită inițiativei luate și perseverenței
dusă în această direcție de conducerea Colegiului. Serviciul mi-l
îndeplinesc conștiincios”. În plus, în 1946, se înscrie în Partidul
Național Popular, o creație a comuniștilor, unde activează până la
autodizolvarea acestuia.
Cu toată această dorință de integrare, Partidul Comunist nu-i
va ierta originea burgheză. După ce, în iunie 1948, Comisia
Colegiului Avocaților Dolj îi admisese înscrierea ca avocat pledant,
în 1949, Președintele Uniunii Colegiilor Avocaților face recurs
solicitând casarea deciziei și respingerea cererii de înscriere „întrucât
acesta nu are principala sursă de existență profesiunea de avocat,
având alte venituri...”. Licențiat din rândul avocaților, va rămâne
până la pensionare doar funcționar al Colegiului, păstrându-și cele
două atribuții: bibliotecar și grefier.
Un an mai târziu, în 1950, Hanul Puțureanu a fost
naționalizat iar Mihail ajunge chiriaș în fosta lui casă.
În 1959, Guvernul comunist, fără să-i dea nicio explicație, îi
taie pensia, lipsindu-l de orice mijloc de existență. Prin Decizia nr.
759 din decembrie 1959 a Comitetului Executiv al Sfatului Popular
Craiova, este „decăzut din drepturile de a primi pensia cu începere de
la 1 decembrie 1959”. Disperat, cu soția bolnavă, bătrânul Mihail
(acum în vârstă de 70 de ani), după ce i se respinge contestația, cere
ajutorul foștilor colegi, aflați în grațiile regimului comunist. Nicu
Popilian, Alexandru Urziceanu, Xenofon Vlăsceanu, Horia Tălpeanu
și alții, vor da referințe pozitive despre activitatea lui Mihail,
ajutându-l în felul acesta să-și redobândească pensia.
30
Despre ultimii ani de viață ai lui Mihail avem foarte puține
informații. În 1977, moare Sofia, soția lui, care îi fusese alături
vreme de 53 de ani. „Adorata și mult iubita mea soție – scrie
îndurerat Mihail – pe care am pierdut-o pentru întotdeauna”. În
schimb, anul morții lui Mihail Puțureanu nu ne este cunoscut, fiind
înmormântat, se pare, în Cimitirul Sineasca.
Devotat instituției, în care a lucrat peste patru decenii, nu
pierdea niciun prilej de a-i sărbători existența și realizările.
Compunea cu ușurință epigrame și poezii, mai mult sau mai puțin
reușite, pe care le citea la diverse ocazii: la alegerea Consiliului
Colegiului Avocaților din 5 septembrie 1954, la votarea bugetului pe
anul 1955, de Anul Nou 1955 ș.a.
În 1964, la împlinirea a 100 de ani de la înființarea
barourilor, Mihail Puțureanu realizează un scurt istoric al fostului
Barou al jud. Dolj și al Colegiului de avocați al Regiunii Oltenia.

ȘERBAN PĂTRAȘCU

31
Mihail Puțureanu

Avocat, Secretar și Bibliotecar al Baroului Dolj și al Colegiului de


Avocați din Craiova

32
I. MIHAIL PUȚUREANU, ISTORICUL
FOSTULUI BAROU DE AVOCAȚI AL JUD.
DOLJ 1864-1948. ISTORICUL COLEGIULUI DE
AVOCAȚI AL REGIUNII OLTENIA 1948-1964

O NOUĂ ANIVERSARE

La începutul lunii decembrie a acestui an, s-au împlinit 100


de ani de când a luat fiinţă legală în România fostele Barouri de
avocaţi.
Într-adevăr, prin legea din 6 decembrie 1864 Domnitorul Al.
I. Cuza a reglementat şi aceste instituţiuni de avocaţi, organizându-le
pe judeţe. Au existat şi înainte de 1864 la Craiova ca şi în restul
ţărişoarelor noastre de pe atunci, avocaţi, fără însă o lege care să le
reglementeze profesia.
Încercase oarecare reglementare Ipsilante în 1786 în condica
sa, Vodă Caragea în legiuirea sa de la 1817, în care avocaţii erau
numiţi vechili şi care de la 1800 puteau să fie orice cetăţean care
pricepea puţin pravila.
Pârâţii puteau să-şi aleagă vechili după bunul lor plac.
O reminiscenţă a acestor timpuri, în ceea ce priveşte aceste
alegeri de către pârâţi, a rămas şi în legea fostelor Curţi cu Juraţi,
înfiinţate prin legea penală din 1864, prevăzute de altfel şi în vechea
constituţie din 1886, Curţi care au fost desfiinţate prin înfiinţarea
fostelor Curţi Criminale la 1936.
De asemenea Generalul Rus Chiselef, care se dovedise un
foarte bun organizator, prin regulamentul organic din 1830, care a
guvernat ambele Principate Române, glăsueşte ceva relativ la
organizarea avocaţilor.
Domnitorul Gheorghe Bibescu prin ofisul său domnesc din
33
1847, dă oarecare reguli de cine putea să fie ”avocat” de aci înainte,
care n-a putut însă îndrepta această profesie, ce „ era cotropită de
oameni ce nici măcar cele mai elementare ştiinţe despre această
profesie de avocat n-avea”, după cum se exprimase el.
Îndreptarea a venit prin legea din 1864 a avocaţilor în care
nu mai puteau intra de cât titraţii, cu diplome din ţară sau din
străinătate.
Aceste barouri erau conduse de nişte organe numite comisii
de disciplină, compuse dintr-un decan şi 6 membrii la început.
În fostul Barou de Dolj, au fost mulţi avocaţi care s-au
ilustrat ca conducători sau ca simpli membrii ai lui.
Astfel avem pe Gheorghe Chiţu, care a fost şi primul decan
al acestui Barou, fiind apoi şi Ministru.
Anastasie Stolojean, fost Ministru, August Peşacov, care a
scris „O istorie a Craiovei”, şi care a fost unul din iniţiatorii şi
executorii clădirii fostului Palat de Justiţie din Craiova, terminat în
1889, ocupat actualmente de sfaturile populare raional – Craiova şi
Regional Oltenia.
Emanoil Kinezu, care a scris „Revoluţia de la 1848 a
Românilor de la Dunăre” în 1854.
Petre Chiţu, fratele lui Gheorghe Chiţu, soţul Mariei P.
Chiţu, care a tradus pentru prima dată la noi în ţară operile lui Dante
direct din italieneşte. El a fost şi decanul baroului.
Pencioiu Gheorghe, specializat în materie comercială, fost în
tinereţe socialist şi care fiind şi literat, a scos împreună cu fostul poet
Traian Demetrescu la Craiova „Revista Olteană”.
Betolian Anghel, renumitul decan, care a lăsat urme serioase
în barou în ceea ce priveşte disciplina lui.
Stoenescu D. Dem, cel mai valoros decan pe care l-a avut
Baroul Dolj, dovedindu-se un foarte bun organizator al lui, şi care şi-
a donat Baroului Dolj, întreaga sa avere compusă dintr-o casă

34
părintească şi dintr-o bogată bibliotecă ce cuprindea 2-3000 volume
cărţi şi reviste de drept române şi străine, precum cărţi şi reviste de
literatură române şi străine.
El a înfiinţat biblioteca Baroului Dolj, cumpărând şi întreaga
bibliotecă a renumitului savant profesor de drept Alexandresco D.,
compusă din 5-6000 volume române şi străine.
El a organizat cercul avocaţilor şi a înfiinţat Casa de Pensii şi
ajutor al avocaţilor, putându-le astfel da colegilor lui ajutoare de
boală şi de deces. Această casă a servit de model apoi şi altor barouri
din ţară.
În munca lui a fost ajutat de av. G. Demetrescu, ce a fost
casierul baroului şi care a scris şi vorbit despre origina Craiovei.
În ceea ce priveşte biblioteca, el a fost ajutat de fostul av.
Mihail Puţureanu, care a fost şi primul bibliotecar de la înfiinţare
1924 – până la pensionarea sa 1957.
Georgescu B. Ion, care a fost un foarte bun penalist, precum
şi un bun scriitor în materie de drept şi în materie literară, scriind în
special despre bisericile şi mânăstirile din Oltenia.
Tot el a mutat biblioteca Baroului în noua aripă a fostului
Palat de Justiţie, înglobând în ea şi fosta bibliotecă a Curţilor de apel
Craiova, biblioteca numărând în total 20 000 de volume rămase apoi
Colegiului de Avocaţi Reg. Oltenia. El a înfiinţat şi fişierul, unicul pe
ţară.
Tîlpianu Horia, care a apărat în 1936 în faţa Tribunalului
Militar Craiova, pe tov. Gheorghe Gheorghiu Dej şi alţii.
Ultimul decan al Baroului Dolj a fost Eleodor Vergatti.
În 1948 ianuarie 19, a apărut noua lege a colegiilor de
avocaţi, care a desfiinţat fostele barouri.
Această nouă reformă în viaţa profesională a avocaţilor, a
fost opera de democraţie populară, care prin Partidul Muncitoresc
Român şi Guvernul său în frunte cu tov. Gheorghe Gheorghiu Dej, a

35
schimbat în bine cu totul şi în totul ţara nostră devenită Republica
Populară.
Colegiile de Avocaţi au fost înfiinţate la început pe judeţe iar
mai târziu pe regiuni, devenind astfel în 1952 Colegiul Avocaţilor
Regiunea Craiova, iar din ianuarie 1961 Colegiul de Avocaţi Reg.
Oltenia, condus de un preşedinte şi 8 consilieri.
Dintre preşedinţii acestui Colegiu s-au remarcat, tov. N.
Niculcea Popescu, actualul rector al Institutului Pedagogic din
Craiova, sub care s-a făcut şi înscrierea avocaţilor din fostul Barou
Dolj, în Colegiu, Popilian Nicolae, care a fost apărătorul tov.
Gheorghiu Dej şi alţii în faţa Tribunalului Militar la 1936, Titus
Constantinescu, Bratu Ion, Mişu Şerbănescu şi Dincă Cornel,
actualul Preşedinte.
Azi când s-au împlinit 100 de ani de existenţă legală a
acestor instituţiuni de avocaţi, se cade ca gândul membrilor ei să se
ducă la acei colegi care l-au ilustrat în trecut şi care caută azi să-i
menţină aureola ce le-a încununat odinioară activitatea Baroului şi
Colegiului, precum şi la Partidul şi Guvernul R.P.R care are în grija
sa şi pe avocaţi de a căror soartă se interesează.

24 decembrie 1964

Mişu Puţureanu,
fost avocat şi bibliotecar al fostului Barou
Dolj şi a actualului Colegiu Oltenia

36
ISTORICUL COLEGIULUI DE AVOCAŢI AL REGIUNII
OLTENIA

Pentru a cunoaşte mai bine acest istoric este nevoie de a face


o incursiune istorică în trecutul său.

PARTEA I.
Primele lui începuturi: Baroul

Colegiile de Avocaţi din R.P.R. au luat fiinţă sub regimul


nostru de democraţie populară.
Înainte de actualele colegii de avocaţi pe regiuni, au existat
colegii de avocaţi pe judeţe, iar înaintea acestora au fost barourile de
avocaţi pe judeţe.
Fostele barouri de avocaţi pe judeţe, printre care şi Baroul de
Avocatură Dolj, au fost create pentru prima dată la noi în ţară şi
reglementate prin legea de organizare a acestor instituţiuni de avocaţi
din 6 decembrie 1864 sub domnitorul Principatelor Unite Alexandru
I. Cuza, care printre alte legi a organizat şi barourile de avocaţi.
Această lege a dat fiinţă legală şi Baroului Dolj.
A existat şi înainte de 1864 la Craiova ca şi în restul ţării
(Muntenia) avocaţi fără să existe o lege însă care să le reglementeze
profesiunea.
Printre persoanele care făceau pe avocaţii pe atunci, erau
puţine la număr ce aveau titluri universitare în ştiinţa dreptului,
căpătate de la diverse facultăţi din străinătate, mai ales în Franţa şi
Belgia, pentru că în ambele noastre ţărişoare (Muntenia şi Moldova)
nu erau astfel de şcoli, majoritatea lor fiind deci lipsiţi de asemenea
titluri.
Cunoştiinţele dreptului pe care le aveau aceştia din urmă le
dobândiseră prin practica juridică făcută prin instanţele judecătoreşti.

37
Ei bine, legiuitorii din 1864 constituind corpul de avocaţi au
cerut ca o condiţie „sine qua non” de admisibilitate diploma de
studiul dreptului.
Afară însă de aceşti avocaţi cu diplomă au fost admişi prin
această lege, şi foştii avocaţi practicanţi, care exercitaseră
profesiunea pe termen de 4 ani, precum şi acei avocaţi practicanţi cu
un stagiu mai mic, dar care au trecut un examen.
Cu toate acestea, unele comisiuni de disciplină pe care le
prevăzuse legea pentru conducerea acestor barouri, au înscris avocaţi
în urma legii din 1864 şi persoane care nu întruneau condiţiunile
legale.
La 1 iunie 1884 intervine legea care a confirmat ca valabile
aceste înscrieri, considerându-le că au drepturi câştigate, luându-se
însă măsuri ca pe viitor să nu mai fie înscrişi printre avocaţi decât
acei care se găsesc în condiţiunile cerute de legea de organizare a
avocaţilor din 1864.
Cu toate acestea, şi în timpuri cu mult mai vechi existau la
Craiova avocaţi.
Astfel, de la 1800 încoace, oricărui cetăţean care se simţea în
stare, pricepând puţin pravila, i se da dreptul să facă pe avocatul, care
în limbajul vremei se numeau „vechili”, pentru că pe atunci nu se
cereau studii şi deci nici titluri academice.
De altfel, pe acea vreme, nici pentru judecători nu se cerea
vre-o condiţie de îndeplinit pentru această funcţie, pe care o
exercitau numai boierii,ei fiind numiţi de domni.
Aceşti vechili nu se ştie precis din ce clasă socială se
recrutau sau făceau parte şi nici ce îndatoriri precise aveau.
Despre ei se ştie că erau numai simpli mandatari, pe care
părţile din procese şi-i alegeau după bunul lor plac.
Despre toate acestea avem cunoştinţă şi din „discursul de
deschiderea anului judecătoresc în 1883-1884” ţinut de Grigore

38
Columbeanu, care deţinea pe acel timp funcţia de Procuror General
la Craiova şi în care el vorbeşte „despre avocaţi şi avocatură”.
Era pe atunci un obicei devenit tradiţie mai târziu, ca la
fiecare an judecătoresc care se deschidea toamna, după vacanţa
judiciară, fie procurorul general al Curţii de Apel din Craiova, fie
primul preşedinte al Curţii de Apel din Craiova, să ţină câte un astfel
de discurs cu o mare solemnitate la care participau toţi magistraţii
din Craiova, toţi avocaţii din oraş şi cetăţenii care îi interesau materia
dreptului şi justiţia.
O reminescenţă a acestor timpuri în ceea ce priveşte pe aceşti
vechili a rămas şi de la 1864 încoace la Curţile cu juraţi.
Aceste curţi cu juraţi au luat naştere prin legea de procedură
penală din 1866, după modelul legiuirii franceze, curţi cu juraţi care
au fost prevăzute şi în constituţia din 1886.
La aceste curţi, apărarea acuzaţilor se putea face de orice
cetăţean, chiar când ei nu aparţineau sub nici o formă corpului de
avocaţi, conf. Art. 320 pr.pen.
Art. 320 pr.pen. avea următorul conţinut: „Acuzatul va putea
să-şi aleagă apărător pe oricine va voi”.
Conform acestui text de lege, acuzatul avea libertatea de
alegere a apărătorului său, fie avocat fie orice alt cetăţean.
Alegerea de apărător o putea face sau acuzatul sau rudele lui
ceea ce însemnă că ea era facultativă.
Nu numai în faţa curţilor cu juraţi, dar chiar în faţa celorlalte
instanţe penale, acuzatul în apărarea lui recurgerea la superfugiu şi
anume acela al „martorilor”.
Ei puneau martori care prin declaraţiile lor se făceau voit
apărătorii acuzatului, în ceea ce priveşte faptele, pentru că se înţelege
că chestiunile de drept rămâneau pe seama avocaţilor, dacă îi avea.
Această situaţie a alegerii de apărători de către acuzaţi, a
dăinuit până la desfiinţarea curţilor cu juraţi, care a avut loc odată cu

39
înfiinţarea curţilor criminale prin legea din 6 august 1938 pe baza art.
349, care a luat crimele pe seama judecăţii lor. Aceste curţi erau
compuse numai din judecători, adică magistraţi de carieră.
În 1786 domnitorul Ipsilante în condica sa şi Vodă Caragea
în legiuirea sa de la 1817 au prevăzut oarecare reguli pentru avocaţi.
Legea Caragea la cap. 20 par.III paragraful I, da următoarea
definiţie vechilului de judecăţi: „Vechilul de judecată este ceea ce se
orânduieşte de altul, ca să judece în locul lui”.
De aici reiese că orice persoană putea să fie vechil.
Această situaţie a dăinuit până la 1830 când a apărut
„regulamentul organic” care a guvernat ambele principate române
Moldova şi Muntenia elaborat de către Generalul Rus Chiselef, care
s-a dovedit a fi fost un foarte bun organizator. Acest regulament,
printre altele glăsuia ceva relativ şi la organizarea avocaţilor.
Într-adevăr, în art. 224 se specifica că pentru înlesnirea
părţilor în afacerile de judecată, stăpânirea să rânduiască un număr
de avocaţi; iar prin art. 225 se specificau condiţiunile de
admisibilitate ce trebuia să îndeplinească avocaţii.
Totuşi părţile erau libere să-şi pună apărători şi dintre
persoanele care nu figurau pe listele departamentului dreptăţii.
Din cele de mai sus, mai observăm că regulamentul organic
odată cu reglementarea întrucâtva a profesiunei de avocat, pentru
prima dată a înlocuit cuvântul de vechil cu acela de avocat.
Legea din 1836 a înfiinţat o comisiune care să examineze pe
aceia, care candidau pentru profesia de avocat, fixând în acelaşi timp
şi plata ce se cuvenea avocatului pentru serviciile sale.
Observăm de asemenea că această lege a prevăzut formal tot
pentru prima oară remuneraţia avocaţilor pentru apărările făcute
clienţilor.
În 1847, Domnul Munteniei Gheorghe Bibescu, în ofisul său
dă oarecare reguli de cine poate să fie avocat de aci înainte.

40
Decretul său a fost un bun început de organizare a instituţiei
de avocat.
Totuşi lucrurile nu s-au putut îndrepta, profesiunea de avocat
„rămânând cotropită de oameni care nici măcar cele mai elementare
ştiinţe despre această profesie n-aveau”, după cum spune Domnitorul
Bibescu Gheorghe la începutul ofisului său domnesc din 1847.
Îndreptarea lor nu s-a putut face decât prin legea avocaţilor
din 1864, care poartă pecetea timpului său.
Prin această lege s-au înfiinţat în ambele principatele
române, Muntenia şi Moldova, barourilor de avocaţi pe judeţe,
printre care a luat fiinţă aşadar şi baroul de avocaţi Dolj.
Aceste barouri erau conduse de câte o comisie de disciplină
după cum glăsuia art.6 cap.3 din lege prezidată de şeful baroului
numit „decan”.
Legea a fost copiată după legea franceză, după cum s-a
procedat de altfel cu toate legiuirile noastre din acel timp.
Comisia de disciplină, avea printre alte atribuţiuni şi pe aceia
de a înscrie în barou avocaţii care îndeplineau condiţiunile cerute de
legea de mai sus, precum şi de a-i supraveghea.
De această comisie depindea onoarea şi cinstea de care
trebuia să dea dovadă avocatul înscris în baroul respectiv, adică
trebuia să fie demn în exercitarea profesiunei sale.
Tot de această comisie mai depindea şi apărarea intereselor
baroului conform art.11, ea aplicând pedepse disciplinare avocaţilor
lipsiţi de demnitatea profesională.
După cum s-a constatat mai târziu, comisiile de disciplină au
avut mult de lucru cu unii avocaţi cărora le-au aplicat diferite
pedepse disciplinare pentru lipsa de demnitate de care ei au dat
dovadă şi de care s-a ocupat în primul rând unul din foştii decani.
Printre avocaţii înscrişi în fostul Barou de Dolj, pe care l-au
ilustrat de la 1864, adică de când a luat fiinţă legală, atât prin

41
profesiunea de avocat pe care au exercitat-o, cât şi prin aportul şi grija
purtată acestui barou, datorită demnităţilor pe care le-au ocupat între
timp ca reprezentanţi ai acestei instituţiuni de avocaţi au fost în ordine
cronologică a înscrierii lor în barou următorii: Chiţu Gh., Stolojean
Anastasie, Chinezu Emanoil, Chiţu Petre, Bălcescu Barbu, Betolian A.,
Popescu Al. Candiano, Pencioiu G.D., Burlănescu Nicolae, Stoenescu
D. Dem., Georgescu B. Ion, Năvîrlie I.C., Popilian Nicolae, Urziceanu
Alexandru, Miulescu G. Dem., Tîlpianu Horia, Vlăsceanu Xenofon.
Pentru a le cunoaşte aportul depus în timpul profesiunii lor în
serviciul Baroului Dolj, vom descrie pe scurt activitatea fiecărui
avocat de mai sus şi demnităţile pe care le-a avut între timp.
În această enumerare, vom trece şi pe acei avocaţi care s-au
manifestat în alte domenii decât acel al dreptului prin cultura lor
generală avută, precum şi pe acei care s-au manifestat şi politic prin
ideile lor înaintate avute.
Printre primii avocaţi înscrişi la înfiinţarea Baroului Dolj în
1864, de comisia de examinare conf. legii, a fost Chiţu Gh., având
„atestat de frecuentaţiune a cursului de patru ani de la Facultatea
Juridică din Viena şi având şi autorizaţia Ministerului conf. ofisului
Domnesc al lui Vodă Bibescu din 1847”.
Pentru via sa inteligenţă, având şi un dar minunat de vorbire
a fost ales primul decan al acestui barou, funcţionând în această
calitate de la 1864-1876.
Având etatea de 20 de ani, el a luat parte la revoluţia din
1848, fiind comisar al poporului, luptând cu tot etuziasmul lui tânăr
în această mişcare.
Bucurându-se de simpatia concetăţenilor săi, în 1867, Gh.
Chiţu a fost ales primar al Craiovei.
Datorită însuşirilor sale alese de mai sus, el a fost numit
Ministru al Cultelor şi Instrucţiunilor Publice la 1876 în guvernul
liberal prezidat de Manolache Costache Epureanu.

42
Tot în 1864 a fost înscris în barou ca avocat, Stolojean
Anastasie, care era licenţiat în drept de la Paris, şi care pentru
capacitatea sa în urma reputaţiei sale a fost şi el Ministru al
Domeniilor şi Agriculturii în 1885.
În anul 1865 a fost înscris ca avocat în Baroul Dolj, Peşacov
August, iar în 1876 a fost membru în consiliul de disciplină.
El a mai fost preşedintele consiliului judeţean Dolj, în care
calitate, împreună cu alţi consilieri, au hotărât clădirea fostului Palat
de Justiţie din Craiova, în care se află actualmente Sfaturile Populare
al Raionului Oraş Craiova şi al Regiunei Oltenia.
Tot el este remarcat pentru faptul că a scris, primul în
calitate de cetăţean al Craiovei, o istorie a Craiovei, foarte interesată
pentru istoria oraşului Craiova.
La 1867 a fost înscris ca avocat în Baroul Dolj, Kinezu
Emanoil, care pe lângă un bun avocat a fost şi un strălucit publicist
pentru acel timp, având frumoase cunoştiinţe sociale, fiind autorul a
numeroase scrieri de literatură şi de ştiinţă.
El a scris interesantul volum : „Revoluţia din anul 1848 a
Românilor de la Dunăre”, tipărită în anul 1854.
În 1868 a fost înscris în Baroul Dolj, Titulescu N. Ion, care a
intrat mai târziu în magistratură şi a înaintat până la gradul de Prim
Preşedinte al Curţii de Apel Craiova.
El a fost tata al lui Nicolae Titulescu, eminentul avocat om
de stat, fost de mai multe ori Ministru de Externe la noi şi ales de trei
ori Preşedinte al Ligii Naţiunilor de la Geneva.
În anul 1871 a fost înscris în Baroul Dolj, ca avocat Chiţu
Petre, care era fratele mai mic al lui Gheorghe Chiţu, fiind un om
inteligent şi bun avocat, el a fost ales Decan al Baroului Dolj, de la
1883 până în 1895. Petre Chiţu a depus multă râvnă pentru ridicarea
prestigiului Baroului, prin ridicarea morală a avocaţilor.
El a avut ca soţie pe Maria P. Chiţu o intelectuală de rasă,

43
care a tradus integral pentru prima oară la noi în ţară „Infernul lui
Dante” la 1883, iar în 1885 „Purgatoriul lui Dante” traduse direct din
limba italiană pe care ea o cunoştea foarte bine.
De asemenea, a fost tatăl poetei Lucilla Chiţu, care a scris
versuri în franţuzeşte foarte reuşite.
Tot în anul 1871 s-a înscris în Baroul Dolj, ca avocat
Betolian Anghel. El a fost pe lângă un avocat distins şi un eminent
decan cu începere de la 1895 până la 1909 când a şi decedat. El a fost
un aprig luptător pentru apărarea onoarei şi cinstei avocaţilor şi
ridicarea prestigiului lor, urmărind prin aceasta ridicarea însăşi a
prestigiului baroului, căutând mai ales să stârpească plaga
„samsarilor de procese”.
Din această cauză, s-a bucurat de încrederea tuturor
avocaţilor care l-au susţinut 12 ani ca decan al lor, dovedind a fi şi un
foarte bun organizator.
Datorită frumoaselor sale calităţi, s-a bucurat şi de
încrederea tuturor magistraţilor, care l-au stimat în tot timpul
activităţii sale de avocat şi de decan.
La 1876 a cerut înscrierea în mod legal ca avocat în Baroul
Dolj, Bălcescu Barbu, susţinând în cererea sa că are 10 ani de
profesie ca avocat în Craiova, cerere care i-a fost respinsă pe motivul
că nu întruneşte condiţiile legii din 1864, de a avea titlul universitar.
El a fost şi magistrat şi apoi primar al oraşului Craiova,
numit pentru aptitudinile sale.
El a fost fratele istoricului şi marelui luptător naţionalist dela
1848 Bălcescu Nicolae.
În anul 1876 luna octombrie, a mai cerut înscrierea în Barou
şi avocatul Popescu Alexandru Candiano, venit de la Ploeşti şi
stabilit la Craiova.
El este acela care dăduse o zi viaţă Republicii de la Ploeşti
1876, cerând căderea guvernului şi înlăturarea Regelui Carol.

44
Înscrierea lui i-a fost admisă de consiliul de disciplină pe
baza titlului său de Doctor de la Facultatea de Drept din Neapole ce-l
poseda.
În 1882, a mai fost înscris în Baroul Dolj, ca avocat
Tanoviceanu Ion, care a ajuns mai târziu profesor de drept penal la
Facultatea de drept din Bucureşti. El s-a ocupat şi cu istoria.
Din scrierile lui se vede că a avut idei foarte progresiste.
În 1899, s-a înscris în Baroul Dolj, ca avocat pe baza
diplomii de Dr. în Drept de la Bruxelles (Belgia) Pencioiu G.D., fiind
avocat cu renume, a fost ales în 1915 consilier al Baroului Dolj,
demisionând însă chiar a doua zi după alegerea sa, din cauza luptei
politice şi nu a intereselor baroului, adică pe motivul „că
preocupările majorităţii colegilor sunt cu totul străine de demnitatea
şi prestigiul corpului”.
Într-adevăr, alegerea de decan şi a membrilor din consiliu,
degenerase în lupte de partide politice, pentru aceleaşi motive
demisionase şi un alt eminent avocat Mihail Oromolo ce fusese ales
consilier odată cu Pencioiu.
Renumele acestui distins avocat se întemeia pe faptul că se
specializase în materie comercială.
Înainte de a studia dreptul, el a fost secretarul Camerei de
Comerţ – Craiova.
În tinereţea lui Pencioiu a fost socialist cu idei de stânga cu
care venise din Belgia unde-şi urmase dreptul.
El fiind şi un literat distins, s-a ataşat de poetul Traian
Demetrescu, având aceleaşi idei ca şi el şi au scos împreună „Revista
Olteană”, la care au colaborat amândoi.
În Baroul Dolj, a mai fost înscris ca avocat Burlănescu
Nicolae Alin, în 1903. Din tinereţea lui a fost un proletar intelectual
şi aşa a rămas până a murit de tuberculoză.
El a fost un umanist în toată puterea cuvântului. Iubirea de

45
oameni şi-a arătat-o şi prin pledoariile lui cu care apăra oamenii
nevoiaşi care n-aveau posibilitatea să-şi plătească avocaţi.
Înainte de a fi avocat, el a fost poet pentru care a avut mult
talent, literatura fiindu-i mai accesibilă decât avocatura, lăsând în
urma lui multe opere literare.
El s-a sbătut mult în viaţă pentru a putea parveni să-şi ia o
diplomă, din care spera să-şi ducă traiul, dar vremurile grele l-au
biruit, plătind cu viaţa înainte de timp, această încercare, întrucât în
1911 a murit de tuberculoză.
În 1907, Consiliul Baroului Dolj, a înscris ca apărător pe Bodescu
Teodor. El a fost tatăl renumitei artiste şi cântăreţe Marilen Bodescu şi al
fostului avocat Bodescu Aurel, înscris în 1920 în acelaşi Barou.
În anul 1920, Consiliul Baroului Dolj, a înscris ca avocat în
Barou pe d-na Duţulescu Matilda, licenţiată în drept şi litere.
Ea a fost prima femeie pe ţară, care a reuşit să intre într-un
barou de avocaţi fără nici o discuţie, nici în Plenul Consiliului care a
admis-o, nici în sânul Baroului în care intra, şi nici la Curtea de Apel
Craiova, care i-a luat jurământul chiar în ziua înscrierii ei.
Femeile au reuşit în fine, în lupta lor, dusă de peste 30 ani şi
pe acest teren, prin această înscriere în Baroul Dolj.
Acest fapt, nu s-a întâmplat cu domnişoara Sarmina
Bilcescu, care în 1891 ceruse înscrierea în Baroul Ilfov, pe care
consiliul, după multe discuţii i-o admisese, şi Curtea de Apel Ilfov îi
luase jurământul, pentru ca la sfârşit, Curtea de Casaţie să infirme
această înscriere, pe motiv că legea avocaţilor nu prevedea şi
înscrierea femeilor în barouri.
Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu domnişoara Ella Negruzi,
care ceruse înscrierea ca avocat în Baroul Iaşi, înscriere care i-a fost
de asemenea respinsă.
În 1922, a fost înscrisă a doua femeie în Baroul Dolj, ca
avocat şi anume Domnişoara Arghiropol Polixenia.

46
Acestea sunt cele 2 femei înscrise în Baroul Dolj, până la
1923, care însă n-au profesat.
În 1923, a intervenit noua lege a avocaţilor care a curmat
orice discuţie privitor la intrarea femeilor în barouri, pentru că legea
de mai sus a prevăzut expres înscrierea în barouri şi a „femeilor”.
Printre figurile proeminente ale fostului Barou de Dolj şi
printre străluciţii decani, pe care i-a avut, a culminat avocatul Dem
Stoenescu, cunoscut sub numele de „Mitu” înscris în 1903.
El a urmat fostului Decan Rioşeanu B. Nicolae la conducerea
Baroului, ce fusese înscris ca avocat în Baroul Dolj, la 1895, şi care
deşi ales de trei ori în demnitatea de decan, totuşi, în toate aceste trei
decanate, el nu s-a ilustrat cu nici o operă mai de seamă, deşi
condusese Baroul de la 1913-1921.
Mitu Stoenescu, după vreo trei ani de magistratură, a părăsit-
o, pentru a se ocupa exclusiv cu avocatura, el fiind o fire
independentă şi cu concepţii.
El a fost nu numai un eminent profesionist, dar şi un foarte
bun organizator, cum s-a dovedit în tot timpul cât a fost decan, adică
de la 1921-1934, când a decedat, datorită muncii excesive depuse
pentru instituţia pe care a înălţat-o ca nimeni altul, reuşind ca Baroul
condus de el să fie primul pe ţară şi dat de exemplu celorlalte
barouri.
El avea un suflet de elită, fiind de o bunătate rară. Nici un
avocat, nici un funcţionar judecătoresc, căci îi ajuta şi pe aceştia, nu
pleca nemulţumit de la el.
Mitu Stoenescu s-a ocupat şi cu literatura, scriind în special
în revista „Arhivele Olteniei”.
El a depus o activitate extraordinară în toate demnităţile pe
care le-a ocupat, fiind la început membru în comisiile de disciplină
ale Baroului, iar de la 1921, decanul lui.
A fost membru în Consiliul General al Uniunii Avocaţilor

47
din România, membru în Comitetul de lectură al Teatrului Naţional,
Preşedintele Societăţii Culturale, Prietenii Ştiinţei Filiala Craiova.
Având temeinice cunoştiinţe în materie de drept – fiind un
jurist de frunte – a scris lucrări juridice, colaborând totodată la o
mulţime de reviste de drept, el fiind chiar proprietarul revistei de
drept „Pagini Juridice” Craiova, întemeiate la 1907-1916 când au
încetat din cauza răsboiului, la care a colaborat cu diverse articole
juridice.
Printre lucrările juridice mai de seamă cităm: „Legea de
utilitate publică” adnotată împreună cu av. Petre Măinescu, lucrare
care a fost premiată de Academia Română.
Mitu Stoenescu ca decan a ţinut mult la demnitatea baroului,
căutând să o apere cu toate puterile şi în acelaşi timp să ridice şi
prestigiul baroului cât mai sus şi a reuşit.
Avocaţii, susţinea el, trebuiau să fie demni nu numai în
profesia lor de avocat, dar şi în societate pentru a nu înjosi numele de
avocat şi ca atare şi baroul din care făcea parte.
Printre operele lui mai de seamă înfăptuite la barou şi de care
şi-a legat numele au fost:

1. Sindicatul actelor de notariat.


Încă din 1901 apăruse o încercare de înfăptuire a acestui
sindicat, care n-a durat însă decât până la 1904. În 1905, fostul decan
Betolian A., a hotărât reînfiinţarea lui, convins fiind de necesitatea ce
se cerea pentru interesele generale ale baroului, sindicat care a
funcţionat până la 1909.
Odată cu încetarea din viaţă a acestui energic decan, acest
sindicat a căzut în desuetudine prin nemai aplicarea lui.
În 1923, Mitu Stoenescu reînfiinţează sindicatul,
înfaptuindu-l de data aceasta pe baze solide, care de altfel era şi în
asentimentul tuturor avocaţilor din Barou, în avantajul cărora fusese

48
şi creat, având în favoarea lui şi noua lege a avocaţilor, care da în
căderea avocaţilor redactarea actelor de notariat ce trebuiau şi
subscrise de ei.
Iată dar înlăturaţi în parte, jelbarii de acte şi samsarii, care
deveniseră o adevarată plagă pentru profesia de avocat şi
îmbunătăţind astfel simţitor situaţia avocaţilor din punct de vedere
material şi moral mărindu-i totodată şi demnitatea baroului.

2. Înfiinţarea bibliotecii baroului.


Odată organizarea economică a Baroului înfăptuită, domnul
decan s-a gândit şi la organizarea culturală a Baroului înfăptuind în
1923, o mare bibliotecă proprie a Baroului, separată deci de
biblioteca Curţii de Apel Craiova.
Până aci, cele câteva zeci de volume pe care le poseda
Baroul, nu puteau constitui o bibliotecă în adevăratul ei înţeles, iar
avocaţii trebuiau să facă apel la biblioteca pe care o poseda Curtea de
Apel din Craiova, într-o încăpere adecvată ei.
Ea era într-adevăr frumoasă şi ca aspect şi ca conţinut – fiind
numai de drept, şi ca număr de volume, la care aveau accesul şi
avocaţii pe lângă magistraţi.
În adevăr, în 1923, decanul împreună cu consilierii de pe
atunci avocaţi: G. Mil. Demetrescu zis Miulescu şi Dem.
Constantinescu, s-a ocupat special cu organizarea acestei biblioteci.
La organizarea ei în detaliu, a lucrat cu mult interes şi
pricepere primul ei bibliotecar, av. Mişu Puţureanu, care a elaborat şi
un proiect de regulament pentru funcţionarea ei şi care a muncit în
această calitate de la 1924 de când a fost numit în acest post până la
1957 când a fost pensionat pentru limită de vârstă.
Această organizare s-a terminat în 1925, când biblioteca a şi
fost inaugurată odată cu inaugurarea busturilor celor doi foşti decani
ai baroului, Chiţu Gh. şi Betolian A., lucrarea busturilor fiind

49
efectuată de sculptorul Cireşescu, în faţa fostului Ministru de Justiţie
G.G. Mîrzescu, când a avut loc o festivitate de neuitat.
Această bibliotecă, Mitu Stoenescu a îmbogăţit-o mai târziu
prin cumpărarea întregii biblioteci a fostului avocat şi profesor de
drept de la Facultatea de Drept din Iaşi savantul Dem. Alexandresco,
compusă din câteva mii de volume, cărţi şi reviste de drept române şi
străine şi cărţi şi reviste de literatură române şi străine, precum şi
prin cărţile de drept cumpărate de la Paris.
Ea a mai fost alimentată şi prin diferitele donaţii făcute de
avocaţi şi persoane străine, precum şi cu cărţile cumpărate din
comerţ.
Pentru a veni şi în ajutorul avocaţilor din judeţ, Mitu
Stoenescu a înfinţat pe lângă fiecare judecătorie câte o bibliotecă,
lucrată pe atunci, în fabrica Mertoiu-Goga, în ceea ce priveşte
dulapurile, ea fiind dotată cu cărţi şi reviste juridice, precum şi cu
cărţi de literatură.
Mitu Stoenescu a încurajat şi operele culturale din oraşul
Craiova, prin diverse subvenţii prevăzute în buget. El a înfiinţat de
asemenea premiul „Avram Iancu”, eroul nostru martir şi naţional,
pentru a fi atribuit anual celei mai bune lucrări de drept.
Acest premiu a fost atribuit şi distinsului avoct Dem.
Paşalega înscris în Barou în 1922, pentru merituasele scrieri de drept,
actualmente un distins jurisconsult.

3. Înfiinţarea Casei de Pensii şi Ajutor.


Pentru a veni în ajutorul avocaţilor bătrâni, care nu mai
puteau profesa şi a familiilor lor, după moartea acestora, a înfiinţat
Casa Locală de Pensii şi Ajutor, care a servit pentru acordarea de
pensii şi înmormântarea avocaţiilor, care mai înainte erau
înmormântaţi cu talerul. Iată dar, ridicată şi menţinută şi în această
privinţă demnitatea Baroului Dolj.

50
Urmare înfiinţării acestei Case locale, a fost pensionarea în
1928 a următorilor primi avocaţi şi apărători: a. Zeuleanu M. Petre,
av. înscris în Baroul Dolj la 1877. – b. Radulian Costantin, înscris ca
avocat în Barou la 1876, el a fost şi membru al Comisiei de
Disciplină a Baroului Dolj. –c. Gabrielescu Teodor, avocat practicant
din 1880 şi care a fost şi secretarul Baroului de la 1900-1905. –d.
Dumitrescu Toma înscris în Barou la 1886 şi – e. Pascu Gheorghe
înscris ca apărător în Barou la 1907. A mai fost pensionat ca apărător
şi Bodescu Teodor înscris în barou la 1907, el a fost tatăl renumitei
artiste şi cântăreţe Marilena Bodescu.

4. Ceva mai mult, pentru avocaţii bolnavi spre a veni în


ajutorul lor, Mitu Stoenescu a cumpărat o vilă la Călimăneşti,
numind-o vila „Themis”, dorând-o cu un mobilier, cum nu avea nici
o altă vilă pe atunci în ţară în eleganţă şi pe care a pus-o la dispoziţia
avocaţiilor şi a familiilor lor pentru curarisire între mare şi recreeare.

5. Cercul avocaţilor.
Tot în anul 1925, el a înfiinţat cercul avocaţilor, dotându-l cu
cărţi şi reviste de literatură, cumpărate din comerţ şi întreţinute la zi.
Preşedintele lui a fost av. Boboc M. Nicolae, care a fost vicedecan şi
membru în consiliul Baroului de la 1913-1915.
În acest cerc cultural, avocaţii se distrau, citeau sau scriau,
cultivându-se şi în această direcţie.
Prin aceste măsuri luate, starea baroului a ajuns înfloritoare.

6. Asistenţa judiciară.
El a mai înfiinţat asistenţa judiciară gratuită prin care
avocaţii erau obligaţi să apere pe oamenii săraci şi lipsiţi de mijloace
materiale. Printre avocaţii care s-au relevat cu această asistenţă
gratuită a fost av. Mişu Puţureanu, care a susţinut gratis sutele de

51
procese de acest fel, pentru care Colegiul Baroului l-a şi premiat
pentru acest gest frumos.
Mitu Stoenescu a încurajat artiştii, cumpărându-le lucrările
(picturile) pentru Barou şi cercul avocaţilor, printre care figurează
tabloul „Ţiganca” de pictorul Bulgăraş, care a fost expus şi la salonul
oficial de la Paris.
De asemenea el a acordat burse anuale la elevii de şcoală
merituoşi ai avocaţilor şi ai funcţionarilor judecătoreşti, dându-le în
fiecare an în afară de burse şi ajutoare pentru procurare de cărţi
şcolare.
În grija pe care a purtat-o şi funcţionarilor baroului, el le-a
dat în fiecare an gratificaţii de sărbători pentru munca lor depusă în
serviciul respectiv.
În sfârşit, acest decan de neuitat pentru aş dovedi şi mai mult
ataşamentul faţă de baroul lui de care a fost atât de legat - care cauză
a şi murit peste 2 ani adică în 1934, în 1932 şi-a donat casa
părintească în care s-a născut, a crescut, a gândit şi a lucrat, împreună
cu toată mobila şi în special cu întreaga şi bogata lui bibliotecă,
compusă din cărţi şi reviste de drept române şi străine, şi din cărţi şi
reviste de literatură română şi străină mai toate legate în număr de
câteva mii de volume.
Prin această donaţie el a înţeles să le pună la dispoziţia
colegilor săi avocaţi şi cărţile, iar imobilul pentru cercul avocaţilor
infiinţat de el în 1925, cerc însă care se afla într-un imobil închiriat,
ţinând astfel ca avocaţii să-şi aibă casa lor proprie.
S-a comis o greşeală de neiertat când consiliul baroului în
1945 a vândut această casă, călcând prin aceasta intenţia frumoasă pe
care a avut-o faţă de barou.
Acesta a fost decanul Mitu Stoenescu.
Avocaţii care l-au venerat pentru dragostea pe care el le-a
arătat-o prin atâtea opere înfăptuite ce vorbeau de la sine, l-au

52
imortalizat şi pe el printr-un bust de bronz, care fusese aşezat alături
de bustul celorlalţi doi decani de merit Chiţu Gh. şi A Betolian în
sala paşilor pierduţi a Curţii de Apel Craiova, din fostul Palat de
Justiţie, busturi ridicate tot de el împreună cu prietenul lui de muncă
din consiliul un alt avocat emerit Gh. Mil. Demetrescu.
Un alt merituos decan care şi-a avut o importantă parte de
contribuţie în rodnica sa activitate pentru menţinerea la înălţime a
fostului Barou de Dolj, ridicat de fostul Decan Mitu Stoenescu, a fost
şi avocatul B. Ion Georgescu înscris în Barou în 1905.
El a fost un avocat distins, un penalist cu renume şi un
publicist de seamă.
Dotat cu o inteligenţă vie, având o cultură nu numai specială
de drept, dar şi una generală, a dat lucrări nu numai de drept penal,
dar şi în materie de artă religioasă în special, în Revista „Arhivele
Olteniei din Craiova”.
El a colaborat cu articolele de drept şi la revista din Craiova
„Pagini juridice”, a lui Mitu Stoenescu, dar şi la reviste literare
printre care revista „Năzuinţa”, fiind unul din întemeietorii ei din
1924, alături de poeta Farago Elena şi alţii.
În 1935 el a scos Revista Penală care a dăinuit până în anul
1941, fiind sistată din cauza războiului, ea fiind unica de acest fel pe
ţară.
Pentru multele sale calităţi el a fost consilier al Baroului
Dolj, lucrând şi cu fostul Decan Mitu Stoenescu, iar din anul 1939-
1945, a fost decanul fostului Barou Dolj, lucrând o parte în această
calitate şi sub noul regim.
Fără să fie regimentat în vreun partid politic, a fost deputat
şi primar al oraşului Craiova, dovedindu-se în această din ultimă
calitate ca un bun părinte al oraşului.
Printre altele, lui i se datoreşte şi noua perspectivă dată
fostului Palat de Justiţie şi pieţii noi.

53
Ca decan, a continuat opera neuitatului său predecesor în
barou Mitu Stoenescu, ea culminând cu mutarea bibliotecii baroului
în noua aripă clădită a Palatului de Justiţie în etajul de sus, ocupând
ea singură 3 camere şi reuşind să contopească biblioteca Curţii de
Apel a Craiovei cu a Baroului cu cărţile şi revistele din biblioteca lui
Mitu Stoenescu, şi cu cărţile donate de unii avocaţi şi persoane
străine.
Mobilierul lucrat anume pentru această bibliotecă ce ocupa o
sală mare şi spaţioasă numai cu cărţi de drept, celelalte 2 camere
fiind ocupate cu cărţi şi reviste de literatură, cu aranjamentul cărţilor
pe dulapuri, materii şi autori, cu numărul lor de ordine, luat din
fişierul lucrat anume, cu cele trei mese mari de stejar, cu scaunele lor
în piele, precum şi cu cele 3 lustre, cu lumină electrică, îi da o
înfăţişare foarte plăcută şi spectaculoasă, care dispunea pe cititori ei
pentru lucru.
Numărul volumelor din această bibliotecă ajunsese la 20 000
cărţi de drept şi literatură, cum poate numai biblioteca Baroului Ilfov
să o fi întrecut. Dar ceea ce a adus renumele acestui Barou pe ţară, a
fost înfiinţarea fişierului în materie de drept, lucrare extrem de mare
şi de grea executată cu pricepere şi forţă de muncă de fostul avocat
Dem. Călinescu, înscris în Baroul Dolj, în 1911, care a fost în ultimul
timp al vieţii fostului Barou şi contabilul lui.
Acest fişier care ocupa o cameră special amenajată şi care a
făcut mândria Baroului pe ţară, a fost pus la dispoziţia avocaţilor şi
magistraţilor, nu numai din Dolj dar şi acelora din altă parte.
Orice chestiune de drept se putea găsi în acest cazier de fişe,
privitor la doctrină şi jurisprudenţă, care erau ţinute la zi, într-un
timp relativ scurt, cercetătorul economisind timpul pentru cercetarea
volumelor din bibliotecă a speţei care-l interesa.
Fostul Decan Ion B. Georgescu, s-a putut mândri cu această
operă care a fost unică pe întreaga ţară.

54
Printre avocaţii înscrişi în fostul Barou Dolj, a fost şi Nic.
Năvîrlie I.C., înscris în 1906.
El fiind unul din cei care a ţinut cu ţăranii în Revoluţia din
1907, întrucât era de fel de la ţară, a fost închis de autorităţile din
acel timp.
În 1907 a fost înscris ca avocat în Baroul Dolj, Popilian
Nicolae, cu o fire revoluţionară, manifestată atât în barou cât şi în
afara lui. Încă din 1906 pe când era student la Bucureşti, luase parte
la manifestaţia studenţilor din Piaţa Teatrului, suit pe baricade, în
contra protipendadei, mai ales a cucoanelor din societatea înaltă, care
ţinuse să se afirme, jucând pe prima noastră scenă – Teatrul Naţional
din Bucureşti – o piesă jucată în limba franceză, zădărnicind astfel
reprezentaţia proectată în acea seară.
Fiind un democrat convins, el a făcut politică cu Tache
Ionescu, iar mai târziu s-a înscris în partidul radical ţărănist al lui
Grigore Iunian, devenind mai târziu membru al P.M.R.
Despre activitatea sa în Baroul Dolj, vom vorbi în istoricul
colegiului, deoarece a fost şi Preşedintele Colegiului de Avocaţi din
Regiunea Dolj.
În 1908, s-a înscris în fostul Barou Dolj, ca avocat Urziceanu
Alexandru, după ce fusese un timp magistrat. Sentimentele lui
democrate şi le-a manifestat mai ales în procesul de la 1936 în care
au fost inculpaţi tov. Gheoghiu-Dej şi alţii, a căror apărător a fost.
Pentru acest fapt, actualul Guvern şi Partidul i-a acordat
pensie de merit.
Dintre avocaţii şi consilierii Baroului Dolj, acela care a fost
mâna dreaptă a fostului Decan Mitu Stoenescu pe care el l-a înțeles şi
susţinut în munca lui prodigioasă pentru realizarea propunerilor şi
înfăptuirilor acestui neuitat decan, a fost G. Dem. Miulescu zis şi G.
Mil. Demetrescu, înscris ca avocat în Baroul Dolj, în anul 1909.
El descindea din Miu Haiducu.

55
De când era student la drept a fost relevat de valorosul Decan
Betolian Anghel, fiind foarte muncitor, care l-a numit secretarul
Baroului, aşa că cunoştea lipsurile acestui barou.
Întâmplarea a făcut că atâta timp cât a fost Decan Mitu
Stoenescu, Mil. Demetrescu să fie consilier în cât operele concepute
şi începute de ei, să fie terminate tot de ei.
El a fost, se poate spune, hamalul baroului, prin munca
multiplă în toate direcţiile depuse de acest valoros consilier.
În calitatea lui de consilier i s-a încredinţat multe însărcinări,
pe care le-a dus la bun sfârşit. Astfel, a fost casierul Baroului, când
printr-o activitate rodnică desfăşurată în interesul corpului de
avocaţi, a reuşit să creeze şi pe tărâmul financiar cea mai frumoasă şi
înfloritoare situaţie din întreaga ţară.
A fost directorul conferinţelor de stagiu pe care trebuiau să le
ţină avocaţii stagiari, conferinţe iniţiate de fostul Decan Mitu
Stoenescu, asistând şi îndrumând pe tinerii avocaţi.
A mai fost de asemenea directorul biroului de asistenţă
judiciară gratuită, numind avocaţi din oficiu pentru apărarea
oamenilor săraci şi fără posibilitate de a plăti avocat.
El a fost un bun avocat şi un bun publicist, aceste două
calităţi i-au încununat opera prin interesanta lucrare care
supravieţuieşte „Istoria Baroului Dolj dela 1864-1928” după care ne-
am ghidat noi în prezentul istoric.
Fiind un om activ şi un intelectual de seamă, a depus muncă
şi extra-profesională, astfel, a fost preşedintele comitetului şcolar al
fostului Liceu de Fete Elena Cuza, azi L.T.3.
Datorită lui şi fostei directoare Ghioculescu, s-a ridicat
frumosul şi impunătorul local de azi.
El a mai fost secretarul Ligii Culturale Filiala Craiova, al
cărui preşedinte a fost un alt emerit avocat Ciocazan Constantin fiind
şi el membru în consiliul fostului Barou de Dolj.

56
El a fost de asemenea secretarul societăţii culturale „Prietenii
Ştiinţei” Filiala Craiova, al cărui preşedinte la început fusese Dr.
Laugier, pe atunci inspector sanitar al Olteniei, iar după moartea lui,
regretatul Decan Mitu Stoenescu şi după decesul şi acestuia, tov.
Profesor C. Fortunescu.
El a fost alături de preşedinte, sufletul acestei societăţi, prin
eforturile făcute ca ea să vieze, pentru că Societatea „PRIETENII
ŞTIINŢEI” din Bucureşti, murise de mult.
Această societate a dat foarte frumoase rezultate din acest
punct de vedere, în cât oraşul Craiova, care a fost „Cetatea Banilor
Olteniei” a fost şi al culturii.
Tot pentru dragostea ce el a purtat acestui oraş, s-a ocupat şi
cu istoricul lui, urmând în această privinţă exemplul fostului avocat
Peşacov August, care scrisese „Istoricul Craiovei”.
Prin conferinţele ţinute la Societatea Prietenii Ştiinţei Filiala
Craiova, căci a fost şi un bun conferenţiar, prin scrierile lui în
diversele reviste din Craiova şi anume în „Arhivele Olteniei” şi
„Ramuri”, a vorbit şi scris pagini frumoase şi foarte interesante
despre istoria Craiovei.
Aportul lui în această direcţie împreună cu acelea aduse de B.
Petriceicu Haşdeu cu volumul său „Originile Craiovei”, a lui Peşacov
August, care scrisese „Istoricul Craiovei” şi al fostului profesor
Anastasie Georgescu (Sică), care a scris în vol. I „Târgul Craiovei”, iar
în vol. II „Mahalalele Craiovei” şi cu concursul şi a altora, ca al prof.
Firu Ion directorul Muzeului Regional al Olteniei, etc. s-ar putea
desăvârşi o istorie completă a Craiovei, de care se simte foarte mare
nevoe, oraşul nostru, fiind lipsit cu totul de o monografie completă.
G. Mil. Demetrescu, care a fost consilierul Baroului Dolj de
la 1922-1935, a rămas o figură frumoasă în barou, prin munca lui
depusă dezinteresat identificându-se în această privinţă cu interesele
acestui barou.

57
În 1920, a fost înscris în fostul Barou Dolj, ca avocat Horia
Tîlpianu, licenţiat în drept de la Paris, d-sa a fost fiul distinsului
avocat Tîlpianu I. Iuliu, care fusese înscris în acelaşi Barou ca avocat
în 1908 fiind licenţiat în drept din Bucureşti.
El a avut în baroul din care făcea parte, demnitatea de
consilier din anii 1901-1905.
Având idei înaintate, el le-a infiltrat şi fiului său.
Aşa se explică că Tîlpianu Horia în timpul studiilor sale la
Paris, a frecventat cercurile de studii socialiste, unde se ţineau
prelegeri despre viaţa şi opera lui Karl Marx.
Înapoiat din Franţa cu idei democrate s-a înscris în partidul
ţărănesc, iar în 1932 ca deputat a combătut în Parlament legea
conversiunii pe motiv că e anti-democrată.
În 1933 împreună cu alţi parlamentari, având în frunte pe
eminentul jurist av. Grigore Iunian, au înfiinţat Partidul Radical
Ţărănesc, care promova atitudini progresiste şi de stânga.
Horia Tâlpianu, ca membru în acel partid, a criticat cu
vehemenţă legea pentru reprimarea unor infracţiuni contra liniştii
publice adusă în Parlament de guvernul Vaida, ca rezultat al mişcării
muncitoreşti de la Griviţa.
În 1936, cu ocazia judecării la Craiova, a tov. Gheorghiu
Dej, Chivu Stoica şi alţii, el a fost apărătorul acestora în faţa
Tribunalului Militar din Craiova.
De asemenea el a fost apărătorul şi în al doilea proces în faţa
Tribunalului Militar Craiova, care a judecat pe tov. Drăghici,
Moghioroş ş.a.
Tâlpianu Horia a făcut parte din Asociaţia Avocaţilor
democraţi al cărui secretar era pe atunci tov. Ion G. Maurer, actualul
Preşedinte al Consiliului de Miniştri.
În 1945 ianuarie, cu prima formaţie de avocaţi democraţi, el
a fost numit decanul Baroului Dolj, iar în februarie 1945, a fost ales

58
preşedintele Asociaţiei pentru strângerea legăturilor cu URSS, Filiala
Craiova/ARLUS, funcţionând în această calitate, timp de 2 ani.
În 1948, a fost ales Preşedinte al Asociaţiei Prietenilor
Scânteei în cadrul Justiţiei, Filiala Craiova.
Pe baza propunerii făcute de Ministerul Justiţiei, cu avizul
Preşedenţiei Consiliului de Miniştri, Consiliul de Stat din 1964, în
martie, i-a acordat o pensie specială / de merit /, pentru serviciile
deosebite, motivată pe atitudinea permanentă democrată şi
participarea ca avocat în cele două procese ale P.C.M.
În 1925, a cerut înscrierea ca avocat în Baroul Dolj, care i-a
fost admisă, Păun Nicolae, care fusese la început magistrat.
El fiind bolnav de tuberculoză, înainte de a muri, a donat
întreaga lui avere, compusă dintr-o casă spaţioasă cu locul şi grădina
ei din comuna Leu Jud. Dolj, împreună cu mica lui bibliotecă,
compusă din cărţi de drept şi literatură, Baroului Dolj.
El a făcut acest gest pentru a-şi arăta ataşamentul faţă de
instituţiunea care-l primise în sânul ei.
În 1938, avocatul Vlăsceanu Aurel, fratele av. Vlăsceanu X.
a cerut transferarea din fostul Barou Cluj în Baroul Dolj, înscriere
care a întâmpinat însă opoziţie din partea unor avocaţi, pe motiv că
ar avea convingeri comuniste, el fiind membru activ al Partidului
Radical Ţărănesc, de sub şefia avocatului cu renume Grigore Iunian.
Din această cauză, cererea lui a rămas în suspendie până în
1939, când a venit ca decan al baroului av. B. Ion Georgescu, care
împreună cu noul consiliu, a dispus transferarea sa conform cererei
sale.
Din acel consiliu făcea parte printre alţii ca membru, av. N.
Popilian, Alex. Urziceanu şi Nicu Iovipale.
Vlăsceanu Aurel fiind avocat stagiar, avocatul Horia
Tâlpeanu l-a luat pe lângă el, ca să-şi facă stagiul legal, iar la 6 ani
după înscriere, adică în 1945, el a decedat.

59
În iulie 1945, avocaţii din Fostul Barou Dolj, au cerut în scris
printr-o petiţie adresată decanului, convocarea adunării generale a
Corpului de Avocaţi pentru ca să se constituie gruparea avocaţilor
democraţi din Baroul Dolj, pe următoarele motive:
„Baroul Dolj este primul barou din România care s-a
constituit într-o formă sindicală, exponent al spiritului de solidaritate
colectivă încă din 1924, organizaţie prin care a dovedit că a înţeles,
cu mult timp înaintea multora, mersul triumfător al vremurilor.
Spiritul democratic a domnit în acest barou în plenitudinea
lui şi fără nici o stânjenire a vre-unui membru din barou, indiferent
de idei politice şi regim politic”.
În urma acestei adunări generale care a avut loc, a şi luat
fiinţă gruparea avocaţilor democraţi din baroul Dolj.
La 15 martie 1946, Ministerul Justiţiei cu adresa nr. 27542 a
înlocuit vechea comisie interimară a Baroului Dolj cu una nouă în
persoanele avocaţilor: Vergati Eliodor ca decan, iar ca membrii av.
Gecaleanu Matei ales pro-decan, Ion F. Popescu, Eschenasy Avram,
Paşalega Dumitru, Frumuşeanu Nicolae, Magheţu Cornel,
Ciocănescu Alex., Marinescu Dinu, Eschenasy Marcel, Colonelul
Chifu Constantin, fost magistrat şi Popescu Nicolae – Niculcea.
În sept. 1947, av. consilieri Gecăleanu Matei şi Chifu
Constantin demisionând din aceste demnităţi au fost înlocuiţi cu
avocaţii Colonel Petre Băcanu, fost magistrat militar şi Eugen Dianu
de către Ministerul Justiţiei, la propunerea decanului.
Ultimul decan al fostului Barou de Dolj, a fost av. Vergati
Eleodor înscris în Barou în 1907.
El a urmat decanului Georgescu B. Ion, conducând baroul de
la 1945 până la desfiinţarea lui, care a avut loc în 1948 în ianuarie
19, odată cu înfiinţarea Colegiilor de avocaţi pe ţară.

60
Cartea de Aur. Este foarte interesant de a aminti că în
legătură cu frumoasa, bogata şi interesanta bibliotecă a fostului
Barou de Dolj trecută astăzi în patrimoniul actualului Colegiu de
Avocaţi al Reg. Oltenia. În Cartea de Aur înfiinţată de fostul decan al
Baroului Dolj, Georgescu B. Ion, în care s-au trecut toate persoanele,
avocaţi, particulari precum şi instituţiile care au făcut donaţii
Baroului, fie în cărţi fie în bani, pentru această bibliotecă de la
începutul ei până în 1940, când a avut loc deschiderea ei în noul
local, cu mare solemnitate.
Dăm mai jos numele acestor donatori cu donaţiile lor făcute
pe ani, astfel:
1877, Constantin Bengescu, fost consilier la Curtea de Apel
Craiova, diverse cărţi de drept.
1883, Vlădoianu Barbu, Contele Televich, Principele Al.
Ştirbei, N.T. Pop, Ministerul de Justiţie, Consiliul judeţean Dolj,
Epitropiile Bisericilor din Craiova, Madona Dudu, Sf. Ilie şi Sft.
Treime, ofrande în bani.
1890, Aristia Aman în amintirea soţului său Alex. Aman,
fost Prim Preşedinte al Curţii de Apel Craiova, 500 cărţi de drept.
1898, principele Grigore M. Sturdza, 1000 cărţi de drept.
1909, Nae P. Guran, fost decan al Baroului Dolj, 1500 cărţi
de drept.
1928, Romanescu P. Nicolae, Eugen Herovanu, Petre
Măinescu, Drăgănescu Mihail, Dimitriu G., Institutul Geologic al
României, Tache Policrat, Petrescu S. Ilie, Vulcănescu Iuliu,
Rădulescu Marius, Gh. Sănătescu Staicu, C.M. Ciocazan, Ana
Jichide, Virgil Nicolaid, G. Mil. Demetrescu, D. Şteflea şi Corneliu
T. Maiorescu diferite cărţi de drept, literatură şi ştiinţă.
1929, Atanasie Duma, fost avocat al Baroului Dolj, efecte
publice în val. nominală de lei 10 000 lei, pentru acordarea unui
premiu anual din venit, unui stagiar, pentru o lucrare juridică.

61
1934, Dem D. Stoenescu, fost Decan al Baroului Dolj, 1500
cărţi de drept şi 2000 cărţi de literarură, ştiinţă, artă şi filozofie.
1940, Iulian Vrăbiescu – 500 cărţi de drept, C. Poenaru fost
Preşedinte al Curţii de Apel Craiova, 10 000 lei în efecte publice,
pentru cumpărare de cărţi din venit.
Aşa se face că această bibliotecă în 1948 poseda circa 20 000
de volume cuprinzând cărţi şi reviste române şi străine de drept, cărţi
şi reviste române şi străine de literatură, îmbogăţindu-se mai târziu
cu cărţi şi reviste de ideologie-marxist-leniniste.
Această bibliotecă a făcut fală Fostului Barou de Dolj, şi face
şi astăzi fală actualului Colegiu de Avocaţi Reg. Oltenia.

Localul fostului Barou de Dolj. În ceea ce priveşte acest


local este demn de relevat peripeţiile prin care el a trecut.
Baroul Dolj, înfiinţat prin legea din 1864, nu şi-a avut un
local propriu al lui cum îl are azi colegiu, cu atât mai mult înainte de
această lege, ştiut fiind că au existat şi pe atunci avocaţi numiţi
„vechili”.
Ei s-au aciuiat pe lângă instanţele de judecată cu care de fapt
erau în strânsă legătură, cum era şi firesc, instanţe care în tot acest
timp au ocupat mai multe localuri.
Astfel, înainte de 1864, localul Tribunalelor şi al curţilor de
Apel, erau în Casele lui Bibescu Ion, din str. fostă C.A. Rosetti, azi
strada Griviţa Roşie.
Aici mai târziu a fost Prefectura Jud. Dolj, apoi Teatrul
Naţional după arderea lui în 1928, iar după mutarea Teatrului
Naţional în actualul Colegiu Naţional Nicole Bălcescu, aici a fost
instalat cinematograful Rio, azi cinematograful 23 August.
Mai târziu, după 1864, localurile judecătoreşti au ocupat
casele Calamgiu, care au devenit proprietatea apoi a Dr. Atanasescu
Ion, instalându-se aici Gimnaziul real de băieţi, iar azi ocupat de

62
unitatea de Pompieri, din str. fostă Gabriel Pery, actualmente strada
Oneşti.
De asemenea ele au ocupat şi casele din fosta stradă D.A.
Sturzda apoi Molotov, azi Karl Marx, unde şi-a avut sediul Ospătăria
şcolară, azi Căminul şcoalei tehnice de maeştri.
După 1868,şi până la 1889, Curţile de apel şi parte din
secţiile tribunalului, s-au mutat în chiliile călugăreşti din localul
fostei episcopii a Craiovei (Biserica Sft. Nicolae - Gănescu) ridicată
de Biv Vel Stolnicu – Barbu Gănescu, care a fost dărâmată împreună
cu chiliile ei pe la 1889, clădindu-se de către fosta Prefectură a Jud.
Dolj, pe acel loc fostul Palat de Justiţie, ocupat azi de Sfatul Raional
Craiova şi Sfatul Regional Oltenia.
Construcţia acelui Palat a fost hotărâtă de Consiliul General al
jud. Dolj, în 1884 numindu-se o comisiune pentru studierea lucrării, din
care au făcut parte avocaţii: August Peşacov, care era şi Preşedintele
consiliului judeţean şi Ion Pazu, care era consilier judeţean.
În proectul lucrării acestui Palat, s-a prevăzut câte o cameră
pentru avocaţi, ataşată pe lângă fiecare sală, a „Paşilor pierduţi”,
adică o cameră jos unde erau tribunalele şi alta sus unde erau Curţile
de apel având fiecare sala sa „Paşilor pierduţi”.
Până la clădirea acestui măreţ local, avocaţii neavând camere
speciale amenajate pentru ei şi ca atare nici dulapuri pentru arhiva
lor, au trebuit să se mulţumească cu nişte camere mici şi improprii,
pe care de abia le puteau obţine de la localurile judecătoreşti.
Din această cauză hârtiile şi dosarele erau păstrate prin
sertarul vreunei mese, ele pierzându-se cu ocazia mutării, fie că erau
păstrate de avocaţii însărcinaţi anume cu aceasta, la domiciliul lor de
unde de asemenea s-au pierdut.
Aşa se face că, din actuala arhivă a fostului Barou de Dolj,
azi Colegiu lipsesc toate actele între 1864 – data înfiinţării legale a
Baroului şi până la 1875.

63
În timpul cât a durat construcţia fostului Palat de Justiţie
adică de la 1889-1894, instanţele judecătoreşti au fost mutate
provizoriu în vechile case băneşti, unde a fost după aceia Gimnaziul
Real, apoi Seminarul, din fosta stradă Sft. Dumitru azi Grigore
Prioteasa. Ele au fost dărâmate pentru degajarea actualei Mitropolii.
În acest local insuficient şi impropriu, Corpul de avocaţi a
avut o mică cameră de aşteptare pentru avocaţi.
Datorită acestui fapt, când Baroul avea vre-o întrunire, sau
alte nevoi mai mari, Decanul trebuia să se adreseze Curţilor de apel,
pentru ca să ceară o sală de şedinţă, ceea ce de altfel, astfel de cereri
rămăsese tradiţie şi în fostul Palat de Justiţie, din cauza numărului
mare de avocaţi din barou.
Tot în acest timp, localul judecătoriei a fost mutat provizoriu
în casele Puţureanu din fosta stradă Sft. Dumitru actualmente str.
Matei Basarab No 11.
De la anul 1894 data când s-a terminat construcţia fostului
Palat de Justiţie, toate instanţele judecătoreşti au fost mutate în el,
activând până în anul 1945, când în urma ocupării de către armata
sovietică a acestui Palat ocazionate de război, ele s-au mutat în fostul
liceu Regina Elisabeta, actualmente ocupat de Facultatea de
Agronomie până în anul 1947 când aceste instanţe s-au reîntors la
sediul lor în fostul Palat de Justiţie.
Ca încheiere a capitolului I privitor la fostul Barou Dolj, din
prezentul scurt istoric, mai adăugăm următoarele:
În 1947, ultimul an de viaţă a fostului Barou de Dolj, se
găseau înscrişi în el, 321 de avocaţi şi anume 228 av. definitivi, 32
avocaţi stagiari, un apărător şi 53 avocaţi definitivi, avocaţi stagiari şi
apărători refugiaţi, începând din anul 1940 din fostele barouri
Basarabia şi Bucovina.
Din acest număr global de 321 persoane au fost 307 bărbaţi,
şi 14 femei.

64
De asemenea este interesant de ştiut că toţi aceşti
avocaţi,circa 25 % nu profesau, ei fiind înscrişi numai cu numele
ţinând ca să aibă titlul de avocat şi să figureze pe tabelul avocaţilor,
întrucât unii aveau venituri fie de la moşie, fie din alte ocupaţii ca
profesori, pensionari, cum erau foştii magistraţi, foşti funcţionari
publici, etc.
Ei ţineau în acelaşi timp să beneficieze de cota legală pe care
o aveau avocaţii de la sindicat, cotă pe drept cuvenită pentru munca
prestată, ei fiind numai beneficiarii celorlalţi colegi care munceau şi
pentru ei.
Astfel se explică acest număr excesiv de mare pe care îl avea
pe atunci fostul Barou de Dolj.
Acesta este pe scurt istoricul fostului barou de Dolj, care a
împlinit în 1948, - 84 de ani de existenţă. –
Grevele.
Este absolut necesar de a trece în acest istoric al Baroului
Dolj, şi grevele de ordin profesional care au avut loc în viaţa lui şi de
care nici el nu a fost scutit.
Avocaţii au uzat de acest mijloc de luptă pasivă pentru
apărarea demnităţii lor şi deci şi a corpului din care făceau parte, sau
pentru revendicarea drepturilor lor nesocotite de Ministerul Justiţiei
sau cel de finanţe.
Prima grevă a avocaţilor de la înfiinţarea Baroului Dolj, a
fost în 1902, când un magistrat a bruscat pe un avocat ordonând în
acelaşi timp aprodului să-l dea afară din sala de şedinţă a
tribunalului.
Baroul întreg solidarizându-se cu avocatul jignit s-a
scandalizat de gestul acelui magistrat, care lovea şi în prestigiul său
şi a declarat greva.
Ea a constat în abţinerea avocaţilor de a mai susţine procese
la instanţa unde judeca magistratul vinovat.

65
Această grevă a ţinut 18 zile până când baroul a fost
satisfăcut prin avertismentul dat magistratului de Ministrul de
Justiţie.
A doua grevă care a fost de data aceasta generală, întrucât a
fost declarată de toate barourile din ţară a avut loc în 1926 ca un
avertisment dat legiuitorilor, întrucât Ministerul de Finanţe n-a voit
să ţină seama de modificările propuse de Uniunea Avocaţilor din
România, forul superior al barourilor, care trebuiau inserate legii
timbrului, întrucât legea, cum reeşea din proect, avea dispoziţii
păgubitoare mai ales împricinaţilor.
„Lupta a fost declarată pe terenul cel adevărat şi frumos, prin
formularea unei revendicări democratice, care excede şi terenul
politic şi orice alt făgaş strâmt şi interesat”.
Aşa era justificată greva în darea de seamă pe care răposatul
decan al baroului Dolj, de atunci Dem. Stoenescu, o prezenta
adunării generale extra-ordinare a Baroului la 16 mai 1926.
Greva avocaţilor a luat sfârşit la 27 martie 1926, în urma
deciziunii Uniunii Avocaţilor din România, prin încetarea cauzei
care o provocase.
A treia grevă a fost aceia care s-a declanşat în 1935, fiind
provocată tot de un magistrat, Preşedintele Curţii cu juraţi, care
ultragiase pe un avocat în timp ce îşi făcea datoria profesională,
apărând un acuzat în Plenul Curţii cu juraţi.
Se înţelege că avocaţii s-au solidarizat cu avocatul ofensat,
care n-a fost satisfăcut imediat, şi au ripostat, declarând grevă.
Este foarte adevărat că unii magistraţi se credeau sacrosanţi
şi inviolabili şi căutau prin gesturi şi cuvinte să pună în inferioritate
pe unii avocaţi prin ofensele pe care i le aduceau în incinta
instanţelor judecătoreşti faţă de public.
Or greva era singurul mijloc ca Baroul să nu fie jignit atunci
când (a la miable) nu se putea tranşa incidentul provocat din

66
megalomania unor magistraţi care-şi creiau prin această purtare
nefirească, o situaţie incompatibilă cu menirea lor.
Este de la sine înţeles că în timpul acestor greve avocaţii au
avut în vedere apărarea oamenilor nevoiaşi şi sărmani, de a căror
soartă ei s-au interesat chiar în aceste situaţii delicate ce li se creiau.
Aceste manifestări s-au întâmplat la noi sub regimul
burghezo-moşieresc, dar în ţările capitaliste ele au loc şi astăzi.
Nu numai R.P.R., dar nici o ţară socialistă din lume nu mai
cunoaşte azi nici chiar acest cuvânt, socialismul nedând loc la
nemulţumiri, care se soldau altădată prin greve, din cauza noului
sistem economic specific socialismului, popoarele acestor ţări fiind
foarte mulţumite cu soarta pe care şi-au creat-o singure.
La noi cuvântul „grevă” figurează actualmente numai în
dicţionarul limbii române, grevele rămânând de domeniul istoriei.
În ceea ce priveşte pe avocaţi situaţia lor este acum egală cu
a magistraţilor în faţa bării cărora le sunt adevăraţi colaboratori şi
căutând ambele părţi să lupte pentru aflarea adevărului material care
stă la baza tuturor proceselor, avocatul fiind considerat ca un
adevărat colaborator al magistratului.

67
PARTEA II-a
COLEGIILE

La 19 ianuarie 1948, intervine legea nr.3 prin care au fost


desfiinţate Barourile de avocaţi pe judeţe, înfiinţându-se colegiile de
avocaţi din România, la început tot pe judeţe.
Această lege, a fost opera noului regim de democraţie
populară, instaurat în urma înlăturării regimului burghezo-moşieresc,
prin care şi barourile luaseră drumul socialist ca şi celelalte
instituţiuni din ţară, conform noului program al guvernului şi al
partidului muncitoresc român, în România, care de la 30 decembrie
1947 din regat a devenit republică, purtând denumirea de Republică
Populară Română.
Tânăra noastră republică, datorită ordinei noi sociale a
schimbat în bine cu totul şi în totul scumpa noastră ţară, după cum se
poate constatată azi după 20 de ani de schimbare de regim,
schimbare în bine constatată chiar de străinătate a cărei laudă o
merită pe bună dreptate.
Aceste colegii sunt conduse de un preşedinte care a luat locul
decanului şi de membrii consiliului ca şi mai înainte.
De asemenea fosta Uniunea a Barourilor de Avocaţi din
România a devenit Uniunea Colegiilor de avocaţi din R.P.R.
Prin decizia Ministerului de Justiţie nr. 2033 din 11 martie
1948, s-au fixat numărul membrilor la Colegiul de avocaţi Dolj la
100 avocaţi definitivi şi 15 avocaţi stagiari; iar prin decizia
Ministerului de Justiţie din 6 mai 1948 s-a fixat numărul avocaţilor
de pe lângă cele 12 judecătorii din judeţul Dolj, la 50 de avocaţi
definitivi şi stagiari.
Ca rezultat al legii din 19 ianuarie 1948, Ministerul Justiţiei
prin decizia din 28 ianuarie 1948 a numit la conducerea colegiului, o
comisie interimară, compusă dintr-un preşedinte şi 6 membrii în

68
persoanele: Tov.av. Cornel Magheţu ca preşedinte, iar ca membrii:
Popescu Nicolae (Niculcea), Popilian Nicolae, Liberman Lupu,
Vlăsceanu Xenofon şi Eschenasi Marcel.
Av. Cornel Magheţu înscris în fostul Barou Dolj în 1931, a
fost mai târziu avocatul fostei primării a oraşului Craiova.
Numirea sa ca preşedinte al Colegiului s-a datorat faptului că
în acel timp făcea politică social-democratică.
Tov.av. Popescu N. Niculcea, unul din membrii Colegiului
de mai sus, a fost înscris în fostul Barou Dolj, ca avocat în 1938, ca
licenţiat în drept din Iaşi.
D-sa activase la formarea grupelor de partizani în sudul
judeţului Dolj, în legătură cu P.C.R, iar după 1944, a făcut parte din
Partidul Comunist Român.
În 1945-1946 a fost ajutor de primar al oraşului Craiova.
În 1948 ianuarie 19, Ministerul de Justiţie l-a numit în
Comisia Interimară a Colegiului de Avocaţi Jud. Dolj, ca membru,
sub prezidenţia tov.av. Cornel Magheţu.
În 1948 iunie 15, a fost numit de Ministerul Justiţiei ca
preşedinte al Colegiului de avocaţi Dolj, activând în această calitate
până la 1950.
Mai târziu tov. Popescu Niculcea fiind numit profesor la
catedra de Ştiinţe – sociale = marxism la Institutul de maşini şi
aparate electrice din Craiova, n-a mai făcut parte din Colegiul
avocaţilor din cauză de incompatibilitate între profesiunea de avocat
şi aceia de profesor.
Actualmente d-sa este Rectorul Institutului Pedagogic din Craiova.
În 1935 a fost înscris în Baroul Dolj, ca avocat,Vlăşceanu
Xenofon, având doctoratul în drept de la Universitatea din Cluj.
El avea idei înaintate, fiind un democrat convins ca şi fratele
său mai mic Vlăşceanu Aurel, îmbrăţişând un nou crez, care apărea
la orizontul ţării noastre.

69
Datorită acestui fapt se explică gestul plin de demnitate făcut
cu ocazia numirii sale de către Ministerul Justiţiei ca membru în
prima Comisie Interimară a Colegiului de Avocaţi Dolj, la 19
ianuarie 1948, când a demisionat în scris chiar a doua zi de la
numire, pe motivul că nu poate sta „alături de preşedintele colegiului
care s-a dovedit de a fi avut o atitudine anti-democratică”.
A avut de asemenea o atitudine demnă dovedind şi un curaj
civic, vrednic de amintit şi trebuie admirat şi atunci când Mareşalul
Antonescu, întrebând intelectualii dacă îi aprobă actele sale de
guvernare, el a fost printre puţinii avocaţi care au răspuns „NU”
categoric, gestul său de atunci a fost mult şi viu comentat de toţi
colegii şi magistraţii tribunalului.
Prin numirea în magistratură a preşedintelui Cornel Magheţu,
Comisia Interimară a Colegiului descompletându-se, Ministerul
Justiţiei prin decizia din 15 iunie 1948 a numit o Comisie Interimară
cu următoarea compunere: Popescu N. Niculcea, ca preşedinte,
Gabrielescu Valentin ca vicepreşedinte, iar ca membrii: Eschinasy
Marcel, Iancu Zimel, Gh. Socoteanu şi Victor Popescu.
Acestei comisiuni i-a revenit importanta sarcină de a primi
înscrierile în colegiu a foştilor avocaţi din Baroul Dolj conform legii
în vigoare când au fost primiţi în colegiu 95 avocaţi şi 16 stagiari.
În 1950, Ministerul Justiţiei a numit o nouă comisie
interimară la Colegiul de Avocaţi Dolj în persoanele: Popilian
Nicolae ca preşedinte, iar ca membrii: Vlăşceanu Xenofon, Stănescu
Iulian, Victor Popescu, Badea Viaşu şi Popescu Niculcea, iar în
1951, av. Victor Popescu a fost înlocuit cu av. I. Bratu.
Ministerul Justiţiei prin adresa nr. 60782/952, a numit o nouă
Comisie interimară la conducerea Colegiului Avocaţilor Dolj,
compusă dintr-un preşedinte şi din 8 membrii în loc de 6, în persoana
lui Popilian Nicolae ca preşedinte, iar ca membrii avocaţii: Bratu Ion,
Colhon Octavian, Titus Constantinescu, Dumitrescu Mircea,

70
Mohoşeanu Tudor, Păunescu Gh., Spiridonescu Aurel şi Vlăşceanu
Xenofon.
Tov. Popilian Nicolae, ocupase locul de consilier şi în fostul
Barou de Dolj, când a fost însărcinat cu poliţia profesională al cărui
director a şi fost, dovedindu-se în această direcţie un activist emerit.
Ca preşedinte, a avut o activitate prodigioasă. A obligat pe
avocaţi să ţină conferinţe în cadrul Societăţii pentru Răspândirea
Ştiinţei şi Culturii, depunând referatele respective.
A luat dispoziţii ca să facă de securitate la colegiu, avocaţii
şi salariaţii la zilele festive. A dispus ca în fiecare dimineaţă înainte
de începerea proceselor să se citească la colegiu, articolul de fond al
ziarului „Scânteea”. De asemenea a obligat pe avocaţi să ţină
conferinţe în cadrul „Luptei pentru pace”. A instituit procesul
modern. A instituit schimbul de experienţe cu alte colegii şi în mod
efectiv întrecerea în muncă după sistemul socialist.
Această întrecere socialistă a avut loc între Colegiul de
Avocaţi Dolj – Colegiul de Avocaţi Timiş-Torontal.
Privitor la această întrecere socialistă între cele două colegii,
tov. Popilian Nicolae a avut satisfacţia, împreună cu toţi avocaţii să
constate că Colegiul de Avocaţi Dolj, s-a evidenţiat în ceea ce
priveşte cele 7 puncte propuse pentru întrecere la Cercul de Studii şi
Cercetări Juridice, la pregătirea politică ideologică individuală şi la
Lupta pentru pace; Colegiul de avocaţi Timiş-Torontal evidenţiindu-
se la gazeta de perete, la ARLUS şi la pavoazare şi propagarea
vizuală, ambele colegii evidenţiindu-se egal la participări de mase,
cele profesionale, abonamente la reviste şi ziare şi la cotizaţii.
D-sa a instituit diferite sisteme de învăţătură şi cursuri pentru
cultura politică juridică şi culturală marxistă. De asemenea cursuri de
limbă rusă cu frumoase realizări.
În ceea ce priveşte latura politică extra-profesională d-sa a
avut o situaţie excepţională. A fost apărătorul în procesele celebre de

71
la Consiliile de răsboi (Tribunalul Militar Craiova, a tov. Gheorghiu-
Dej, Chivu Stoica, Moghioroş, Ceauşescu şi alţii) în anul 1936.
Gazeta ceferiştilor apărută cu această ocazie, a fost redactată
şi administrată în casa sa din Craiova, din str. Alex. I. Cuza.
A prezidat A.P. din regiunea Oltenia, ajutând pe acei
înapoiaţi din lagăre şi din spitale, instituind campaniile şi caravanele
pentru frontul de apus împreună cu tov.Macavei, Roşianu ş.a.
D-sa a fost numit Preşedinte al comisiei electorale pentru
alegerea primelor sfaturi populare din Craiova.
Ca preşedinte, a condus Colegiul de Avocaţi de la 1950-
1953, luptând ca să menţină şi colegiul la înălţimea ajunsă de fostul
Barou de Dolj, lucrând pentru el cu demnitate şi sârguinţă şi reuşind
în parte ca să creeze prin măsurile luate un avocat de tip nou.
Prin comportarea sa în noua politică a ţării, ca luptător şi
apărător al fruntaşilor comunişti în frunte cu tov. Gheorghe
Gheorghiu-Dej, la Tribunalul Militar din Craiova, i s-a acordat la
ieşirea sa din profesie pentru limita de vârstă (75 ani) pensia de
merit.
La 1 iunie 1950, s-a realizat o transformare structurală a
prefacerii în ceea ce priveşte raporturile avocaţilor între ei, care din
individualiste au devenit tovărăşeşti, cât şi în ceea ce priveşte
raporturile avocaţilor cu împricinaţii.
Într-adevăr, la 1 iunie 1950, birourile particulare ale
avocaţilor au fost desfiinţate, înfiinţându-se în locul lor birouri
colective de avocaţi.
Avocaţii de la această dată nu au mai avut voe să mai
primească clientelă acasă, care le era dată numai prin birourile
colective de către directorul lor, ei depunând muncă în colectiv.
Prin această lege, Colegiile de avocaţi au fost asimilate cu
organizaţiile obşteşti.
În 1952, înfiinţându-se colegiile de avocaţi pe regiuni,

72
Colegiului de avocaţi regiunea Craiova, i s-au atribuit 20 de birouri
colective de avocaţi şi anume: BCAJ Craiova, Balş, Băileşti,
Amaradia, Bălceşti, Baia de Aramă, Bechet, Caracal, Corabia,
Cărbuneşti, Calafat, Cujmir, Filiaşi, Novaci, Pleniţa, Strehaia,
Segarcea, Tg. Jiu, Tr. Severin, Vînju Mare.
Fiecare din aceste birouri colective, erau conduse de câte un
director, care repartiza procesele avocaţilor. Ei erau puşi sub directa
supraveghere a tov. Preşedinte al Colegiului.
În 1953, Ministerul Justiţiei prin ordinul nr.818 din 30 mai, a
înlocuit fosta comisie interimară a Colegiului de Avocaţi Reg.
Craiova cu o nouă comisie interimară, compusă din avocaţii: Titus
Constantinescu ca Preşedinte, iar ca membrii avocaţii: Ploştinaru
Bădiţă fost primul preşedinte al Colegiului de Avocaţi Mehedinţi în
1948, Bălteanu Romulus fost de asemenea preşedinte al aceluiaşi
colegiu, Colhon Oct. fost preşedinte al Colegiului de Avocaţi al Jud.
Romanaţi, Vlăşceanu Xenofon, Zimel Iancu, Dincă Cornel,
Vulcănescu Gh. şi Bratu Ion.
În urma alegerilor efectuate conf. noii legi a avocaţilor,
decretul 281/954, a fost aleasă Comisia de conducere a Colegiului de
Avocaţi Reg. Craiova, cu următoarele persoane: av. Titus
Constantinescu ca preşedinte, iar avocaţii: Bratu Ion, Ploştinaru
Bădiţă, Colhon Oct., Vulcănescu Gh., Stănescu Iulian şi av. Boruz
Penelopa şi Dincă Cornel, ca membrii.
Tov. Titus Constantinescu, a fost înscris la început ca avocat
în fostul Barou de Gorj, fiind un element ataşat clasei muncitoare şi
încadrându-se în noua structură a statului, a fost numit director al
Biroului colectiv de avocaţi Tg. Jiu.
În 1952 luând fiinţă colegiile de avocaţi pe regiuni, a trecut
împreună cu întreg Baroul Gorj, în Colegiul de Avocaţi Reg.
Craiova, fiind numit de Ministerul Justiţiei ca membru în conducerea
Colegiului.

73
În 1953 în locul tov. av. Popilian Nicolae ca preşedinte al
Colegiului de Avocaţi Reg. Craiova, a fost numit de către Ministerul
Justiţiei, tov. Titus Constantinescu, iar în 1954, făcându-se alegeri,
conform noilor alegeri, a fost ales preşedinte al Colegiului de
Avocaţi Craiova, conducându-l de la 1953-1956 când a fost numit în
locul său tov. Bratu Ion de către Ministerul Justiţiei.
În 1958 a fost numit iar preşedinte al Colegiului de avocaţi
reg. Craiova, activând în această calitate până în 1961, când conf.
modificării acestei legi s-au prelungit mandatele membrilor comisiei
de conducere a colegiilor de la 2 ani la 4 ani.
Noua lege a avocaţilor dela 21 iulie 1954, (decretul 281/954)
prin art. 4 impunea avocaţilor ca în activitatea lor profesională să
respecte legalitatea populară şi să apere în mod conştiincios
drepturile şi interesele acelora pe care-i apără, şi cărora le cerea să
aibă o poziţie justă faţă de munca pe care o prestează.
Nerăspunderea avocaţilor acestui imperativ categoric, era
sancţionată cu pedepse disciplinare.
Avocaţii trebuiau să corespundă muncii ce li se cerea în aşa
fel, încât să satisfacă cerinţele de asistenţă juridică a biroului din care
făceau parte.
De asemenea, în art. 5 a susnumitului decret, legea asimila
pe avocaţi cu salariaţii când spunea că aceste colegii sunt organizaţii
obşteşti cu personalitate juridică, ca pe urmă prin legea 102/958, să
considere pe avocaţi că fac munca de natură obştească.
Prin decretul 281/1954, avocatura a fost considerată ca o
adevărată colaboratoare a instanţelor de judecată.
Colegiile de avocaţi sunt constituite pe regiuni, iar Ministerul
Justiţiei este forul lor superior de care ele şi depind, sau mai precis,
după cum sună art. 6 din noua modificare a legii avocaţilor din 1958,
Ministerul Justiţiei organizează, îndrumează şi controlează
activitatea avocaţilor din R.P.R.

74
Prin modificarea legii avocaţilor din 24 noiembrie 1956, s-a
dat posibilitate de a se înscrie în colegii ca avocaţi nu numai
licenţiaţii şi doctorii în drept, dar şi absolvenţii examenului de stat al
unei Facultăţi de ştiinţe juridice sau al unei şcoli juridice.
Avocaţii.
Din acest colegiu ca şi de altfel din toate colegiile din ţară,
au făcut şi fac parte avocaţi definitivi şi avocaţi stagiari.
Avocaţii stagiari ca să devină avocaţi definitivi erau supuşi
după 2 ani de exercitare profesională, la un examen care se ţinea la
Bucureşti.
Acei care au căzut la acest examen de 2 ori consecutiv, au
fost exmatriculaţi din colegiul ca neapţi acestei profesiuni.
Avocaţii stagiari în acest timp de 2 ani de stagiu, ei luau
parte la şcoala stagiarilor, care există pe lângă fiecare colegiu, ei
primeau note calificative pentru modul lor de comportare de către
lectorii numiţi anume pentru această şcoală.
Tuturor avocaţilor din colegiu în vederea îmbunătăţirii
cunoştiinţelor profesionale şi ideologice, Ministerul Justiţiei le-a
trimis în fiecare an tematice cu diferite subiecte de drept şi de
filozofie marxistă.
Datorită acestui fapt se explică împuţinarea proceselor
disciplinare, avocaţii căutând să se adapteze noii situaţii politice
create în ţara noastră după 1944, cu urmări fericite şi vizibile şi în
Colegiul de Avocaţi al Reg. Oltenia.
La 2 septembrie 1956 a avut loc alegerea noului consiliu de
conducere al Colegiului de Avocaţi Craiova, când au fost aleşi av.
Bratu Ion ca preşedinte al Colegiului, iar ca membrii avocaţii:
Constantinescu Titus, Dincă Cornel, Preotu Dumitru, Rocşoreanu Ion,
Zimel Iancu din bcaj. Craiova, avocaţii Ristici Constantin şi Buica
Livia din bcaj. Tr. Severin şi av. Mladin Marin din bcaj. Calafat.
Tov. av. Bratu Ion a fost înscris ca avocat în Colegiul

75
Avocaţilor din jud. Mehedinţi, iar în 1951, s-a transferat în colegiul
Avocaţilor Jud. Dolj, când a fost numit şi membru în comisia de
conducere a Colegiului în locul tov. consilier Victor Popescu, şi
însărcinat cu resortul financiar.
A fost un element bine pregătit profesional şi ridicat din
punct de vedere ideologic.
În 1956 a fost ales preşedintele Colegiului de Avocaţi al Reg.
Oltenia conducându-l până în anul 1958, adică 2 ani cât prevedea
legea avocaţilor de atunci.
În 1961, d-sa a devenit incompatibil fiind numit şeful oficiului
juridic al Sfatului Popular Regional Oltenia, unde activează şi azi.
Şerbănescu Mişu, a fost înscris în Colegiul de Avocaţi
Craiova, ca avocat stagiar în anul 1955. În anul 1957 a luat examenul
de definitivare.
Înainte de a se înscrie ca avocat a fost contabil la o
întreprindere având la bază ca studii şi liceul comercial.
Datorită acestui fapt a fost ales cenzor în consiliul colegiului
din 1956.
Din 1955-1957 d-sa a indeplinit funcţia de secretar al şcoalei
stagiarilor, iar din anul 1957-1961 a fost directorul biroului colectiv
de asistenţă juridică Craiova.
În 1958, având calitatea de consilier a fost însărcinat cu
resortul organizatoric.
În 1961, dizolvându-se consiliul de conducere al colegiului,
Ministerul Justiţiei a numit o comisie interimară compusă din :
Şerbănescu Mişu - preşedinte, Dincă Cornel - vicepreşedinte, iar ca
membrii: Rocşoreanu Ion, Cernat Constantin, Ciobotaru Ecat., Stan
Dumitru şi Mladin Marin, care a înlocuit vechiul consiliu, compus
din: Titus Constantinescu - preşedinte, Rocşoreanu Ion -
vicepreşedinte, iar ca membrii Mişu Şerbănescu, Ion Predescu, Diţă
Ilie, Cernat Constantin şi Oprea Gheorghe.

76
În 1962 având loc noile alegeri în luna martie, au fost aleşi în
consiliu următorii: Dincă Cornel preşedinte, Şerbănescu Mişu vice-
preşedinte, iar ca membrii Mladin Marin, Nicolescu Constantin,
Oprea Gh., Preotu Dumitru, Rocşoreanu Ion, Stan Dumitru şi Zamfir
Marin.
La 15 august 1962, Mladin Marin a devenit incompatibil
fiind angajat profesor la şcoala medie din Tulcea, în locul său a fost
ales consilier Săvulescu Nicolae în martie 1963.
Adăugăm că, înainte de instalarea comisiei interimare din
1961, la conducerea colegiului au funcţionat tov. Constantinescu
Titus preşedinte, Rocşoreanu Ion vicepreşedinte, şi membrii tov.
Şerbănescu Mişu, Bratu Ion, Predescu Ion, Diţă Ilie, Oprea Gh.,
Dumitrescu Iulian, Cernat Constantin, aleşi în octombrie 1958 de
Adunarea generală a Colegiului.
Dincă Cornel s-a înscris în Colegiul de Avocaţi al Reg. Dolj
în 1951 şi a devenit avocat definitiv în 1953.
De la început s-a relevat o personalitate de valoare.
Fiind un element excepţional şi bine pregătit profesional,
politic şi ideologic, având şi o cultură generală, a fost numit de
Ministerul Justiţiei în Comisia interimară a Colegiului de Avocaţi al
Regiunei Craiova, în 1953 sub prezidenţia av. Titus Constantinescu;
iar în urma alegerilor din 1954 conform legii avocaţilor decret
281/1954 a fost ales membru în consiliul de conducere al colegiului.
În calitatea sa de consilier a avut multe şi importante sarcini
cu responsabilitate marcantă în colegiu, de care s-a achitat foarte
conştiincios.
Printre ele cităm: membru în comisia de disciplină a
avocaţilor, a făcut parte din conducerea şcoalei stagiarilor, a fost şi este
lector la învăţământul ideologic profesional al avocaţilor, a fost
membru în colectivul de direcţie al biroului colectiv asistenţă juridică
Craiova, a fost şi este preşedintele Casei de Ajutor Reciproc (CAR) de

77
pe lângă Colegiul de Avocaţi Reg. Oltenia, fiind de asemenea membru
în Comitetul de conducere al Asociaţiei Juriştilor Filiala Oltenia.
Din 1953 n-a lipsit din nici un consiliu de conducere al
colegiului până în 1962, când în urma alegerilor pentru noul consiliu
al colegiului de către adunarea generală a avocaţilor, a devenit
preşedinte al colegiului pe patru ani, adică până în 1966.
În activitatea sa în această nouă calitate a acordat toată
atenţia avocaţilor încât prin măsurile luate şi interesul deosebit purtat
avocaţilor, a reuşit să desăvârşească avocatul de tip nou.
Aceeaşi intenţie a avut-o şi faţă de salariaţii colegiului,
dovedind prin aceasta că este un preşedinte model, fiind şi de o
gentileţe remarcabilă şi plin de demnitate.
În munca sa de calitate este secondat cu succes de cei opt
consilieri, care-şi are fiecare atribuţiile sale precise, fiind ajutat şi de
toţi avocaţii care îi înţeleg eforturile, îl preţuiesc şi-l urmează,
precum şi de salariaţii ce-l stimează şi-l iubesc, concurând toţi prin
contribuţiile lor la bunul mers al colegiului, la menţinerea
prestigiului său, căutându-l să-l ridice tot mai sus.
În colegiul de avocaţi al Regiunii Craiova, care de la 1961, a
luat denumirea de Colegiul de Avocaţi Reg. Oltenia, a existat în tot
acest timp o permanentă colaborare a avocaţilor cu magistratura.
Localul Colegiului. Se credea că localul colegiului de
avocaţi îşi găsise ultimul său domiciliu în fostul Palat de Justiţie.
Această stabilitate însă a fost de scurtă durată /patru ani/
fiindcă ceea ce s-a întâmplat cu localul fostului Barou de Dolj, s-a
întâmplat şi cu localul colegiului.
Intervenind alte împrejurări de forţă majoră şi în viaţa
colegiului, el a fost silit să se mute din nou din localul său, de data
aceasta însă definitiv, după cum se va vedea mai jos.
În 1951 a luat naştere la Craiova, o a doua facultate venită
prin mutare de la Iaşi şi anume Institutul de Aparate şi Maşini

78
Electrice, care neavând un local mai adecvat unei astfel de meniri,
Palatul de Justiţie era singurul care corespundea scopului său, de
aceea el a fost şi ocupat de acest institut.
Oraşul nostru având acum 2 facultăţi, între care se număra şi
Facultatea de Agronomie, s-a înfiinţat şi un rectorat care s-a stabilit
tot în Palatul Justiţiei.
Facultatea având o bibliotecă vastă de specialitate mai ales
având nevoe de întreg Palatul Justiţiei şi deci şi de camerele ocupate
de colegiu cu biblioteca lui.
Din cauza acestei situaţii create, instanţele judecătoreşti şi ca
atare şi Colegiul de avocaţi, în luna octombrie 1951 ele au părăsit
Palatul de Justiţie.
În ceea ce priveşte Colegiul avocaţilor Dolj, a fost mutat în
imobilul fost al Dr. Poenaru din str. Brestei nr. 32. casă spaţioasă
care se preta pentru această instituţie.
În 1952 luna iulie, în vederea alegerilor de deputaţi din
Marea Adunare Naţională, s-a înfiinţat Frontul Democraţiei
Populare, care neavând un local propriu, Colegiul a trebuit ca să
cedeze Frontului imobilul său, el mutându-se în Calea Unirii nr. 81.
După o lună de zile însă, localul trebuind să fie ocupat de
U.C.F.S. (Uniunea de Cultură Fizică şi Sport), colegiul a fost mutat
din nou în casele din str. Severinului nr. 35, ale tov. Bărbulescu.
Cum însă camerele ocupate de el, erau insuficiente pe
nevoile colegiului, biroul colectiv de asistenţă juridică Craiova, a fost
nevoit să se mute în 2 cămăruţe din imobilul fostului preşedinte al
Curţii de Apel Craiova, C. Poenaru, iar arhiva colegiului a fost
mutată în pivniţa acestor cămăruţe, care fiind igrasioase, multe din
dosare s-au deteriorat.
Terminându-se alegerile de deputaţi, Frontul Democrat Popular
încheindu-şi operaţiile şi imobilul Dr. Poenaru devenind iar liber,
Colegiul avocaţilor şi-a reluat reşedinţa după câtva timp de peregrinare.

79
Dar nici în acest imobil colegiul n-a stat mult, deoarece în
vederea înfiinţării cetăţii universitare, el a fost solicitat şi apoi ocupat
de Institutul de Agronomie, în raza căruia cădea acest imobil.
Colegiul mutându-se în 1956 din această cauză în imobilul fostului
Nicu Popp din str. Mihai Viteazu nr. 11, ocupat până atunci de
Procuratura Militară.
În 1958, Institutul de Maşini şi Aparate Electrice, mutându-
se din Craiova, instanţele judecătoreşti, deci şi Colegiul s-au înapoiat
în fostul Palat de Justiţie, unde n-a apucat bine ca să se instaleze,
când acest Palat a fost ocupat de sfaturile populare Regional, al
Raionului Craiova şi al Oraşului Craiova, precum şi de Institutul de
Proectări Regional, rămânând totuşi aripa Palatului dinspre Bdul
Republicii în folosinţa Rectoratului Universitar.
Aşa se face că, Colegiul avocaţilor s-a reîntors în fostul său
sediu din str. Mihai Viteazu nr. 11 în care se găseşte şi azi şi care
mutare pare să fie definitivă.
Din cauza atâtor mutări pe care le-a suferit colegiul în
localuri necorespunzătoare, de multe ori pe timp ploios, multe din
dosarele avocaţilor, dosare de arhivă, cărţi şi alte materiale din
inventarul colegiului s-au deteriorat iar altele s-au şi pierdut.
Biblioteca. După cum s-a văzut din istoria fostului Barou de
Dolj, în 1941, Baroul reuşind să se mute în aripa stângă nouă clădită
a Palatului de Justiţie, unde avea şase camere şi anume:
contabilitatea, secretariatul şi camera decanului care ocupau trei
camere iar biblioteca în alte trei dintre care camera cea mai mare în
care erau instalate dulapurile cu cărţile şi revistele de drept române şi
străine, cu fişierul şi catalogul lor, o cameră mai mică cu cărţile şi
revistele de literatură română şi o cameră mică cu cărţile şi revistele
de literatură străină, în foarte mare parte franceze, şi fişierul cel mare
cu legile, doctrina şi jurisprudenţa ţinute la zi, care a făcut fală
fostului Barou de Dolj.

80
În 1951, fostul Palat de Justiţie fiind ocupat de Institutul de
Maşini şi Aparate Electrice, mutat de la Iaşi, au fost cerute şi
ocupate şi camerele bibliotecii colegiului de el.
Cum însă dulapurile erau foarte greu de mutat, pentru că prin
demontarea lor s-ar fi deteriorat şi în atare caz ele nu ar mai fi putut
îndeplini misiunea, Facultatea de Agronomie din Craiova, şi-a luat
angajamentul, ca în locul lor să confecţioneze altele în imobilul Dr.
Poenaru unde se şi mutase colegiul.
Lucrarea efectuându-se, toate cărţile împreună cu fişierul au
fost mutate în noile dulapuri din imobilul Dr. Poenaru acum
reşedinţa colegiului.
În 1958, în urma mutării Institutului de Maşini şi Aparate
Electrice din Craiova la Timişoara, fostul Palat de Justiţie fiind
ocupat de Sfaturile Populare, raion, oraş şi regional, Preşedintele
Titus Constantinescu, care conducea pe atunci colegiul, a luat
dispoziţia mutării dulapurilor din camerele ocupate de biblioteca,
instalate în Palatul de Justiţie, care s-a şi efectuat, reuşind ca această
lucrare să fie efectuată în bune condiţiuni, în locul dulapurilor aflate
deja la colegiu care au fost ridicate de foştii lor proprietari Facultatea
de Agronomie T. Vladimirescu din Craiova. În acest fel cărţile şi-au
reluat locul în dulapurile şi rafturile respective avute în 1940.
În ceea ce priveşte cărţile de drept, odată cu schimbarea de
regim din ţara noastră, după ce a devenit Republica Populară,
schimbare care tindea şi tinde spre socialism, era firesc ca vechile
legiuiri să fie înlocuite cu altele noi, conform noii sale structuri
sociale.
După cum odată cu Unirea Principatelor de la 1859, ţara
noastră şi-a copiat noile legi după legiuirile străine, cum a fost de
exemplu, codul civil pe care l-a copiat după codul civil francez
/codul Napoleon/ ca şi codul penal şi procedura penală tot după
codurile franceze iar mai târziu codul penal modificat după codul

81
penal german, care era şi cel mai înaintat în Europa pe atunci,
precum s-a copiat şi codul de procedură civilă după codul de
procedură civilă genoveză, tot aşa, prima ţară socialistă din lume
fiind URSS., ţara noastră şi-a copiat legile la început după legiuirile
sovietice, adaptându-le apoi pe parcurs necesităţilor noastre specifice.
Totodată biblioteca colegiului s-a îmbogăţit cu cărţile de
drept, de literatură progresistă şi ideologică, reuşind prin numărul lor
mare (circa 20 000 volume), să fie prima pe ţară exceptând colegiul
avocaţilor Bucureşti.
Activitatea extra-profesională. Colegiul de Avocaţi reg.
Oltenia, a avut şi o activitate extra-profesională, manifestată printr-o
activitate culturală, turistică şi artistică.
Activitatea culturală a constat în ţinere de conferinţe de
către avocaţi la Colegiul de Avocaţi reg. Timişoara.
De asemenea ei au ţinut conferinţe la diferite instituţiuni şi
întreprinderi din oraşul Craiova sau din regiune, din partea societăţii
ştiinţei şi culturii (S.R.S.C.)
Activitatea turistică s-a manifestat în facerea de excursiuni
cu autobuzele şi cu trenul.
Încă de pe timpul când la conducerea colegiului era
preşedinte av. N. Popilian a început seria excursiilor, la care au
participat avocaţii şi salariaţii colegiului împreună cu familiile lor.
Aceste excursii aveau scopul odată cu cunoaşterea
frumuseţilor patriei noastre, şi recreerea persoanelor care luau parte
la ele, ca o destindere după munca depusă de avocaţi şi salariaţi,
recreaţie absolut necesare ocupaţii lor zilnice.
În 1953, a avut loc prima excursie făcută pe ruta Craiova, R.
Vâlcea, Horezu, Bistriţa, unde au fost vizitate mânăstirile, Tg. Jiu şi
retur.
În 1955, s-a făcut excursiile dela Craiova la Tg. Jiu,
Tismana, Baia de Aramă, Strehaia, Craiova.

82
Tot în 1955 a urmat excursia, Craiova, Curtea de Argeş,
Cheile Argeşului, Cumpâna şi retur.
În 1956, a fost excursia Craiova, Tg. Jiu, Petroşani, Lupeni,
Cabana Straja, Craiova.
În 1957 s-a efectuat excursia Craiova, Tr. Severin, Ada-
Kaleh, Cazane cu trenul şi cu vaporul.
De asemenea în 1957 s-a executat excursia la Bucureşti
unde s-a vizitat Muzeul de Artă şi Tezaurul de la Pietroasa.
În 1958 a urmat excursia Craiova, Câmpu-Lung-Muşcel,
cabana Voina şi masivul Iezer-Păpuşa cu trenul şi autobuze şi drumeţie.
În 1958 a mai fost excursia Craiova-Bucureşti-Sinaia şi
masivul Bucegi.
În 1959, a fost excursia de la Craiova, Valea Oltului, Brezoi,
Valea Lotrului, Voineasa şi retur, cu maşinile.
În 1960, s-a făcut excursia de la Craiova la R. Vâlcea, Sibiu,
Alba Iulia, Deva, Hunedoara, Sarmisegetuza, Petroşani, Craiova.
În acelaşi an 1960 a fost excursia Sibiu, Făgăraş, Braşov,
Rucăr, Câmpu-Lung Muşcel, Piteşti, Craiova.
În 1961 a fost efectuată excursia Craiova – Sibiu complexul
turistic Sâmbata, Agnita, Sighişoara, Odorhei, Gheorghieni, Lacul
Roşu, Bicaz şi retur, Gheorghieni, Sft. Gheorghe, Braşov, Rucăr,
Câmpu-Lung, Craiova.
Ultima excursie a fost efectuată în 1962 de la Craiova la
Petroşani, hotel turistic Rusu, Parâng şi retur cu trenul şi apoi
ascensiune la Vârfu-Mândra. Toate aceste excursii menţionate mai
sus, au fost făcute din fondurile colegiului, începând cu anul 1963,
numai fiind prevăzute fonduri în bugetul corpului, excursiile
organizate s-au plătit de fiecare participant.
Pe lângă acest turism de masă, au fost avocaţi care au
concurat la concursul de orientare turistică interregională, fie în
oraşul Craiova, fie în regiunea Braşov, Câmpu-Lung şi altele.

83
Activitatea artistică. Avocaţii din acest colegiu, au avut şi o
activitate artistică prin corurile proprii ale colegiului la început, iar
mai târziu prin participarea şi a avocaţilor la corul justiţiei împreună
cu magistraţii, cor condus fie de un magistrat, fie de un avocat, el
producându-se la diverse festivităţi ce-i cereau participarea.
Tot ca activitate artistică trebue menţionată şi jucarea
comediei în patru acte „Doctor în Filozofie” de renumitul dramaturg
sârb Nuşici Branislav, la Teatrul Naţional din Craiova, la care
avocaţii din biroul colectiv asistenţa juridică Craiova, au participat ca
actori diletanţi, care însă prin jocul lor de scenă au rivalizat cu
adevăraţii actori de meserie.
În această piesă a excelat în special avocat Teodorescu Gh.
Ion, care a jucat rolul principal şi av. Boruz Penelopa, Zoe
Braşoveanu, Gabi Tudoraşcu şi Ecaterina Pîrlogea.
Jucarea acestei piese a fost un adevărat succes artistic pentru
colegiu. Aceasta însemna ca avocaţii prin cultura lor generală pe care
o posedă şi pe care trebue să şi-o însuşească pentru executarea
profesiunei lor, ca: filozofie, medicină (judiciară) contabilitate şi
chiar matematică, trebue să corespundă menirii lor.
Şahul. Printre alte manifestări ale colegiului de avocaţi
Craiova, au fost şi jocurile şahul şi Wolley.
Într-adevăr, în 1955, Consiliul Central al Colegiilor de
Avocaţi din R.P.R., comunica tuturor colegiilor din ţară al căror for
superior era şi deci şi Colegiul de Avocaţi Reg. Craiova,
regulamentul de organizarea campionatelor de şah între echipele
reprezentative ale colegiilor din R.P.R.
Conform acestui regulament, Colegiul de Avocaţi Reg. Craiova, a
provocat la un meci de şah şi wolley Colegiul de Avocaţi Reg. Timişoara.
Tov. av. Rocşoreanu Ion, mare amator de şah, înscris în
Colegiul avocaţilor reg. Craiova în 1953, a fost numit responsabil la
şah, domnia sa făcând parte şi din echipa de wolley.

84
La 10 septembrie 1955, a avut loc această întrecere dintre
cele 2 echipe sportive în care Colegiul Avocaţilor Reg. Timişora a
câştigat întrecerea la şah, iar Colegiul Avocaţilor Reg. Craiova a
câştigat întrecerea la wolley.
În 1958, a mai avut loc un alt meci de şah la Craiova, între
echipele sportive ale Colegiului de avocaţi Craiova şi Piteşti la care a
fost numit responsabil tot av. Rocşoreanu Ion, de data aceasta însă nu
numai în calitate de jucător dar şi în aceia de consilier al colegiului
însărcinat fiind cu primirea oaspeţilor şi cazarea lor.
La sfârşitul meciului care a fost câştigat de Colegiul
Avocaţilor Reg. Piteşti, li s-a oferit o masă colegială.
Salariaţii.
Fostul Barou de Dolj şi actualul Colegiu de Avocaţi Reg.
Oltenia, au fost şi sunt deservite în bunul ei mers de următorii
salariaţi care s-au distins în munca lor.
Puţureanu Mihail, fost avocat şi bibliotecar, înscris ca avocat
în fostul Barou Dolj la 1915 şi angajat ca salariat la bibliotecă în
1924, servind în această ultimă calitate până în 1957 când a fost
pensionat pentru limită de vârstă. Despre activitatea sa s-a vorbit în
partea I-a (Istoricul Baroului Dolj).
Călinescu Dumitru, înscris ca avocat în Baroul Dolj, în 1911,
care a fost contabil al Baroului Dolj de la 1939 până la 1946 şi care a
organizat şi lucrat fişierul, care a făcut împreună cu biblioteca
renumele fostului Barou.
Bugă Marin a fost angajat din 1925 ca salariat al fostului Barou
Dolj, în calitate de casier, activând şi la Colegiu până la 1963, când s-a
pensionat pentru limită de vârstă. A mai avut pe deasupra şi însărcinarea
de administrator al Vilei Themis din Călimăneşti, proprietatea fostului
Barou Dolj şi a actualului colegiu, fiind primul ei administrator.
În acelaşi timp a mai fost şi casierul Casei de Ajutor
Reciproc al avocaţilor (CAR).

85
A avut însă şi o sarcină politică de mare răspundere în
Colegiu, fiind în Biroul Org. de Bază câtva timp.
În toate aceste servicii s-a achitat ireproşabil, fiind un salariat
model, şi ca cinste şi ca muncă, pe care a depus-o din dragostea pe
care a avut-o faţă de această instituţie de avocaţi.
Gheorghiu Victor, a fost secretarul fostului Barou de Dolj şi
al Colegiului de Avocaţi Reg. Oltenia, îndeplinând această sarcină în
mod conştiincios până în 1957 cînd a fost pensionat pentru limită de
vârstă, activând în această calitate de la angajarea sa care a avut loc
în 1929. D-sa a mai fost şi administratorul Vilei Themis din
Călimăneşti înlocuind pe casierul Bugă Marin.
Haigazian Grigor, a fost angajat la Colegiu ca şef contabil în
1951, a fost şi este de o conştinciozitate în serviciu remarcabilă, şi de
o pricepere indiscutabilă în sarcina pe care îndeplineşte.
D-sa este ajutat în greul şi importantul său serviciu de tov.
Popescu Ion, care mai are şi calitatea de casier, în locul tov. Bugă M.
pensionat, fiind foarte priceput şi serviabil cu avocaţii şi cu
pensionarii colegiului pe care îi serveşte cu plata pensiilor.
În 1954, înfiinţîndu-se pe lângă Colegiul de avocaţi cadrele,
a fost numit ca şef mai întâi Moţatu Constantin, urmând apoi Nicolau
Gheorghe şi după aceia în 19.. , Niţu Ilie în care calitate lucrează şi
azi la colegiu, fiind foarte conştiincios şi activ în importanta sa
sarcină, dovedindu-se colaborator preţios al preşedintelui colegiului.
De asemenea trebue semnalată munca pe care a depus-o şi o
depune tov. Lăpădat Elena, ca salariată a colegiului, la început ca
ajutor de şef de cadre, apoi ca bibliotecară şi acum ca şef serv.
administrativ al colegiului.
În 1962 a fost angajat ca secretar al colegiului în locul tov.
Ştef Nicolae, care a reintrat în procuratură, tov. Iliescu Ion, fost
avocat înscris în colegiu în anul 1949. D-sa a fost un element capabil
în avocatură, după cum este astăzi şi în actualul său serviciu.

86
E o persoană afabilă cu toată lumea, fie avocat sau persoană
străină de colegiu, care face apel la serviciul său, servindu-i cu toată
solicitudinea.
Afară de aceasta d-sa a fost şi este animatorul şi
conducătorul tuturor excursiilor făcute de colegiu, la care a servit de
ghid, fiind un turist de forţă şi un cunoscător al ţării sale, ca un
îndrăgostit şi un pasionat excursionist ce este.
Dintre toţi salariaţii colegiului d-sa este singurul care face
parte din Comisia Regională de Turism şi Alpinism.
Printre ceilalţi salariaţi ai colegiului excelează în muncă tov.
Mateescu Elena, angajată ca dactilografă în anul 1954, fiind o
persoană absolut indispensabilă colegiului.
Fire agreabilă şi serviabilă, lucrează cu întreg consiliul de
conducere, preşedinte şi consilieri, cu toţi ceilalţi salariaţi: şef de
cadre, secretar, contabil şi chiar cu avocaţii când apelează la
serviciile sale de dactilografie.
D-sa execută de asemenea şi toate celelalte lucrări inerente
colegiului. Fiind demnă de admirat pentru munca sa pe care o depune
în serviciul colegiului considerată ca mâna dreaptă a secretarului pe
care-l ajută în muncă şi chiar substituindu-l în lipsă.
S-a mai remarcat tov. Aritina Nicolau care fiind angajată ca
salariata Colegiului din anul 1955, în calitate de dactilografă la cadre,
apoi ca bibliotecară, iar în anul 1960 lucrează ca secretară la biroul
de asistenţă juridică Craiova, cu sediul în localul Tribunalului
Regional Oltenia, ca auxiliară în muncă a celor trei directori ai
biroului colectiv şi anume: A. Preotu Dumitru, Săvulescu Nic.,
consilieri şi Bălteanu Romulus avocat.
De asemenea trebue menţionat şi biroul de asistenţă juridică
cu sediul la Tribunalul Oraş Craiova, care face parte integrantă din
biroul colectiv asistenţă juridică Craiova, condus de inimosul său
director av. Popescu Costel.

87
De altfel şi celelalte 12 birouri colective de asistenţă juridică,
câte au mai rămas prin modificarea şi îmbunătăţirea legii
administrative din decembrie 1964, concură prin responsabilii săi la
bunul mers al întregului colegiu prin aportul pe care-l aduc.
Pensionarii.
Avocaţii din toate colegiile din ţară, când împlinesc limita de
vârstă se pot pensiona. Limita de vârstă este socotită şi la ei ca şi
ceilalţi salariaţi – 60 ani –
Deosebirea ce separă pe avocaţi de salariaţi, constă însă în
faptul că la avocaţi nu există un text în legea lor organică (legea
avocaţilor decret 281/1954, care să-i oblige la pensionare, aşa că
pensionarea depinde de voinţa avocaţilor).
Totuşi, comisiunea de conducere a colegiului are latitudinea
de a dispune pensionarea avocaţilor, decizie care nu e obligatorie
pentru ei, ci mai mult o recomandare.
Toate colegiilor de avocaţi din R.P.R. au actualmente o Casă
de Asigurare aparte, cu denumirea Casa de Asigurări a Avocaţilor
din R.P.R., cu sediul în Bucureşti, având personalitate juridică, care
deserveşte pe avocaţii pensionari.
Plata acestor pensii se face de casieriile colegiilor de avocaţi
respective, în contul acestei case. Fondul de pensii a Casei de
Asigurări se alimentează din cota parte pe care avocaţii o plătesc din
drepturile lor băneşti ce li se cuvin chenzinal.
Au existat avocaţi pensionari şi înaintea Colegiilor de
Avocaţi, adică şi fostele Barouri de Avocaţi şi-au avut pensionarii
lor.
În vederea acestui scop s-a înfiinţat Casa de Asigurări a
Avocaţilor din România cu sediul în Bucureşti care era alimentată în
ultimul timp în vederea acordării pensiilor din: cotizaţiile anuale ce
difereau după cum avocaţii erau definitivi sau stagiari pe care ei
trebuiau să le depună acelei case prin casieriile barourilor respective

88
şi al doilea, din timbrele de pledoarii, emise de casa de mai sus, pe
care avocaţii erau obligaţi să le depună în dosarele în care pledau,
după un tarif special al acelei case, care diferea după însemnătatea
procesului.
Şi atunci ieşirea la pensie a avocaţilor, era lăsată la
latitudinea lor, dacă întruneau următoarele condiţiuni:
Să aibă etatea de 60 de ani şi o practică profesională de 35 de ani.
Afară de această casă din Bucureşti, fostul Barou Dolj, îşi
mai avea Casa sa de Pensie proprie, care condiţiona ieşirea la pensie
a avocaţilor, tot după o profesiune efectivă de 35 ani şi tot la etatea
de 60 ani.
Odată cu înfiinţarea Colegiilor de Avocaţi în 1948, şi ca
atare şi înfiinţarea Casei de Asigurări din Bucureşti, toate fondurile
fostului Barou de Dolj, aparţinând casei sale proprii, au fost preluate
în 1951 de Casa Centrală din Bucureşti din care se serveau pensiile şi
ajutoarele avocaţilor şi familiile lor ale fostului Barou Dolj, după ce
în prealabil s-a făcut o revizuire a avocaţilor pensionari.
Astăzi, după cum s-a văzut mai sus, limita de vârstă a
avocaţilor pentru ieşirea la pensie este de 60 ani şi de 25 ani cel puţin
de profesie.
La sfârşitul anului 1964, Colegiul Avocaţilor Reg. Oltenia,
avea înscrişi la pensie 50 de avocaţi pensionari, bărbaţi şi femei.
Ca încheiere şi a capitolului II privitor la istoricul Colegiului
de Avocaţi al Reg. Oltenia, mai adăugăm următoarele:
La sfârşitul anului 1964 se găseau înscrişi în colegiu 154 de
avocaţi şi anume 153 avocaţi definitivi şi un stagiar.
Din acest număr global făceau parte 143 bărbaţi şi 11 femei.
O aniversare.
Anul 1964 a fost anul centenarelor şi cu această ocazie şi a
aniversărilor.
Într-adevăr în 1964 s-au împlinit 100 de ani de la înfiinţarea

89
Universităţii din Bucureşti, ceea ce a prilejuit aniversarea ei cu tot
fastul ce i se cuvenea.
Tot în 1964, la 6 decembrie 1964, s-au împlinit 100 de ani de
la existenţa legală a fostelor barouri din România şi implicit şi a
fostului Barou de Dolj în care au intrat, se înţelege şi colegiile de
avocaţi.
Înlocuirea Barourilor de avocaţi cu Colegiile de Avocaţi
după înscăunarea noului regim de democraţie populară, n-a însemnat
numai o schimbare de titulatură, ci şi o schimbare radicală în noua
viaţă a avocaţilor, profesională.
Acest eveniment, deşi n-a fost sărbătorit, totuşi nu se poate
trece cu vederea asupra lui.
De aceia, pentru marea lui însemnătate l-am semnalat şi
inserat în acest scurt istoric al fostului Barou Dolj şi al actualului
Colegiu de Avocaţi al Reg. Oltenia.
ss Mişu Puţureanu
(fost avocat şi bibliotecar al
Baroului Dolj şi Col. Av. Craiova)

N.B. În acest istoric m-am servit ca ghid de volumul „Istoria


Baroului Dolj (1864-1928)”, opera av. G. Dem. Miulescu, de arhiva
fostului Barou şi de a actualului colegiu, precum şi de cunoştiinţele
mele personale.

 Fond Puțureanu, dosar 1, f. 1-40.

90
II. DOCUMENTE PRIVIND ISTORIA
BAROULUI DOLJ ÎNTRE ANII 1911-1957

1. 1911 octombrie 22. Contractul încheiat între av. Dem.


Stoenescu și tipografii I. Samitca și D. Baraș pentru editarea
și tipărirea revistei „Pagini Juridice”

CONTRACT

Între subsemnaţii Dem. D. Stoenescu avocat şi proprietar al


revistei "Pagini Juridice" şi I.Samitca şi D.Baraş, tipografi editori din
Craiova, a intervenit contractul de faţă în condiţiunile ce urmează:
1) Noi I.Samitca şi D.Baraş ne angajăm a edita şi tipări revista
"Pagini Juridice" care apare cel puţin de 2 ori pe lună, la 1 şi 15 ale
fiecărei luni.
2) Tirajul va fi de 1000 (una miie) de exemplare, iar dacă va fi
nevoie de o ediţie mai mare, o vom face dupe necesitate.
3) Administraţiunea generală a Revistei şi anume: expediţiunea
regulată la abonaţi, vânzarea la librării, încasările din abonamente,
anunciuri etc. este în sarcina editorilor, care vor ţine registre speciale,
pentru comptabilitatea revistei.
4) Preţul tiparului pentru un număr din revistă în 8 pagini de
format 4 =0 cel actual, sau 16 pagini de format 8=0 inclusiv coperta de
hârtie colorată se stabileşte la suma de Lei 80 pentru prima miie de
exemplare. Sutele de exemplare ce ar necesita în plus se vor socoti
cu Lei 5.
5) Din încasările anuale ale revistei se vor scădea: costul
tiparului, cheltuelille de expediţie şi corespondenţă, cheltuelile de
administraţie, rabatul librarilor, remiza pentru încasarea
91
abonamentelor şi orice cheltueli făcute în comptul şi pentru
administraţia revistei. Restul constituie beneficiul, care se va împărţi
dupe facerea socotelilor anuale, jumătate D-lui Dem. D. Stoenescu şi
jumătate editorilor.
6) În cazul dacă vechiul editor ar face proces D-lui D.D.Stoe-
nescu şi dacă acesta se va vedea obligat să plătească acelui editor
vreo despăgubire în bani, atunci acea sumă va fi trecută la cheltuelile
revistei şi se va scade din partea de beneficiu a D-lui Dem. D.
Stoenescu, întru cât această sumă nu se va putea acoperi din
încasarea vechilor abonamente.
7) Acest contract intră în vigoare cu No. 81, care urmează să
apară la 1 Noemvrie şi se înţelege pe termen de 10 ani.
8) Nerespectarea clauselor din acest contract, dă drept D-lui
Dem. D. Stoenescu să ceară rezilierea lui.
9) În caz dacă D-nii I.Samitca şi D.Baraş vor găsi că
publicaţiunea revistei nu le prezintă convenienţă, fie din cauză că nu
se vor putea încasa abonamentele, fie din orice altă cauză, vor putea
denunţa oricând acest contract, anunţând despre aceasta pe Dl.
Dem.D. Stoenescu cu 3 luni înainte. În acest caz, eventualul deficit
rămâne în sarcina D-lor I.Samitca şi D.Baraş.
10) E u , Dem. D. Stoenescu mă declar de acord cu toate
condiţiunile de mai sus.

Craiova, 22 Octomvrie 1911. (ss) Dem. Stoenescu


I.Samitca
D. Baraş

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 1.

92
2. 1914 ianuarie 1. Apelul lui Dem. D. Stoenescu către avocați
de a sprijini apariția revistei sale „Pagini Juridice” prin
încheierea de abonamente
Onorate Coleg,

Revista „Pagini Juridice", cu începere dela 1 Ianuarie 1914, va


intra în al 8-lea an de existenţă.
Dela întemeierea ei, gândul meu a fost întotdeauna, ca prin
articolele de principii, prin discuţiunile de interpretare şi prin
jurisprudenţele ce se vor publica, revista să prezinte interes şi să fie
de un folos real colegilor mei.
Tendinţa mea a mai fost de a deschide în acelaşi timp o tribună
a liberei discuţiuni în materie de drept şi am satisfacţiunea, că
împrejurul ei s-au adunat atât jurisconsulţi încercaţi, cu erudiţiune şi
experienţă vastă, cât şi talente tinere şi muncitoare.
Cu publicaţiunea revistei „Pagini Juridice" nu am urmărit
beneficii materiale; din contră pot afirma, că în decursul celor 7 ani ai
săi de existenţă, am făcut sacrificii materiale însemnate, deoarece din
încasările realizate dela abonaţii, care îşi dau seama că plata unui
abonament este o datorie elementară, nu s-au putut acoperi până acum
încă în nici un an cheltuelile, ce le am cu tipăritul şi expediţia revistei.
Cu începerea anului al 8-lea, dela 1 Ianuarie 1914, voiu
continua să mă ocup de interesele morale ale publicaţiunii, cu aceeaşi
râvnă ca şi până acum; voi căuta chiar să-i aduc orice îmbunătăţire
mi se va părea că intră în cadrul ei.

Onorate Coleg,

Permiţându-mi să atrag luarea D-v. aminte asupra revistei mele,


vă rog, dacă găsiţi că serveşte interesele justiţiei şi ale justiţiabililor,
să binevoiţi a vă abona şi D-v. cu începere dela 1 Ianuarie 1914. În

93
acest scop vă puteţi servi de alăturata carte poştală, rugându-vă ca în
acelaşi timp să binevoiţi a trimite pe adresa administraţiei şi costul
abonamentului pentru 1914 în sumă de Lei 15.
De asemenea sunt gata de a primi oricând, studii, discuţiuni,
jurisprudenţe etc., de care mă voiu ocupa de aproape, în vederea
publicării lor în revistă.
Primiţi, vă rog, onorate coleg, încredinţarea deosebitei mele
consideraţiuni şi stime.

DEM. D. STOENESCU
AVOCAT
Director şi Proprietar al Revistei
„PAGINI JURIDICE"

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 2.

3. 1915 noiembrie 18. Consiliul de disciplină al Baroului Dolj


hotărăște apariția, sub auspiciile sale, a unei publicații
juridice intitulate „Buletinul Baroului de Dolj”

CONSILIUL de DISCIPLINĂ
al
ORDINULUI ADVOCAŢILOR
de pe lângă
CURTEA de APEL din CRAIOVA
No. 263
Anul 1915 Luna Noembrie 18
CRAIOVA

94
Stimate Domn,

Consiliul de disciplină al Baroului de Dolj, a hotărât, apariţia


unei publicaţiuni juridice oficiale sub auspiciile sale, în care să se
publice conferinţele d-lor Avocaţi stagiari, precum şi orice materie
de drept; se primesc spre publicare, articole referitoare la chestiuni
de drept, hotărâri judecătoreşti adnotate sau nu, recenzii; în fine
orice este în legătură cu dreptul şi profesiunea de avocat.
Anunţându-vă apariţia acestei publicaţiuni la data de 1
Decembrie 1915, sub titlu „Buletinul Baroului de Dolj" apelăm la
binevoitorul D-voastră concurs.
Articolele şi tot ce este referitor la această publicaţiune, se
primesc pe adresa Decanatului.
Primiţi, vă rog, asigurarea consideraţiunei noastre.

Decan,
Secretar,

Domniei-Sale
Domnului ……………………………………………………………

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 3.

4. 1918. Însemnările avocatului Dem. Stoenescu intitulate


„Conflictul meu cu avocatul N. Popilian”

În 1911 eram consilier în baroul Dolj, delegat cu conferinţele


avocaţilor stagiari. Dând un subiect avocatului stagiar Mihail
Cismărescu şi nefiind exact la ziua fixată, am cerut consiliului
baroului Dolj, să nu-l treacă pe tabloul avocaţilor definitivi.
95
Consiliul printr-un proces verbal i-a mai prelungit pe un an
durata stagiului; totuşi tipărindu-se tabloul avocaţilor pe anul 1912,
secretarul baroului (avocatul N. Popilian) l-a trecut printre definitivi.
Într-o şedinţă a consiliului m-am adresat tuturor consilierilor
prezenţi, spunându-le: „că sunt falsificatori cei care au schimbat
procesul verbal şi-i voi duce la parchet…”. La aceste cuvinte
avocatul N. Popilian, m-a înjurat ordinar „de …mamă”.
Am făcut reclamaţie consiliului … care n-a mai judecat cazul;
şi m-a dat pe mine în judecată consiliului … caz care a rămas închis
în arhiva baroului.
Am făcut reclamaţie penală la Judecătoria urbană şi din cauza
lungilor termene şi a lipsei martorilor, m-am dezinteresat.
Am provocat la duel pe dl. Popilian şi martorii au încheiat
procesul verbal din 16 Februarie 1912 pe care l-am publicat într-un
ziar local având şi o scrisoare adresată martorilor, în care îmi
amintesc, că-i adresam vorbe grele D-lui Popilian (?!...), la care D-sa
n-a mai răspuns… decât la 1918 cu un articol de laudă în ziarul
„Viaţa nouă”.
Moravuri provinciale!

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 4.

5. 1919 martie 17. Adresa Decanului N. B. Rioșianu prin care


își anunță candidatura pentru un nou mandat în fruntea
Baroului Dolj și promite înfăptuirea unor reforme

Craiova, 17 Martie 1919.


Strada Bucovina (fostă Horezu) No. 34

Stimate Coleg,

Am onoare a vă aduce la cunoştinţă, că Duminecă 24 Martie


96
1919, în Palatul de Justiţie din Craiova, va avea loc între orele 12 şi
17, alegerea Decanului şi a Consiliului de Disciplină al Corpului de
Advocaţi din Doljiu.
Convocarea Corpului de Advocaţi din Doljiu, făcută de D-l
Procuror General al Curţii de Apel din Craiova, este publicată în
Monitorul Oficial No. 277 din 9 Martie 1919.
În cazul când voi mai fi onorat cu demnitatea de Decan al D-tră,
voi căuta ca secondat de Consiliul de Disciplină să menţinem la
înălţimea lui, prestigiul şi autoritatea Corpului de Advocaţi, să
stabilim bunele raporturi între magistraţi şi avocaţi după cum în mod
normal ar trebui să fie, să creem un Cerc al Advocaţilor din Doljiu, o
bibliotecă şi alte reforme necesare, care deşi ni le-am propus în
trecut, nu au putut fi aduse la îndeplinire din cauza evenimentelor
prin care a trecut ţara noastră.
Sperând, că aveţi convingerea că acestă alegere interesează de
data aceasta, nu numai Corpul Advocaţilor din Doljiu, dar pe
advocaţii din toată ţara; întrucât probabil vom fi chemaţi a ne da
părerea asupra reformei legei Corpului de Advocaţi şi unificărei
legilor din ţinuturile româneşti încorporate la Regatul nostru;
Vă rog a face tot posibilul pentru a lua parte la această alegere.
Primiţi, Stimate Coleg, asigurarea consideraţiunei ce totdeauna
vă am purtat.
N. B. RIOŞIANU
Decanul Corpului de Advocaţi din Doljiu

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 5.

97
6. 1921 iunie 12. Programul de activitate al candidaților, în
frunte cu Dem. D. Stoenescu, pentru alegerea noului
Consiliu de disciplină al Baroului Dolj

Iubite confrate,

Duminecă 12 Iunie 1921, se va face alegerea noului consiliu de


disciplină al baroului de Dolj.
Noi, cei de jos, însufleţiţi de dragostea ce o purtăm profesiunii
noastre şi în acelaşi timp conştienţi de greaua sarcină, ce va apăsa pe
umerii noştrii întru apărarea prestigiului avocaturii ne-am hotărât să
candidăm la această alegere.
Înainte de a ne spune cuvântul ţinem de a noastră datorie să
aducem omagiul tuturor predecesorilor noştrii foşti decani şi membrii
ai consiliului de disciplină pentru străduinţele lor, care pentru noi vor
fi un imbold la înfăptuirea ce dorim să realizăm.
Dat fiind, că avocatura este o profesiune de prestigiu, iar
prestigiul ei nu se poate menţine decât prin cinste, prin demnitate,
prin rolul ei social, prin solidaritatea membrilor ei şi prin buna stare
materială, programul nostru de activitate este următorul:
1° Înfiinţarea unui juriu de onoare între avocaţi şi magistraţi,
pentru ca conflictele, de altfel foarte rare, să nu fie aranjate pe căi
violente.
Magistraţii trebuie să înţeleagă, nu numai că noi ne facem o
religie din respectul profesiunei lor, dar că acest respect trebuie să fie
egal şi reciproc între unii şi alţii.
Nu trebuie să se aducă nicio jignire vreunui membru al
baroului; iar avocatul care nu va răspunde va trebui să fie pedepsit,
ca şi acela care atinge demnitatea cuiva, pentru că demnitatea
fiecărui avocat este demnitatea întregului corp.
2° Lupta contra politicianismului în barou şi pentru strângerea
98
rândurilor, ca să putem ajunge din confraţi adevăraţi fraţi.
3° Înfiinţarea casei de pensiuni a baroului, care în schimbul
unor cotizaţiuni depuse spre fructificare, şi din cotele sumelor
rezultate din înfiinţarea unui sindicat, ale cărui norme se vor stabili
ulterior, să se poată servi avocatului bolnav sau bătrân o pensie
compatibilă cu demnitatea lui de om şi avocat.
4° Înfiinţarea unei biblioteci proprii, necesară profesiunii, în
care se vor aşeza portretele foştilor decani şi ai acelora care şi-au dat
viaţa pentru ţară, formând o galerie care va fi biblioteca morală a
corpului nostru, pentru că cinstindu-i pe ei, ne cinstim pe noi.
5° Vom căuta să înfăptuim modificarea legii avocaţilor în
sensul unei mai bune şi reale organizări.
Acesta fiind, în scurt, gândul nostru, vi-1 împărtăşim şi Dv.
rugându-vă ca în caz de aprobare, să ne onoraţi cu încredere prin
votul ce-1 veţi da.
Cu o colegială strângere de mână.
Dem. D. Stoenescu,
Ion V. Chiurtu,
Raliu Georman,
Barbu lonescu,
Iile S. Petrescu,
Virgil Potârcă,
Ştefan Predoiu.

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 6.

99
7. 1924 martie 7. Proiect de Statutele Sindicatului Corpului de
Avocați din Craiova pentru redactarea actelor de notariat

DECANATUL
BAROULUI DIN DOLJ
No. 80
1924 Martie 7
Stimat Coleg,

În conformitate cu votul adunărei generale din 27 Ianuar


1924, subsemnatul am redactat un anteproect de Statut al
Sindicatului Corpului de avocaţi din Craiova pentru redactarea
actelor de notariat, care fiind supus discuţiunei comisiunei alese, în
ziua de 5 Martie a.c., a fost aprobat în întregime.
Avem onoarea a-l supune, în proectul alăturat, şi discuţiunei
D-v., în viitoarea adunare generală a Corpului dela 23 Martie a. c.
binevoind, ca în acea zi să faceţi observaţiunile, care credeţi, că vor
fi folositoare, spre a fi votat definitiv.
Ne-am folosit în această lucrare de o parte din Statutele Sindi-
catelor diferitelor barouri din ţară şi de studiile aflate în arhiva
decanatului nostru, pe care le puteţi utiliza şi D-v., punându-vi-se la
dispoziţie, la cerere în orice moment.

Decan, DEM. D. STOENESCU,

PROECT
Statutele Sindicatului Corpului de Avocaţi din Craiova,
pentru redactarea actelor de notariat

I. Înființarea sindicatului, scopul şi durata lui.

100
Art. 1. - Între toţi membri Baroului din Dolj, actuali şi viitori,
se înfiinţează un Sindicat obligator pentru redactarea tuturor actelor
de notariat.
Art. 2. - Scopul acestui sindicat este :
a) Ca să asigure membrilor lui, printr-un tarif minimal, o
răsplată mai justă a muncii, care trebue protejată.
b) Ca să desvolte şi să întărească simţul de demnitate şi de
solidaritate, care trebue să existe într-un corp de avocaţi, prin
înlăturarea pe viitor a tuturor mijloacelor dăunătoare prestigiului
corpului, apărând pe clienţi şi avocaţi de speculaţia samsarilor.
c) De a procura părţilor acte de notariat bine redactate, din
punct de vedere juridic şi într-o limbă românească literară.
d) Ca să întemeeze, la decanat, o bibliotecă, la curent, cu
actuala ştiinţă a dreptului.
e) Ca să acorde premii de încurajare pentru lucrările
membrilor, în legătură cu ştiinţa juridică şi profesiunea de avocat.
f) Ca să alimenteze fondul casei de pensie şi ajutor al
baroului.
Art. 3. - Durata sindicatului este nelimitată.
Art. 4. - Disolvarea se va face de Adunarea Generală a
Baroului.

II. Compunerea sindicatului, drepturile şi datoriile


membrilor.

Art. 5. - Sunt membrii ai Sindicatului:


a) Avocaţii definitivi,
b) Avocaţii stagiari,
c) Apărătorii.
Art. 6. - Fiecare membru are dreptul ca să redacteze orice fel
de acte de notariat, încredinţate lor de părţi, precum şi cele date lor
de Consiliu.
101
Actele vor fi redactate în termeni precişi, gramaticali şi
juridici.
Cuvintele nu se vor scrie prescurtat; numerile se vor arăta în
cifre şi litere.
Art. 7. - Redactorul şi scriitorul actului este obligat sub
sancţiunile pedepselor disciplinare prevăzute de art. 85 din legea
avocaţilor, ca să semneze actul confecţionat de el conform art. 37 din
aceeaşi lege.
Art. 8. - Avocatul şi apărătorul este responsabil de actele sale
disciplinar şi civil, trebuind să se conforme art. 50 din legea
avocaţilor.

III. Administraţia Sindicatului.

Art. 9. - Sindicatul va fi administrat de un consiliu de direcţie,


compus din:
a) Decanul Corpului.
b) Doi membrii ai Consiliului Baroului, delegaţi de Consiliu.
c) Un casier şi un scriitor comptabil, aceştia aleşi pentru
perioada Consiliului Baroului, dintre membrii Baroului.

IV. Administraţia finanţelor Sindicatului.

Art. 10. - Finanţele Sindicatului se vor administra de un casier


şi un secretar comptabil, cu retribuţie lunară de lei două mii fiecare.
Art. 11. - Casierul va face plăţile necesare, cu acte justificative,
fiind obligat să dea conturi de gestiunea sa, înaintea Adunărei
Generale, odată cu discuţia Bugetului Corpului.
Art. 12. - Casierul va fi dator să fie prezent în camera
avocaţilor dela ora 9 dimineaţa până la ora 3 după prânz.

102
Art. 13. - Casierul, în caz de absenţă, sub garanţia şi
responsabilitatea sa, va putea delega pe un alt membru al sindicatului
ca să administreze finanţele sindicatului, cu aprobarea Decanatului.
Art. 14. - Secretarul comptabil va ajuta pe casier în gestiunea
sa, va îngriji de scriptele sindicatului şi va ţine în regulă toată
comptabilitatea.
Art. 15. - Casierul va încheia socotelile la sfârşitul fiecărei luni,
printr-un proces-verbal în dublu, din care unul se va înainta
Decanatului.

V. Taxele actelor, repartizarea lor.

Art. 16. - Fiecare membru are dreptul pentru actul redactat să


fixeze clientului său un onorariu, care nu va fi mai mic decât tariful
fixat la art. 24.
Art. 17. - Aceste taxe nu se aplică:
a) Actelor personale membrilor Sindicatului.
b) Actelor soţiei, ascendenţilor şi descendenţilor membrilor
Sindicatului, când sunt confecţionate de ei.
c) Actelor redactate de membrii Sindicatului, pentru clienţii cu
anul, care vor fi arătat în scris decanatului, anterior zilei depunerei în
aplicare a prezentului Statut.
d) Procurilor date conform art. 36 din legea advocaţilor
membrilor Sindicatului de către clienţi.
Art. 18. Fiecare act, înainte de a fi înfăţişat autorităţei spre
îndeplinirea formalităţilor diferite, ori de a se încredinţa părţilor, va fi
prezentat biroului permanent al Sindicatului spre a fi vizat cu sigiliul
Baroului, spre a se efectua controlul necesar.
Art. 19. - Taxele se vor plăti în întregime casierului, de către
redactorul actului sau client, chiar în ziua autentificărei actului,
pentru care i se va libera o chitanţă descărcătoare.

103
Art. 20. - Avocaţii vor putea, în timpul lunei, să ia în contul
onorariilor lor, până la maximum jumătate din suma vărsată de ei, cu
autorizaţia Decanului.
Art. 21. - Taxele pentru redactarea actelor se vor repartiza în
modul următor şi după ce se vor face scăderile dela art. 22:
a) 50 % se va libera advocatului redactor la finele lunei.
b) 30 % se va împărţi egal între toţi membrii Sindicatului, la
finele lunei, după încheerea socotelilor.
c) 10 % se va trece la Casa de pensii şi de ajutor a Baroului.
d) 10 % la fondul bibliotecii şi premii avocaţilor.
Art. 22. - Asupra sumelor comune de 50 % din fiecare act, se va
reţine:
a) Diverse cheltueli (registre, furnituri de cancelarie, etc.).
b) Retribuţia casierului şi secretarului contabil.
c) Diurnele membrilor Comisiei de Control.
Art. 23. - Membrii Sindicatului pot renunţa la cota ce li se
cuvine, care se va trece la fondul casei de pensii şi ajutoare,
considerându-se o donaţie pe care dânşii o fac în vederea ajutorărei
membrilor în nevoe.

VI. Tariful minimal.

Art. 24. - Se vor percepe pentru redactarea actelor de


notariat, la Tribunale şi Judecătorii de Ocol, taxele următoare:
a) După valoarea actului, la actele de: vânzare, donaţiuni,
asociaţii şi desfacerea lor (societăţi) după preţul real al actului.
Arendări, închirieri, cesiuni de lucruri sau de drepturi,
schimb, uzufruct, rendită, garanţie, anticreză, ipoteci, cont curent, gaj
(amanet) întreprinderi de furnituri şi lucrări, contractul de comision,
contractele relative la exploatarea subsolului, contractele de cesiune.
Acte până la 1.000 lei inclusiv ................................ 300

104
„ „ „ 5.000 „ „ ................................ 400
„ „ „ 6.000 „ „ ................................ 500
„ „ „ 8.000 „ „ ................................ 700
„ „ „ 10.000 „ „ ............................... 1000
„ „ „ 20.000 „ „ ............................... 1500
„ „ „ 30.000 „ „ ............................... 2000
„ „ „ 50.000 „ „ ............................... 3000
„ „ „ 75.000 „ „ ............................... 4000
„ „ „ 100.000 „ „ ............................. 5000
„ „ „ 300.000 „ „ ............................. 6000
„ „ „ 500.000 „ „ ............................. 8000
„ „ „ 800.000 „ „ ........................... 10000
„ „ „ 1.000.000 „ „ .........................15000

Pentru actele care ar avea o valoare mai mare de 1.000.000 lei,


onorariul se va fixa de către părţi, fără ca să poată fi în nici un caz
mai mic de 20.000 lei.
b) Vor fi supuse unei taxe de 500 lei actele privitoare la :
sechestre, popriri, acceptări de donaţiuni, acte de depozit,
transcrierea drepturilor reale, autorizaţii de orice fel, actele de ce-
siunea rangului privilegiului şi ipotecii, inscripţiunile privilegiilor şi
ipotecilor, când sunt separate de actul de împrumut. Radierea sau
reducerea privilegiilor, actelor de ipotecă şi a rangului, actele de
notorietate, cambii pentru cei ce nu ştiu carte şi actele neprevăzute în
acest tarif, înscrieri, modificări, şi radieri de firme comerciale, şi
înscripţiile dotale.
c) Pentru procurile autentice, constatările de stare civilă,
consimţimânt de orice fel, declaraţii de orice fel şi chitanţe
descărcătoare se va percepe o taxă de lei 200.
d) Pentru adopţiuni, testamente, împărţiri voluntare sau
testamentare, transacţiuni şi în genere la toate actele a căror valoare

105
nu e prevăzută în act, se va percepe după importanţa actului şi după
obiectul juridic, în nici un caz nu se va putea lua un onorar mai puţin
de lei 1000.
Actele acestea se pot prezenta de avocat şi de părţi
Decanatului, care ar hotărî suma la care urmează să se calculeze
onorariul exact.
VII. Controlul Sindicatului.

Art. 25. - Oricare membru al sindicatului are dreptul să


supravegheze şi să controleze toate interesele sindicatului, semnalând
decanatului toate infracţiunile săvârşite contra acestor statute.
Art. 26. - Se va forma o comisie de control pe timpul duratei
consiliului de 10 membrii, aleşi de Adunarea Generală, cu aceleaşi
drepturi ca la art. 25.
Fiecare din aceşti 10 membrii va fi dator să funcţioneze o lună
pentru controlarea depunerei la Sindicat a actelor redactate de
membrii, cu cele autentificate, depunând un raport la finele lunei.
Art. 27. - Membrilor acestei comisii li se va putea aloca o
diurnă pentru timpul cât au funcţionat la control.
Această diurnă se va determina de Consiliul de Direcţie al
Sindicatului.
Art. 28. - Consiliul Baroului judecă toate chestiunile relative la
Sindicat şi aplică toate pedepsele disciplinare prevăzute la art. 85 din
legea avocaţilor din 1923.

VIII. Modificarea Statutului.

Art. 29. - Statutul Sindicatului se va putea modifica de


Adunarea Generală în conformitate cu dispoziţiile din legea
avocaţilor.
Propunerea de modificare se va putea face de Consiliul
Baroului sau de un grup de o treime din membrii Sindicatului.
106
IX. Adunarea Generală.

Art. 30. - Se vor aplica strict toate dispoziţiile din legea şi


regulamentul legii avocaţilor, privitoare la Adunarea Generală.

X. Sindicatele la Judecătoriile de Ocoale.

Art. 31. - Avocaţii cu reşedinţă pe lângă Judecătoriile de Ocol,


sunt obligaţi ca să organizeze şi să delege dintre ei un casier şi să se
conforme dispoziţiilor de mai sus, fiind într-o strânsă legătură cu
casierul sindicatului din Craiova, căruia lunar îi vor înainta sumele
pentru distribuirea lor între toţi membrii cu un raport detaliat.
Vor avea aceleaşi registre ca cele dela centrele Sindicatului.

XI. Dispoziţiuni Finale.

Art. 32. - Aceste statute s-au votat de Adunarea Generală a


Baroului, în ziua de 23 Martie 1924 şi se vor pune în aplicare în ziua
de 15 Aprilie 1924.

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 7-8.

8. 1924 septembrie 5. Înființarea de către Consiliul Baroului


Dolj a premiului „Avram Iancu”

CONSILIUL BAROULUI DE DOLJ

PROCES-VERBAL

5 Septembrie 1924.

Spre cinstirea şi eternizarea memoriei marelui erou naţional

107
şi martir al Românismului, Avram Iancu, care a făcut parte şi din
ordinul nostru profesional;
Pentru a traduce în fapt, într-o mică măsură, ideea
călăuzitoare ce a dictat Marelui Român, testamentul său din 20
Decembrie 1850, „că luptătorii cu arma legii, vor putea scoate
drepturile națiunei",
După propunerea D-lui Decan al Baroului, făcută
Consiliului cu ocazia serbătorirei centenarului lui Avram Iancu,

CONSILIUL HOTĂRĂŞTE
Se înfiinţează un premiu de lei 10.000 (zece mii), care se va
acorda anual pentru cea mai meritoasă lucrare juridică, din orice
domeniu al dreptului public sau privat, scrisă de un avocat, regulat
înscris într-unul din Barourile din întreaga Românie Mare.
Premiul va purta numele de: Premiul Baroului de Dolj
„Avram Iancu". Modalităţile decernărei acestui premiu se vor
detalia printr-un regulament, cu elaborarea căruia se însărcinează
D-nii consilieri Ilie S. Petrescu şi D. Constantinescu.

Decan (ss), DEM. D. STOENESCU,


(ss) I. S. PETRESCU
(ss) V. POTÂRCĂ
(ss)G. GRAUR
(ss) G. D. MIULESCU
 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 9.

108
9. 1924 noiembrie 1. Numirea lui Mihail Puțureanu în postul
de bibliotecar

România
Craiova, 1 noembrie 1924

Decanatul Baroului din Dolj


Sediul : Palatul de Justiţie Craiova
nr .462

Domnule avocat,

Am onoare a vă comunica că prin procesul verbal din 25


Octombrie 1924, Consiliul Baroului a admis cererea dvs. şi la data de
1 noembrie 1924 v-a numit bibliotecar al Decanatului cu retribuţia
lunară prevăzută în bugetul Corpului pe anul 1924/925 la Capitolul
I. art .2.
Veți binevoi a vă prezenta şi a începe lucrările.

Vă alăturam şi un buget.

Decan, ss/ Dem. Stoenescu


D-sale Domnului M. Puțureanu, avocat Craiova.

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 10.

109
10. 1925 martie 10. Convocarea Adunării ordinare a avocaților
având pe ordinea de zi dezbatarea modificărilor la Statutul
Sindicatului, votarea bugetului, înființarea Cercului de
avocați, înființarea unui ascensor în Palatul Justiției și altele

Decanatul Baroului din Dolj


Adunarea generală ordinară
a
Corpului de Avocaţi

CONVOCARE

Decanatul Baroului din Dolj, aduce la cunoştiinţa tuturor d-lor


avocaţi, definitivi şi stagiari, înscrişi pe tabloul anului 1925, precum
şi d-lor apărători, că în ziua de
Sâmbătă 21 Martie 1925, ora 5 după prânz
sunt convocaţi în adunare ordinară, în sala de audienţă a Trib. Dolj, s.
I, în conformitate cu art. 58 al legii avocaţilor, fiind la ordinea zilei:
1. Discuţia şi votarea modificărilor de introdus în Statutul
sindicatului Corpului de avocaţi din Dolj privitoare la onorariile
pentru actele de notariat.
2. Desbaterea şi votarea Bugetului Corpului, a fondului de
construcţiuni şi a Casei Pensiilor de pe lângă Uniunea Avocaţilor
din Bucureşti și a Baroului de Dolj pe anul financiar 1925- 26.
3. Discuţia şi hotărîrea în privinţa înfiinţării Cercului de
avocaţi, precum şi hotărîrea în privinţa închirierii sau cum-
părării, pentru acest scop, a unui imobil în Craiova.
4. Discuţiunea propunerii d-lui Preşedinte al Uniunii
Avocaţilor No. 88/1925 publicată în Buletinul Uniunei, An. II,
No. 1, în privinţa Casei Baroului.
5. Înfiinţarea unui ascensor în Palatul Justiţiei.

110
6. Discuţia ofertelor d-lui Inginer arhitect Ştefănescu
pentru locuinţele eftine necesare avocaţilor.
7. Diverse chestiuni de ordin general profesional.
Dacă în această zi nu se va întruni numărul de avocaţi, spre a
se lua hotârîri valabile, conform art. 28 din legea avocaţilor şi art. 70
din regulamentul legii, adunarea se va aduna fără altă formalitate
Sâmbătă 28 Martie 1925, ora 5 după prânz

luându-se hotârîri definitive, oricare ar fi numărul celor prezenţi.


Se atrage atenţia D-lor avocaţi şi apărători, că pentru cei care
lipsesc se vor aplica strict dispoziţiile art. 61 al. 3 şi 4 din legea
avocaţilor.
Decanul Baroului Avocaţilor din Dolj
Dem. D. Stoenescu

No. 10.
1925, Martie 10.

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 11.

11. 1925 august 25. Convocarea Adunării generale


extraordinare având pe ordinea de zi ratificarea
cheltuielilor făcute de Decanat cu „Cercul Avocaților”,
organizarea și aderarea avocaților la statutele acestuia, și
diverse chestiuni de ordin profesional

Decanatul Baroului de Dolj


Adunarea extraordinară
a Corpului de Avocaţi

CONVOCARE

Decanatul Baroului din Dolj aduce la cunoştiinţa tuturor d-lor avocaţi,


definitivi şi stagiari, înscrişi pe tabloul anului 1925, că în ziua de
111
Sâmbătă 19 Septembrie 1925, ora 5 după prânz

sunt convocaţi în adunare generală extraordinară, în sala de


audienţă a Trib. Dolj, s. I, fiind la ordinea zilei:
1. Ratificarea cheltuelilor făcute de Decanat cu „Cercul
Avocaţilor” şi aprobarea referatului consilierului delegat cu
organizarea cercului.
2. Aderarea d-lor avocaţi la statutele „Cercului Avocaţilor din
judeţul Dolj” şi semnarea cererilor de a deveni membrii.
3. Alegerea a 6 membrii care vor forma Comitetul „Cercului
Avocaţilor din judeţul Dolj" pe termen de 3 ani, dintre membrii
domiciliaţi în oraşul Craiova, având un stagiu în barou de cel
puţin 7 ani, conf. art. 14 din statut.
4. Alegerea a 3 membrii care vor forma comisiunea de control
conform art. 21 din statut.
5. Diverse chestiuni de ordin profesional.
6.Diverse chestiuni propuse de membrii Baroului.

Decanul Baroului Avocaţilor din Dolj


Dem. D. Stoenescu

No. 11.
1925, August 25.

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 12.

112
12. 1925 octombrie 18. Programul serbării ocazionată de
dezvelirea busturilor foștilor decani, Gh. Chițu și A.
Betolian, la Palatul Justiției, și de inaugurarea Bibliotecii
Baroului Dolj

BAROUL ADVOCAŢILOR DIN DOLJ


PROGRAMUL
Serbărei desvelirea busturilor def. Decani Gh. Chiţu şi A. Betolian, la
Palatul Justiţiei din Craiova şi inaugurarea Bibliotecei Baroului Dolj.
18 OCTOMBRIE 1925
1). ora 9 ½ a. m. Primirea D-lui Gh. Gh. Mârzescu, Ministrul
Justiţiei în gara Craiova, de către autorităţile
locale, D-nii Magistraţi şi Corpul Advocaţilor
din Dolj.
2). ora 10 a. m. Plecarea din gară.
3). ora 10.20 a. m. Sosirea D-lui Ministru al Justiţiei la Palatul
Justiţiei. Prezentările oficiale în sala de jos a
Palatului.
4). ora 10.30 a. m. Deschiderea serbărei în prezenţa D-lui Gh. Gh.
Mârzescu, Ministrul Justiţiei în sala de sus a
Palatului. Oficierea serviciului religios de către
P. S. S. Episcopul Vartolomeu al Râmnicului-
Noului-Severin, înconjurat de Clerul local.
Cuvântările (în ordinea fixată).
5). ora 12 a. m. Inaugurarea Bibliotecei Baroului Dolj.
6). ora 1 p. m. Masa intimă oferită D-lui Ministru al Justiţiei
de către Corpul Advocaţilor din Dolj, în Sala
„Minerva". Vor lua parte numai D-nii
Magistraţi şi Avocaţi (invitaţi special).
7). ora 3 p. m. Inaugurarea „Cercului Advocaţilor din Dolj" în
prezenţa D-lui Ministru al Justiţiei (Sediul Str.
113
Unirei No. 47). Cuvântarea de deschidere a
Prezidentului.
8). ora 4 p. m. Plecarea D-lui Ministru al Justiţiei, la Segarcea.
N. B. Ţinuta zilei

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 13.

13. 1925 noiembrie 1. Demisia lui Mihail Puțureanu din postul


de bibliotecar al Baroului Dolj

DOMNULE DECAN

Subsemnatul avocat Mihail N. Puţureanu, din Craiova


bibliotecarul Bibliotecei Baroului Dolj, în dorinţa pe care am avut-o
de a servi Baroul atunci când s-a înfinţat Biblioteca şi anume: 1) de a
o aranja şi pune la punct, al II-lea de a-mi servi colegii v-am solicitat,
postul de bibliotecar pe care Onor Consiliul prin Dvs. m-a şi onorat,
cu această slujbă, pe ziua de 1 Noembrie , 1924.
Ţinând cu orice preţ de a mă devota cu totul postului unde
am fost numit, am elaborat şi un regulament, rămas până azi în stare
de proect, făcut atât în vederea acestei biblioteci, cât şi în ceeace mă
privea pe mine bibliotecarul, şi anume, de felul cum să mă comport
în noua mea slujbă.
Nefiind însă aprobat şi votat acest regulament, am continuat să-
mi fac datoria, aşa cum am crezut mai nimerit, pentru a împăca cât
mai mult şi pe cât se putea, interesele Baroului, pe care le
reprezentam în postul meu, neglijând de foarte multe ori interesele
mele personale, de advocat şi de om.
Cum însă această datorie a mea, adică felul de a mă fi comportat
în facerea acestei datorii, în tot acest interval de un an, faţă de colegii
mei, făcându-le servicii, care nu cadrau poate cu demnitatea de
advocat şi de bibliotecar, numai şi numai de a-i mulţumi cât mai
114
mult, a avut păcatul, totuşi, de a nemulţumii pe unii Domni Consilieri
ai Baroului.
Şi pentru a nu mai da loc pe viitor şi la alte plângeri contra mea,
cu mare părere de rău, mă văd nevoit a părăsi acest post, pe care un
sentiment cu mult mai înalt decât acel bănesc, m-a îndemnat atunci
a-l solicita, sentiment care m-a animat până astăzi.
Plec cu regretul de a nu fi putut mulţumi pe toţi colegii mei,
aşa cum am dorit, rămânând însă un mare admirator, atât al D-
voastră personal, cât şi al D-lor Consilieri, care au realizat prin
mijloacele numai şi numai ale Baroului, acest desiderat al timpurilor
grele, pe care le trăeşte azi generaţia noastră, adică înfiinţarea acestei
biblioteci, pentru punerea la îndemână a D-lor advocaţi, care n-ar fi
putut să-şi procure cărţile necesare absolut inerente ocupaţiunei,
pentru care şi-au cheltuit şi anii şi banul.
Pentru acestea, cu onoare vă rog, să binevoiţi a-mi primi
dimisia, pe ziua de 1 Noembrie 1925, însărcinând tot odată pe un
Domn Consilier sau advocat, a-mi lua biblioteca în primire.
Mulţumindu-vă foarte mult, pentru încrederea cu care m-aţi
onorat în acest interval de un an, în postul de bibliotecar al Baroului
Dolj, primiţi, vă rog, Domnule Decan, încredinţarea deosebitului
meu respect, ce vă păstrez.

D-sale
DOMNULUI DECAN al Baroului Dolj

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 14.

115
14. 1925 noiembrie 19. Decanatul Baroului Dolj respinge
cererea de demisie din postul de bibliotecar înaintată de
Mihail Puțureanu

ROMÂNIA
Craiova, 19 Noembrie 1925
Decanatul Baroului din Dolj
CRAIOVA
SEDIUL: Palatul de Justiţie
No. 688

Domnule avocat,

Am onoare a vă comunica că în ziua de 17 Noembrie 1925


Consiliul Baroului a respins, cererea Dvs. înreg. la No.761/1925.
Noi vă aducem mulţumiri personale pentru munca depusă
până acum cu organizarea bibliotecii decanatului nostru şi sperăm, că
veţi contribui şi pe viitor, cu sentimentele Dvs . să realizăm aci
lucrări din ce în ce mai bune.

DECAN,

(ss) Dem. Stoenescu

D-Sale

Domnului M. Puțureanu, avocat – bibliotecar, Loco.

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 15.

116
15. 1925 decembrie 14. Convocarea Adunării generale a
membrilor Cercului avocaților pe anul 1925, în conformitate
cu statutele

CERCUL ADVOCAŢILOR

din DOLJ

CONVOCARE

În conformitate cu art. 23 din Statutele Cercului, se aduce la


cunoştinţa D-lor membrii, că adunarea generală a anului acesta s-a
fixat pentru ziua de 27 Decembrie 1925 ora 4 după amiazi.

Ordinea de zi este următoarea:


1. Darea de seamă a ad-ţiei Cercului pe timpul de la 18 Oct. a.
cor. până la 31 Dec. 1925.
2. Ratificarea unei cooptări în comitet.
3. Aprobarea cheltuelilor făcute pe această epocă.
4. Raportul comisiunei de control.
5. Discutarea şi votarea budgetului pe anul 1926.
Domnii membrii ai cercului sunt rugaţi a lua parte la această
adunare personal, cunoscând că în conformitate cu art. 26 din statute,
adunarea nu se va putea ţine de cât dacă vor fi prezenţi, cel puţin o
treime din numărul membrilor cu drept de vot.
În caz când la această convocare nu se va întruni numărul legal
de membrii, adunarea generală se va ţine în ziua de 3 Ianuarie 1926,
fără nici o altă convocare şi cu orice număr de membrii va fi
prezinte.
Adunarea va avea loc la sediul Cercului.

117
Preşedinte, N. M. Boboc.

Craiova, 14 Decembrie 1925.

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 16.

16. 1926 aprilie 9. Convocarea avocaților în vederea alegerii a


trei membri ai Baroului Dolj delegați în Consiliul General al
Uniunii Avocaților din România

DECANATUL
ADUNAREA GENERALĂ ELECTIVĂ
A
CORPULUI DE AVOCAŢI

CONVOCARE A.

Decanatul Baroului din Dolj aduce la cunoştiinţa tuturor D-lor


Avocaţi definitivi şi înscrişi pe tabloul avocaţilor, pe anul 1926, că în
ziua de

DUMINECĂ 16 MAI 1926


începând de la orele 9 dim. şi continuând până la ora 3 după prânz, în
Sala Curţii de Apel Craiova, secţia I,se va face :
Alegerea a 3 membrii ai Baroului Dolj delegaţi în Consiliul
general al Uniunei Avocaţilor din România, în conformitate cu
dispoziţiunile art. 61-63 din legea avocaţilor şi art. 73-84 din
regulamentul aceleiaşi legi, pentru o durată de trei ani.
În caz de balotaj, alegerea se va face

Duminecă 23 Mai 1926


la aceeaşi oră şi în aceeaşi sală, fără altă nouă convocare.
118
Pot fi aleşi membrii delegaţi în consiliul general, numai
avocaţii care au o vechime, în exerciţiul profesiunii, de cel puţin 15
ani, conform art. 92 din regulamentul legii.
Se atrage atenţia că votul e obligator conf. art. 61 din lege sub
sancţiuni severe.
Decanul Baroului Avocaţilor din Dolj
DEM. D. STOENESCU

No. 10
1926 Aprilie 9

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 17.

17. 1926 decembrie 25. Programul serbării de Crăciun


organizată de Baroul Dolj și de Primăria Craiova în folosul
orfanilor de război

Stimate Domn,

Baroul Dolj împreună cu Primăria Municipiului Craiova în


ziua de 25 Decembrie 1926 ora 3 d. a., făcând un pom de Crăciun în
Sala Belle-Vue pentru orfanii de războiu, vă invită a lua parte la
această sărbătoare, împreună cu familia.
Primiţi, vă rugăm, distinsele noastre consideraţiuni.

Decanul Baroului Dolj


DEM. D. STOENESCU

119
25 DECEMBRIE 1926
PROGRAMUL
SERBĂRII POMULUI DE CRĂCIUN
ARANJAT DE
BAROUL AVOCAŢILOR DOLJENI
ŞI PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CRAIOVA

O Brad Frumos! Orfelinatele Regina Maria şi


Moş Crăciun Mihai Viteazul (coruri)

Cuvinte ocazionale Dem. D. Stoenescu, Decanul


Baroului Dolj.
Bine ai venit Moş Versuri spuse de o elevă a
Crăciun ! Moş Crăciun Orfelinatului „Regina Maria".

Datine de Crăciun G. Lungulescu, Conferenţiar


al Casei Şcoalelor.
Cântece de Stea Naşt erea Elevii şi Elevele Azilului
Domnului Bucureşteanu.
Tablou alegoric
Joli mois de Mai et Noël Cor şi coreografie, Elevele
Fluturele şi Băiatul Instit. Dima Popovici.

Arii Bănăţene D-na A. Blaju, acompaniată la


pian de d-na E. Petrescu
Pentru Orf anii de Maior Popescu Cetate.
Războiu Gavotte şi Elevele Inst. Dima Popovici
Menuet
Poezie spusă de un elev al
Mulţumire pentru Azilului Bucureşteanu
binef ăcători !
 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 18-19.

120
18. 1927 februarie 16. Adresa Decanatului către Mihail
Puțureanu prin care îl înștiințează că a fost recompensat cu
un premiu de 500 lei pentru activitatea depusă la Asistența
judiciară
Craiova 16 Fevruarie 1927
ROMÂNIA
Decanatul Baroului Dolj
Craiova
Sediul: Palatul de Justiţie
No. 182

Domnule avocat,

Am onoarea a vă comunica următoarele:


D-l Director al asistenţei judiciare a baroului a făcut
Decanatului un referat asupra activităţii membrilor Baroului delegaţi
de Asistenţa judiciară; Consiliul Baroului Dolj, în şedinţa de la 12
Fevruarie, luându-l în discuţiune v-a fixat şi Dvs. un premiu de lei
500.
Suma veţi ridica de la D-l Casier al baroului Dolj, Gh. Mil.
Demetrescu.
Vi se aduc mulţumiri pentru concursul dat asistenţei judiciare
şi fiindcă v-aţi distins veţi fi dat ca model.

Decan,
(ss) Dem. Stoenescu

D-sale
Domnului Mihail Puțureanu avocat. Loco

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 20.

121
19. 1927 septembrie 30. Copie după scrisoarea de adio a
avocatului Ovidiu Gheorghiu

DOMNULE PROCUROR,

Sunt un învins în viaţă, am căzut victimă a speculanţilor şi


oamenilor răi. Să nu mi se facă autopsie şi să mă duc direct la cimitir.
Mobila din cele două odăi din faţă, antreu, jumătate mobila
din salon care este la fel cu draperiile sunt ale soacrei mele D-na
Atena Cuclelis; de asemenea şi lucrurile ce sunt în despărţirea din
pod şi lucrurile din cameră sunt tot ale dânsei.
Camera de culcare este a nevestei mele primită cadou şi
trecută în actul dotal.
(ss) Ovidiu Gheorghiu
30 Septembrie 1927.

Mobilele din odaia cumnatei mele sunt ale dânsei personal,


iar cele din camera şoferului Ilie Vasilescu, sunt ale lui personale, s-a
mutat la mine în casă, astă primăvară.

(ss) Ovidiu Gheorghiu

PARCHETUL TRIBUNALULUI DOLJ


Copia aceasta fiind conformă cu originala se atestă de noi.
Prim Procuror (ss) Indescifrabil

Secretar (ss) P. Săndulescu

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 21.

122
20. 1927 octombrie 1. Proces-verbal întocmit de procurorul Ion
Stroe privind împrejurările morții avocatului Ovidiu
Gheorghiu
PROCES - VERBAL

Noi, Ion A. Stroe, procuror Trib. Dolj;


Fiind anunţat de D-l General Gheorghiu că fratele D-sale
Ovid Gheorghiu, s-a sinucis astăzi de dimineaţă pe la orele 9,15 în
casele sale din Str. Sft. Mina No.4 bis, ne-am transportat în sus zisa
stradă şi am constatat următoarele:
În camera de bae, pe un fotoliu de pae, am găsit cadavrul lui
Ovid Gheorghiu, de ani 51, de profesiune avocat şi agricultor. La cap
deasupra tâmplei drepte se vede o gaură de glonţ care a eşit prin
partea deasupra capului. Glonţul a isbit în perete şi a ricoşat, căzând
lângă cada de bae, unde s-a găsit. Jos, în partea dreaptă, în dreptul
ranei făcută de glonţ, se vede o mare baltă de sânge. Revolverul s-a
găsit lângă picioare; s-au găsit în el 5 gloanţe pe bandă; marca
Revolverului Browning Seria 113.542. Corpul era îmbrăcat cu un
costum sacou de stradă. Făcându-se perchiziţie corporală s-au găsit:
1/. O scrisoare adresată către noi; 2/. Una adresată soţiei sale D-na
Mimi Gheorghiu; 3/. Una adresată D-lui Virgil Nicolaid; 4/. Alta
adresată D-lui Colonel C. Vasiliu şi 5/. una adresată D-lui Costică
M.T. Pop 6/. suma de lei 1.080 în hârtii de câte o sută şi 20 lei; 7/.
un ceas de aur cu lanţ de aur; 8/. O tabacheră şi ochelari. 9/. O
chitanţă prin care se constată că a primit dela Banca Agricolă şi
Comercială Craiova, zece acţiuni. 10/. şi alte diverse acte fără
importanță.
La faţa locului am găsit pe D-na Mimi Gheorghiu, D-ra
Atena Cuclelis, D-nul Colonel Gheorghiu, D-l Virgil Nicolaid, D-1
avocat D. Demetriad şi D-nul Sub comisar I. Oagăr dela Circ. II-a,
vizitiul Marin Predoica, stătea lângă mort, ţinându-i capul cu un
prosop.
123
Procuror, (ss) Ion A. Stroe.

Dupe declaraţiile ce ne-au făcut toate aceste persoane,


împrejurările sinuciderei sunt următoarele:
Pe la ora 9 dimineaţa D-l Virgil Nicolaid venind de la ţară, a
trecut pe la poarta mortului şi l-a chemat afară spunându-i să aibe
grije să preschimbe nişte poliţe la Banca Comerţului. Ovid
Gheorghiu a dat 100 lei vizitiului să cumpere poliţe. Aducând poli-
ţele le-a dat jupânesei care le-a înaintat defunctului. Acesta a scris
numai un rând pe una din poliţe. Între timp s-a întâmplat sinuciderea
în bae. Venind D-na Mimi Gheorghiu dela bucătărie unde se afla în
acel moment fatal, şi vrând să treacă prin bae spre dormitor, a dat de
soţul său rănit în fotoliul. A dat alarma şi au venit toţi servitorii. S-a
anunţat D-l Dr. Voiculescu care a venit în grabă şi care împreună cu
D-l Doctor Poenaru, au constatat moartea.
În scrisoarea adresată Parchetului roagă să nu i se facă
autopsie şi să fie dus direct la cimitir. Gestul său îl explică prin
această scrisoare, ca un rezultat al împrejurărilor critice prin care
trecea în ultimul timp.
Nefiind niciun fel de bănuială asupra cauzei morţii, am
dispus înmormântarea cadavrului, fără ca să se facă autopsie dând
toate lucrurile şi hârtiile găsite asupra mortului în primirea D-nei
Mimi Gheorghiu.
Pentru toate cele constatate am dresat prezentul proces
verbal care s-a semnat de toate persoanele prezente astăzi 1
Octombrie 1927, ora 11 dimineaţa.

Procuror (ss) Ion A. Stroe.


S. Comisar (ss) I. Oagă
(ss) C. Demetriad
Avocat Str. Pasul 7 No.2.

124
Craiova.
(ss) Col. A. Gheorghiu
(ss) Virgil Nicolaid.
Am primit toate lucrările găsite pe soţul meu.
(ss) M. O. Gheorghiu
(ss) Atena P. Cuclelis.
S-au mai găsit într-un biurou din dormitor suma de lei
20.000, în hârtii de câte una mie şi un testament olograf prin care
lasă toată averea mobilă şi imobilă soţiei sale Mimi O. Gheorghiu,
datat din 1922 Ianuarie 1, care s-au lăsat soţiei sale.
Procuror (ss) Ion A. Stroe
(ss) M.O. Gheorghiu
Am primit scrisoarea
(ss) Colonel C. Z. Vasiliu

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 22.

21. 1928 februarie 9. Convocarea Adunării generale


extraordinare a avocaților având pe ordinea de zi
dezbaterea și votarea bugetelor pe anul 1928, construirea
unui ascensor, decizia de a nu se mai acorda împrumuturi și
altele

DECANATUL BAROULUI DOLJ


ADUNAREA GENERALĂ
a
CORPULUI DE AVOCAŢI

CONVOCARE

Decanatul Baroului din Dolj aduce la cunoştinţa tuturor D-


125
lor avocaţi definitivi şi stagiari, înscrişi pe tabloul avocaţilor, pe
anul 1928 precum şi d-lor apărători, că în ziua de

Sâmbătă 3 Martie 1928 ora 3l/2 după prânz


sunt convocaţi în adunare generală extraordinară, în sala de şedinţă
a Trib. Dolj, S. I., în conformitate cu art. 58 al legii avocaţilor, fiind
la ordinea zilei:
1. Desbaterea şi votarea bugetului baroului, al casei de
pensiuni şi ajutoare şi al casei de construcţiuni, pe anul 1928.
2. Construirea unui ascensor dela Judecătorii până la
Curtea de Apel în Palatul Justiţiei din Craiova.
3. Deciziune de a nu se mai acorda împrumuturi, până la
refacerea completă a fondului casei de construcţiuni.
4. Discuţiune şi deciziune asupra cererii d-lui Lt.-Colonel
Gh. Danielopol, de a i se mai acorda lei 200.000 peste suma de lei
600.000 cu cât s-a cumpărat biblioteca defunctuiui D.
Alexandresco, de consiliul Baroului Dolj.
5. Propuneri privitoare la Congresul Avocaţilor din cursul
acestui an, care va fi la Craiova, conform deciziei dela Constanţa
din anul 1927.
6. Diverse chestiuni de ordin profesional.
Dacă în această zi nu se va întruni numărul de avocaţi, ca să se
poată lua hotărîri valabile, conform art. 28 din legea avocaţilor şi art.
70 din regulamentul legii, Adunarea se va ţine fără altă nouă
convocare.

Sâmbătă 10 Martie 1928 ora 3l/2 după prânz


Se atrage atenţia d-lor avocaţi, că pentru cei care lipsesc, se vor
aplica strict dispoziţiile art. 61 al. 3 şi 4 din legea avocaţilor.

Decanul Baroului Avocaţilor din Dolj

126
Dem. D. Stoenescu

No. 2
1928, Februarie 9

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 23.

22. 1928 mai 14. Adresele Președintelui Uniunii Avocaților


privind Loteria avocaților

DECANATUL BAROULUI DOLJ


No. 505
1928 MAI 14
Stimat Coleg,

Privitor la loteria avocaţilor, vă comunicăm copiile adreselor


No. 333 şi 402 din 1928, ale D-lui Preşedinte al Uniunei Avocaţilor,
rugându-vă să binevoiţi a da tot sprijinul D-v acestei opere
folositoare fiecărui avocat.
Sperăm ca Baroul Dolj să nu restitue nici un bilet; pentru
aceasta nu mai convocăm adunarea generală.
Decanul Baroului Dolj, DEM. D. STOENESCU.

Domnule Decan,

După cum ştiţi tragerea loteriei noastre a fost fixată irevocabil la


1 Iulie 1928.
În conformitate cu dispoziţiunile regulamentului loteriilor
suntem obligaţi ca cu o lună înainte de tragere, adică la 1 Iunie a. c.
să depunem suma de 3.000.000 lei <trei milioane>oferită ca premii.
Credem că depunerea sumei ar constitui şi o bună reclamă
127
pentru public ca să cumpere bilete, deoarece am putea publica clişeul
recipisei Casei de Depuneri în tot cursul lunei Iunie.
Prin adresele noastre No. 934 din 9 Noembrie 1927, 18 din 13
Ianuarie şi 183 din 28 Fevruarie 1928, am rugat barourile a ne trimite
sumele încasate din vânzarea biletelor. Până astăzi n-am primit
aceste sume dela cele mai multe din barouri.
În consecinţă, vă rugăm din nou, să binevoiţi a ne trimite de
urgenţă sumele de bani încasate în contul loteriei.
Cu această ocaziune, credem de datoria noastră să vă
comunicăm impresiunea pe care o avem că unele barouri şi unii
confraţi nu dau loteriei, concursul necesar.
Sforţările Uniunei devin zadarnice dacă se isbesc de
indiferentismul barourilor şi avocaţilor.
Indiferenţa faţă de loterie este de aşa natură că suntem datori
să dăm un adevărat strigăt de alarmă.
Cu toţi câştigăm din profesiune, când ea în interesul nostru, ne
cere să-i dăm un tribut de muncă, datori suntem să-1 dăm pentru
profesiunea care ne dă zilnic.
Primiţi vă rugăm, D-le Decan, asigurarea distinsei noastre
consideraţiuni.

p. Preşedinte, C. L. NAUMESCU.
Secretar General, G. D. Dumitrescu.
No. 333.
Domnule Decan,

Cele mai umile profesiuni din ţară, printr-un mare elan de


solidaritate şi de devotament profesional, au reuşit să-şi ridice
căminul lor. Comisiunea Permanentă a Uniunei Avocaţilor, a crezut
că ceiace au putut să facă profesiunile de muncitori, ar putea cu atât
mai mult să facă corpul nostru şi a început mişcarea pentru
construirea Casei Avocaţilor, prin ajutorul unei loterii. Pe lângă că

128
această Casă este şi trebue să fie simbolul unei profesiuni superioare
şi pe lângă celelalte utilităţi de care vi s-a vorbit, ea va fi
producătoare de venituri, pentru pensiunile şi ajutoarele avocaţilor de
care se simte aşa de mare nevoe.
Iată pentru ce, D-le Decan, nu pot să nu fac un călduros apel la
devotamentul D-v. profesional, să vă gândiţi că într-o ţară în care baroul
are atâţia vrăjmaşi, Corpul nostru trebue să-şi arate elanul şi hotărârea
sa, în tot ceiace întreprinde pentru a-şi afirma rolul şi forţa sa. Casa
Avocaţilor trebue să fie un simbol profesional, un simbol al unităţei, un
simbol al devotamentului fiecărui avocat pentru corpul său.
Noi nu cerem confraţilor să cumpere bilete de loterie, dacă
nu pot, le cerem numai să caute să desfacă bilete de loterie.
V-aşi ruga să convocaţi adunarea generală a baroului pe care
îl conduceţi şi să explicaţi confraţilor noştrii marea rugăciune pe care
le-o facem. Ceiace cerem noi confraţilor noştri este atât de puţin, în
cât numai cine n-ar vrea, n-ar putea să realizeze, şi avocatul care nu
vrea să dea nici acest mic ajutor corpului din care face parte, luptă
contra lui.
Primiţi asigurarea sentimentelor noastre cele mai distinse.

Preşedinte, DEM. DOBRESCU.


Secretar General, G. D. Dumitrescu.
No. 402.

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 24.

129
23. 1928 septembrie 7-10. Programul Congresului General al
avocaților din România ținut la Craiova

CONGRESUL GENERAL AL AVOCAŢILOR DIN ROMÂNIA

CRAIOVA 1928

PROGRAMUL
VINERI 7 SEPTEMBRIE:

Ora 3 după prânz: Şedinţa Consiliului General al Uniunei


Avocaţilor, în Palatul Justiţiei,
în sala Curţii de Apel, Secţia I.
Ora 81/2 seara: Masă oferită de Decanatul şi Consiliul
Baroului Dolj, D-lui Preşedinte al Uniunei
Avocaţilor din România, Comisiunei
permanente a Uniunei, Consiliului General
al Uniunei şi D-lor Decani ai Barourilor, la
restaurantul „Cina" (str. I. C. Brătianu).

SÂMBĂTĂ 8 SEPTEMBRIE:
Ora 8 dimineaţa: Primirea în Gara Craiova a d-lui Ministru al
Justiţiei, Stelian Popescu şi a D-lui Ministru
al Comunicaţiilor C. Dumitriu.
Ora 8 /2 dimineaţa:
1
Vizitarea Palatului Justiţiei.
Ora 10 /2 dimineaţa: Tedeum în Biserica Sf. Treime.
1

Ora 11 dimineaţa: Şedinţă solemnă. Deschiderea Congresului


în Sala Teatrului Naţional
(Locurile rezervate cu indicaţii speciale
numai în benoare şi loji).
Ora 1 după prânz: Masă oferită de D-l Primar al Municipiului
Craiova, în onoarea D-lor Miniştrii (cu
130
invitaţii speciale).
Ora 4 după prânz: Şedinţa Congresului în sala de Consiliu a
Prefecturii Judeţului Dolj.
La ordinea zilei :
a) Activitatea Uniunei Avocaţilor de D-l
CONST. L. NAUMESCU, Vice
Preşedintele Uniunei.
b) Uniunea Barourilor Mediteraniene
expunere de D-l avocat GEORGE
PETROVICI, Membru în Consiliul General
al Uniunei.
c) Diverse comunicări.
Ora 7 /2 după prânz: Ceai oferit Domnilor Congresişti la „Cercul
1

Avocaţilor din Dolj" str. Unirei No. 47.

DUMINECĂ 9 SEPTEMBRIE:
Ora 8 /2 dimineaţa: Fotografierea tuturor congresiştilor (magistraţi,
1

avocaţi şi soţii) la Palatul Justiţii şi apoi


plecarea în corpore la Palatul Prefecturii
Jud. Dolj.
Ora 9 dimineaţa: Şedinţa Congresului în sala Prefecturii
Judeţului Dolj.
La ordinea zilei:
d) Neajunsurile justiţiei Conferinţa D-lui
AL. MUSTEA, decanul baroului Roman.
e) Secretul profesional Conferinţa D-lui
avocat DEM. PAŞALEGA (Craiova).
Ora 4 după prânz: Continuarea congresului, tot în localul de
mai sus, la ordinea zilei:
f) Priviri asupra dreptului aerian Conferinţa
D-lui GR. TRANCU-IAŞI, fost Ministru,

131
Membru în Consiliu General al Uniunii.
g) Comunicări: D-nii N. EPURE şi N.
PURICESCU (advocaţi R.-Vâlcea).
h) Moţiuni. - Diverse.
i) Fixarea localităţii congresului pe anul
1929.
Ora 81/2 seara: Banchetul oferit de Corpul avocaţilor din
Dolj, în onoarea tuturor participanţilor, în
grădina „Astoria" (Băile Comerciale,
Bulevardul Mihai Bravul). (Cuvântările în
ordinea înscrierii).

LUNI 10 SEPTEMBRIE:
Ora (Se va anunţa ulterior). Excursiune probabilă la Băile Herculane
(depinde de înscrieri).
Ţinuta zilei.

Şedinţele sunt publice.

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 25.

24. 1928 septembrie 7-9. Diverse informații privind


desfășurarea la Craiova a Congresului General al
avocaților din România

CONGRESUL GENERAL AL AVOCAŢILOR DIN ROMÂNIA


- CRAIOVA 7 -9 SEPTEMBRIE 1928 -
DIVERSE INFORMAŢII
Fiecare participant la Congres va primi în Gara Craiova, un
plic, în care se vor afla: programul, invitațiunile, diverse
informaţiuni, cocarda, etc.
132
D-nii participanţi la Congresul Avocaţilor, sunt rugaţi, a avea
la butonieră, pe lângă insigna de advocat şi cocarda tricoloră.
Orice informaţiuni se pot cere de la membrii biroului de
recepţie, care vor purta o bandă tricoloră la braţul stâng.
Biroul de recepţie este instalat în gara Craiova.
*
Informaţiuni se dau şi la Barou în Palatul Justiţiei, la
biblioteca Decanatului.
*
Cuvântările la Congres şi la Mese vor fi strict în ordinea
înscrierilor.
*
La fotografia Chaland se află albume artistice cu vederi din
Craiova.
*
Recomandăm: Restaurante: Minerva (strada Unirii), Cina
(strada I. C. Brătianu), Christiany (strada Buzeşti), Terasa Florilor şi
Peste lac (ambele Parcul Bibescu).
Bodegi: Vasilică Petrescu, Minerva, Fortunescu (toate pe
strada Unirii).
Confiserii: D-na Apel (Palace Hotel), Georgescu, (strada C.
A. Rosetti), Andronescu, şi Apollo (strada Unirii).
Frizerii: Voiculescu, Cojocaru (strada Unirii).
Băi: Băile Comerciale „Mihai Bravul" (Bulevardul Mihai
Bravul) şi Băile Comunale (Bulevardul Ştirbey) - la acestea, la
bazinul de înnot, prin deosebita amabilitate a d-lui Primar, s-a admis
gratuitatea băilor.
Librării: Socec, Naţionala, Lumina, C. Iliescu, Sanft (toate
pe strada Unirii), Ramuri (strada Bibescu 6).
Fotografi: Chaland, Kraus, Dudinschy (strada Unirii).
Cinematografe: Apollo (Piaţa Unirii), Modern (Str. C. A.
Rosetti), Belle-Vue (str. Jules Michelet).
133
*
La hotele s-a admis un scăzământ de 10% din tariful oficial.
*
D-na Directoare a Şcoalei Normale de fete (str. Amaradia),
ne-a pus la dispoziţie, cu o deosebită amabilitate, numeroase paturi în
sălile instituţiei.
D-nii avocaţi încartiruiţi în această şcoală, vor avea la
dispoziţie taxicouri, pentru transportul unei grupe mari dela Şcoală,
până în Piaţa Prefecturii (vor avea un aviz indicator, cu No. 1).
*
Masa oferită de D-l Primar al Municipiului Craiova, va fi cu
invitaţiuni speciale.
*
Obţinându-se o reducere de 50% pe C. F. R. de la 1-15
Septembrie a. c. pentru participanţii la Congres, d-nii avocaţi trebue
să aibă la dânşii Carnetul de identitate liberat de Decanatul respectiv.
Biletul de tren plătit întreg la ducere, va fi valabil şi pentru
înapoere cu un certificat din partea d-lui Preşedinte al Uniunii.
Certificatul se află în acest plic şi va trebui semnat şi de Preşedintele
Uniunii Avocaţilor, la stăruinţa participantului; ambele se vor viza
pentru înapoere în Gara Craiova.
*
Pentru excursia la Băile Herculane trebuesc să se facă
înscrieri la biroul din gara Craiovei, din Palatul Justiţii din Sala
Şedinţelor şi de la Cercul avocaţilor.

134
IN TIMPUL ORELOR LIBERE SE POT VIZITA:
Bisericile: Sf. Dumitru, Sf. Treime (aci este monumentul
Domnitorului Ştyrbei), Sf. Ilie.
Muzeele: Prietenii Ştiinţei-arheologic şi al Şcoalelor (în Palatul
Prefecturii), Aman (Str. Cogălniceanu).
Liceele: Carol I, Fraţii Buzeşti.
Tipografiile: Scrisul Românesc (B-dul Mihai Bravul), Ramuri (Str.
Bibescu 6).
Bănci: Banca Comerţului şi Banca Olteniei.
Uzina Electrică (Str. Popa Farcaş).
Palatul Administrativ.
Stadionul şi Băile Comunale (Bulevardul Ştyrbei).
Palatul Justiţiei.
Parcul Bibescu: (Terasa Florilor).
Cercul Avocaţilor (Strada Unirii, 47).
Fabrica de Pâine: Traiul.
Moara: Ştefan B. Drugă.

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 25.

25. 1928 septembrie 8. Invitație la ședința solemnă a


Congresului General al avocaților din România ținut la
Craiova

CONGRESUL GENERAL AL ADVOCAŢILOR

DIN ROMÂNIA
DECANATUL BAROULUI DOLJ

135
Stimate Domn,

Sâmbătă 8 Septembrie 1928, ora 11 dimineaţa, după oficierea


Tedeumului la Biserica Sf. Treime, de către P. S. Arhimandritul
Nifon Criveanu, se va ţine şedinţa solemnă a Congresului General al
avocaţilor din România în sala Teatrului Naţional, în prezenţa D-lui
Ministru al Justiţiei, Stelian Popescu şi D-lui Ministru al
Comunicaţiilor, C. Dumitriu.
Vă rugăm să binevoiţi a lua parte la aceste două serbări,
onorându-ne cu prezenţa Dvs.
Primiţi, vă rugăm, asigurarea sentimentelor noastre cele mai
distinse.
Preşedintele Uniunei Advocaţilor din România,
DEM. I. DOBRESCU.
Decanul Baroului Dolj,
Dem. D. Stoenescu

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 26.

26. 1928 septembrie 9. Meniul de la banchetul oferit de Baroul


Dolj participanților la Congresul General al avocaților din
România ținut la Craiova

MENU

PENTRU
BANCHETUL OFERIT
DE
CORPUL AVOCAŢILOR DIN DOLJ
ÎN
ONOAREA TUTUROR PARTICIPANŢILOR
LA
136
CONGRESUL GENERAL AL AVOCAŢILOR
DIN
ROMÂNIA
CRAIOVA 9 SEPTEMBRIE 1928.
CORPUL AVOCAŢILOR DIN DOLJ
CONGRESUL GENERAL AL AVOCAŢILOR DIN ROMÂNIA
CRAIOVA 9 SEPTEMBRIE 1928

MENU
Servit de Restaurantul „CINA" în grădina „Astoria"

APERITIVE

ICRE NEGRE

NISETRU CU SOS DE CAPERE
MAZĂRE SOTTE CU PATTEURI

PUI LA FRIGARE
CARTOFI
VIŢEL
SALATĂ

BRÂNZETURI
ÎNGHEŢATĂ
FRUCTE
CAFEA

VIN, APE MINERALE
CHAMPAGNE MOTT

137
 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 27-28.

27. 1928 decembrie 22. Scrisoarea de adio a avocatului


Nicolae Canano adresată lui Dem. D. Stoenescu, Decanul
Baroului Dolj

NICOLAE CANANO
Advocat
STR. ȘTIRBEY VODĂ, 29.
22 Decembrie 1928

Dragă nene Mitule ,

Ai fost totdeauna extrem de drăguţ cu mine şi m-ai ajutat atunci


când am fost în situaţii neplăcute. Îți mulţumesc pentru tot ce ai făcut
pentru mine şi acum că dispar din această lume, te mai rog pentru
ultima oară să-mi satisfaci dacă poți şi această cerere a mea. N-aşi
vrea să mai cheltuiască părinţii mei cu înmormântarea mea, fiindcă
nici ei n-au o stare financiară înfloritoare, aşa că aş dori să mă
înmormânteze Baroul, în unul din locurile cumpărate la cimitir.
Te rog să iei contact cu părinţii sau rudele mele şi să mă
înmormântaţi cât se poate de simplu şi fără discursuri elogioase ce nu
merit. N-am fost în viaţă decât un suflet sbuciumat ce nu-şi găsea
locul şi care şi-a găsit acum liniştea deplină.
Îți mulţumesc călduros încă odată şi îmi iau rămas bun de la D-
ta, strângându-ţi prieteneşte mâna.

Al D-tale
(ss) N. Canano
avocat Craiova
138
N.B. Te rog transmite tuturor colegilor mei o caldă salutare de
adio.
Pe biroul meu în cutia deschisă din stânga, sunt acte de la
diferiţi clienţi şi biletele de loterie ale baroului. Te rog ia-le toate la
D-ta, iar actele păstrate la barou, să fie restituite clienţilor ce le vor
reclama.

D-sale D-lui Mitu Stoenescu


Decanului Baroului Dolj
În mână.

NICOLAE CANANO
Avocat
Str. Știrbey Vodă 29
Craiova

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 29.

28. 1928. Amintirile Decanului Dem. Stoenescu despre defunctul


avocat N. Canano

În seara de 24 Decembrie 1928 la orele 7 s-a sinucis tânărul


avocat N. Canano. Mobilul nu se ştie precis: se bănuieşte o boală
incurabilă (cu un ochiu nu mai putea vedea); se zice, o pană
financiară (fusese magistrat la Craiova, supleant şi nu acceptase o
mutare la Constanţa şi apoi se înscrisese în baroul Dolj)…
Eu, fiind la „Cercul avocaţilor” am primit prin Prefectul
Poliţiei Raliu Georman, o scrisoare ce mi-a adresat defunctul
personal, cu dispoziţii pentru înmormântarea lui. Este duioasă şi prin
scrisul său sigur, pare că sinuciderea a fost premeditată şi hotărâtă.

139
Bietul copil!
A lăsat scrisori: D-lui N. Boboc, Raliu Georman, mamei sale
şi la alţi prieteni, la toţi câte un rând, de atenţie şi duioşie.
Rândurile către mine m-au făcut să lăcrimez: văd că există
recunoştiinţă!
Nu i-am fost de mare ajutor, în grelele lui clipe şi el nu a uitat
… am unii prieteni, care au uitat serviciile ce le-am făcut, chiar a
doua zi …!!...
Am luat măsuri ca să fie înmormântat de barou la Cimitirul
Ungureni, unde „am cumpărat” pentru avocaţi un loc frumos de
înmormântare.
Şi îi fu dat, bietului Ninon Canano, să-l inaugureze, în zilele
Crăciunului 1928.
Şi ce băiat delicat, drăguţ şi cu atenţie era!
D-zeu să-l ierte!

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 30.

29. 1929 ianuarie 6. Convocarea Adunării generale anuale a


membrilor Cercului Avocaților din Craiova

CERCUL AVOCAŢILOR
DIN CRAIOVA
Craiova, 6 Ianuarie 1929.

No. 2.
Domnule Membru,

Am onoare a vă ruga să bine voiţi a lua parte la adunarea

140
generală anuală a Cercului, care va avea loc Sâmbătă 19 Ianuarie
1929 ora 18, cu următoarea ordine de zi:
1) Darea de seamă despre gestiunea anului expirat şi raportul
Comisiunei de Control.
2) Descărcarea Comitetului de gestiunea sa.
3) Votarea bugetului pe anul 1929.
4) Complectarea Comitetului conform art. 14 din statute.
5) Diferite propuneri.
Conform art. 16 din statut, adunarea generală nu se va
putea ţine, de cât în prezenţa a cel puţin o treime din numărul
membrilor având drept la vot, iar dacă acest număr nu va fi
întrunit, adunarea va avea loc fără altă convocare şi cu orice
număr de membrii prezenţi Sâmbătă 26 Ianuarie 1929 ora 18.
Primiţi vă rog, Domnule Membru, asigurarea distinsei mele
consideraţiuni.

Preşedintele Cercului,
N. M. BOBOC

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 31.

30. 1929 mai 15. Convocarea Adunării generale extraordinare


a avocaților având pe ordinea de zi prezentarea Dării de
seamă a Decanatului pe intervalul 1926-1929, descărcarea
gestiunii Consiliului Baroului și diverse chestiuni de ordin
profesional

DECANATUL BAROULUI DOLJ


ADUNAREA GENERALĂ EXTRAORDINARĂ
a
CORPULUI DE AVOCAŢI

141
CONVOCARE

Decanatul Baroului din Dolj aduce la cunoştinţa tuturor D-


lor avocaţi definitivi şi stagiari, (1907 şi 1923) înscrişi pe tabloul
avocaţilor, pe anul 1929 precum şi d-lor apărători, că în ziua de
Sâmbătă 1 Iunie 1929 ora 5 după prânz
sunt convocaţi în adunare generală extraordinară, în sala de
şedinţă a Tribunalului Dolj, S. I., în conformitate cu art. 58 al legii
avocaţilor, fiind la ordinea zilei :
1. Darea de seamă a Decanatului asupra activităţii pe
intervalul 27 Iunie 1926 - 7 Iulie 1929.
2. Discuţia şi descărcarea gestiunei Consiliului Baroului
Dolj pe acelaşi interval.
3. Diverse chestiuni de ordin profesional.
4. Diverse chestiuni propuse de membrii baroului.
Dacă în această zi nu se va întruni numărul de avocaţi, ca să
se poată lua hotărâri valabile, conform art. 28 din legea avocaţilor
şi art. 70 din regulamentul legii, Adunarea se va ţine fără altă nouă
convocare,

Sâmbătă 8 Iunie 1929 ora 5 după prânz


Se atrage atenţia d-lor avocaţi, că pentru cei care lipsesc, se vor
aplica strict dispoziţiile art. 61 al. 3 şi 4 din legea avocaţilor.

Decanul Baroului Avocaţilor din Dolj


Dem. D. Stoenescu
No. 4
1929, Mai 15

142
 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 32.

31. 1929 iunie 4. Convocarea avocaților în vederea alegerii


Decanului și a celor 12 membri ai Consiliului Baroului Dolj,
precum și pentru alegerea a trei membri ai Baroului Dolj
delegați în Consiliul General al Uniunii Avocaților din
România

DECANATUL BAROULUI DOLJ


ADUNAREA GENERALĂ ELECTIVĂ
a
CORPULUI DE AVOCAŢI

CONVOCARE

Decanatul Baroului din Dolj aduce la cunoştinţa tuturor D-


lor avocaţi definitivi înscrişi pe tabloul avocaţilor, pe anul 1929, că
în ziua de
Duminecă 7 Iulie 1929
începând dela orele 9 dimineaţa şi continuând până la ora 4 după prânz
în sala de şedinţă a Curţii de Apel, Craiova, secţia I, se va face:
1. Alegerea Decanului Baroului Dolj şi a celor 12 membri
ai Consiliului Baroului Dolj, în conformitate cu dispoziţiunile
art. 60 din legea avocaţilor şi art. 73-84 din regulamentul aceleaşi
legi, pentru o durată de trei ani.
2. Alegerea a 3 membri ai Baroului Dolj delegaţi în
Consiliul General al Uniunii Avocaţilor din România, în
conformitate cu dispoziţiile art. 61-63 din legea avocaţilor şi art.
73-84 din regulamentul aceleaşi legi pentru o durată de trei ani.
În caz de balotaj, alegerea se va face

143
Duminecă 14 Iulie 1929
la aceleaşi ore, în aceeaşi sală şi fără altă nouă convocare.
Pot fi aleşi decan şi membrii consilieri numai avocaţii care au
o vechime, în exerciţiul profesiunii de cel puţin 10 ani, conform art.
64 din legea avocaţilor.
Pot fi aleşi ca membrii delegaţi în Consiliul General al
Uniunii Avocaţilor din România, numai avocaţii, care au o vechime,
de cel puţin 15 ani, conform art. 92 din regulamentul legii.
D-nii avocaţi, care doresc să candideze, sunt rugaţi să facă
propunerile, în scris, la Decanat, spre a se putea tipări buletinele,
conform legii.
Se atrage atenţia d-lor avocaţi, că votul este obligator şi
pentru cei care lipsesc, se vor aplica strict dispoziţiile art. 61 din
legea avocaţilor.
Decanul Baroului Avocaţilor din Dolj
Dem. D. Stoenescu
No. 5
1929, Iunie 4
 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 33.

32. 1930 septembrie 15. Demisia Decanului Dem. D. Stoenescu


motivată de atitudinea unor avocați din Baroul Dolj, care se
adresaseră direct Ministerului Justiției în chestiunea
orarului instanțelor judecătorești

DEM D. STOENESCU
DECANUL BAROULUI DOLJ
CRAIOVA

Craiova, 15 Septembrie 1930

144
Stimat Coleg,

Dela 1864 până la 1926 orarul instanţelor judecătoreşti în


Judeţul Dolj a variat între orele 12-6 şi 1-7, după amiază. Acest orar
nu a folosit nici împricinaţilor, nici magistraţilor, nici avocaţilor.
Astfel:
Împricinaţii, în special sătenii, cereau să se schimbe acest
orar pentru dimineaţa, ca să nu piardă două zile, fiindcă după ora 7
seara nu mai aveau mijloace de transport, ca să se ducă în satele lor,
şi pe lângă aceasta făceau şi cheltueli la hanuri, pentru pat şi masă.
Magistraţii, găseau, că nu puteau avea ore libere, pentru
studiul problemelor juridice, redactarea hotărârilor; iar cei însuraţi,
nu puteau fi la masă, împreună cu familia.
Avocaţii, nu puteau să-şi împartă orele, pentru consultaţii,
pentru studiul dosarelor şi noutăţilor juridice, pentru afacerile
particulare, etc.
Pentru aceasta am intervenit la Uniunea Avocaţilor din
Bucureşti, ca să se stăruiească la Ministerul Justiţii spre a se schimba
acest orar.
Comisiunea permanentă a Uniunii Avocaţilor, în şedinţa dela
28 Noembrie 1925 a hotărât, ca să fie consultate toate Decanatele,
asupra chestiunii: care orar ar fi cel mai bun pentru judecarea
proceselor ?
Corpul avocaţilor din judeţul Dolj, a fost convocat în
adunare generală la 5 Decembrie 1925, hotărând „că cel mai bun
orar pentru instanţele din judeţul Dolj, este orarul de dimineaţă",
având ca argumente şi motivele D-lui Andrei Rădulescu, Consilier la
Casaţie şi membru al Academiei Române, aflate în lucrarea sa
„Contribuţiuni pentru o mai bună împărţire a dreptăţii" (ediţia
1920).
Această deciziune am înaintat-o la 7 Decembrie 1925 d-lui

145
Preşedinte al Uniunii Avocaţilor cu adresa No. 754 la care mai
adăogam:
„Socotim că după ce veţi culege părerile tuturor Decanatelor,
să binevoiţi a interveni la Ministerul Justiţiei ca şi D-sa, să facă o
consultare a membrilor tuturor instanţelor judecătoreşti, ca să aibe şi
răspunsul magistraţilor, fiind convinşi că aproape toţi vor fi de
această părere.
Dacă vor fi instanţe judecătoreşti sau decanate, care să nu
admită orarul de dimineaţă, vă rugăm a interveni la Minister în
sensul, ca să binevoească a decide să se hotărască orarul pe Curţile
de Apel, în adunări generale ale magistraţilor, la care să fie invitaţi şi
avocaţii, prin decanatele respective".
Uniunea a consultat decanatele şi mai toate au răspuns, în
sensul vederilor noastre. Baroul din Timişoara, la 6 Decembrie 1925,
în adunare extraordinară, a redactat, pe larg, o decizie completă pe
care ne-a comunicat-o prin adresa No. 626/925.
La 4 Ianuarie 1930 ne-am adresat şi d-lui Prim Preşedinte al
Trib. Dolj cu adresa No. 9 în sensul celor de sus.
D-l Prim Preşedinte al Tribunalului Dolj, din acel timp, D-l
D. Şteflea, înţelegând marele rost al acestei grele probleme, a
convocat adunarea generală a D-lor Magistraţi ai Tribunalului Dolj,
care au hotărât în sensul deciziunei Baroului Dolj din 5 Decembrie
1925, conform regulamentului.
Aceste hotărâri au fost comunicate d-lui Ministru al Justiţiei,
defunctul Gh. Mârzescu, care a răspuns prin telegrama No. 3440/926
din 18 Ianuarie 1926, hotărând:
„Răspund No. 1044, am autorizat ca şedinţele Tribunalului să aibe
loc în timpul dimineţei începând dela orele 9 cel mai târziu şi în condiţiunile
stabilite de art. 1 din regulamentul serviciului interior al Tribunalului. În caz
când nu se vor putea judeca toate procesele sorocite veţi ţine şedinţă şi după
amiază", p. Ministrul Justiţiei (ss) C. G. RĂTESCU.

146
Dela data de 1 Februarie 1926 orarul, de după amiaza al
instanţelor judecătoreşti, la Tribunalul Dolj, s-a schimbat în cel de
dimineaţă.
Şi acest orar timp de 5 ani practicat în judeţul Dolj, a fost
găsit, ca unul din cele mai bune orarii, fiindcă justiţia a fost în mare
câştig, judecându-se zilnic toate procesele, ne mai amânându-se
pentru ore târzii, iar funcţionarii judecătoreşti având şi ei mai multe
ore de repauz şi ore fixate pentru masă. Voind să-1 introducem şi la
Curtea de Apel, Craiova, nu am putut isbuti.

***
La Dolj, după câtva timp de practică, acest orar de dimineaţă,
nu a convenit câtorva avocaţi, mai ales celor cărora nu voiau să se
scoale de dimineaţă, care aveau procese mai numeroase la
judecătorii, unora care nu aveau dreptul de pledare, sau cărora li s-au
înpuţinat procesele. Aceşti câţiva avocaţi, foarte puţini, (Baroul Dolj
are 213 avocaţi) voind să treacă peste decizia unei adunări generale a
Baroului, s-au adresat direct Domnului Ministru al Justiţiei, în cursul
lunei Iulie 1930, fără să ţină seama de Consiliul Baroului şi chiar de
Decanul Corpului, trimeţând petiţia spre rezolvare prin d-nii avocaţi
Horia Tâlpianu şi avocatul senator D-l Nicu Fortunescu.
Aflând de acest demers puţin cam delicat al avocaţilor
semnatari, ne-am adresat telegrafic Domnului Ministru al Justiţiei la
7 Iulie 1930 cu No. 650, în aceşti termeni:
„Mai mulţi avocaţi din Baroul Dolj, v-au prezentat o petiţie de
schimbarea orarului de dimineaţă, la Tribunalul Dolj, fără să se ia
asentimentul adunării noastre generale, al consiliului de disciplină
şi al nostru ca Decan şi nici al adunării generale a magistraţilor.
Intervenim a nu soluţiona cererea, întrucât semnatarii
telegramei nu sunt expresiunea întregului barou, ci au numai
interese personale pentru modificare".

147
Dl. Ministru al Justiţiei Grigorie Iunian, văzând telegrama
noastră, ar fi trebuit să consulte întreg Corpul avocaţilor şi al
magistraţilor din Dolj, într-o asemenea delicată chestiune. Totuşi, D-
sa în contra dispoziţiilor art. 156 din legea de organizare
judecătorească, şi celor din regulamentul serviciului interior al
Tribunalelor, a ţinut seama de sugestiunile celor puţini şi fără să aibe
în vedere marile interese, mai ales ale Justiției şi justiţiabililor, a
schimbat orarul, iarăş ca în trecut, fixându-1 după prânz.
Şi ce este mai curios, de data aceasta ne-a încunoştiinţat prin
adresa No. 65318 din 29 Iulie 1930, astfel:
„Am onoare să vă aduc la cunoştinţă că în urma cererii mai
multor D-ni avocaţi din acelaşi Barou, cererea făcută prin petiţiunea
înregistrată la No. 65.316/930, şi faţă de avizul D-lui Prim
Preşedinte al Tribunalului, prin deciziunea de azi, am încuviinţat
ca, dela 15 Septembrie a.c., şedinţele publice la Tribunalul Dolj să
se ţină în cursul după amiezei, începând de la orele 13.”
Ministru (ss) IUNIAN

Din această adresă se poate vedea că dl. Prim Preşedinte al


Trib. Dolj Dl. N. D. Viişoreanu şi-a dat avizul favorabil. Din
cercetările noastre am constatat că D-sa n-a consultat, nici un
magistrat, n-a convocat nici o adunare a magistraţilor, iar Baroului n-
a făcut nici o întrebare şi avizul pare a nu fi nici înregistrat la
Tribunal.
***
Fiindcă acest gest îl consider foarte grav şi care poate avea
urmări rele pentru viitor deoarece se ţin în seamă părerile celor
puţini, fără să fie consultate organele competinte şi legal constituite,
am protestat la Uniunea Avocaţilor prin adresa No. 694 din 1 August
1930, cerând între altele D-lui Preşedinte al Uniunii Avocaţilor:
„Vă rog să bine voiţi:

148
1. Să intraţi în legătură cu D-l Ministru al Justiţiei arătându-i
enorma greşeală ce a făcut-o mai ales, că dacă consulta majoritatea
avocaţilor şi magistraţilor, constata că nu erau de părerea celor care
au semnat petiţia, cei mai mulţi depe petiţie, fiind avocaţi
neprofesionişti.
2. Să interveniţi la Ministerul Justiţiei ca să introducă la
Departamentul său principiul, ca să nu accepte propuneri de interes
general pentru Justiţie ascultând prietenii săi şi să aibă legătură
numai cu Decanul Baroului".
***

Şi fiindcă avocaţii din Baroul Dolj care au semnat petiţia către


Domnul Ministru al Justiţiei dovedesc, că nu au legături de
solidaritate cu un corp constituit, scăzându-i din prestigiu şi
demnitate, iar unii chiar desconsiderându-şi şi sfidându-şi colegii;
Fiindcă domnul Prim Preşedinte al Trib. Dolj, n-a avut atenţia
cerută ca să consulte nu numai baroul, şi nici colegii săi, dar nici
chiar lucrările anterioare din arhiva Tribunalului său, ceeace
înseamnă că doreşte să rupă legăturile de curtoazie care trebue să
existe între magistraţi şi avocaţi, dovedind prin această dispoziţie şi
că postul său de prim preşedinte fără secţie, este nefolositor
instanţelor din Dolj şi o povară inutilă în bugetul ministerului de
justiţie;
Şi mai ales fiindcă Domnul Ministru al Justiţiei, a cărui
profesiune de toate zilele este avocatura, a acceptat o soluţie propusă
de un domn avocat, care nu face parte cel puţin din Consiliul
Baroului sau dintre cei care aveau căderea de a hotărî, fără să fie
consultat nici Decanul, Consiliul de disciplină şi adunarea generală a
baroului;
Socotesc, de a mea datorie, în interesul viitor al Corpului de
avocaţi, să demisionez din demnitatea de Decan, pe care prin voturile

149
Dvs. unanime mi-aţi încredinţat-o dela 1921, fiind convins că am
făcut totul până acum pentru îndeplinirea datoriei, şi mai ales
străduindu-ne de a menţine neştirbită demnitatea profesiunei noastre
şi autoritatea organelor legale conducătoare ale baroului Dolj.
Vă rog, conform art. 58 al. 1 din legea avocaţilor din 1923, să
binevoiţi a primi această demisiune spre a nu mai exista perpetuitate,
la Decanat, situaţie enervantă pentru unii doritori al acestei demnităţi
şi cauzatoare poate, al acestui incident, gândindu-vă chiar de acum şi
asupra persoanei viitoare pe care s-o alegeţi, fiindcă sper, că noul
Decan, va avea alte noi şi largi principii de înfăptuit, fiind legat, cu
drag de profesiunea noastră minunat de înălţătoare în toate
concepţiile ei de apostolat, când nu se au în vedere interesele pur
personale, spre a vă apăra interesele colective ale D-voastră, bine
determinate.
Primiţi, vă rog, distinsele mele consideraţiuni.

DEM. D. STOENESCU
Decanul Baroului Dolj

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 34-35.

33. 1930 septembrie 22. Convocarea Adunării Generale


Extraordinare a avocaților având pe ordinea de zi
discutarea demisiei Decanului Stoenescu și a atitudinii
avocaților care nu respectă Statutul Sindicatului, dezbaterea
chestiunii schimbării orarului la instanțele judecătorești din
Dolj și altele

DECANATUL BAROULUI DOLJ


ADUNAREA GENERALĂ EXTRAORDINARĂ
a
CORPULUI DE AVOCAŢI
150
CONVOCARE

Decanatul Baroului din Dolj aduce la cunoştinţa tuturor D-lor


avocaţi definitivi şi stagiari, înscrişi pe tabloul avocaţilor, pe anul
1930 precum şi d-lor apărători, că în ziua de

DUMINECĂ 28 SEPTEMBRIE 1930 ORA 9 DIMINEAŢA

sunt convocaţi în adunare generală extraordinară, în sala de


şedinţă a Trib. Dolj, S. I, în conformitate cu art. 58 al legii
avocaţilor, fiind la ordinea zilei:
1. Dimisia D-lui Decan al Baroului Dolj d-1 Dem. D.
Stoenescu, conform art. 58 din legea avocaţilor.
Discuţiuni şi deciziune de admitere sau de respingere.
2. Discuţiuni în privinţa avocaţilor, care nu respectă
statutul sindicatului şi măsurile de luat.
3. Chestiunea schimbării orarului la instanţele
judecătoreşti din Dolj de către d-1 ministru al justiţiei.
Discuţiuni şi hotărârea de luat asupra celui mai bun orar.
4. Diverse chestiuni de ordin profesional.
Dacă în această zi nu se va întruni numărul de avocaţi, ca să
se poată lua hotărâri valabile, conform art. 28 din legea avocaţilor
şi art. 70 din regulamentul legii, Adunarea se va ţine fără altă nouă
convocare

DUMINECĂ 5 OCTOMBRIE 1930 ORA 9 DIMINEAŢA

Se atrage atenţia d-lor avocaţi, că pentru cei care lipsesc, se vor


aplica strict dispoziţiile art. 61 al. 3 şi 4 din legea avocaţilor.

Pro Decanul Baroului Avocaţilor din Dolj

151
Emil C. Sgoanţă
No. 2
1930 Septembrie 22

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 36.

34. 1931 martie 12. Convocarea Adunării Generale


extraordinare a avocaților având pe ordinea de zi
dezbaterea și votarea bugetelor, ratificarea deciziilor
Consiliului Baroului din 31 ianuarie 1931, oportunitatea
cumpărării vilei din Călimănești și a imobilului din Craiova
în care se află Cercul avocaților, construirea unui ascensor
în Palatul Justiției și altele

DECANATUL BAROULUI DOLJ

ADUNAREA GENERALĂ
a
CORPULUI DE AVOCAŢI

CONVOCARE
Decanatul Baroului din Dolj aduce la cunoştinţa tuturor D-lor
avocaţi definitivi şi stagiari, înscrişi pe tabloul avocaţilor, pe anul
1931 precum şi d-lor apărători, că în ziua de

Duminecă 29 Martie 1931 ora 9 dimineaţa

sunt convocaţi în adunare generală extraordinară, în sala de


Şedinţă a Trib. Dolj, S. I, în conformitate cu art. 58 al legii
avocaţilor, fiind la ordinea zilei:

152
1. Desbaterea şi votarea bugetului baroului, al casei de pen-
siuni şi ajutoare şi al casei de construcţiuni, pe anul 1931.
2. Ratificarea deciziilor consiliului baroului Dolj din 31
Ianuarie 1931, în acest sens:
a) Toate ajutoarele lunare acordate până azi prin decizii, se
anulează pe ziua de 1 Februarie 1931.
b) Nu vor mai putea beneficia de pensiuni, decât, numai d-
nii avocaţi şi apărători, care nu mai profesează şi au cerut
ştergerea de pe tabloul profesioniştilor.
Vârsta cerută pentru a putea fi pensionar se fixează la 60 de
ani şi o exercitare efectivă de profesiune de treizeci ani.
c) Cererile de pensii se vor preda Decanatului până la
finele lunei Decembrie al anului în curs, iar cererile se vor hotărî
în luna Ianuarie al bugetului următor.
3) Discuţiuni şi deciziuni privitoare la construirea unui
ascensor în Palatul Justiţiei.
4) Discuţiuni şi hotărâri pentru cumpărarea vilei din
Călimăneşti a moştenitorilor defunctului C. R. Geblescu.
5) Discuţiuni şi hotărâri pentru cumpărarea imobilului din
Craiova, în care se află azi Cercul Avocaţilor.
6) Diverse chestiuni de ordin profesional.
Dacă în această zi nu se va întruni numărul de avocaţi, ca să se
poată lua hotărâri valabile, conform art. 28 din legea avocaţilor şi
art. 70 din regulamentul legii, Adunarea se va ţine fără altă nouă
convocare:
Duminecă 5 Aprilie 1931 ora 9 dimineaţa
Se atrage atenţia d-lor avocaţi, că pentru cei care lipsesc, se vor
aplica strict dispoziţiile art. 61 al. 3 şi 4 din legea avocaţilor.

Decanul Baroului Avocaţilor din Dolj


Dem. D. Stoenescu

153
No. 3
1931, Martie 12

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 37.

35. 1932 ianuarie 8. Convocarea Adunării generale anuale a


membrilor Cercului Avocaților din Craiova având pe
ordinea de zi darea de seamă despre gestiunea anului trecut
și raportul Comisiei de control, descărcarea comitetului de
gestiunea sa, votarea bugetului pe anul 1932 și reînnoirea
comitetului

CERCUL AVOCAŢILOR

DIN CRAIOVA
Craiova, 8 Ianuarie 1932.

Domnule Membru,

Am onoare a vă ruga să binevoiţi a lua parte la adunarea


generală anuală a Cercului, care va avea loc Duminecă 24 Ianuarie
1932 ora 18, cu următoarea ordine de zi:
1)Darea de seamă despre gestiunea anului expirat şi raportul
Comisiunei de control.
2) Descărcarea comitetului de gestiunea sa.
3) Votarea budgetului pe anul 1932.
4) Reînoirea comitetului.
Conform art. 16 din statut, adunarea generală nu se va putea
ţine, decât în prezența a cel puţin o treime din numărul membrilor
având drept la vot, iar dacă acest număr nu va fi întrunit, adunarea
va avea loc fără altă convocare şi cu orice număr de membrii pre-
zenţi, Duminecă 31 Ianuarie 1932, ora 18.
154
Primiţi vă rog, Domnule Membru, asigurarea distinsei mele
consideraţiuni.
Preşedintele Cercului, N. M. BOBOC.

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 38.

36. 1932 februarie 4. Convocarea Adunării generale


deliberative a avocaților având pe ordinea de zi dezbaterea
și votarea bugetelor, oportunitatea cumpărării vilei din
Carmen Sylva, discutarea propunerii av. Presbiterianu,
dispoziții privind modificarea Regulamentului Casei de
Pensii și Ajutoare, modificarea statutelor Sindicatului
actelor de notariat și altele

DECANATUL BAROULUI DOLJ


ADUNAREA GENERALĂ DELIBERATIVĂ
A
CORPULUI DE AVOCAŢI

CONVOCARE

Decanatul Baroului din Dolj aduce la cunoştiinţa tuturor D-lor


avocaţi definitivi, avocaţi stagiari 1907, stagiari şi apărători,
înscrişi pe tabloul avocaţilor, pe anul 1932, că în ziua de

Duminecă 14 Februarie 1932 ora 4 (16) după prânz


sunt convocaţi în adunare generală deliberativă ordinară, în sala de
Şedinţă a Trib. Dolj, S. I., în conformitate cu art. 166 al legii
avocaţilor, fiind la ordinea zilei:
1. Desbaterea şi votarea bugetului baroului, al casei de
pensiuni şi ajutoare şi al casei de construcţiuni, pe anul 1932.
2. Discuţiune şi hotărâre în privinţa cumpărării Vilei din

155
comuna Carmen Sylva (Tuzla) proprietatea D-nei şi D-lui Jean
Sobel.
3. Discuţiune şi hotărâre privitoare la propunerea D-lui
avocat Dem. I. Presbiterianu pentru sindicalizarea avocaţilor şi
la procesele penale.
4. Dispoziţii privitoare la modificarea regulamentului
Casei de pensiuni şi ajutoare al baroului Dolj, faţă de noua lege a
avocaţilor şi la ratificarea:
a) A deciziei No. 46 din 20 Ianuarie 1932 prin care consiliul
baroului Dolj a dispus modificarea art. 16 din regulamentul
casei de pensiuni, astfel:
„Art. 16. În bugetul anual, al casei de pensii şi de ajutor,
consiliul baroului va prevede un capitol special al burselor, ce se
vor putea acorda copiilor de avocaţi, pentru studii şcolare, în
curent cu examenile şi care nu au mijloace.
Bursele se vor fixa în luna Decembrie, a fiecărui an, pentru
anul următor, fixând şi quantumul de plată".
b) A deciziei No. 43 din 20 Ianuarie 1932 prin care
consiliul baroului Dolj a dispus modificarea art. 12 din
regulamentul casei de pensiuni, a frazei a doua, astfel:
„Art. 12. Decanul este autorizat a mandata de îndată un
ajutor de lei 20000 (două zeci mii)"...
5. Discuţii privitoare la modificarea Statutelor Sindicatului
actelor de notariat faţă de noua lege a avocaţilor şi noile
necesităţi create dela ultima modificare.
6. Diverse chestiuni de ordin profesional.
Dacă în această zi nu se va întruni numărul de avocaţi, ca să
se poată lua hotărâri valabile, conform art. 167 şi 168 din legea
avocaţilor, adunarea se va ţine fără altă nouă convocare:
Duminecă 21 Februarie 1932 ora 4 (16) după prânz
Se atrage atenţia D-lor avocaţi, că pentru cei care lipsesc, se

156
vor aplica strict dispozițiile art. 190 din noua lege a avocaţilor.
Decanul Baroului Avocaţilor din Dolj
Dem. D. Stoenescu
No. 4
1932 Februarie 4

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 39.

37. 1932 februarie 8. Adresa lui G. Dem. Miulescu către


avocați prin care arată dezavantajele cumpărării de către
Baroul Dolj a vilei din Carmen Sylva (Constanța),
proprietatea lui Jean Sobel
Craiova, 8 Februarie 1932.

Stimate Coleg,

Baroul Advocaţilor din Dolj, a fost convocat în adunare


generală ordinară, conform legei advocaţilor, pentru ziua de 14
Februarie a.c., având la ordinea zilei, de discutat şi hotărât, între
alte chestiuni de ordin profesional şi chestiunea cumpărărei Vilei
din comuna Carmen Sylva (Constanţa) proprietatea D-nei şi D-
lui Jean Sobel.
În privinţa oportunităţei şi necesităței cumpărărei acestei vile
de către Baroul Dolj, părerile membrilor din Consiliul Baroului, au
fost împărţite. O parte din membrii Consiliului, au fost pentru
cumpărare şi atunci s-a dispus ca această chestiune să fie supusă
discuţiunei Adunărei generale a Corpului. În ce mă priveşte, am fost
de la început contra acestei idei de a se cumpăra vila soţilor Sobel,
ca nefiind în avantajiul Corpului, iar Baroul neavând fondurile
necesare pentru a face o asemenea cumpărare.

157
Sunt dator a vă aduce şi D-voastră la cunoştiinţă, de ce m-am
opus la această cumpărare, mai cu seamă acum când chestiunea este
supusă discuţiunei şi hotărârei adunărei generale şi fiecare din D-
voastră, trebue să-şi dea bine seama, de ce astăzi, nu trebue să consfin-
ţim prin votul nostru sau prin desinteresarea noastră, un asemenea act,
ale cărui consecinţe ar fi foarte păgubitoare pentru Corp.
În primul rând, cumpărarea acestei vile la Constanţa, nu este
necesară Baroului sau membrilor săi. Chiar dacă o parte din
membrii Baroului, ar avea necesitate de băi la mare, numărul lor
este prea neînsemnat ca să justifice cumpărarea acestei vile, cu un
preţ de 5.000.000 lei. Şi chiar dacă s-ar pune chestiunea închirierei
şi exploatărei acestei vile şi la particulari,- cred că, Baroul Dolj are
în aceste timpuri, altceva mai bun şi mai folositor de făcut pentru
membrii săi, - cu această sumă de 5.000.000 lei, - decât să cumpere
vila soţilor Sobel, spre a o comercializa.
Este drept, că am cumpărat vila „Geblescu" de la Călimăneşti
şi sunt şi eu dintre aceia care am aprobat această cumpărare. Însă,
dacă am aprobat cumpărarea acelei vile, crezând că va fi suficient
1.500.000 lei, - acum când această vilă cu transformări şi mobilier,
costă mai mult de 2.500.000 lei, - nu ne mai este permis să aprobăm
cu aceeaşi uşurinţă cumpărarea şi vilei soţilor Sobel de la
Constanţa, cu un preţ mai mult de cât îndoit ca al aceleia de la
Călimăneşti.
Şi ce să facem cu această vilă ?
Să o exploatăm în regie, - cum va da Dumnezeu! ?-, sau s-o
arendăm, în cine ştie ce condiţiuni!
Dacă afacerea aceasta, ar fi rentabilă şi prosperă pentru
proprietarii ei, desigur că ei n-ar căuta s-o vândă, şi încă cui?
Baroului Dolj, - când ar putea s-o dea altor persoane care sunt mai
mult chemate să cumpere şi să exploateze asemenea imobile
balneare, decât un Barou de Advocaţi.

158
În al doilea rând, cumpărarea acestei vile nu este nici oportun a
se face ? Oare pentru acest scop am strâns noi, fondul Casei de
Pensiuni al Baroului Dolj, menit a forma un fond neatacabil, al
cărui venit să servească pensiunilor de retragere ale colegilor
bătrâni şi ajutoare de dat profesioniştilor, ce le vor merita în diferite
împrejurări ? Sau, ca să dăm această însemnată sumă D-nei şi D-lui
Sobel, fie pentru cumpărarea acestei vile, sau pentru salvarea D-lor
dintr-o afacere încurcată ori compromisă în care se găsesc?!
Cred că o asemenea ideie greşită la aceia care stăruesc în
înfăptuirea ei, nu va fi împărtăşită de întreaga Adunare a Baroului
Dolj şi ea va fi respinsă, atât pentru motivele arătate mai sus, cât şi
pentru consideraţiunea că fondul Casei de Pensiuni, din care se
vroeşte a se lua această sumă, - căci altul nu este, - nu poate fi
aproape epuizat, numai pentru a se veni în ajutorul soţilor Sobel, de
a li se cumpăra această vilă.
Cum acest fond, va fi greu să se mai mărească de acum
înainte, dată fiind criza economică ce străbate întreaga noastră viaţă
şi implicit şi profesia noastră, este neapărată nevoe ca să păstrăm
aceste sume ce le avem disponibile în efecte şi numerar, ca fond
inatacabil, aşa cum spune şi regulamentul Casei de pensiuni, -
pentru vremurile din ce în ce mai grele ale profesiunei de avocat.
Să nu ne hazardăm în cumpărări de vile la Marea Neagră! Să
păstrăm cu seriozitate şi bună chiverniseală, aceste economii, ce ne
vor folosi foarte mult în viitor. Să nu risipim, căci numai este timp de
risipit!!
Ca unul ce am fost totdeauna preocupat numai de interesele
superioare ale Baroului, aşa şi acum îmi fac datoria de a atrage
atenţia tuturor colegilor din Barou, asupra acestei importante chestiuni
şi îi rog să reflecteze cât se poate de serios asupra necesităţii
cumpărărei acestei vile, unindu-se cu părerea mea pe care mi-am
exprimat-o în Consiliu, de a nu se cumpăra această vilă.

159
Primiţi Stimate Coleg, salutările mele deosebite.

G. Dem. Miulescu
Consilier al Baroului Dolj

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 40.

38. 1932 iunie 19. Inaugurarea Vilei Themis, proprietatea


Baroului Dolj

O ÎNĂLŢĂTOARE OPERĂ SOCIALĂ A BAROULUI DOLJ


INAUGURAREA VILLEI THEMIS

Călimăneşti - Vâlcea
Proprietatea Baroului DOLJIU

Baroul Dolj, cunoscut prin iniţiative frumoase toate bazate pe


principii înalte de morală socială, în cursul acestui an a înfăptuit, încă
o nouă operă.
În staţiunea balneară şi climaterică de la Călimăneşti jud.
Vâlcea a înfiinţat un cămin de odihnă şi de recreaţie, în special
pentru avocaţii Doljeni; ceea ce ar fi de dorit să se înfăptuiască prin
toate staţiunile balneare şi climaterice din ţară. Căminul poartă,
numele Zeiţei Justiţiei „Themis”.
Inaugurarea villei „Themis” s-a făcut în ziua de 19 Iunie a.c.,
luând parte avocaţi din Dolj şi Vâlcea şi magistraţii din Dolj:
Decanul Baroului R. Vâlcea, Dl. Epure .
Avocaţii din R.Vâlcea, D-nii Procopiu, Tănăsescu-Govora cu
sora, Victor Parhon, Paul Angelescu, Iordache
Decanul Baroului Dolj, Dem. D. Stoenescu,
160
Avocaţi din Baroul Dolj, P. Măinescu cu soţia, Barbu
Ionescu cu soţia, Teodor Măldărescu cu fetele, D.Bulat, Picu
Petrescu, C. Dianu, Puiu Dumitriu, Lozan, I. Gârboviceanu, C.Negri,
Ion Iliescu, N. Perişoreanu,I . Paulian, N. M. Boboc, T. Ionescu.
Magistraţi: D. Şteflea cu D-na, Consilier Curte de Apel
Craiova, E. Radian prim preşedinte Trib. Dolj, Neaţu ajutor de
judecător.
D-nii Otto Hesselman Craiova , arhitectul care a
transformat villa; Rovelli & Stănescu, antreprenorii lucrărei din R.
Vâlcea, Miertoiu cu D-na, care a făcut mobilierul artistic al vilei.
Preotul Bălăşel, care a făcut slujba religioasă.
Gheorghiu bibliotecarul Baroului Dolj, M. Bugă
administratorul villei, N. Ciocârdia reprezentantul ziarului
„Universul”.
Slujba religioasă a Sfinţirei Vilei a fost oficiată de preotul
staţiunei Călimăneşti, preotul Bălăşel .
După aceasta baroul Dolj a oferit o masă acelora care au asistat.
La sfârşitul mesei dl. Dem. D. Stoenescu a toastat pentru
M.S. Regele Carol al II-lea, sub Domnia căruia se înfăptuieşte
această nouă operă de solidaritate colegială între avocaţi şi magistraţi
şi trimite această telegramă :
„M.S. Regelui Carol II Bucureşti.
Avocaţii baroului Dolj inaugurând azi în Călimăneşti Vâlcea
un cămin de odihnă şi recreaţie pentru advocaţi şi magistraţi, primul lor
gând îl au pentru Regele Ţării sub a cărui domnie s-a înfăptuit această
operă. Uniţi toţi într-un cuget, punându-şi tot sufletul pentru cauza
dreptăţii şi supuşi Majestăţei Voastre, Vă urează Domnie Glorioasă.
Decanul Baroului ss. Dem. Stoenescu".
Apoi d-sa face o expunere asupra activităţii sale şi a Consiliului
baroului de la 1921, până azi, subliniind progresul recunoscut de toate
barourile, în următoarele opere:... *

161
Apoi aduce mulţumiri acelora care l-au secondat, în munca
intensă depusă şi desfăşurată spre folosul tuturor membrilor Ba-
roului. D-sa a făcut apel la solidaritate şi pentru viitor, cerând ca
operile bune ale baroului Dolj să fie imitate şi de celelalte barouri.
Între altele d-sa a accentuat, că avocaţii nu trebue să se lase
robiţi de politică, fiindcă aceasta este în detrimentul profesiei de
avocat şi ar fi bine pentru viitor, deoarece numărul avocaţilor
sporeşte, anual în mod enorm, să se facă mai multă avocatură şi mai
puţină politică.
Dl. Epure N., Decanul Baroului Vâlcea aduce elogii
baroului Dolj, pentru operile care le înfăptuieşte an de an şi pentru
solidaritatea dintre membrii săi. Laudă opera înfăptuită şi îşi arată
mândria că prima operă de acest fel, se face în Oltenia şi în jud.
Vâlcea. A făcut urări pentru dl. Decan al baroului Dolj şi pentru
membrii acelui barou şi cerând, ca Uniunea avocaţilor să-1 dea ca
exemplu, pentru celelalte barouri ca să se înfăptuiască mai multe
opere în acest fel.
Au mai vorbit D-nii avocaţi Tănăsescu - Govora, şi
Procopiu – R. Vâlcea, arătând rostul cel mare al acestei opere
sociale, D. Bulat (Craiova) arătând munca ce o depune Decanul
Baroului Dolj pentru colectivitate, sacrificându-şi suflet şi timp, N.
Boboc (Craiova), Gârboviceanu (Craiova) pentru dl. Dem. D.
Stoenescu, T. Petrescu (Craiova) pentru arhitectul Otto Heselman,
Stănescu & Rovelli care au refăcut şi construit vila şi pentru d-nii
Miertoiu & Goga care au făcut minunatul mobilier.
Dl. D.Şteflea, consilier la Curtea de Apel Craiova, felicită
baroul Dolj pentru această nouă operă înfăptuită şi arată modul cum
Decanul Doljului Dem. D. Stoenescu a căutat să realizeze legături
între avocaţi şi magistraţi, 1a care a contribuit şi D-sa, şi dă ca
exemplu, acum, acest cămin, care în regulamentul său, prevede
tratament egal între magistraţi şi avocaţi.

162
Dl. Prim Preşedinte al Trib. Dolj Radian E. aduce omagiul
magistraţilor Tribunalului Dolj pentru această operă de un aşa
minunat fond sufletesc şi arată că şi d-sa va contribui să cimenteze
mai departe legăturile între magistraţi şi avocaţi.
S-au primit următoarele telegrame, de la dl. Ministru al Jus-
tiţiei, V. Potârcă:
„Iubite Domnule Decan ,
Am fost adânc mişcat de atenţia dvs. delicată de a mă fi
invitat în numele baroului de Dolj să iau parte la inaugurarea vilei
din Călimăneşti.
Regretând mult că împrejurări independente de mine, mă
împiedică de a fi alături de Dvs. şi de ceilalţi colegi de barou vă pot
asigura de bucuria pe care o încerc, constatând odată mai mult că
baroul Dolj în frunte cu dvs. înscrie încă una din paginile frumoase
ale activităţii sale în lupta fără preget ce duce pentru înfăptuirea
operilor de ajutorarea avocaţilor .
Mă mândresc că am făcut, fac şi voi face parte din baroul
de Dolj şi ţin să vă asigur de toată solicitudinea şi de cele mai
afectuoase sentimente ce vă port. ss. Virgil Potârcă”.
De la Dl. Preşedinte al Uniunei Avocaţilor C. L. Naumescu:
„Regretăm din suflet că nici eu, nici alt coleg din Comisiunea
permanentă nu putem participa la frumoasa sărbătoare de Duminică.
Rugăm primiţi cele mai călduroase felicitări pentru noua înfăptuire în
folosul corpului, urându-vă să conduceţi împreună cu colaboratorii
dvs. încă mulţi ani destinele Baroului Dolj spre progresul şi înălţarea
lui. Preşedintele Uniunii avocaţilor ss. Naumescu”.
De la dl. Decan al Baroului Olt I. Florescu:
„Baroul de Olt vă felicită călduros pentru exemplara şi
frumoasa dvs. achiziţiune şi regretând că n-am putut asista la
inaugurare vă urează la toţi să o stăpâniţi sănătoşi şi cu voe bună.
Decan ss. I .Florescu ".

163
Iar de la Casa Regală, următoarea telegramă :
„Regele mă autoriză să vă aduc înaltele Sale mulţumiri pentru
omagiile exprimate de dvs. din partea avocaţilor baroului Dolj cu
prilejiul inaugurărei în Călimăneşti a căminului de odihnă pentru
avocaţi şi Magistraţi - Secretar particular al M.S. Regelui ss. C.
Dimitrescu”.
Villa Themis este situată la punctele drumului între
Călimăneşti şi Căciulata, într-o poziţie pitorească, 1a poalele
munţilor împăduriţi, care pornesc chiar din spatele vilei.
Va putea găzdui în 20 de camere, de la 1 Iunie până la 1
Octombrie ale fiecărui an, avocaţi şi magistraţi din Dolj, Oltenia şi
din întreaga ţară, pe preţuri foarte moderate şi cu o administraţie
specială, conform unui regulament.

* Loc alb în text.

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 41-42.

39. 1932 iunie 26. Convocarea Adunării generale deliberative


având pe ordinea de zi gestiunea Consiliului Baroului pe
intervalul 1929-1932, votarea noului Regulament al Casei
de Ajutor, propuneri privind Congresul Avocaților de la
Cluj, măsurile de luat în privința avocaților care nu respectă
statutul Sindicatului, secretarii de avocați și avocații
patroni, samsarii, timbrele de pledoarie și altele

DECANATUL BAROULUI DOLJ


ADUNAREA GENERALĂ DELIBERATIVĂ ORDINARĂ
A
CORPULUI DE AVOCAŢI

164
CONVOCARE

Decanatul Baroului din Dolj aduce la cunoştiinţa tuturor D-lor


avocaţi definitivi, avocaţi stagiari 1907, stagiari şi apărători,
înscrişi pe tabloul avocaţilor, pe anul 1932, că în ziua de
Sâmbătă 9 Iulie 1932 ora 5 (17) după prânz
sunt convocaţi în adunare generală deliberativă ordinară, în sala de
Şedinţă a Trib. Dolj, S. I., în conformitate cu art. 166 al legii
avocaţilor, fiind la ordinea zilei:
1. Discuţia şi descărcarea gestiunei Consiliului baroului
Dolj, pe interval dela 7 Iulie 1929 până la 14 Iulie 1932.
2. Discuţii şi votarea noului regulament al casei de ajutor
al baroului Dolj, conform noui legi a avocaţilor.
3. Propuneri privitoare la Congresul avocaţilor dela
Cluj,de la 7-8 Septembrie 1932.
4. Discuţiuni în privinţa avocaţilor, care nu respectă
Statutul Sindicatului şi măsurile de luat.
5. Secretarii de avocaţi şi avocaţii patroni.
6. Samsarii.
7. Timbrele de pledoarie.
8. Diverse chestiuni de ordin profesional.
9. Diverse chestiuni propuse de membrii baroului.
Dacă în această zi nu se va întruni numărul de avocaţi, ca să
se poată lua hotărâri valabile, conform art. 167 şi 168 din legea
avocaţilor, adunarea se va ţine fără altă nouă convocare:

Sâmbătă 16 Iulie 1932 ora 5 (17) după prânz

165
Se atrage atenţia D-lor avocaţi, că pentru cei care lipsesc, se
vor aplica strict dispozițiile art. 190 din noua lege a avocaţilor.

Decanul Baroului Avocaților din Dolj


Dem. D. Stoenescu
No. 5
1932, Iunie 26

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 43.

40. 1932 august 5. Convocarea avocaților în vederea alegerii


Decanului, membrilor Consiliului Baroului și a trei membri
delegați în Consiliul General al Uniunii Avocaților din
România

DECANATUL BAROULUI DOLJ

ADUNAREA GENERALĂ ELECTIVĂ A


CORPULUI DE AVOCAŢI

CONVOCARE

Decanatul Baroului din Dolj aduce la cunoştiinţa D-lor avocaţi


înscrişi pe tabloul avocaţilor, din anul 1925 inclusiv, că în ziua de

Duminecă 18 Septembrie 1932


începând dela orele 9 dimineaţa, până la ora 16, în sala de şedinţă a
Curţii de Apel, Craiova secţia I, se va face:
1. Alegerea Decanului Baroului Dolj şi a celor 12 membrii
ai consiliului baroului Dolj, în conformitate cu dispoziţiile art.
171 şi următori din noua lege a avocaţilor, pentru o durată de 3
ani.
166
2. Alegerea a trei membrii ai baroului Dolj delegaţi în
consiliul general al Uniunii Avocaţilor din România.
Vor vota la această alegere personal numai avocaţii care au
fost înscrişi până în anul 1925 inclusiv, conform deciziei No. 2 din
11 Februarie 1932 a subsemnatului, dată conform art. 185 al legii
avocaţilor, rămasă definitivă.
În caz de balotaj, alegerea se va face
Duminecă 25 Septembrie 1932
la aceleaşi ore, în aceeaşi sală şi fără altă convocare.
Pot fi aleşi Decan şi membrii consiliului numai avocaţii care au
o vechime, în exerciţiul profesiunei de cel puţin 10 ani, de avocat
definitiv conform art. 186 din legea avocaţilor.
Pot fi aleşi, ca membrii delegaţi în consiliul general al Uniunii
Avocaţilor din România, numai avocaţii care au o vechime, de cel
puţin 15 ani.
D-nii avocaţi care vor să candideze, sunt rugaţi, să facă
propunere în scris, la Decanat, depunând şi o taxă de lei 200, fixată
de consiliul baroului Dolj, pentru tipăritul buletinelor, achitându-se
cu cel puţin cinci zile înainte la Secretariatul baroului.
Votul fiind obligator lipsa dela adunarea electivă, fără o
justificare legală, este supusă sancţiunilor prevăzute de art. 180 din
lege.
Decanul Baroului Avocaţilor din Dolj,
Dem. D. Stoenescu
No. 6
1932, August 5

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 44.

167
41. 1933 ianuarie 17. Convocarea Adunării generale
deliberative a avocaților având pe ordinea de zi dezbaterea
și votarea bugetului baroului, al Casei de Pensii și Ajutor și
al Casei de Construcții pe anul 1933 și diverse chestiuni de
ordin profesional

DECANATUL BAROULUI DOLJ

ADUNAREA GENERALĂ DELIBERATIVĂ


A CORPULUI DE ADVOCAŢI

CONVOCARE
Decanatul Baroului Dolj, aduce la cunoştinţa tuturor D-lor
advocaţi definitivi, advocaţi stagiari 1907, stagiari şi apărători, înscrişi
pe tabloul advocaţilor şi apărătorilor pe anul 1933, că în ziua de:

Sâmbătă 4 Februarie 1933, ora 4 (16) p. m.


sunt convocaţi în adunare generală deliberativă ordinară, în sala de
şedinţă a Trib. Dolj S. I, în conformitate cu art. 166 al legei
advocaţilor, fiind la ordinea zilei:
1) Desbaterea şi votarea bugetului baroului,al Casei de
pensiuni şi ajutor şi al Casei de Construcţiuni pe anul 1933.
2) Chestii de ordin general în legătură cu bugetul Baroului.
3) Diverse chestiuni de ordin profesional:
a) Sindicatul actelor de notariat.
b) Secretarii de advocaţi, neautorizaţi.
c) Intermediarii de procese.
Dacă în această zi nu se va întruni numărul de advocaţi, ca
să se poată lua hotărâri valabile, conf. art. 167 şi 168 din legea
advocaţilor, adunarea se va ţine fără altă nouă convocare:

Sâmbătă 11 Februarie 1933, ora 4 (16) p. m.

168
Se atrage atenţia D-lor advocaţi, că pentru cei care lipsesc, se
vor aplica strict disp. art. 190 din noua lege a advocaţilor.
Vice Decanul Baroului Dolj
Emil Sgoanţă
No. 1
1933 Ianuarie 17.
 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 45.

42. 1933 martie 13. Raportul Comisiei de Verificare numită de


Adunarea generală a Baroului Dolj la 4 februarie 1933

Raportul
Comisiunii de Verificare
numită de
Adunarea Generală a Baroului Dolj
la 4 Februarie 1933

Subsemnaţii membrii ai Comisiunei de verificare ai gestiunei


Baroului pentru anii 1930, 1931 şi 1932, aleşi de Adunarea generală
din 4 Fevruarie 1933, ne-am început lucrările în ziua de 6 Fevruarie
1933. Pe baza cercetărilor făcute individual sau colectiv asupra
registrelor, dosarelor şi actelor ce ne-au fost puse la dispoziţie; a
informaţiunilor şi lămuririlor ce ni s-au dat de d-nii casieri şi
funcţionari ai Baroului, lucrări care au durat până la 1 Martie, am
alcătuit şi redactat prezentul raport.
Acest raport se împarte în trei capitole:
I. - Observaţiuni cu privire la proectul de buget pentru anul
1933, prezentat adunărei generale din 4 Fevruarie 1933;
II. - Observaţiuni cu privire la averea Baroului;
III. - Observaţiuni cu privire la gestiunea anilor 1930, 1931, şi
1932, în special în direcţiunea întrebuinţărei veniturilor faţă
de prevederile statutelor şi bugetelor.
169
CAPITOLUL I
Observaţiuni cu privire la proectul de buget

Proectul de buget pentru 1933, întocmit de Decanat, aprobat de


Consiliul Baroului în şedinţa din 9 Ianuarie 1933, tipărit şi prezentat
adunărei generale din 4 Fevruarie 1933, nu corespunde realităţei, în
punctele următoare, şi din motivele ce se arată mai jos:
1. - La activul Casei de pensiuni şi ajutor, figurează la Cap. 5,
imobile sub No. 4, următoarele: „Fond de pensii imobilul din
Craiova str. Gh. Chiţu (fostă proprietatea D-lui avocat Dem. D.
Stoenescu) compus din teren, construcţii, mobilier, opere de artă,
biblioteci, etc. în valoare de lei 350.000.
Deoarece marea majoritate a avocaţilor n-au nici o cunoştiinţă
despre această chestiune sau au numai vagi cunoştinţe din auzite,
vom expune aci cele constatate în această chestiune:
La 9 Decembrie 1932 s-au autentificat două acte:
a) Sub No. 3986|932, s-a autentificat un act de donaţiune prin
care d-1 Dem. Stoenescu, decanul Baroului, donează Baroului Dolj,
reprezentat prin d-1 Vice Decan Em. Sgoanţă, în baza autorizaţiei
Consiliului Baroului, tablourile sale, obiectele de artă, biblioteca,
mobilierul necesar bibliotecei şi biuroul de avocatură aflate în casa
din str. Gh. Chiţu No. 6, în scopul de a servi pentru un muzeu al
Baroului şi pentru complectarea bibliotecei Baroului. Baroul se va
folosi de această donaţiune fie de acuma, fie atunci când va organiza
muzeul Baroului.
b) Un act de vânzare aut. la No. 3987 | 932, transcris la No.
11664 | 932, prin care d-1 Decan Stoenescu vinde Baroului Dolj,
reprezentat la fel, imobilul din Craiova str. Gh. Chiţu No. 6, cu
rezerva dreptului de a locui atât dânsul cât şi mama d-sale, cât timp
vor fi în viaţă, parterul imobilului. Preţul este de 300.000 lei plătibili
astfel: Baroul cumpărător va achita cele 2 sarcini ipotecare adică

170
ipoteca către Creditul Urban din Bucureşti înscrisă sub No. 263|914,
şi ipoteca către D-na Teodora St. Pleşea, înscrisă sub No. 452|923,
sarcini care însumează capital şi dobânzi circa 250.000 lei. - Restul
de 50.000 s-a numărat vânzătorului la facerea actului.
Aceste două acte au fost încheiate pe baza ofertei făcută
Baroului, de d-1 Decan Dem. Stoenescu, ofertă care a fost aprobată
de Consiliul Baroului Dolj, în şedinţa din 8 Decembrie 1932.
În dosarul Decanatului privitor la această vânzare există concepta
unei scrisori adresată de Decanat D-lui Dem. Stoenescu, purtând No.
150 din Ianuarie 1933, prin care se confirmă d-lui Stoenescu, că în
realitate nu i s-a numărat suma de lei 50.000 aşa cum prevede actul
de vânzare, şi că această sumă i se va plăti când va cere D-sa şi după
ce se va cunoaşte exact quantumul sarcinilor ipotecare ce trebuesc,
conform actului, achitate de Barou.
Concluzia care se trage din cele de mai sus, cu privire la articolul
bugetar, este următoarea :
Nu se putea trece imobilul la activ, fără nici o altă specificaţie
la Pasiv, decât dacă imobilul cumpărat ar fi fost achitat. Ori, din act
rezultă că Baroul a contractat pentru acest imobil, datoria de a plăti
cele 2 ipoteci în valoare de circa 250.000 lei, iar în concepta
scrisoarei rezultă că Baroul este obligat a plăti restul de 50.000 lei D-
lui Dem. Stoenescu. Aceşti 300.000 lei sunt o datorie a Baroului
pentru imobil, sunt chiar o sarcină reală asupra imobilului, astfel
încât la pasiv trebue să se treacă această datorie de 300.000 lei.
Proectul de buget ar trebui deci modificat în felul următor :
la Pasiv:
Capital Lei 14.622.235. în loc de Lei 14.922.235
Împrumut la Banca Naţională pt. Villă „Themis" „ 1.250.000,
Datorii de plătit pt. Imobilul str.Gh.Chiţu 6
300.000.
Total „ 16.172.285.

171
Votarea bugetului cu aceste articole bugetare conţine aprobarea
implicită din partea adunărei generale a celor două acte: vânzarea şi
donaţiunea. Credem deci necesar ca adunarea să cunoască situaţiunea
imobilului şi valoarea actelor.
Imobilul cumpărat este scos în vânzare de Societatea de Credit
Industrial din Bucureşti (Dos. No. 8354 | 931 Trib. Dolj S. III), pe
baza scrisoarei de garanţie din 5 Iulie 1927, prin care dl. Dem.
Stoenescu împreună cu alţii a garantat plata împrumutului în cont
curent contractat de Societatea „Tiparul Prietenii Ştiinţei". La 2
Martie 1931, datoria era de 2.652.482 lei plus dobânzi de 12% până
la achitare. Scrisoarea de garanţie a fost investită cu titlul executoriu
No. 364 din 23 Martie 1931. Cererea de executare înreg. la 9
Noembrie 1931, a fost admisă prin jurnalul No. 23712 din 10
Noembrie 1931. S-a emis comandamentul No. 17590 din 11
Noembrie, transcris la No. 915 din 13 Noembrie 1931.
La 13 Noembrie 1931, dl. Dem. Stoenescu arătând că a primit
comandamentul cere expertiză pentru evaluarea imobilului, făcând
rezerva de a ridica orice incidente de nulitatea urmărirei sau
procedurilor.
În baza expertizei d-lui Inginer Vincentz, Tribunalul a dat
jurnalul din 3 August 1932 fixând valoarea imobilului la 1.775 000
lei.
La 3 August 1932 se face procesul verbal de situaţie. La dosar se
găseşte adresa No. 2708 din 18 Noembrie 1932 a Percepţiei I Fiscală
cerând trecerea în tabloul de distribuţie cu suma de 25.832 lei
impozite.
Termenul de vânzare era fixat la 16 Ianuarie 1933. La 23
Decembrie 1932 s-au făcut 2 contestaţiuni:
a) Una de dl. Dem. Stoenescu prin care susţine că a intentat
acţiune principală pentru anularea scrisoarei de garanţie; că rău s-a
investit cu titul executoriu scrisoarea, întrucât datoria nu era exigibilă

172
şi că comandamentul nu a fost regulat comunicat faţă de dispoziţiile
art. 74 pr. civ.
b) O contestaţie făcută de Baroul Dolj, pentru motivul că
imobilul este proprietatea Baroului conf. actului de vânzare din 9
Decembrie 1932 astfel încât urmărirea nu s-ar mai putea face.
Vânzarea şi contestaţiile s-au amânat, pentru motivul că dl.
Stoenescu a făcut la 8 Decembrie 1932 apel, pendinte la Curte, în
contra Jurnalului din 23 Martie 1931, prin care s-a dispus investirea.
În afară de această urmărire, mai există şi urmărirea începută de
D-na Teodora Pleşea, Dos. No. 1868|932 Trib. Dolj S. III. Cererea de
executare este dată în ziua de 11 Aprilie 1932, şi rezolvată în aceeaşi
zi. S-a emis comandamentul No. 7699|932, transcris la No. 230 din
30 Noembrie 1932.

Concluziunea celor de mai sus este următoarea :


1. Valabilitatea actului de vânzare este foarte îndoelnică faţă de
dispoziţiunile art. 514 pr. civ., dat fiindcă existau 2 comandamente
transcrise anterior şi în special acela făcut în urma pornită de
Creditul Industrial, cu atât mai mult cu cât comunicarea
comandamentului s-a făcut în mod legal şi regulat.
De asemeni anularea actului de vânzare este foarte probabilă, faţă
de nulitatea pauliană, pe care Creditul Industrial ar putea o opune,
dat fiindcă începuse urmărirea cu mai mult de un an înainte.
2. Actul de donaţiune poate fi cu succes atacat, atât pentru
motivul nulităţei Pauliene, cât şi pentru motivul că nu s-a făcut
inventarul estimativ pe care-l cere sub pedeapsă de nulitate art. 827
c. civ., la donaţiunile mobiliare.
Revenind la proectul de buget, observăm :
La Bugetul Casei de Construcţiuni, la venituri sub No. 1 figurează
fondul Baroului Dolj depus la Banca Banatului Lei 281.331.
Ori această sumă nu este un venit, ci un capital, şi încă un capital

173
compromis şi în orice caz imposibil de realizat actualmente. Sub No.
3 figurează împrumutul contractat de Cercul avocaţilor din care mai
este de plătit suma de lei 335.000. Nici această sumă nu poate fi
considerată ca un venit, ci tot ca un capital, capital care nu va putea fi
restituit în acest an. Împrumutul Cercului a fost contractat în 1925,
pentru procurare de mobilier şi amenajarea localului. Din acel
împrumut s-a plătit câte ceva în fiecare an, astfel că la 31 Decembrie
1929, datoria era de 390.000, la 31 Decembrie 1930 era de 370.000,
la 31 Decembrie 1931 era de 335.000, şi tot de lei 335.000 este şi azi.
Cu alte cuvinte în cursul anului 1930, Cercul a restituit 20 000 lei, în
cursul anului 1931 a restituit 31.000 lei, iar în cursul anului 1932 n-a
plătit nimic.
Vedem prin urmare că nu putem conta în anul 1933 decât pe
maximum 15 000-20 000 lei.
Cercetând registrele Cercului avocaţilor, am văzut că Cercul ar fi
avut posibilitatea să plătească în anii trecuţi sume ceva mai mari
decât cele plătite. În adevăr soldul Cercului
la finele anului 1929 era de 70.285 lei
„ 1930 „ „ 67 781 „
„ 1931 „ „ 84 181 „
„ 1932 „ „ 76 357 „
Prin urmare cheltuelile fiecărui an au fost mai mici decât
veniturile unite cu soldul anului precedent, astfel încât Cercul
avocaţilor putea să plătească oarecari sume, modeste, cu care să
diminueze datoria către Barou.
Posibilităţile acestui an nu le cunoştem, însă, este probabil că
veniturile Cercului vor fi absorbite de cheltuelile de chirie, lumină,
căldură şi personal. În ori şi ce caz Cercul nu va putea restitui decât
maximum 5-10% din restul datoriei.
Sub No. 5 în acelaşi buget figurează suma de lei 239.886, datorii
ale avocaţilor.

174
Nici această sumă nu constitue un venit ci tot un capital, capital
care nu va putea fi restituit în cursul anului 1933. Iată ce sume s-au
achitat anual din împrumuturile avocaţilor:
În anul 1930 s-au restituit 43.620 lei
„ „ 1931 „ 8097 „
„ „ 1932 „ 23 690 „
Credem că în anul 1933, nu se va achita - chiar prin procedeul
reţinerei cotelor, decât maximum 30.000 lei.
În concluziune, arătăm: că veniturile Casei de construcţiuni nu
sunt de 910.574, aşa cum se prevede în proectul de buget, ci de circa
100.000 lei, întrucât cele mai multe articole conţinute în proect
constituesc fonduri iar nu venituri. În consecinţă prevederile de la
cheltueli nu pot trece de prevederile reale de venituri, adică de circa
100.000 lei. Bugetul trebue deci rectificat în acest sens fiindcă altfel
ar însemna să se voteze cu bună ştiinţă un buget fictiv.
Cu privire la punctul 5 adică sumele împrumutate avocaţilor
trecute în proectul de buget cu 28.886 lei, este de remarcat următorul
lucru, de o importanţă excepţională: Datoriile avocaţilor sunt mult
mai mari decât cele indicate în proect.
În bugetul anului trecut datoriile avocaţilor figurau cu suma de lei
471.886. Comparând cele două bugete ar rezulta că s-ar fi achitat în
cursul anului 1932 diferenţa de 232.000 lei. Aceasta ar fi fost
surprinzător dat fiind că în cursul anilor precedenţi se restituiseră
sume foarte mici. Cercetând la Barou ni s-a răspuns că în cursul
anului 1932 s-au restituit doar 23690 lei, dându-ni-se şi un tablou în
acest sens de către d-1 Bugă contabilul Sindicatului, tablou pe care-l
alăturăm.
Scăzând aceşti 23.690 lei din cei 471.886, datoriile la 31
Decembrie 1931, după cum era trecut în bugetul anului 1932 ar
însemna că la 31 Decembrie 1932 datoriile ar fi fost de 448.196 lei
iar nu de 239.886 lei, așa cum este în proectul de buget.

175
Am cerut lămuriri şi ni s-a spus că este o eroare. Ni s-a dat de d-l
Bugă contabilul Baroului un tablou cu datoriile avocaţilor pe care de
asemeni îl alăturăm. Din acest tablou rezultă că datoriile sunt de
408.737 lei, cuprinzând datoriile a 17 avocaţi, provenind din
împrumuturi, datoria unui magistrat provenind din cumpărări de cărţi
şi datoria contabilului Bugă. În afară de aceste sume datorate Casei
de Construcţiuni, ar mai fi şi următoarele datorii: D-l C. Demetriad
lei 28.000, de la alte fonduri şi D-l N. Boboc lei 10.000 dela Casa de
pensiuni. Acestea rezultă din tablou.
Concluziunea este : Datoriile avocaţilor nu sunt de 239 886 lei
aşa cum sunt trecute în proectul de buget ci de 408.737 la Casa de
Construcţiuni şi de încă 38000 lei la alte fonduri, care nu sunt trecuţi
nicăeri în proectul de buget. Acestea ar fi cifrele după datele date de
administraţia Baroului.
În realitate mai sunt şi alte datorii, şi anume:
1) Datoria D-lui Decan Dem D. Stoenescu în sumă de 62.404
plus dobânzi, provenită astfel:
În cursul anului 1927 D-l Dem. Stoenescu a ridicat, fie prin
ridicări personale, fie prin dispoziţiuni de plată, din fondurile
Baroului depuse la Banca Banatului, lei 70.684, din care a achitat lei
8 275, rămânând dator încă 62 404 lei. Acestea se constată din
următoarele acte aflate în dosarul împrumutul P. Măinescu. Există o
notă pe care sunt însemnate următoarele ridicări de bani:
5.015 lei
20.000 „
19.900 „
3.260 „
7 509 „
15.000 „
Total . . . 70.684„
cum şi următoarele achitări:

176
5.015 lei
3.260 „
Total .. 8.275 „
pe această notă este scris de mâna d-lui Decan „cu dobândă de 15%”
care nu se vede însă socotită.
Se mai găsesc actele referitoare la acele ridicări.
Astfel: La 8 Iulie 1927 Banca Banatului, în urma dispoziţiei D-lui
Decan, trimite Societăţei „România" din Bucureşti suma de lei
20.000; la 28 Iulie încă lei 5.000; la 19 Iulie 1927 Banca Banatului
dă d-lui Dem. Stoenescu 20 dolari şi 500 franci Elveţieni valorând în
total 19.900 lei; la 3 Septembrie Banca Banatului dă personal d-lui
Dem. Stoenescu lei 15.000; Banca Banatului plăteşte Tiparului
Prietenii Ştiinţei lei 7509 iar 3620 lei trimite la Paris. Sumele de bani
au fost eliberate de la fondul de construcţiuni al Baroului pe baza
adreselor după care există la dosar conceptele scrise de mâna D-lui
Decan D. Stoenescu. Nu se vede că aceste operaţiuni să fi fost
aprobate de Consiliu şi de asemeni nu se vede că această datorie de
62.404 lei, să fi figurat în bugetele anilor trecuţi. De asemeni în
proectul de buget 1933, datoria nu este trecută, după cum nu este
trecută nici în tabloul datoriilor advocaţilor, dat nouă de d-l Bugă
contabilul Sindicatului.
2. - În dosarul împrumutului Petre Măinescu, făcut pentru tipărirea
lucrărei „Legea de expropiere" a D-lor Dem. Stoenescu şi Petre
Măinescu, se vede că atât d-l Decan, prin rezoluţia pusă pe petiţiunea de
împrumut înreg. la No. 32 din 12 Ianuarie 1927 cât şi Consiliul prin
deciziunea din 22 Oct. 1927, au admis împrumutul cu o dobândă de 15%
însă, - Datoria a fost de 208.000 lei achitându-se treptat diferite sume, s-a
redus la 77.385 lei. - Ori nici odată nu s-a calculat vreo dobândă şi nici nu
s-a imputat plăţile asupra dobânzilor. Astfel încât dacă s-ar face calculul
ţinându-se seama de dobândă, datoria D-lui Petre Măinescu ar fi nu de
77.365 lei ci cu cel puţin 50.000 lei mai mare.

177
De asemeni d-l Decan Dem. Stoenescu şi a fixat o dobândă 15%
atunci, când a ridicat sumele arătate mai sus, căci pe foaia de situaţie
este făcută menţiunea, scrisă de mâna D-sale „cu dobândă de 15%”.
În afară de aceste datorii, mai există încă altele, de mai mică
importanţă, făcută direct dela Sindicatul actelor de notariat, şi
neînregistrate nicăeri. Împrumuturile sunt făcute sub formă de
aconturi asupra cotelor viitoare dela actele sindicatului.
Aceste împrumuturi sunt în sumă de 31.981. De asemeni mai
există datorii ale avocaţilor în sumă de 21.884 lei pentru lemne
cumpărate prin Barou şi 1.400 lei pentru cuverturi de pat cumpărate
de asemeni prin Barou, în totul aceste datorii ale avocaţilor
însumează 58.265 lei.
Aceste datorii nu sunt înregistrate nicăeri, chitanţele sau
tablourile fiind ţinute ca acte de portofoliu, deşi multe din datorii
datorează de 2-3 ani. Ele constituiesc prin urmare împrumuturi sau
datorii clandestine, vizibile doar prin verificarea casei sindicatului.
Rezumând cele de mai sus rezultă:
1. Datoriile avocaţilor dela fondul de construcţiuni sunt de
471.141 lei capital, plus dobânzi de 15% la datoriile D-lor Stoenescu
şi Măinescu, iar nu de 239.886 lei cât este trecut în proectul de buget.
2. Mai există datorii de 38.000 lei de la alte fonduri care nu sunt
trecute nicăeri în proectul de buget.
3. Mai există datorii de 55.265 lei, sub formă de acte de portofoliu.
Cu privire la proectul de buget mai observăm:
La bugetul Baroului, la Venituri No. 1 este trecută suma de lei 500
000 ca fond inatacabil din excedentele anterioare, la 31 Dec. 1932.
Cercetând evoluţia acestui fond, am constatat:
Din raportul D-lui G. Dem. Miulescu Casierul Baroului, raport
înreg. la Decanat sub No. 1547 din 8 Iulie 1932, făcut cu ocazia Adunărei
generale din 8 Iulie 1932, privind epoca 1 Iulie 1929-30 Iunie 1932,
rezultă că soldul la 30 Iunie 1932 era de 581.971 lei, existând astfel:

178
221.304 lei depuşi la Banca Banatului,
345.9*7 „ „ „ Viitorului
14.696 „ asupra casierulul.
Comparând aceste date cu cele din registrul Baroului, vedem că
ele corespund cu o mică diferenţă de 1.036 lei (soldul la 30 Iunie
1932 după registre fiind de 580.881 lei, faţă de 581.917 din raport).
Pentru a vedea soldul la 31 Decembrie 1932, am cercetat
veniturile şi cheltuelile pe restul anului 1932 adică, de la 30 Iunie
până la 31 Decembrie. Veniturile sunt de 74 355, iar cheltuelile de lei
118.220, soldul fiind de 537.006.
La venituri nu sunt însă operate următoarele sume:
Cota de 5% de la sindicat pe luna Octombrie 1932 de lei 14.941
Cota de 5% de la sindicat pe luna Noembrie 1932 de lei 2.815
Cota de 5% de la sindicat pe luna Decembrie 1932 de lei 2.899
Total 20.655
cum nici cotizaţiile Baroului pe trimestrul Iulie 1932 de lei 46.650
şi Octombrie 1932 tot de lei 46.650
adică total 93.300
Aceste sume, în total 113.955, se cuvine Baroului, după cum
rezultă din registrul de proces verbal al Sindicatului actelor de
notariat. Ele urmează să fie trecute la Bugetul anului 1933.
Probabil că există şi cheltueli efectuate şi neînregistrate pe 1932
urmând de asemenea să fie înregistrate pe 1933.
Concluziunea este că fondul Baroului nu este de 500.000 lei aşa
cum este trecut în proectul de budget ci de circa 600.000 lei.
De altfel nu s-a ridicat nimic de la Băncile Viitorului şi Banatului
astfel încât sumele de 567.221 depuse la Bănci la 31 Iunie 1932
există şi astăzi. Nu vedem raţiunea pentru care în proectul de buget s-
a trecut doar 500.000 lei, fără să se treacă că diferenţa ar exista în
casă.
Cu privire la acest fond mai trebue menţionată o altă chestiune:

179
Am cerut Băncilor la care Baroul avea depozite să ne trimeată datele
precise ale acestor depozite şi ni s-a răspuns trimiţându-ne fie scrisori
explicative, fie extrase de cont.
Deoarece fondurile Baroului, cele de 567.221 lei, despre care am
vorbit mai sus sunt depuse pe numele D-lui G. Dem. Miulescu
casierul Baroului şi deoarece scrisoarea Băncei Viitorului era destul
de echivocă iar explicaţiunile verbale date de organele Băncei
cuprindeau anumite afirmaţiuni am cerut în scris Băncei Viitorului să
ne răspundă tot în scris cum consideră acest depozit, dacă liberează
fără condiţiuni şi cum s-a depus. Prin scrisoarea din ... înregistrată la
Barou sub No. ...
Banca Viitorului răspunde următoarele:
a) Banca nu vede nici un inconvenient ca depozitul acesta să fie
plătit Baroului dacă consimte şi d-l G. Dem. Miulescu la aceasta.
b) Restituirea depozitului este în funcţie de condiţiunile în care
s-a făcut depunerea, explicându-se că la 13 Martie 1929 s-a depus
efectiv doar 60.000 lei, cum şi o poliţă de lei 200.000, ţinând loc de
numerar, semnată de d-l G. Dem. Miulescu. Pe aceste baze s-a
eliberat chitanţa de depozit No. 375 din 13 Martie în valoare de lei
260.000.
c) Restituirea depozitului se va face deci dându-se poliţa de lei
200.000 iar diferenţa şi dobânzile plătindu-se în numerar. Alăturăm
copie după această scrisoare.
Ar rezulta din această scrisoare că d-l Casier Miulescu n-a avut
200.000 lei din soldul Baroului şi a dat în loc o poliţă de aceeaşi
valoare semnată de dânsul personal. Faptul ar fi grav, şi rămâne ca
D-sa să explice Adunărei Generale această chestiune răspunzând
afirmaţiunilor făcute de Bancă. Iar adunarea să decidă asupra
propunerei făcute de Banca Viitorul.
Noi, credem însă că indiferent de modul cum s-a depus suma de
bani, prin poliţă sau prin numerar, şi indiferent de chestiunea

180
personală a d-lui casier, Banca Viitorului este obligată se restitue fără
condiţiuni depozitul. Aceasta din cauză că Banca a eliberat recipisa
de depozit No. 375 pentru întreaga sumă de lei 260.000, pe care a
recunoscut-o calculând dobânzi, iar mai târziu a schimbat vechea
recipisă, dând recipisa No. 453 din 3 Septembrie 1930 în valoare de
lei 300.473 la care de asemeni a calculat dobânzi. Toate acestea sunt
menţionate în scrisoarea din 14 Feb. 1933 a Băncei Viitorului înreg.
la Decanat sub No. 235 din 14 Februarie.
Cu privire la buget mai sunt de făcut următoarele observaţiuni:
Bugetul Corpului de avocaţi se împarte în trei părţi:
a) Bugetul casei de pensiuni şi ajutor; b) Bugetul casei de
construcţiuni; c) Bugetul Baroului advocaţilor. Aceste trei bugete
trebue să cuprindă toate veniturile şi toate cheltuelile Baroului
Corpului de advocaţi. Totuşi în fapt cea mai importantă administraţie
este acea pe care o face sindicatul actelor de notariat. Sindicatul face
încasările cotelor după tariful minimal, şi face de asemeni plăţi
directe pentru diverse cheltueli din care foarte multe ar fi de resortul
casei de pensiuni, baroului sau casei de construcţiuni. Pentru a arăta
importanţa operaţiunilor vom da următoarele cifre, pentru intervalul
1 Maiu 1929 - 31 Maiu 1932, cifre luate după referatul casierului
Popescu Cârcea, referat înregistrat la No. 1550 din 8 Iulie 1932 făcut
cu ocaziunea adunărei generale din 9 Iulie 1932.
Cota de 40% din acte a fost de 12.933.759 lei.
Cheltuelile „ 5.897.606 „
S-a distribuit avocaţilor „ 4.067.328 „
s-a repartizat Casei de pensii,
casei de construcţii şi Baroului 2.978 818 „
Dar nu numai în fapt Sindicatul mânueşte fonduri şi face plăţi
dar chiar statutul sindicatului prevede prin art. 11 şi 22, cheltueli
proprii, fixând prin art. 10, 11 anumite norme de administraţie. Şi
totuşi Sindicatul nu are buget. Astfel retribuţia casierului şi

181
contabilului de 6000 lei lunar fiecare, adică în total 144.000 lei anual,
nu este prevăzută nicăeri în bugetul pe 1933, după cum n-a fost
prevăzută nici în bugetele anterioare. Este inadmisibil însă ca o
cheltuială certă periodică, permanentă şi dinainte cunoscută să se
facă mereu fără articol bugetar. Nu vedem motivul pentru care aceste
cheltueli de Ad-ţie nu sunt trecute alături de celelalte cheltueli de
administraţie. Citind proectul de buget s-ar părea că plata
personalului Baroului este doar de 165.600 lei anual, pe când în
realitate este de lei 300.600.
Concluzia : este necesar să se alcătuiască şi bugetul
sindicatului actelor de notariat, care buget să conţină prevederile
cheltuelilor prevăzute de art. 22 din statut.

CAPITOLUL II
Observaţiuni asupra averei Baroului Corpului de avocaţi.

Citirea superficială a proectului de buget dă impresiunea unei


situaţiuni înfloritoare. Situaţiunea reală este însă cu mult mai rea.
Vom examina principalele articole din activ.
La Casa de pensii :
Activul cuprins la capitolul II intitulat cont curent adică
depozitele la Băncile Banatului, Craiovei şi României, trebuesc
considerate ca aproape imposibil de realizat. Aceste bănci nu pot
restitui actualmente depozitele, nu mai plătesc dobândă, iar în caz de
lichidare este probabil că aceste creanţe ale Baroului nu vor fi
încasate decât parţial.
Aceeaşi situaţiune pentru fondul timbrelor de pledoarii de lei
36.756 depus la Banca Banatului. Aci trebuie dată explicaţiunea
cuvenită Casei de ajutor a Baroului, din timbrele de pledoarii potrivit
art.274 din legea avocaţilor, au fost cheltuite pentru plata pensiilor
curente, iar restituirea sumei pentru reconstituirea fondului s-a făcut

182
printr-o dispoziţiune dată Băncei Banatului de a defalca 36.756 din
fondul casei de pensiuni, sumă care a rămas la aceeaşi Bancă
constituind fondul timbrelor de pledoarii.
Efectele publice prevăzute la Cap. IV, reprezintă azi singurul
activ producător de venit. Este deci îmbucurător că avem titluri în
valoare de peste 9.000,00 lei. Este însă regretabil că s-a simţit nevoie
de a se face un împrumut la Banca Naţională, lombardându-se cea
mai mare parte din titluri. Împrumutul a fost contractat în cursul
anilor 1931 şi 1932, după cum se arată mai jos (datele luate din
registrul de încasări şi cheltueli al casei de pensiuni):
La 16 Iulie 1931 300.000 lei numerar împrumutat
„ 24 August „ 300.000 „ „ „
„ 24 Martie 1932 173.648 „ „ „
„ 30 „ „ 200.000 „ „ „
„ 31 Decembrie 1932 150.000 „ „ „
„ 31 „ „ 125.000 „ „ „
Total lei ………. . 1.248.648
Pentru garantarea acestui împrumut s-au lombardat la Banca
Naţională titluri în valoare nominală de 7.405.500 lei. Se plăteşte o
dobândă de 8% adică 100 000 lei anual, la care se adaogă cheltuelile
de timbru, întrucât actul este făcut pe termen de patru luni şi reînoit.
Vom observa că acest împrumut cu lombard, act de atâta
importanţă, s-a făcut fără consultarea sau aprobarea adunărei
generale a Corpului. De asemeni proectul bugetului pe 1932
prezentat adunărei generale nu cuprinde la pasivul bilanţului
menţiunea acestui împrumut, deşi la acea dată împrumutul se ridicase
deja la 600.000 lei. În bilanţul per 31 Dec. 1931 aflat în registrul
jurnal al Casei de pensiuni este trecută la pasiv suma de 600.000 lei
împrumutul pe gaj. Şi totuşi în bilanţul publicat în proectul de buget
datoria este omisă. Urmează să se explice adunărei generale motivul
pentru care s-a procedat astfel.

183
Cu privire la aceste titluri mai trebue făcută următoarea
observaţie: Valoarea reală a titlurilor este mult mai mică decât
valoarea înscrisă în buget, care este valoarea lor nominală. Titlurile
Împrumutului Naţional valorează azi circa 20 % iar Renta
Împroprietărirei valorează circa 28% (Argus din 10 Fevruarie 1933)
astfel încât titlurile în valoare nominală de 9.083.500, au actualmente
o valoare reală de circa 2.600.000 lei.
Desigur că în principiu titlurile puteau fi trecute cu valoarea lor
nominală, dar ar fi fost necesar sau să se menţioneze la activ şi
valoarea reală, sau să se treacă la pasiv diferenţa de curs.
Aceasta cu atât mai mult cu cât titlurile n-au fost cumpărate pe
valoarea nominală ci pe un preţ mai mic, astfel încât din chiar
momentul cumpărărei exista o diferenţă de curs foarte importantă.
De altfel bilanţul per 31 Decembrie 1932 aflat în registrul jurnal
al Casei de Pensiuni prevede la pasiv o sumă de 4.899.375 lei drept
diferenţă de curs la titlurile Baroului, capitalul fiind de lei 9.327 232
lei. Bilanţul publicat în proectul de buget pe 1933 nu mai prevede
însă la pasiv vreo astfel de diferenţă de curs iar capitalul este majorat
cu valoarea acestei diferenţe de curs, fiind trecut în sumă de
14.922.235 lei
Nu înţelegem pentru ce s-a făcut această modificare, atunci când
a fost vorba ca bilanţul rezultat din registre să fie adus la cunoştiinţa
adunării generale.
În ce priveşte capitolul V: Imobilele, vom remarca că primele
două adică imobilul din comuna Leu Romanaţi şi imobilul din com.
Dobreşti Dolj, sunt supraevaluate faţă de valoarea lor de astăzi, şi că
nu produc nici un venit. Imobilul dela No. 3, Villa „Themis" a costat
sume enorme pentru amenajare şi mobilare, dar venitul său este
aproape nul. Căci în proectul de buget pe 1933 este prevăzut un venit
de 10.000 lei şi cheltueli de 20.000 lei.
Bugetul Casei de Consumaţiuni: Fondul de 281.331 lei, depus la

184
Banca Banatului se găseşte în situaţiunea celorlalte depozite la
Bănci, adică în imposibilitate actuală de ridicare şi în probalitate de
pierdere. Fondurile dela No. 3 şi 5, adică împrumutul acordat Cer-
cului advocaţilor şi datoriile advocaţilor constituesc de asemenea
creanţe a căror încasare este foarte problematică şi care nu produc
nici o dobândă.
Cu privire la bugetul Baroului vom remarca de asemeni că fondul
de 500.000 lei depus la Bănci se află în aceeaşi dificilă situaţie.
În concluziune: averea Baroului este mult mai mică decât s-ar
părea; o bună parte din această avere este pierdută; cea mai mare
parte este imobilizată, iar activ producător de venit nu există altul
decât efectele publice, care şi ele sunt puse în gaj.

Capitolul III
Observaţiuni asupra gestiunei

Examinând veniturile şi cheltuelile, am observat următoarele:


Principala sursă de venituri o constituiau încasările Sindicatului
actelor de notariat. Conform art. 21 şi 22 din statutele sindicatului
60% din onorariile minimale pentru redactarea actelor se liberează
advocaţilor redactori, iar 40 la sută se reţin la Sindicat, urmând ca 20
la sută adică jumătate să se împartă egal între membrii sindicatului,
iar restul de 20 la sută să se repartizeze astfel: 5 la sută casei de pen-
siuni şi ajutor, 5 la sută Bibliotecei Baroului, iar 10 la sută fondului
de construcţiuni.
Din sumele de 40 la sută se vor deduce cheltuelile pentru furnituri
de cancelarie, retribuţiunea Casierului şi secretarului contabil,
diverse subscripţii şi ajutoare, abonamentul la Buletinul Uniunii şi
subvenţia Cercului de advocaţi.
Subscripţiile şi ajutoarele despre care vorbeşte art. 22 lit. c., din
Statutul Sindicatului sunt desigur ajutoare mărunte, iar nu ajutoarele

185
propriu zis despre care vorbesc art. 7-10 din regulamentul Casei de
Pensiuni. Căci aceste texte arată că ajutoarele se plătesc din bugetul
Casei de pensiuni, iar bugetele votate cuprind prevederile de ajutoare
tot la bugetul Casei de pensiuni.
Ar fi urmat ca după deducerea cheltuelilor prevăzute mai sus să
se facă distribuirea cotelor 20 la sută către advocaţi câte 5 la sută
către Casa de pensiuni şi către Bibliotecă şi 10 la sută către Casa de
Construcţiuni, rămânând ca aceste trei instituţiuni să facă plăţile şi
cheltuelile respective potrivit prevederilor lor bugetare.
Ori, în fapt s-a procedat altfel: Din cota de 40 la sută s-au făcut
direct plăţi şi cheltueli din acelea care priveau Casa de pensiuni sau
biblioteca. Iată câteva exemple, extrase din registrul de procese
verbale al Sindicatului:
În Ianuarie 1930, cota de 40 la sută a fost de 509.894 lei.
În Ianuarie 1930 cheltuelile au fost de 163.760 lei. Restul după
deducerea acestor cheltueli a fost distribuit jumătate advocaţilor şi
jumătate Casei de Pensiuni, bibliotecei şi Casei de Construcţiuni.
Ori, în cheltuelile de 163.750 se cuprindeau şi următoarele: 27.000
lei plata pensiilor advocaţilor, 24.000 lei ajutoare periodice, 26.024
lei cărţi pentru bibliotecă etc.
În Noembrie 1930, cota de 40 la sută a fost de 305.926 lei, iar
cheltuelile de 180.552. În aceste cheltueli intrau pensiuni în sumă de
48.500 lei, ajutoare în sumă de 45.940 lei, diurne pentru delegaţii în sumă
de 20.000 lei, etc. Doar suma de bani rămasă după deducerea tuturor
acestor cheltueli a fost distribuită advocaţilor şi celor trei instituţiuni.
Prin procedarea de mai sus o mare parte din cheltueli au fost
suportate de către membrii Sindicatului, prin aceea că în loc să se
plătească aceste sume din veniturile Casei de pensiuni, casei de
construcţiuni şi bibliotecii, ele au fost plătite direct din cota de 40 la
sută înainte de distribuire, adică pe jumătate au fost plătite din cota
cuvenită membrilor Sindicatului.

186
Dăm mai jos cifrele pentru anii 1930, 1931, 1932:
Cota de 40 la sută pe aceşti trei ani, a fost de 9.903.443
Cheltuelile „ „ , 5.105.617
S-a distribuit avocaţilor drept cotă de 20% 2.643,043
Din cota de 40 la suta de 9,903.443 lei, ar fi urmat să se scadă
potrivit art. 22 următoarele cheltueli:
1. Furnituri de cancelarie pentru Sindicat (cele pentru Casa de
pensii şi Barou sunt trecute la bugetele respective), după aprecierea
noastră, circa lei 10.000 anual, adică pentru cei trei ani, lei 30.000.
2. Retribuţia Casierului şi contabilului,
pe trei ani circa lei .... 520.000
3. Diferite subscripţii şi ajutoare (afară de acelea trecute în bugetele
Casei de Pensiuni şi Baroului) circa lei 15.000 anual adică pe trei ani
lei ... 45.000
4. Subvenţia Cercului avocaţilor, care a fost de 240.000 lei în 1930,
205.000 lei în 1931 si 60.000 lei în 1932 total
pe aceşti trei ani … 505.000
Abonamentul la Buletinul Uniunei a fost trecut în bugetul casei
de construcţiuni
Total Lei . . 1.100.000
Scăzând aceste cheltueli de 1.100.000 din cele 9.903.443, rămâne
o sumă de 8.800.000, din care jumătate, adică 4.400.000 circa, se
cuveneau avocaţilor.
Din această sumă trebuesc cotizaţiile pentru Cerc, Barou şi Casa de
pensiuni, cotizaţiuni pe care Sindicatul le-a reţinut din cote de 40 la
sută. Explicăm că pentru anii 1930, 1931 şi 1932 cotizaţiile avocaţilor
au fost de 1.1**8 630, din care 395.090 s-au reţinut din cotele de 20%
cuvenite avocaţilor iar 773.760 lei s-au reţinut direct din cota de 40%.
Scăzând deci aceşti 773.760 ar rezulta că se cuveneau avocaţilor lei
3.627.000 lei s-au distribuit avocaţilor numai 2.643.000 adică cu circa
un milion mai puţin decât se cuvenea. Această diferenţă de l.000.000

187
lei este calculată nu numai pentru anii 1930, 1931, 1932. Este probabil
că şi în anii anteriori s-a procedat la fel.
2. În situaţiunea de azi depunerile în valoare totală de lei
3.352.162, la băncile Banatului, Viitorului, Craiovei şi României
sunt compromise, restituirea lor fiind foarte problematică. Este locul
de a constata că sume foarte importante au fost depuse la Bănci de
categoria a 2-a sau a 3-a, iar la una din Băncile de principală
importanţă, nu s-a depus nimic, iar la o alta s-a depus târziu iar apoi
s-a retras depozitul. Explicaţiunea constă probabil în sentimentele
sau resentimentele pe care conducătorii Baroului de asemeni le-au
avut faţă de anumite Bănci. Poate că nu este fără importanţă
împrejurarea că unii membrii din Consiliul Baroului erau şi membrii
în consiliul de Ad-ţie ai unora din aceste Bănci.
Adăogăm că şi art. 4 al regulamentului Casei de pensiuni
prevedea că fondul se va depune spre fructificare la o bancă
principală din Craiova.
În orice caz ar fi trebuit luate oarecari măsuri atunci când au
început să se întrevadă dificultăţile acelor Bănci. Remarcăm că în
şedinţa din 17 Ianuarie 1931, Consiliul Baroului a hotărât ca îndată
ce sumele de la Bănci ajung la o sută de mii lei, să fie transformate în
efecte publice. La acea dată însă unele din bănci erau deja în
imposibilitate sau dificultate de plată, astfel încât nu s-au mai putut
cumpăra titluri decât pentru câteva sute mii de lei efectivi.
Consiliul Baroului a mai dispus, în şedinţa din 24 Iunie 1932, să
se acţioneze în judecată Banca Craiovei pentru restituirea
depozitului. N-am văzut să se fi făcut acel proces până azi.
Credem că ar fi bine ca Baroul să acţioneze pentru restituirea
depozitelor, toate Băncile, care nu mai plătesc nimic şi care în
special nu mai plătesc dobândă. Acţionarea ar face să curgă dobânda
legală la depozite şi ar da posibilitatea de a se recupera o sumă mai
mare atunci când se va face lichidarea.

188
3. Vom mai constata că în general cheltuelile au fost
exagerat de mari ceeace a avut de efecte diminuarea fondurilor.
În special în ce priveşte fondul Casei de pensiuni, ar fi fost de
dorit, acesta era şi spiritul regulamentului de altfel, ca diferitele
cheltueli de ajutoare şi pensiuni să se facă din veniturile fondului, iar
cotizaţiile şi cotele de la Sindicat, să servească, cel puţin în partea,
cea mai mare, la alimentarea şi majorarea fondului.
Ori, rezultatele sunt că fondurile în loc să crească s-au diminuat.
Astfel fondul, numit inatacabil, al Baroului, care la 1 Ianuarie 1929
era de 750.000 lei, a ajuns azi la 500.000 lei, după cum arată proectul
de buget. (La mai mult însă în realitate). Fondul de numerar al Casei
de Construcţiuni a scăzut de la 645.521 lei, cât era la 1 Ianuarie
1930, la 281.331 lei cât este la 1 Ianuarie 1933.
Din aceeaşi cauză am ajuns la situaţiunea de a nu avea bani
suficienţi pentru plata regulată a pensiilor. Pensiunile, s-au redus
simţitor şi ca număr şi ca sumă. Pe când în luna Fevruarie 1932
totalul pensiunilor era de 49.500 lei lunar, în Fevruarie 1933 totalul
acestor pensiuni este de 20.250 lei, ceeace face o sumă anuală de
243.000, faţă de 423.000 lei cât s-au plătit în anul 1932. Ori şi plata
acestor pensiuni reduse se face cu greutate. De aceea a fost nevoe la
un moment dat să se întrebuinţeze fondul timbrelor de pledoarii.
Vom da aci câteva date asupra veniturilor şi cheltuelilor: În ce
priveşte Baroul:
În 1930 veniturile au fost de 525.205 iar cheltuelile de 401.307
„ 1931 „ „ 313.480 iar chelt. de 383.710
„ 1932 „ „ 242.899 iar chelt. de 273.071
Constatăm prin urmare că balanţa ultimilor doui ani a fost
deficitară, cheltuelile întrecând veniturile cu toate că o parte din
cheltuelile Baroului au fost plătite direct de la sindicat din cota de 40
la sută. Veniturile anului 1932 s-au redus la 45 la sută faţă de
veniturile anului 1930, pe când cheltuelile respective s-au redus doar

189
la 65 la sută. (Deşi prevederile bugetare de cheltueli erau reduse la
54 la sută faţă de prevederile anului 1930). În ce priveşte Casa de
construcţiuni constatăm acelaşi lucru, că în anul 1932 veniturile au
fost de 112.219, pe când cheltuelile au fost de 117.867 adică
rezultatul a fost deficitar.
În ce priveşte casa de pensiuni şi ajutor, bilanţul aflat în registrul
jurnal, arată că în cursul anului 1932 veniturile au fost de 1.185.766
lei, iar cheltuelile de 132.294, beneficiul net fiind prin urmare de
1.053.472. Cum aci nu sunt socotite însă şi cheltuelile făcute cu vila
„ Themis", care cheltueli se urcă la 2.553.712 lei pentru anul 1931,
se vede că rezultatul a fost un important deficit. Aşa se şi explică
ridicările din capitalurile depuse la Bănci şi împrumutul de 600.000
lei la Banca Naţională.
Pentru anul 1932, bilanţul arată venituri de 931.863 lei şi
cheltueli de 637.859 lei adică un beneficiu net de 294.004.
Şi aci trebuesc adăogate cheltuelile pentru mobilarea şi amenajarea
villei „Themis", în sumă de 1.028.016 lei, astfel încât rezultatul este de
asemeni deficitar, ceeace explică majorarea împrumutului dela Banca
Naţională, de la 600.000 lei la 1.248.000 lei.
4. În ce priveşte Vila, vom remarca că achiziţionarea ei a
fost ocaziunea unor cheltueli extrem de mari. Atunci când s-a hotărât
cumpărarea vilei, s-a crezut că cheltuelile se vor mărgini la preţul de
cumpărare.
În adevăr raportul înreg. la No. 1477 din 31 Oct. 1930, al
Comisiunei compusă din d-nii: Decan Dem. Stoenescu şi consilier
Sgoanţă şi Predoiu nu arată că ar fi nevoie de importante reparaţiuni,
ci de transformări care ar costa câtva însă se pot face mai târziu, şi
conchidea că achiziţionarea villei este utilă întrucât va da un venit
net de 100000 lei anual, adică 8 la sută la capitalul învestit. De aceea
raportul, ca şi adunarea generală spun că plata vilei se va face din
depozitele de la Bănci.

190
Rezultatul a fost că preţul total al vilei, cu amenajări şi înzestrare
de mobilier s-a ridicat la 3.581.000 adică la de 2 ori şi jumătate suma
avută în vedere. Din această cauză plata nu s-a mai putut face doar
din depozite şi a fost nevoite de un împrumut de 1.250.000 lei.
Vila a necesitat lucrări de zidărie, vopsitorie, instalaţiuni de apă
şi lumină, parchete, etc., în valoare totală de 1.195.342 lei. Ori,
desigur că ar fi trebuit să se atragă atenţia Adunărei Generale că vila
ce se cumpără va avea nevoie de lucrări de amenajare (în afară de
cele de mobilare) de o valoare de 3 sferturi din preţul de cumpărare.
De asemeni lucrările de mobiliere au costat foarte scump. Astfel
doar covoarele şi preşurile au costat 100 888 lei, iar lenjeria 170.487
lei.
Cât despre rentabilitate ce va fi nu de 8 la sută cum se credea, ci
aproape nulă şi chiar deficitară dacă ţinem seama că plătim dobânzi
pentru împrumut.
5. Ca exemplu de cheltueli exagerate se mai poate acelea făcute
cu delegaţiile pentru congresele avocaţilor. În anul 1929, s-a dat
40.000 lei drept diurne de deplasare delegaţiilor Baroului Dolj la
congresul avocaţilor; în anul 1930 s-au dat 24.000 lei; în anul 1931,
s-a dat 24.000 lei, în anul 1932, s-a dat lei 34.000 lei.
De asemeni o cheltueală care ar trebui să înceteze este acea cu
biletele de reprezentațiuni teatrale. S-au cheltuit mii de lei pentru a se
cumpăra câte un benuar la reprezentaţiuni teatrale în special la
trupele străine. Aceasta în afară de bilete pentru reprezentaţiuni de
binefaceri pentru care de asemenea s-a dat un concurs larg. De
asemeni delegaţiile şi deplasările pentru vila „Themis” au costat
foarte mult.
6. Vom observa că fondurile n-au fost întrebuinţate totdeauna în
scopul prevăzut de statute. Astfel s-au acordat împrumuturi dela
fondul de construcţiuni cum şi direct dela Sindicat.
De asemeni am băgat de seamă că pe când art. 21 din

191
regulamentul Sindicatului şi dispune să se repartizeze Casei de
Pensiuni 5 la sută din cotele sindicatului şi 10 la sută Casei de
Construcţiuni, în fapt s-a procedat întotdeuna invers dându-se casei
de pensiuni 10 la sută, astfel pe intervalul la 1 Martie 1929, până 3l
Mai 1932 s-au distribuit Casei de Pensiuni lei 1.544.386, iar casei de
construcţiuni lei 717.216, date luate din raportul din 8 iulie 1932, al
Casierului Popescu-Cârcea.
De asemeni în proectul de buget pe 1933 la veniturile casei de
pensiuni este prevăzută o cotă de 10 la sută. Ar trebui modificat sau
regulamentul sau situaţiunea de fapt.
7. În ce priveşte ajutoarele ele au fost de asemeni foarte mari.
Vom remarca că ajutoarele date funcţionarilor baroului şi
persoanelor străine de barou au fost foarte mari comparativ cu cele
date avocaţilor. S-au acordat ajutoare unor funcţionari care aveau
deja salarii destul de mari, după cum s-au acordat ajutoare şi unor
avocaţi care aveau deja ajutoare periodice sau aveau împrumuturi
nerestituite.
8. În ce priveşte contabilitatea vom remarca următoarele:
Contabilitatea este ţinută după regulele contabilităţii în partidă dublă,
se constată dese ori în rezistări tardive de operaţiuni, ceace face
foarte dificilă cunoaşterea exactă a situaţiunii din acel moment.
Astfel foarte multe operaţiuni făcute, timp de câteva luni sunt
înregistrate în ziua de 31 Decembrie a anului (la casa de pensii), iar
la verificarea casei sindicatului am găsit un număr de acte privitoare
la exerciţiul închis dar neoperat.
Contabilitatea după sistemul adoptat de a se împărţi fondurile în
trei bugete şi trei administraţii deosebite, este dificilă şi greoaie.
Am constatat că la casa de construcţiuni nu există nici un fel de
registru şi prin urmare nici contabilitate în regulă ci doar chitanţe şi
acte justificative. La casa de pensiuni există registru doar dela 31
Iulie 1931 încoace.

192
În ce priveşte Decanatul am constatat că nu toate procesele
verbale ale Consiliului Baroului se trec în registrul respectiv.
Astfel unele procese-verbale cu privire la împrumuturi şi la
cheltuelile vilei „Themis” nu sunt trecute în acel registru.
De asemenea nu există un registru în care să se treacă deciziunile
d-lui Decan cu privire la actele patrimoniale, există doar registru de
deciziuni disciplinare şi de înscriere.
Ar fi necesar ca deciziunile prin care să acorde împrumutul de
către Dl. Decan, sau prin care D-sa ia alte măsuri cu caracter
patrimonial să fie trecute într-un registru.
Am terminat şi semnat acest raport azi 13 Martie 1933.
Anexăm următoarele:
1. Tabloul împrumuturilor. 2. Tabloul sumelor restituite din
împrumuturi. 3. Scrisoarea Băncii „Viitoru” 4. Tabloul de ajutoare
date avocaţilor.
De asemenea se alătură opiniile personale complimentare ale D-
lor N. Popilian şi Constantinescu, în număr de 4 anexe.
ss. N. Popilian
ss. M. Policrat
ss. I. Constantinescu
ss. Guside
ss. T. Oanţă
ss. Paşalega
ss. I. Gârboviceanu

193
Anexa No. l

La raportul comisiunei de verificare numită de Adunarea generală


a corpului de Advocaţi în şedinţa dela 4 Februarie 1933.
Situaţia juridică a gestiunilor Consiliului Baroului Dolj
Toate budgetele cu trei ani în urmă şi altele mai depărtate nu au
fost întocmite sub forma unui budget obişnuit.
Budgetul trebue să fie întocmit astfel ca să se arate prevederile
veniturilor dintr-un an aranjate pe articole şi în acelaşi timp să se
reasă prevederile cheltuielilor pe acelaşi an, înşirate tot pe articole.
Diferenţa dintre cheltuieli şi veniturile prevăzute formează
excedentul dacă există. În cursul anului budgetar trebue să se cheltuiască
dela articolul prevederilor de cheltuieli corespunzător cu articolul
prevederilor dela venituri. La sfârşitul anului se întocmeşte un cont de
gestiune care trebue să se supună în prealabil aprobării Adunării
generale pentru ca să se constate dacă s-a cheltuit conform prevederilor
budgetare şi dacă cheltuiala este justificată cu acte. Numai după ce se
votează contul de gestiune şi se stabileşte balanţa cheltuielilor se păşeşte
la votarea budgetului întocmit în vederea anului următor.
Niciodată nu au fost prezentate conturile de gestiune conform
legei de contabilitatea statului sau conform uzului întrebuinţat de
societăţile care se administrează prin consilii de administraţie, încât
Adunarea generală a corpului de Avocaţi să-şi dea seama dacă
consiliul de Ad-ţie al Baroului a executat sau depăşit prevederile.
În felul cum s-au prezentat budgetele, cum este şi budgetul anului
pe exerciţiul 1933 ele nu sunt prevederi budgetare în adevăratul sens
al cuvântului, sunt un amestec din inventarul averei înşirat pe un
tablou alături de venitul acestei averi pe o singură coloană intitulată
„venituri" iar pe coloana „cheltuieli" se văd înşirate capitole care nu
corespund cu cele dela venituri şi acesta mai ales în ce priveşte
budgetul casei de pensii şi ajutor şi casei de construcţiuni. Astfel că

194
niciodată corpul Advocaţilor n-a putut şti dacă cheltuielile prevăzute
a fi făcute pe un exerciţiu budgetar să fac din venitul averei sau din
fondul averei corpului. Aşa se explică că s-a hotărât de Adunări să se
facă cumpărări de imobile fără ca să se ştie că nu există capital şi a
trebuit să se facă faţă prin împrumuturi, ceace nu s-ar fi făcut dacă
Adunarea generală avea cunoştinţă de neexistenţa capitalului sau a
venitului cu care să facă faţă plăţii preţului imobilului cumpărat.
Este de neînţeles cum s-a hotărât cumpărare de imobile şi cum
consiliul de Ad-ţie a dispus să se facă reparaţiuni de un milion şi mai
bine şi să se cumpere mobilier de aproape un milion când casa
corpului nu poseda disponibil şi a trebuit să se facă împrumut. Dacă
s-ar fi întocmit budgete reale nu s-ar fi ajuns la asemenea rezultate.
Budgetul anului 1933, prezentat Adunării din 4 Februarie 1933
nu era însoţit de contul de gestiune al anului precedent şi vorbea
numai de votarea şi desbaterea budgetului Baroului şi al caselor
pendinte de el, astfel cum se obişnuiesc şi la celălalte Adunări.
Aţi auzit din raportul comisiunei despre erorile ce conţinea acest
proect de budget, noi ne vom mărgini să relevăm că fondul de cinci
sute de mii de lei trecut la articolul I din budgetul Baroului intitulat
„fond inatacabi1” din excedentele anterioare la 31 Decembrie 1932,
este un fond inexistent în felul arătat de comisiunea numită de D-
voastră, pentru verificare. Sumele împrumutate conform deciziunii
Baroului trecute la punctul 5 din budgetul casei de construcţiuni
înglobate în cifra de 239.886 s-au găsit aproape îndoit datorate de
Advocaţi iar nu atât cât se vedea scris la acest punct de altfel întreg
bugetul casei de construcţiuni prevăzute pe 1933 nu se va putea
realiza din veniturile în el trecute decât dacă s-ar face cheltuiala tot
dela sindicatul actelor de notariat, subtilizându-se cota fiecărui
Advocat din cei 40% rezervă pentru sindicat până la mizerabila sumă
de 100 de lei cât ni s-a împărţit în unele luni.
Pentru că nici până astăzi nu am văzut publicat întocmirea

195
budgetelor Baroului şi al caselor sale în mod real şi nici contul de
gestiune, pentru că nici dupe amânarea Adunării generale nu ni se
aduce un budget şi mai ales pentru că onoratul consiliu nu înfăţişează
Adunărei generale pe anul expirat al gestiunii casierului sindicatului
actelor de notariat dupe cum prevede art. II al. 2 din statutele
numitului sindicat suntem de părere, având în vedere şi raportul
comisiunei de verificare ca onorata Adunare generală să nu aprobe
bugetul Baroului Dolj şi al caselor sale pe exerciţiul anului 1933.

Anexa No. 2
II) Verificarea gestiunei Consiliului Baroului şi descărcarea de
această gestiune în Adunarea generală deliberativă dela 9 Iulie 1933
este neexistentă.
În moţiunea ce s-a aprobat de adunarea generală din 4 Februarie
1933, când s-a numit comisiunea de verificare s-a cerut amânarea
Adunării şi s-a admis ca să se facă de comisiune, verificarea
gestiunei Baroului pe anii 1930,1931 şi 1932 deoarece s-a stabilit că
descărcarea nu se făcuse în mod legal, în urma unei verificări a
gestiunii pe numitul trieniu.
Într-adevăr Adunarea din 9 Iulie 1932 a fost nelegal convocată şi
în contra dispoziţiilor art. 66 din legea pentru organizarea corpului de
Advocaţi: 1) În loc să fie convocată în şedinţă ordinară în una care
prevede expirarea termenului pentru care este ales consiliul, s-a
convocat cu 4 luni mai înainte astfel că era o imposibilitate de a se
verifica întreaga gestiune a fostului Consiliu şi descărcarea din
această cauză, chiar dacă s-ar fi făcut verificarea, descărcarea era
inexistentă. 2) Votarea descărcării gestiunei nu s-a făcut conform art.
168 din lege.
Într-adevăr, acest articol cere ca hotărârile luate cu jumătate plus
unu din numărul celor prezenţi să se facă cu vot secret sau pe faţă,
dupe cum va decide majoritatea Adunării. Din procesul verbal al

196
Adunării nu se vede trecută decizia majorităţii Adunării de cum
trebue să se facă votarea. În acest proces-verbal nu se constată cum
s-a votat şi dacă s-a votat cu vot secret sau pe faţă pentru fiecare din
chestiunile supuse deliberării Adunării. Se constată numai că la
fiecare chestiune se face vorbirea următoare: „asupra acestei
chestiuni ne mai luând nimenea cuvântul se admite”. Deci votarea
neexecutându-se legal toate deciziunile trecute pe seama Adunării
sunt neexistente. 3) De altfel nici nu erau depuse conturi de gestiune
ale caselor Baroului şi deci în cazul când s-ar fi votat se descarcă fără
verificare şi în mod fictiv.
Dovadă că se raportase greşit de către casier şi contabil mersul
gestiunii este surprinzătoarea raportului nostru de verificare. Acte
justificative n-au fost depuse acelei Adunării şi nici noi nu l-am avut
în vedere pentru verificare fiindcă nu au dată certă, fiind neînre-
gistrate la Ad-ţia financiară iar recepţionarea lucrărilor şi obiectelor
cumpărate s-a făcut în mod arbitrar.
Pentru aceste motive, constatând descărcarea pretinsă a fi fost
dată fostului consiliu pe gestiunea trienului său, de Adunarea
generală din 9 Iulie 1931, este inexistentă şi având în vedere cele
constatate de raportul comisiunei noastre de verificare, suntem de
părere ca să nu se voteze bugetul pe exerciţiul anului 1933 pentru că
nu s-a făcut verificarea gestiunilor trecute care trebue să fie preluate
de actualul Consiliu cum şi pentru celelate motive arătate în raport şi
că trebue şi să ne întrunim în Adunarea extraordinară care s-a cerut
onoratului consiliu să o convoace, petiţiunea fiind semnată de o
treime la Nr. Advocaţilor înscrişi în Baroul Dolj.
În vederea deliberării acelei Adunări, cerem ca Adunarea
convocată pentru astăzi să hotărască numirea unei expertize din
contabilii autorizaţi sub supravegherea unui delegat al Adunării care
să socotească cu amănuntul toate cheltuelile şi distribuirea averei
corpului.

197
Dacă Adunarea crede că îşi poate face convingerea din cele
relatate de aci atunci vrem să hotărască asupra ilegalităţilor ce s-au
comis şi să se ia măsuri pentru averea corpului să fie restituită,
lăsându-se asigurări de conservare asupra D-lui Preşedinte al
Consiliului Baroului Dolj care este D-nul Dem. Stoenescu şi a
casierului Gh. Miulescu responsabili atât pentru faptele D-lor
personale arătate în raport, cât şi pentru întreaga gestiune care s-a
administrat în felul arătat în raportul nostru. Credem că este cazul ca
Adunarea să hotărască să se defere justiţiei toate chestiunile arătate
în raportul comisiunei de verificare pentru a se stabili gradul de
responsabilitate al Administratorilor fondului Baroului şi a caselor
care depind de dânsul.

Anexa No. 3

Situaţia Juridică a villei „Themis"


Vila s-a cumpărat cu preţul de 1.400.000 de lei dar cu cheltuelile
de reparaţie şi înzestrare de mobilier ne costă astăzi 3.580.000 lei,
adică de două ori şi jumătate suma avută în vedere. Neputându-se
ridica din depozite, a fost nevoe de un împrumut de 1.250.000 lei.
Propunerea în Adunare a fost făcută numai la preţul de 1.400.000 lei
iar raportul D-lor Stoenescu, Sgoanţă şi Predoiu arată că vila se poate
întrebuinţa imediat, reparaţiunile putându-se face mai târziu,
conchizând că se poate dobândi, venit net de 100.000 lei, ori se ştie
ce s-a întâmplat şi că în anul trecut şi în anul de faţă se vede înscris la
buget cheltuelile întrecând venitul dupe cum se arată în raportul
comisiunei noastre.
Din această cauză şi fiindcă în bugetul în care era trecut preţul de
cumpărare al vilei de 1.400.000 lei se trecuse la venituri valoarea
nominală a titlurilor ce posedăm iar nu valoarea lor reală Adunarea a
consimţit la cumpărare. Dacă s-ar fi ştiut că va fi nevoe să ne

198
împrumutăm de 1.250.000 lei adunarea n-ar fi consimţit, facem
opinie la concluziile celorlalţi membri ai comisiunei de verificare.
Este de neînţeles de ce consiliul Baroului deşi s-a văzut forţat să
facă împrumut, neputând realiza ridicarea impozitelor, n-a
simplificat lucrurile pe transformare conform vederilor raportului sus
arătat şi a făcut atât lux cu înzestrarea de mobilier până la 800.000
lei.
Şi cu atât mai mult este de neînţeles acest procedeu cu cât
Consiliul cunoaşte viciile actului de cumpărare şi era periculos să se
facă atât de enorme cheltueli pe un loc al cărui act putea să fie
reziliat. În această chestiune o să supunem aprecierii Adunării
generale următoarele constatări : Dupe ce D-nul Şerban Geblescu a
făcut ofertă pentru 1.400.000 lei Consiliul a delegat pe d-l consilier
Sandulian pentru ca să se facă un raport despre „situaţia juridică a
vilei" şi acest domn consilier pe baza actelor puse la dispoziţie de
ofertant şi cele culese de D-nul Av. Măinescu, conchide că nu se
poate cumpăra decât trei părţi din vilă deoarece între succesorii lui G.
R. Geblescu fiind şi D-na Margareta Vorvoreanu, aceasta are un act
dotal aut. Trib. Dolj, S. III la No. 6|915 în care se află clauza că „tot
ce va dobândi în viitor prin succesiune devine dotal şi supus
regimului dotal din cod. civ. R.
În urma acestui raport nu se respinge oferta, probabil fiindcă
ardea cineva de dorinţa de a ne vedea cu un cămin de recreaţie numai
şi numai la Călimăneşti. Nu se gândea nimeni că poate era mai de
folos să se cumpere o casă în Craiova, fiindcă, nici nu se bănuia că
vom ajunge într-o zi ca să fim daţi afară din camera mare ce ocupăm
în Palatul Justiţiei şi ar fi prins bine acum o casă a Advocaţilor în
unul din imobilele din jurul palatului ce erau şi atunci şi azi de
vânzare la preţul sumei care ne costă vila „Themis".
Cel care avea această dorinţă, face să apară la dosar o
declaraţiune a D-nei Margareta Vorvoreanu prin care aceasta declară

199
că renunţă la succesiunea ce are în vila „Themis" rezervându-şi
pretenţiile în alt imobil. Având în vedere că soţia dotală nu poate
conforma cod. civ. R. să renunţe sau să transigă fără autorizaţiunea
Tribunalului, asupra averei dotale şi nici să micşoreze sau să schimbe
fondul dotal în timpul căsătoriei, iar acţiunea durând timp de 10 ani
şi după desfacerea căsătoriei Consiliul, deşi nu respinge oferta cum
credem că ar fi trebuit, încuvinţează vânzarea însă o condiţionează
având în vedere raportul d-lui Sandulian şi decide în ziua de 19
Martie 1931 ca să se facă cumpărarea vilei în condiţiunile următoare:
I) Se va face actul de cumpărare pe cele trei părţi care se pot
vinde.
II) Se va face act de partaj sau acţiune de domni vânzători pentru
ieşirea din indiviziune a acestui imobil.
III) Preţul se plăti dupe terminarea acţiunei.
IV) Se va pune şi în Adunarea Generală.
Cetindu-se de noi procesul verbal al Adunării generale din 5
Aprilie 1931 se vede că dupe alte discuţiuni cu multă aplicare făcută
se înserează la punctul No. 4 şi următoarea frază: „se ia în discuţiune
cumpărarea vilei din Călimăneşti studiată şi admisă de Consiliul
Baroului, dosarul 71|930. Se admite cumpărarea vilei pe preţul de
1.400.000 lei şi deleagă pe d-l decan cu facerea actului conform
ofertei. Notăm cuvintele „conform ofertei" sunt scrise de aceeaşi
mână însă cu caractere mai mici şi înghesuite şi pare cu altă cerneală.
Având în vedere că nu s-a pus în cunoştinţa Adunării hotărârea
consiliului şi nici condiţiunile dictate de consiliul care nu admisăse
cumpărarea decât în acele condiţiuni iar nu pur şi simplu, conf.
ofertei cum se scrie în procesul-verbal al Adunării, noi opinăm că s-a
surprins buna credinţă a Adunării, care Adunare de altfel nehotărând
conform modului legal prevăzut de articolul 168, această hotărâre
este neexistentă, şi din această cauză răspunderea integrală a
procedeului întrebuinţat prin care s-a ajuns la facerea unui act de

200
cumpărare a cărui valabilitate este nulă sau în cel mai fericit caz bună
numai pentru trei părţi, o are d-l Decan Dem. Stoenescu şi că trebue
ca Adunarea să ia măsuri contra domniei sale atât disciplinar cât şi
pentru ca Baroul să fie asigurat de pagubile ce se pot încerca.

Anexa No. 4

La raportul comisiunei de verificare al gestiunei Baroului numită


de Adunarea Generală din 4 Februarie 1933.
Subsemnaţii membri, cu privire la fondul inatacabil trecut în
fostul proect de budget, la veniturii No.1, în valoare de 500.000 lei
observăm acelaşi constatării ca restul comisiunii, însă diferim cu
privire la concluziuni şi suntem de următoarea opiniune.
Dat fiindcă, din răspunsul Băncii Viitorul se constată că fondul
este depus pe numele G. D. Miulescu casierul Baroului, care a înţeles
să răspundă personal faţă de Barou, deoarece a depus o poliţă de
200.000 mii lei semnată de Domnia Sa personal pentru crearea acelui
fond reţinând numerariul luat dela Barou, suntem de părere că
Domnul Miulescu este responsabil personal faţă de Barou, înţelegând
ca domnia sa să răspundă imediat această sumă de bani, iar onoratul
Consiliu să ia imediat măsuri de asigurare asupra averei personale a
D-lui Miulescu. Deosebit trebue ca Miulescu să fie judecat
disciplinar iar în cazul când nu se vor aduce imediat în casa Baroului
sumele care sunt arătate în raportul comisiunei cu privire la fondul
dela Banca Viitorul, afacerea să fie deferită Justiţiei.
Din niciun act nu se vede că D-nul Miulescu a fost autorizat de
Consiliul să facă operaţiunea mai sus arătată. Banca Viitorului nu are
nici un raport juridic direct cu Baroul.
(ss) N. Popilian
(ss) I. Constantinescu

201
* Lipsă în text.

** Lipsă în text.

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 46-50.

43. 1933 martie 20. Convocarea Adunării generale deliberative


având pe ordinea de zi discutarea Raportului Comisiei de
Verificare asupra gestiunii Baroului, dezbaterea și votarea
bugetului baroului, al Casei de Pensii și Ajutor și al Casei
de Construcții pe anul 1933, modificarea unor articole din
statutul Sindicatului și diverse chestiuni de ordin profesional

DECANATUL BAROULUI DOLJ


ADUNAREA GENERALĂ DELIBERATIVĂ
a
CORPULUI DE ADVOCAŢI

CONVOCARE

Decanatul Baroului Dolj, aduce la cunoştinţa tuturor D-lor


advocaţi definitivi, înscrişi pe tabloul advocaţilor pe anul 1933, că în
ziua de:

Sâmbătă 1 Aprilie 1933, ora 4 (16) p. m.


sunt convocaţi în adunare generală deliberativă în sala de şedinţă a
Trib. Dolj S. I, sau eventual a Curţii cu Juraţi, în conformitate cu art.
166 şi următorii din legea advocaţilor, fiind la ordinea zilei:
1) Discutarea raportului Comisiunii de verificare, asupra
gestiunii Baroului şi descărcarea Consiliului de gestiunea sa pe
anul 1932.

202
2) Desbaterea şi votarea bugetului baroului, al Casei de
pensiuni şi ajutor şi al Casei de Construcţiuni pe anul 1933.
3) Modificarea art. 25 şi următorii din Statutul
Sindicatului şi discuţiuni asupra măsurilor de luat pentru
aplicarea strictă a statutului de către d-nii membrii.
4) Modificarea articolului 22 al. f. din Statutul Sindicatului.
5) Discuţiuni şi hotărâri asupra modificării art. 21 din
Statutul sindicatului avocaţilor şi în special la repartiţia cotelor
lunare.
6) Diverse chestiuni de ordin profesional:
a) Secretarii de advocaţi neautorizaţi.
b) Intermediarii de procese.
c) Protestul Baroului Dolj privitor la proectul
de lege pentru înfiinţarea unui nou impozit de 10%
calculat asupra valorii locative a imobililor unde se
exercită „profesiuni libere".
Dacă în această zi nu se va întruni numărul de advocaţi, ca să
se poată lua hotărâri valabile, conf. art. 167 şi 168 din legea
advocaţilor, adunarea se va ţine fără altă convocare:

Sâmbătă 8 Aprilie 1933, ora 4 (16) p. m.


Se atrage atenţia D-lor advocaţi, că pentru cei care lipsesc, se vor
aplica strict disp. art. 190 din noua lege a advocaţilor.

Decanul Baroului Dolj


Dem. D. Stoenescu
No. 2
1933 Martie 20.

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 51.

203
44. 1933 august 4. Scrisoarea lui G. Mil. Demetrescu către
Decanul Dem. D. Stoenescu
Craiova 4 august 933

Dragă Mitule,

Astăzi, dispunând de câteva ore libere, aşa de rare pentru


mine, m-am hotărât să-ţi răspund la scrisoarea ta, transmisă prin
colegul Popescu-Cârcea întors de la Călimăneşti.
Îmi ceri ştiri de aici. Nu prea am să-ţi dau nicio noutate.
Chiar în Barou, ca niciodată este linişte. Nimic interesant, decât lipsa
de afaceri, de care se plâng mulţi din cei rămaşi aici. Totuşi,
Tribunalele au de lucru, ca şi unii din colegi care ştiu să-şi mai
recruteze clientela. Ceilalţi ca de obicei … oftează.
Eri, a venit de la Buziaş şi Dl. Ciocazan, care s-a interesat de
tine. Tipografia am închis-o, am concediat lucrătorii. A mai rămas
personalul de ad-ţie.
De la Credit, - deşi i-am înştiinţat, n-am primit până acum
nimic. Mult m-a supărat şi această afacere. Unii, - se plâng că de ce
am închis-o, - dar pentru a merge înainte în condiţiunile de acum, era
o nenorocire pe capul meu. La fiecare săptămână: impositele rămase
aşa de mult în urmă. Acum Primăria, a cerut la Tribunal, înfiinţarea
de sequestru judiciar, - am amânat afacerea pe la 10 August, - i-am
spus şi D-lui Ciocazan, a dat şi el din umeri. Aşa fac toţi.
Am fost într-o zi şi pe la tine, acasă. M-me Stoenescu, este
bine, era cu familia Daniel. Are grijă de tine. Cred că ai scris şi
dânsei câteva rânduri.
La Craiova, când cald, când temperat, când vânt.
La Barou, mă ocup cu de toate. Bine că a venit Popescu-
Cârcea şi m-a scăpat de Casieria Sindicatului.
Mişu Puţureanu n-a mai venit. Într-o singură zi, a apărut,
slab şi grozav de schimbat. Văzându-l aşa, i-am spus să numai vină,
204
căci îl înlocuiesc eu la Casierie până va veni Popescu-Cârcea. Şi de
atunci nu l-am mai văzut. Nu ştiu, dacă este mai bine, sau nu.
Pentru Congresul de la Galaţi, încă n-am aranjat nimic. Dl.
Crăsnaru, vine regulat, aproape zilnic şi se interesează, dacă mai este
ceva nou.
Lista delegaţiilor încă n-am format-o, fiindcă la mine nu s-a
înscris nimeni, iar eu n-am să chem iarăşi pe nimeni. Pe la 15 Aug.
voi vedea cine se interesează. Trebuie să trimit şi cei 5 000 lei. Şi
este aşa de greu de luat bani de la Casierie; banii trebuie să-i scoţi cu
cangea de la Dl. Popescu-Cârcea.
Ca să vin la Călimăneşti nu pot. Îmi trebue multe. Şi pentru o
zi sau două, n-am ce căuta.
Poate să mă duc cu un grup de escursionişti la 13-15 August,
să vizitez mănăstirea Horezu pe care n-am văzut-o nici o dată şi ţin
mult s-o văd, şi dacă se poate şi cu bani puţini.
Ai acolo la Călimăneşti, colegi de ai noştri destui cu care să
te distrezi.
A venit în timpul din urmă şi Dl. Popilian. Sper că se va
convinge că n-am avut nici un amestec în mânuirea fondurilor de la
Vilă şi că nu este cazul să mai facă ce a făcut.
Amicul Sgoanţă este la post şi facem faţă la tot ce este nevoe
aici. Îmi pare bine însă, că te simţi bine cu sănătatea. Să dea D-zeu să
te restabileşti complect.
Eri, am văzut într-o trăsură, pe strada Unirei, - se ducea
desigur la Parcul Bibescu, - pe Ilie Petrescu… Era foarte slăbit şi
schimbat la faţă. L-am salutat, dar n-am putut vorbi.
Primeşte salutările mele deosebite,
Amic G. Mil. Demetrescu

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 52-53.

205
45. 1933 octombrie 21. Convocarea avocaților în vederea
alegerii unui membru în Consiliul Baroului Dolj, în urma
decesului consilierului Ilie S. Petrescu

DECANATUL BAROULUI DOLJ


ADUNAREA GENERALĂ ELECTIVĂ SUPLIMENTARĂ
A
CORPULUI DE AVOCAŢI

CONVOCARE

Decanatul Baroului din Dolj aduce la cunoştiinţa D-lor


avocaţi înscrişi pe tabloul avocaţilor definitivi, din anul 1933 tipărit,
că în ziua de

Duminecă 12 Noembrie 1933


începând dela ora 9 dimineaţa, până la ora 16, în sala de şedinţă a
Curţii de Apel, Craiova Secţia I, se va face:
Alegerea unui membru în Consiliul Baroului Dolj, conf.
art. 194 din legea avocaţilor, fiind vacanţă prin decesul
consilierului Ilie S. Petrescu.
Cel ales va îndeplini mandatul predecesorului său pe restul
timpului de funcţionare până la 25 Septembrie 1935.
Vor vota cu vot secret (conf. art. 180 din legea avocaţilor), la
această alegere personal, numai avocaţii înscrişi definitivi, care au o
vechime de trei ani, în afară de stagiu conform art. 185 din legea
avocaţilor.
În caz de balotaj, alegerea se va face
Duminecă 19 Noembrie 1935
la aceleaşi ore, în aceeaşi sală şi fără altă convocare.
Poate fi ales membru în consiliul baroului numai avocatul care
206
are o vechime, în exerciţiul profesiunei de cel puţin 10 ani, de avocat
definitiv conform art. 186 din legea avocaţilor, în care nu intră şi
stagiul.
D-nii avocaţi care vor să candideze, sunt rugaţi, să facă
propunere în scris, la Decanat, depunând şi o taxă de lei 200, fixată
pentru cheltuelile alegerilor şi pentru tipăritul buletinelor, achitându-
se cu cel puţin cinci zile înainte la Secretariatul baroului (art. 174 din
legea avocaţilor).
Votul fiind obligator lipsa dela adunarea electivă, fără o
justificare legală, este supusă sancţiunilor prevăzute de art. 190 din
legea avocaţilor.
Decanul Baroului Avocaţilor din Dolj.
Dem. D. Stoenescu
No. 4
1933 Octombrie 21

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 54.

46. 1933. Cererea lui Dem. Stoenescu adresată Președintelui


Tribunalului Dolj, în legătură cu situația imobilului din str.
Gh. Chițu nr. 6, fosta sa proprietate

DOMNULE PREŞEDINTE

Pe baza deciziunii Comerciale No.15 din 24 Martie 1933


pronunţată de Curtea de Apel Secţia II, BANCA DE ORIENT,
societate anonimă din Craiova, str. Cogălniceanu, a cerut Curţii de
Apel S.II să se facă comandament asupra imobilului din Craiova Str.
Gheorghe Chiţu No. 6, fostă proprietatea mea, prin Trib. Dolj S.III.
La 2 Maiu 1933,acea cerere s-a admis :
207
S-a cerut ca licitaţia să înceapă de la suma de lei 100.000 (una
sută mii).
La 29 Maiu 1933, subsemnatul prin petiţia înregistrată la No.
19308/33, am arătat:
a) Că imobilul nu mai este proprietatea mea, ci a Decanatului
Baroului Dolj, obţinută prin actul autentic No.3987/1932.
b) Că asupra imobilului mai sunt creditori ipotecari :
1) Creditul Funciar Urban Bucureşti
2) D-na Pleşea din Craiova.
c) Că există o urmărire a Societăţei Naţionale de Credit
industrial S.A. din Bucureşti, având un dosar special de urmărire
No.8357/931.
În acea petiţie a mea am arătat, că pe baza legii Iunian din 11
Iulie 1930 am cerut numirea unui expert, care a fixat suma de la care
ar fi putut începe licitaţia şi care conform art. 2 ultimul aliniat
preţuirea nouă nu mai este necesară.
Tribunalul Dolj S.III la 12 Iunie 1933, prin procesul verbal
No.8154 a admis cererea mea şi a constatat că imobilul valorează
suma de lei 1.775.000 şi ca licitaţia să înceapă de la 1.331.250 şi apoi
s-a luat act de declaraţia noastră pentru toate rezervele făcute de
mine.
După aceasta, că la 18 Noembrie 1933 s-a cerut să se facă un
nou comandament, care ni s-a şi comunicat pe ziua de 29 Noembrie
1933, purtând numărul 10558 şi fixând un alt preţ pentru licitaţie,
fără să binevoească a ţine seama de jurnalul Trib. Dolj S.III din 12
Iunie 1933.
Cum imobilul urmărit are aceeaşi situaţie, cu aceea arătată
de mine prin petiţia 19308/33 din 29 Maiu 1933, mă servesc şi de
aceleaşi vechi motive.
Cer, deci să se menţină Jurnalul Trib. Dolj.S. III No. 8154
din 12 Iunie 1933 privitor la expertiză şi la preţ.

208
Deşi prin această cerere, nu renunţ la drepturile mele de a
discuta toate actele, aşa după cum am menţionat şi prin cererea din
29 Maiu 1933 şi mă servesc de toate actele din acest dosar.
Alătur o copie depe aceasta, o copie depe actul de vânzare al
meu timbrată cu timbru fiscal de câte 3 lei şi aviaţie de lei 2.
D1. avocat Gh.Dem. Miulescu, mă va reprezenta pe baza
procurei mele aflată în dosar cu data de 10 Iunie 1933, şi alătur aci şi
timbrul de pledoarii de lei 40 ( patruzeci).
Dosarul Trib. Dolj S.III No. 2622/1933.
Dosarul Portăreilor 489/1933.
Cu stimă

Domnului Preşedinte al Trib. Dolj S.III

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 55.

47. 1934 februarie 19. Convocarea Adunării Generale


deliberative a avocaților având pe ordinea de zi dezbaterea
și votarea bugetului Baroului, al Casei de Pensii și Ajutor, al
Casei de Construcții și al Sindicatului Actelor de notariat pe
anul 1934, modificarea unui articol din Statutul Sindicatului
și diverse chestiuni de ordin profesional

DECANATUL BAROULUI DOLJ


ADUNAREA GENERALĂ DELIBERATIVĂ
a
CORPULUI DE ADVOCAŢI

CONVOCARE

Decanatul Baroului Dolj, aduce la cunoştinţa tuturor D-lor advocaţi


definitivi, înscrişi pe tabloul advocaţilor pe anul 1934, că în ziua de:

209
Sâmbătă 10 Martie 1934, ora 4 (16) p. m.

sunt convocaţi în adunare generală deliberativă ordinară, în sala de


şedinţă a Curţii cu Juraţi, în conformitate cu art. 166 al legei
advocaţilor, fiind la ordinea zilei:
1. Desbaterea şi votarea bugetului baroului, al Casei de
pensiuni şi ajutor, al Casei de Construcţiuni şi Sindicatului
Actelor de notariat pe anul 1934.
2. Modificarea art. 21 al. c din Statutul Sindicatului.
3. Diverse chestiuni de ordin profesional:
a) Sindicatul actelor de notariat (nerespectarea
depunerei cotelor).
b) Secretarii de advocaţi, neautorizaţi.
c) Intermediarii de procese.
d) Revizuirea tarifului minimal de onorarii (cerut de
Uniunea Advocaţilor).
Dacă în această zi nu se va întruni numărul de advocaţi, ca
să se poată lua hotărâri valabile, conf. art. 167 şi 168 din legea
advocaţilor, adunarea se va ține fără altă nouă convocare:

Sâmbătă 17 Martie 1934, ora 4 (16) p. m.

Se atrage atenţia D-lor advocaţi, că pentru cei care lipsesc, se


vor aplica strict dispoziţiunile art. 190 din noua lege a advocaţilor.

Decanul Baroului Dolj


Dem. D. Stoenescu
No. 6
1934, Febr. 19.

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 56.

210
48. 1934 aprilie 30. Convocarea avocaților în vederea alegerii
a trei membri în Consiliul General al Uniunii Avocaților

DECANATUL BAROULUI DOLJ


ADUNAREA GENERALĂ ELECTIVĂ EXTRAORDINARĂ
a
CORPULUI DE ADVOCAŢI

CONVOCARE

Decanatul Baroului din Dolj, aduce la cunoştinţa D-lor


advocaţi înscrişi pe tabloul advocaţilor definitivi, din anul 1934
tipărit, că în ziua de
Duminecă 20 Mai 1934
începând dela ora 9 dimineaţa, până la ora 16, în sala de şedinţă a
Curţii de Apel, Craiova Secţia I, se va face:
Alegerea a trei membri în Consiliul General al Uniunii
Advocaţilor conf. art. 127, 172 şi 173 din legea avocaţilor, în locul
celor actuali al căror mandat a expirat, conform adresei Uniunii
Advocaţilor No. 775/934
Vor vota cu vot secret şi personal (conf. art. 180 din legea
avocaţilor), la această alegere numai avocaţi înscrişi definitivi, care
au o vechime de trei ani, în afară de stagiu conform art. 185 din
legea avocaţilor.
În caz de balotaj, alegerea se va face

Duminecă 27 Mai 1934


la aceleaşi ore, în aceeaşi sală şi fără altă convocare.
Poate fi ales membru în Consiliul General al Uniunei Advocaţilor,
advocatul care are o vechime, în exerciţiul profesiunei de cel puţin 10 ani
de avocat definitiv, conform art. 186 din legea avocaţilor, în care nu intră şi
stagiul.
211
D-nii avocaţi care vor să candideze, sunt rugaţi, să facă
propunere în scris, la Decanat, depunând şi o taxă de lei 200, fixată
pentru cheltuelile alegerilor şi pentru tipăritul buletinelor, achitându-
se cu cel puţin cinci zile înainte la Secretariatul baroului (art. 174 din
legea avocaţilor).
Votul fiind obligator lipsa dela adunarea electivă, fără o
justificare legală, este supusă sancţiunilor prevăzute de art. 190 din
legea avocaţilor.
Vice Decanul Baroului Avocaţilor din Dolj
Emil Sgoanţă
No. 7
1934 Aprilie 30

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 57.

49. 1934 mai 20. Buletinul de vot pentru alegerea a trei avocați
membri în Consiliul General al Uniunii Avocaților

Buletinul de vot pentru alegerea a trei avocaţi membrii în Consiliul


General al Uniunei Avocaţilor
Alegerea de la 20 Maiu 1934
Candidaturi depuse:
Alegătorul va
1) Dem. D. Stoenescu 5) Const. Negri alege trei
candidaţi, din cele
2) Emil Sgoanţă 6) Const. Demetriad şapte candidaturi
depuse, ştergând
3) Dem. Constantinescu 7) Tudor Măldărescu pe cei care nu va
voi să-i voteze.
4) Const. Crăsnaru

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 58.


212
50. 1934 mai 27. Programul candidatului C. Negri pentru un
loc în Consiliul General al Uniunii Avocaților

CANDIDATURA

Îmi menţin candidatura în balotajul de Duminecă 27 Mai pentru


un loc la Uniune cu următorul program, în vederea modificării Legei
Avocaţilor şi întocmirei Regulamentului.
1) Fondul de pensie să fie despărţit de fondul de ajutor, dându-
se 30 % sau mai puţin ca fond de ajutor, iar 70 % din veniturile
timbrelor de pledoarie să rămâie ca fond de pensiuni.
2) Nu trebue ca Uniunea care datoreşte pensiunea, tot dânsa să
stabilească acest drept în primă şi ultimă instanţă, aşa cum prevede
actuala lege.
Eu nu văd nici o împiedecare că misiunea de a aşeza pe avocat
la pensie pe baza Legei Avocaţilor şi veniturilor fondului lor de
pensiune, să fie dată în atribuţiunea Comisiunii de Pensii a Casei
Generale de Pensiuni a Statului, cu drept de Apel şi recurs conform
art. 45 din Legea Pensiilor din 13 August 1931, dacă legea ar impune
această însărcinare Comisiunii de Pensiuni a Statului.
3) Fondurile Casei de Pensiuni să fie îndrumate direct de Stat
la Casa de Depuneri, transformându-se imediat dupe încasare în rente
de stat la dispoziţia Casei de Pensiuni a Statului, şi păstrat ca fond
autonom al Uniunei „Avocaţilor din România".
Din veniturile acestui fond nici o ordonanţare nu se va mai putea face
decât de Comisia de Pensiuni a Statului, sub formă de pensiuni acor-
date avocaţilor îndreptăţiţi.
În acest mod numai intangibilitatea fondurilor de pensiune şi a veni-
turilor lui va deveni o realitate.
4) Nu există nici o raţiune pentru ca veniturile Casei de Pensiuni să fie
capitalizate pe cei dintâi cinci ani cum o spune articolul 258 al. f.
213
Capitalul fondului de pensiuni rămâne intangibil şi este într-
o continuă creştere, prin veniturile prin care se alimentează prevăzute
de art. 274.
Timbru de pledoarie este acordat de lege pentru pensiile
avocaţilor nu numai a celor viitori ci şi a celor actuali.
Prin urmare împlinindu-se aproape trei ani dela aplicarea nouei
legi a avocaţilor, veniturile fondului de pensiuni pe aceşti ani să fie
distribuite la avocaţii ce au îndeplinit condiţiunile de stagiu şi vârstă
pentru a fi pensionaţi.
5) Şi tot aşa pe fiecare an pe baza veniturilor încasate din anul
trecut până la 1 Ianuarie a fiecărui an Comisia să constate cota lunară
cuvenită avocaţilor pensionari şi care va fi veniturile anului expirat
încasate, împărţit la numărul avocaţilor înscrişi definitiv la pensii în
cursul acelui an. Nu este permis ca veniturile fondului de pensiuni
cuvenit avocaţilor actuali să fie capitalizate în favoarea pensionarilor
viitori. Art. 258 al. f, trebue modificat în acest mod.
6) Pensiunea fiind un drept al avocatului bazat pe cotizaţia sa
la pensie şi prin anularea timbrelor de pledoarii care li se restitue sub
această formă, nu poate fi condiţionată de nici o clauză, afară de
vârsta şi stagiul profesional şi deci al. d. din art. 258 legea avocaţilor,
care prevede că avocatul pensionat nu mai poate pleda, trebuie să
dispară din lege ca o dispoziţie absurdă, contrară şi incompatibilă cu
noţiunea dreptului de pensie. Mai cu seamă că pensiile la început vor
fi destul de modeste, astfel că avocatul pus în alternativă de a primi
pensia sau de a renunţa la profesie, va alege continuarea profesiunei.
Cât timp pentru acordarea dreptului de pensie se vor cere afară
de vârstă şi stagiu profesional, condiţii arbitrare puse la discreţia
Uniunii şi fondurile şi veniturile fondului de pensie nu vor fi
asigurate la Casa de Depuneri, cum se arată mai sus, vom avea în
viitor ca şi în trecut, avocaţi pensionari pe hârtie, iar nu efectivi.
7) Deliberările Adunării generale a avocaţilor să fie prezidate

214
de un consilier de Curte asistat de Grefier şi de Prezidenţi de
Tribunale sau magistraţi unde nu sunt Curţi de Apel.
8) Acţiunile disciplinare să fie judecate în Apel de Curţile de
Apel.

C. NEGRI.
 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 59.

51. 1934 iulie 5. Scrisoarea administratorului Vilei Themis către


Decanul Baroului Dolj

1934 iulie 5.
VILLA „Themis”

Stimate Domnule Decan,

Am primit scrisoarea (c.p.) de la Dvs. şi m-a bucurat foarte


mult când am văzut că ați fost ales în comisia permanentă a Uniunei
Avocaţilor. Cum se face că Dl. Mitiţă a luat aşa de multe voturi?!
V-a întrecut cu 51 voturi!? Niciodată D-zeu nu ajută celor răi şi
vicleni. Dacă aşi fi în locul Dvs. nu i-aşi mai da nici un leu de la
sindicat în contul abonamentului D-lor avocaţi, la rev. Justiţia şi l-aşi
face să-şi strângă abonamentele cu talerul. Aşa trebue făcut unui
nemulţumit, vorba proverbului „nemulţumitului i se ia darul de la
mână”.
I-am spus moşului să nu tundă iarba şi vom vedea cum o să-i
facem când veţi fi Dvs. aici.
Arţarul îl înlocuim la primăvară, de altfel nici nu se observă
lipsa lui. În ceea ce priveşte puţul absorbant, am cerut Decanatului să
ia măsuri şi mi-a răspuns – Dl. Miulescu – să cer primăriei o păsuire
până spre sfârşitul sezonului şi să găsesc pe cineva care se pricepe să
facă un asemenea puţ.
215
Am găsit un maestru constructor de aici din Călimăneşti care
a şi făcut o ofertă. Oferta am înaintat-o Decanatului. Dacă aveţi timp,
puteţi să luaţi şi Dvs. cunoştiinţă de ea. Puţul nu-l putem face decât
la sfârşitul sezonului, fiindcă se face prea mare bucluc cu piatră, fier,
ciment, lucrători, ciocănituri, vorbe etc. Am cerut primăriei să ne dea
o păsuire.
Vizitatorii vin în fiecare zi în staţiune. Noi nu am închiriat
decât două camere No. 11 şi 22, pe timpul 1-31 Iulie. Una este
închiriată unei doamne spaniolă şi alta unei avocată. Cred că o să le
închiriez pe toate, însă un lucru ne face să ne cam îngrijorăm.
Lângă vila Themis, ştiţi că este o colonie de copii (ucenici).
Cu toate intervenţiile mele pe lângă Director şi cu toată rugămintea
mea faţă de ei, nu voesc deloc să fie liniştiţi până la 7 dim. şi după
masă până la 4 (1-4). Este un sgomot infernal şi vizitatorii nu pot
dormi deloc.
De asemenea este muzica care ştiţi că locueşte vis-a-vis de
noi. Am cerut printr-o scrisoare locotenentului să nu mai facă şcoală
dimineaţa până la ora 7 şi după masă de la 1 la 4 şi deşi mi-a promis,
tot mai fac şcoală. Nu ar fi bine să interveniţi Dvs. pe lângă soc. ca să
nu mai lase muzica să facă şcoală aici, ci afară din localitate, cum de
ex. ar fi Cozia? Să o ameninţaţi că în caz contrar îi veţi face proces
de daune?
Pentru colonia de ucenici de asemenea cred că ar trebui cerut
oficial, fie prefecturei de Vâlcea, fie poliţiei de Vâlcea.
Am scris Dlui Angelescu şi consilier Miculescu. Dl.
Angelescu mi-a răspuns că face pauză în acest an şi-mi mulţumeşte,
păstrând o amintire frumoasă despre mine. Mă roagă să vă transmit
salutări din partea D-sale.
Sărutări de mâini D-nei şi vă aşteptăm sănătos.
Să trăiți
(ss) M. Bugă

216
1934 Iulie 5

Când veniţi să vă luaţi şi haine groase, fiindcă de la 1 Iulie a


plouat încontinuu până aseară.
(ss) M. Bugă

N.B. Nu mai faceţi nici o intervenţie până ce veniţi aici


pentru muzică şi colonie, fiindcă mi se pare că au înţeles şi se vor
linişti.
(ss) M. Bugă

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 60-61.

52. 1934 octombrie 29. Referatul Decanului Stoenescu privind


efectuarea de către avocatul Mișu Puțureanu a inventarului
fiecărei camere a Decanatului, a camerelor avocaților din
Palatul de Justiție și apoi a celor de la Cercul Avocaților

ROMÂNIA

Craiova, 29 octombrie 1934

DECANATUL BAROULUI AVOCAŢILOR


DIN JUDEŢUL DOLJ
CRAIOVA
Sediul: Palatul de Justiţie
No. 1302

Domnule Secretar

Vă trimitem în copie pe verso, referatul D-lui Decan Dem. D.

217
Stoenescu înreg. la No.2151/1934 şi vă rugăm a proceda cât mai
neîntârziat la facerea inventarului mobilierului Baroului Dolj, pe care
ni-l veţi depune cu un referat la Decanat.

p. DECANUL BAROULUI DOLJ

(ss) G. Dem. Miulescu

Domniei-Sale

Domnului Mihail Puţureanu, Secretarul Baroului Dolj.

Domnule Prodecan ,

Vă rog binevoiţi a convoca Consiliul Baroului Dolj şi a


hotărî, ca în special, dl. avocat Mişu Puţureanu să facă inventarul
fiecărei camere a Decanatului, în special tuturor tablourilor,
proprietate, apoi a camerilor d-lor avocaţi din Palat şi după terminare
a celor de la Cercul avocaţilor.
Acest inventar este necesar pentru anul 1935, fiindcă vor fi
noi alegeri şi fiindcă vom alcătui şi un nou buget.

Decanul Baroului Dolj


ss. Dem. Stoenescu

Pentru conformitate
p. Decan G. Dem. Miulescu

Domnului Prodecan al Baroului Dolj

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 62.

218
53. 1934 decembrie 3. Adresa Decanului Dem. Stoenescu către
avocați privind elaborarea unor proiecte cerute de Uniunea
Avocaților pentru întocmirea Regulamentului Casei Centrale
de Pensii

ROMÂNIA
Decanatul Baroului Avocaţilor din Dolj
CRAIOVA
SEDIUL : Palatul de Justiţie
No. 1452
1934 Decembrie 3

Stimate Coleg,

Conform art. 258 al. 2 din legea pentru organizarea Corpului de


avocaţi, D-l Preşedinte al Uniunei Avocaţilor, D-l C. L. Naumescu la
2 Septembrie 1933, ne-a rugat pe Decanii fiecărui Barou, prin adresa
No. 1610 ca să trimitem toate observaţiile noastre privitoare la Cap.
XI din legea avocaţilor şi a textelor, pe care credem că trebuesc
trecute în regulament şi a oricărei alte propuneri necesare, pentru ca
Uniunea să întocmească regulamentul Casei Centrale de Pensiuni.
Subsemnatul, pe lângă calitatea de Decan al Baroului Dolj,
eram ales şi membru în comisia permanentă. Pentru aceasta mi-am
ţinut obligaţia, şi am şi redactat un prim proect, complect, pentru
atunci (23 Noembrie 1933), privitor la casa centrală a pensiilor, pe
care l-am şi înaintat cu adresa No. 1978 din 28 Noembrie 1933.
D-l Preşedinte al Uniunei prin adresa No. 2163 din 9
Decembrie 1933 ne-a comunicat de primirea acelui regulament, cu
măgulitoarele cuvinte „ca să primim mulţumirile sale pentru munca
ce am depus la întocmirea acelui regulament, care va fi de un real
folos la alcătuirea definitivă a regulamentului".
219
Faţă de aceste cuvinte şi ca un omagiu al meu personal, pentru
munca de fiecare zi depusă de D-sa pentru întreg corpul avocaţilor,
am refăcut primul proect, pe care l-am complectat, după alte studii
noi şi transformat într-un al doilea proect pe care l-am înaintat cu
adresa No. 67 din 6 August a. c. de la Călimăneşti, judeţul Vâlcea
prin administraţia Vilei Themis.
Când am redactat primul proect, am găsit de datoria mea să-1
înmânez numai câtorva d-ni avocaţi ai baroului Dolj, din care mi-au
răspuns numai d-nii C. Negri şi C. M. Ciocazan, care se considerau
cei mai în vârstă.
Deoarece D-l C. M. Ciocazan, a avut multe observaţiuni juste,
din care unele le-am şi primit, iar în al doilea al meu proect din
diverse legi, articole şi observaţiuni din Buletinul Uniunei Avocaţilor
şi din reviste juridice am făcut noi adăogiri şi fiindcă în luna Iulie
anul curent am fost din nou reales în comisia permanentă, am adus
noi modificări celui de al doilea al meu proect şi fiindcă în 1936
Decembrie trebue să ia fiinţă, la Uniunea Avocaţilor din Bucureşti,
casa generală de pensiuni a avocaţilor şi numeroşi avocaţi din Baroul
Dolj, vor avea dreptul să se înscrie la această casă, am dat o formă
definitivă propunerilor mele.
Acest proect tipărit am onoare a vi-1 trimite şi D-voastră,
rugându-vă în parte pe fiecare a-1 studia şi a face propunerile D-voastră,
de adăogiri şi refaceri fiind în interesul tuturor şi pe care vă rog să ni-le
înaintaţi în cursul acestui an, să poată fi discutate şi la Uniune.
Vă mai atrag atenţia în special asupra articolelor 22, 23, 24,
26,27, 36, 37, 39, 48, 54 şi 56. Spre a putea da cea mai bună formă.

Decanul Baroului Dolj, DEM. D. STOENESCU.

D-sale Domnului……………………………………

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 63.


220
54. 1934 decembrie 12. Dispoziția Decanatului privind
efectuarea grabnică a unui inventar al tablourilor de picturi
proprietatea Baroului Dolj

Craiova, 12 Decembrie 1934


ROMÂNIA
DECANATUL BAROULUI AVOCAŢILOR
DIN JUDEŢUL DOLJ
CRAIOVA
Sediul : PALATUL DE JUSTIŢIE
No.1518

Domnule,

Deoarece pentru anul 1935 lucrăm la bugetul baroului Dolj


vă rog binevoiţi a-1 avea în vedere şi Dvs. şi
1) să ne trimiteţi grabnic un inventar al tablourilor de picturi
proprietatea baroului Dolj, aflate în Cam. Decanatului și ale D-lor
avocaţi, având o numerotaţie cu numele pictorului artist, denumirea
obiectului tabloul şi un preţ al tabloului, cu preţul cumpărării sau o
evaloare a Dvs.
2) Inventarul vă rog a-1 face şi trimite în dublu exemplar
grabnic Decanatului, ca să putem să-1 trecem la inventarul general al
averii Baroului Dolj, sub un capitol nou: No.5 opere de artă:
Tablouri - pictură , aflate în Camera Decanatului şi a D-lor Avocaţi.

p. DECANUL BAROULUI DOLJ


(ss) G. Dem. Miulescu
SECRETAR
(ss) Victor Gheorghiu
Domniei-Sale
221
Domnului Mihail Puțureanu, avocat și secretarul Baroului.
Loco

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 64.

55. 1934 decembrie 16. Necrologul Decanului Dem. Stoenescu


publicat în ziarul „Oltenia Economică” din 16 decembrie
1934

MITU STOENESCU

Scriu aceste rânduri pentru Mima. Aşa spuneam noi blândei


mame, a acelui ce a fost Mitu Stoenescu, avocat şi decan al baroului
de Dolj.
O soartă năpraznică, răpeşte unei bătrâne suferinde, unicul ei
bun pe pământ, pe nepreţuitul şi duiosul ei fiu.
Emoţia mea este de neînchipuit, atunci când încerc să leg
câteva fraze de aducere aminte.
Familia mea, s-a bucurat totdeauna de prietenia acestei case,
copilăria mea, mi-am petrecut-o la ei, şi mai târziu, tânăr adolescent,
la el în casă mi-am făcut ucenicia intrarei în lume.
Nu erau mulţi acei ce înainte de războiu se bucurau de fa-
voarea a se încălzi de gândurile şi de armonia acestei sobre familii,
dar cei ce erau admişi pe acele vremuri în casa lor, formau o lume
aparte.
Ani de zile am admirat comoara gândurilor şi cultura lui Mitu
Stoenescu.
Cine nu ştie că el poseda una din cele mai frumoase biblioteci
din Oltenia ? Colecţia de tablouri şi de monede, erau mândria lui.
Prieten desăvârşit, - deşi cu mult mai tânăr decât el, - adesea
găsea plăcere în a-mi împărtăşi un gând despre o carte, liniile unui

222
tablou, vechimea unei pietre şi atâtea lucruri mici care îi dădeau far-
mecul de neînchipuit.
Până la sfârşitul zilelor mele nu voi uita zâmbetul lui Mitu. El
te încuraja, rupea ghiaţa timidităţei, te atrăgea şi încet, liniştit, te
apropia, făcând din oricine un prieten.
Boala răpeşte o inteligenţă vie, o cultură profundă, un suflet de
elită şi un fermecător amfitrion.
Plâns de familie, de prieteni şi de invidioşi, gândul meu se
îndreaptă către Mima, comoară de bunătate şi duioşie, în faţa căreia
mă închin cu respect – slabă mângăere – adusă marei iubiri ce o
păstra fiului ei.
Topan

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 65.

56. 1934 decembrie 21. Convocarea avocaților în vederea


alegerii Decanului Baroului Dolj și a unui membru delegat
în Consiliul General al Uniunii Avocaților

DECANATUL BAROULUI DOLJ


ADUNAREA GENERALĂ ELECTIVĂ A CORPULUI DE
AVOCAŢI

CONVOCARE

Decanatul Baroului din Dolj aduce la cunoştiinţa D-lor


avocaţi înscrişi pe tabloul avocaţilor din anul 1935, că în ziua de

DUMINECĂ 20 IANUARIE 1935


începând dela orele 9 dimineaţa, până la ora 16, în sala de şedinţă a
Trib. Dolj S. I, se va face:
1. Alegerea Decanului Baroului Dolj în locul rămas vacant
223
prin încetarea din viaţă a fostului Decan Dem. D. Stoenescu, în
conformitate cu dispoziţiile art. 171 şi 194 din legea avocaţilor
din 1931.
2. Alegerea a unui membru al Baroului Dolj, ca delegat în
Consiliul general al Uniunii Avocaţilor din România, în locul def.
Dem. D. Stoenescu.
Vor vota la această alegere personal, numai avocaţii care
îndeplinesc condiţiunile cerute de art. 185 din lege, prevăzuţi în tabloul
avocaţilor din 1935, cu escepţiunea acelora care se prevăd în deciziunea
noastră cu No. 25 din 29 Decembrie 1934, şi care nu pot vota.
În caz de balotaj, alegerea se va face

DUMINECĂ 27 IANUARIE 1935


la aceleaşi ore, în aceeaşi sală şi fără altă convocare.
Poate fi ales Decan, avocatul care are o vechime în exerciţiul
profesiunei de cel puţin 10 ani de avocat definitiv, conform art. 186
din legea avocaţilor.
Poate fi ales ca membru delegat în Consiliul general al Uniunii
Avocaţilor din România, avocatul care are o vechime, de cel puţin 15 ani.
D-nii avocaţi care vor să candideze, sunt rugaţi, să facă
propunere în scris, la Decanat, cu cel puţin 5 zile înainte de data
alegerei conf. art. 174 l.a. depunând şi o taxă de lei 200, fixată de
Consiliul baroului Dolj, pentru tipăritul buletinelor, achitându-se în
acelaşi termen, la Secretariatul baroului.
Votul fiind obligator, lipsa dela adunarea electivă fără o
justificare legală, este supusă sancţiunilor prevăzute de art. 180 din lege.
Vice Decanul Baroului Avocaţilor din Dolj
EM. SGOANŢĂ
No 8

1934 Decembrie 21
 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 66.

224
57. 1935 ianuarie 19. Moțiunea adoptată de Adunarea generală
extraordinară a Baroului Dolj în urma condamnării
avocatului Șt. Duțulescu de către magistrații craioveni

MOŢIUNE

Adunarea generală extraordinară a Baroului Dolj, din 19


Ianuarie 1935, în urma dispoziţiunilor urmate asupra cazului dlui
avocat Şt. Duţulescu, în conflictul ivit la Curtea cu Juraţi din Dolj în
şedinţa dela 9 Ianuarie 1935, între Dl. Preşedinte Em. A. Radian şi
Dsa; văzând rezultatul dat acestui conflict prin condamnarea dlui
avocat Şt. Duţulescu la 10.000 lei amendă pentru un pretins ultragiu
de audienţă; constată ;
1/ Că dl. avocat Şt. Duţulescu a fost ultragiat în exerciţiul
profesiunei sale de avocat înaintea Curţii cu Juraţi Dolj, de către Dl.
Prim Preşedinte Em. Radian şi că i s-a aplicat de către magistraţii
care l-au judecat prezidaţi de către dl. N. Ruşescu, o pedeapsă
nemeritată şi cu nimic justificată.
În semn de protestare şi solidarizare cu colegul adânc jignit prin
acest procedeu, adunarea generală hotărăşte:
2/ O grevă demonstrativă a întregului Barou Dolj, faţă de toate
instanţele judecătoreşti din Dolj, cu începere de astăzi 19 Ianuarie
1935 ora 18 şi până Luni 28 Ianuarie a.c. ora 9 ½ a.m. când această
grevă demonstrativă încetează.
3/ O grevă permanentă înaintea Curţii cu Juraţi Dolj, care va
dura atât timp cât Dnii Em. Radian şi N. Ruşescu vor continua a
prezida Curtea cu Juraţi din Dolj şi până se va da complecta satifacţie
Baroului Dolj în conflictul ce s-a ivit între dl. avocat Şt. Duţulescu şi
dl. Prim Preşedinte Em. Radian, prin ancheta cerută.
4/ Adunarea generală extraordinară roagă pe colegii par-
lamentari ca să ia contact cu Dl. Ministru al Justiţiei, pentru a-i aduce
225
la cunoștiinţă situaţia creată membrilor Baroului Dolj prin procedeul
care a dat naştere acestui conflict şi să stăruiască pentru soluţionarea
lui cât mai curând posibil; iar la nevoie le cere să aducă acest caz la
cunoștiinţa dlui Ministru, sub forma unei comunicări în Parlament
pentru rezolvarea acestui conflict în mod satisfăcător pentru
demnitatea Baroului Dolj.
5/Advocaţii instituţiilor publice, sunt obligaţi să se supună
acestei hotărâri a adunării generale a Baroului ca şi toţi membrii
acestui Barou. Advocaţii instituţiilor se vor prezenta în instanţă
numai pentru amânarea proceselor.
6/ Adunarea generală extraordinară hotărăşte ca să se ceară o
anchetă şi contra dlui Procuror G. Giugiuc dela Trib. Dolj pentru
numeroase ofense aduse unora din membrii acestui Barou.
7/ Adunarea generală extraordinară hotărăşte de asemenea ca
amenda aplicată dlui avocat Şt. Duţulescu prin sentinţa de con-
damnare să fie plătită de Decanatul Baroului Dolj, în semn de so-
lidaritate cu cel pedepsit ca fiind socotită ca aplicată Baroului.
8/ Membrii Baroului Dolj sunt de aseamenea obligaţi de adu-
narea generală ca în cazul când vor fi vexaţi în viitor de magistraţii în
faţa cărora pledează, să aducă aceste cazuri la cunoştiinţa Baroului;
iar toţi advocaţii prezenţi în şedinţe sunt ţinuţi în semn de protest să
părăsească imediat sala de şedinţă, aceasta sub sancţiuni disciplinare.
9/ Orice abateri dela aceste dispoziţiuni, pe tot timpul cât va
dura această stare de lucruri, vor fi sancţionate disciplinar de către
Consiliu, aplicându-se pedeapsa suspendării din exerciţiul
profesional pe timp de cel puţin trei luni de zile.
O comisiune compusă din Dnii Em. Sgoanţă Vice Decanul,
consilier Şt. M.Predoiu şi dnii avocaţi I.B. Georgescu, N.Popilian, N.
Iovipale şi G. Popescu, este aleasă ca să privigheze la stricta aplicare
a acestor dispoziţiuni şi să rezolve aceste cazuri de natură urgente
privitoare şi la actele de notariat.

226
Această Moţiune se va aduce la cunoștiinţa Dlui Ministru al
Justiţiei, Dlui Preşedinte al Uniunii avocaţilor şi instanţelor
judecătoreşti din Dolj.

PREŞEDINTELE ADUNĂRII
GENERALE EXTRAORDINARE

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 67.

58. 1935 ianuarie 20. Adresa avocatului Mitiță Constantinescu


prin care își anunță colegii că și-a depus candidatura pentru
funcția de Decan al Baroului Dolj

Mult Stimate Coleg,

Animat de gândurile cele mai bune, cu dorinţa neclintită:


1) De a înzestra Baroul de Dolj cu o administraţie corectă şi
bine chibzuită, cu reorganizarea radicală a sindicatului şi alte
organizări, simplificări, etc. - în afara oricăror influenţe rele, mai
ales politicianiste, pentru a ridica la maximum activitatea noastră
profesională, asigurându-i retribuţia pe cale de consecinţă bine
meritată, iar alături desvoltându-se şi activitatea extraprofesională,
aceia în imediata legătură cu ocupaţia noastră, extrem de necesară
binelui public.
2) De a îngriji şi lucra, cu toata râvna, ca tineretul, -
considerat de mine nădejdea, viitorul şi însăşi viaţa noastră,- să fie
apărat de orice porniri greşite şi să se adape la pildele cele mai
salutare în folosul corpului, al ţării şi al neamului.
3) De a face ca legătura cu magistratura să fie neapărat
cimentată pe sentimente de lealitate, pline de reverenţe reciproce,
227
iar faţă de toate ramurile de activitate socială să ne bucurăm de
respectul complect ce se cuvine unui corp cu adevărat select şi de
elită.
4) De a stărui energic ca corpul nostru să fie modelul cel mai
desăvârşit, care să planeze deasupra tuturor celorlalte corpuri şi
grupări sociale, strălucind prin moralitate, corectitudine, demnitate
şi muncă conştiincioasă, cu o reprezentare competentă, fără gând de
bisericuţe şi totdeauna numai pentru interesele generale.
Vă rog să binevoiţi a mă onora cu votul D-v. la alegerile de
Decan, ce vor avea loc în zilele de 20 şi 27 Ianuarie 1935, la care
mi-am permis să candidez pentru demnitatea de Decan al Baroului
de Dolj, punând în cumpăna judecatei D-v. şi modul cum m-am
comportat în relaţiunile mele colegiale şi sociale şi cum m-am
achitat în demnităţile cu care aţi binevoit a mă onora.
Acestea zise, fără nicio aluzie la trecut şi la nimeni.

Cu perfectă colegialitate
MITIŢĂ-DEM. CONSTANTINESCU
Avocat, Craiova.

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 68.

59. 1935 ianuarie 20. Adresa avocatului G. Dem. Miulescu prin


care își anunță candidatura pentru un loc de membru în
Consiliul General al Uniunii Avocaților, devenit vacant în
urma decesului Decanului Stoenescu

Craiova, data poştei

STIMATE CONFRATE,

Prin încetarea din viaţă a mult regretatului nostru Decan Dem.


228
D. Stoenescu, a devenit vacant un loc de membru în Consiliul ge-
neral al Uniunei Advocaţilor, din cele trei, pe care le are prin lege
Baroul nostru.
Pentru complectarea acestei vacanţe, Baroul Dolj, a fost con-
vocat conform legei advocaţilor, în adunare generală pentru ziua de
20 Ianuarie 1935.
Ţinând seamă de personalitatea aceluia care a ocupat cu atâta
demnitate până la încetarea sa din viaţă, acest loc în Consiliul ge-
neral al Uniunei Advocaţilor, ca reprezentant al Baroului Dolj; am
gândit, că este bine şi în interesul Corpului nostru, să solicit încre-
derea D-voastră, pentru alegerea mea în această demnitate.
Activitatea mea profesională în Baroul Dolj, vă este îndeajuns
de cunoscută. După 25 ani de continuu exerciţiu profesional în mij-
locul D-voastră, sînt dispensat de a vă arăta în ce constă această
activitate a mea. Pe de altă parte, aceiaşi activitate depusă de mine,
- de 12 ani de când sînt neîntrerupt ales în Consiliul Baroului, -
pentru ridicarea prestigiului de advocat şi apărarea intereselor
noastre profesionale, sînt o chezăşie că, în alegerea ce veţi face în
persoana mea, nu veţi da greş.
Dacă împărtăşiţi aceiaşi părere ca şi mine asupra acestei ale-
geri, atunci vă rog să-mi acordaţi votul D-voastră, în ziua de 20
Ianuarie 1935 pentru locul vacant de membru în Consiliul general al
Uniunei Advocaţilor, ca reprezentant al Baroului Dolj.
Cu cele mai bune sentimente colegiale.

G. Dem. Miulescu
advocat
Consilier al Baroului Dolj

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 69.

229
60. 1935 ianuarie 23. Convocarea Adunării generale
deliberative a avocaților având pe ordinea de zi dezbaterea
și votarea bugetului Baroului, al Casei de Pensii și Ajutor și
al Sindicatului Actelor de Notariat pe anul 1935, precum și
diverse chestiuni de ordin profesional

DECANATUL BAROULUI DOLJ


ADUNAREA GENERALĂ DELIBERATIVĂ A CORPULUI DE
AVOCAŢI

CONVOCARE

Decanatul Baroului Dolj, aduce la cunoştinţa D-lor avocaţi


definitivi înscrişi pe tabloul avocaţilor pe anul 1935, că în ziua de:

Sâmbătă 16 Februarie 1935, ora 4 (16) p. m.


sunt convocaţi în adunare generală deliberativă ordinară, în sala de
şedinţă a Trib. Dolj S. I, în conformitate cu art. l66 al legei avo-
caţilor, fiind la ordinea zilei:

1) Desbaterea şi votarea bugetului Baroului, al Casei de


pensiuni şi ajutor şi al Sindicatului Actelor de Notariat pe anul 1935.
2) Diverse chestiuni de ordin profesional.
Dacă în această zi nu se va întruni numărul de avocaţi, ca să poată
lua hotărâri valabile, conform art. 167 şi 168 din legea avocaţilor,
adunarea se va ţine fără altă convocare

Sâmbătă 23 Februarie 1935, ora 4 (16) p. m.


Se atrage atenţia D-lor avocaţi, că pentru cei care lipsesc,
se vor aplica strict dispoziţiunile art. 190 din legea avocaţilor.

230
Decanul Baroului Dolj
Emil Sgoanţă
No. 9
1935, Ianuarie 23

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 70.

61. 1935 ianuarie 25. Convocarea avocaților pentru alegerea


unui consilier în locul rămas vacant prin alegerea lui Emil
Sgoanță ca Decan al Baroului Dolj

DECANATUL BAROULUI DOLJ


Adunarea Generală Electivă a Corpului de Avocaţi

CONVOCARE

Decanatul Baroului din Dolj aduce la cunoştiinţa D-lor avocaţi


înscrişi pe tabloul avocaţilor din anul 1935, că în ziua de

DUMINECĂ 17 FEBRUARIE 1935


începând dela orele 9 dimineaţa, până la ora 16, în sala de şedinţă a
Trib. Dolj S. I, se va face:
1. Alegerea unui Consilier în locul rămas vacant prin alegerea
D-lui Emil Sgoanţă ca Decan al Baroului Dolj, în conformitate cu
dispoziţiile art. 194 din legea avocaţilor din 1931.
Vor vota la această alegere personal, numai avocaţii care
îndeplinesc condiţiunile cerute de art.185 din lege, prevăzuţi în
tabloul avocaţilor din 1935, cu escepţiunea acelora care se prevăd
în deciziunea noastră cu No. 26 din 25 Ianuarie 1935 şi care nu pot
vota.
231
În caz de balotaj, alegerea se va face

DUMINECĂ 24 FEBRUARIE 1935


la aceleaşi ore, în aceeaşi sală şi fără altă convocare.
Poate fi ales Consilier, avocatul care are o vechime în exerciţiul
profesiunei de cel puţin 10 ani de avocat definitiv, conform art. 186
din legea avocaţilor.
D-nii avocaţi care vor să candideze, sunt rugaţi, să facă
propunere în scris, la Decanat, cu cel puţin 5 zile înainte de data
alegerei conf. art. 174 l.a. depunând şi o taxă de lei 200, fixată de
Consiliul Baroului Dolj, pentru tipăritul buletinelor, achitându-se în
acelaşi termen, la Secretariatul baroului.
Votul fiind obligator, lipsa dela adunarea electivă fără o
justificare legală, este supusă sancţiunilor prevăzute de art. 180 din
lege.
Decanul Baroului Avocaţilor Dolj
EM. SGOANŢĂ
No. 10
1935 Ianuarie 25

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 71.

62. 1935 iunie 22. Convocarea Adunării generale ordinare a


avocaților având pe ordinea de zi verificarea gestiunii
Baroului, a Casei de Pensii și Ajutor și a Sindicatului
Actelor de Notariat, diverse chestiuni de ordin profesional,
timbrele de pledoarie

DECANATUL BAROULUI DOLJ


ADUNAREA GENERALĂ ORDINARĂ
a
CORPULUI DE AVOCAŢI
232
CONVOCARE

Decanatul Baroului din Dolj, aduce la cunoştinţa tuturor D-lor


avocaţi definitivi şi stagiari, înscrişi pe tabloul avocaţilor, pe anul
1935, că în ziua de:
DUMINECĂ 7 IULIE 1935 ora 9 dimineaţa
sunt convocaţi în adunare generală ordinară, în sala de şedinţă a
Trib. Dolj S. I, în conformitate cu art. 166 şi l67 din legea avocaţilor,
fiind la ordinea zilei:
1. Verificarea gestiunei Baroului Dolj, a Casei de Pensiuni
şi Ajutor şi a Sindicatului actelor de Notariat, cum şi descărcarea
Consiliului de gestiunea sa.
2. Diverse chestiuni de ordin profesional. Timbrele de
pledoarie.
Dacă în această zi, nu se va întruni numărul de avocaţi, ca să
se poată lua hotărâri valabile, conform art. 168 din legea avocaţilor,
Adunarea se va ţine fără altă nouă convocare:
DUMINECĂ 14 IULIE 1935 ora 9 dimineaţa
Se atrage atenţia d-lor avocaţi, că pentru cei care lipsesc, se vor
aplica strict dispoziţiile art. 190 din legea avocaţilor.

Decanul Baroului Avocaţilor Dolj


Emil Sgoanţă
No. 1
1935 Iunie 22

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 72.

233
63. 1935 septembrie 8. Programul festivităților prilejuite de
deschiderea Congresului General al Avocaților din România
ținut la Târgu Mureș

PROGRAMUL FESTIVITĂŢILOR
DIN 8 SEPTEMBRIE 1935.

ORA 10
Te Deum, care se va oficia în biserica catedrală ortodoxă din Piaţa
Regele Ferdinand.
ORA 11
deschiderea solemnă a congresului în sala festivă a Primăriei,
a) cuvântarea de „Bun sosit" a D-lui decan al baroului de
Târgu-Mureş,
b) cuvântarea de „Bun sosit" a D-lui Primar al Municipiului
Târgu-Mureş,
c) cuvântarea de deschidere a congresului general, rostită de
către D. Preşedinte al Uniunii advocaţilor,
d) cuvântarea D-lui Ministru de Justiţie.
ORA 12
a) Serviciu religios oficiat de către Prea Onor. Domn
Protopop al Bisericei Ortodoxe şi cuvântarea Sa,
b) cuvântarea Reprezentantului Bisericei Unite,
c) cuvântarea D-lui Ministru al Justiţiei,
d) cuvântarea D-lui Preşedinte al Uniunei Advocaţilor,
e) cuvântarea Prefectului judeţului Mureş,
f) cuvântarea Reprezentantului Armatei,
g) cuvântarea Preşedintelui Asoc. Profesorilor Secundari,
h) cuvântarea Reprezentantului învăţământului primar,
i) cuvântarea Decanului baroului advocaţilor, Tg.-
234
Mureş,
j) cuvântarea de preluare a plăcii comemorative de către
Dl. Preşedinte al Curţii de Apel.
ORA 14
Masa comună în Sala de oglinzi a Palatului Cultural, la care va lua
parte şi Dl. Ministru de Justiţie
a) cuvântarea D-lui Ministru de Justiţie pentru M.S. Regele
b) cuvântarea D-lui Preşedinte al Uniunei Advocaţilor pentru
Dl. Ministru al Justiţiei.
c) cuvântarea D-lui Decan al baroului Tg.-Mureş pentru Dl.
Preşedinte al Uniunei Advocaţilor și toţi oaspeţii
congresului.
ORA 21
Concert, dat în Sala cea mare de Cinematograf a Palatului Cultural în
onoarea D-lui Ministru al Justiţiei şi a Congresiştilor.

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 73.

64. 1935 septembrie 9-10. Programul Congresului General al


Avocaților din România desfășurat la Târgu Mureș

PROGRAMUL CONGRESULUI

Luni, 9 Septembrie 1935

Înainte de amiază ora 9.


Şedinţă în sala Primăriei Municipiului Tg.-Mureş.
LA ORDINEA ZILEI:
a) Darea de seamă asupra activităţii Uniunii Advocaţilor pe
anul 1934-1935. Raportor Dl. Grigore Dumitrescu secretarul General
al Uniunii Advocaţilor.

235
b) Organizarea şi activitatea Uniunii Advocaţilor din România.
Comunicare de Dl. Petre Al. Măinescu membru în Consiliul General
al Uniunii.
c) Comunicare de Dl. C. Petrovici decanul baroului Ilfov
privitoare la succesul Baroului Românesc în congresul dela Bruxelles
al Uniunii internaţionale a Advocaţilor.
d) Profesiunea de advocat în actuala ordine juridică şi legală.
Comunicare de Dl. Romulus Georoceanu, membru în Comisiunea
Permanentă a Uniunii Advocaţilor.

După amiază ora 16.


Şedinţă în aceeaşi sală.
LA ORDINEA ZILEI:
a) Unificarea legislaţiei comerciale, între ţările bazinului
mediteranian. Conferinţă de Dl. G. Petrovici, decanul baroului Ilfov.
b) Constatări în legătură cu aplicarea dispoziţiunilor din
legea organică a Corpului. Comunicare de Dl. Dimitrie Th. Pascu
membru în Consiliul Baroului Ilfov.
c) Notarii publici şi advocaţii în provinciile alipite.
Comunicare de Dl. Petru Cernescu decanul baroului Hotin.
d) Modificarea competinţei Judecătoriilor mixte în ceace
priveşte autentificarea actelor notariale, egalând-o cu competenţa
judecătoriilor rurale. Comunicare de Dl. Const. I. Rădulescu, decanul
baroului Cahul.

Marţi, 10 Septembrie 1935.


Înainte de amiază ora 9.
Şedinţă în sala Primăriei Municipiului Tg.-Mureş
LA ORDINEA ZILEI:
a) Conferinţa Dl. Dr. Joan Harşia membru în
Consiliul General al Uniunii advocaţilor, despre „Principiul

236
stăruinţei şi a oficialităţii la îndeplinirea actelor procedurale în
procesele civile."
b) Uşurarea taxelor fiscale şi aşezarea lor raţională
pentru a da putinţa justiţiabililor să-şi valorifice drepturile
înaintea Justiţiei. Comunicare de Dl. Nicolae C. Membru în
Consiliul baroului Cahul.
c) Sugestiuni şi propuneri privitoare la Regulamentul
Casei Centrale de pensiuni a advocaţilor.

După amiază excursiune.


Ora 15. Plecarea cu autobusele la Sovata.

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 74.

65. 1935 septembrie 17. Convocarea avocaților în vederea


alegerii Decanului și a celor 12 membri ai Consiliului
Baroului Dolj
DECANATUL BAROULUI DOLJ
ADUNAREA GENERALĂ ELECTIVĂ A
CORPULUI DE AVOCAŢI

CONVOCARE

Decanatul Baroului din Dolj aduce la cunoştiinţa D-lor avocaţi


înscrişi pe tabloul avocaţilor, din anul 1935, cu excepţia celor ce nu
votează, că în ziua de
Duminecă 6 Octombrie 1935
începând dela orele 9 dimineaţa, până la ora 16, în sala de
şedinţă a Trib. Dolj Secţia I, se va face:
1. Alegerea Decanului Baroului Dolj şi a celor 12 membrii
237
ai consiliului Baroului Dolj, în conformitate cu dispoziţiile art.
171 şi următori din legea avocaţilor, pentru un termen de 3 ani.
Vor vota la această alegere personal, numai avocaţii înscrişi
pe tabloul anului 1935, cu excepţia celor ce n-au drept de vot,
prevăzuţi în tabloul afişat, conform art. 185 al legii avocaţilor.
În caz de balotaj, alegerea se va face
Duminecă 13 Octombrie 1935
la aceleaşi ore, în aceeaşi sală şi fără altă convocare.
Pot fi aleşi Decan şi membrii consiliului, numai avocaţii care
au o vechime, în exerciţiul profesiunei, de cel puţin 10 ani de avocat
definitiv, conform art. 168 din legea avocaţilor.
D-nii avocaţi, care vor să candideze, sunt rugaţi, să facă
propunere în scris, la Decanat, depunând şi o taxă de lei 300, fixată
de consiliul baroului Dolj, pentru tipăritul buletinelor şi celelalte
cheltueli, achitându-se cu cel puţin cinci zile înainte la Secretariatul
baroului.
Votul fiind obligator, lipsa dela adunarea electivă, fără
justificare legală, este supusă sancţiunilor prevăzute de art. 180 din
lege.

Decanul Baroului Avocaţilor din Dolj


Emil Sgoanţă

No. 2
1935 Septembrie 17

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 75.

238
66. 1935 octombrie. Adresa avocatului I.B.Georgescu prin care
își anunță candidatura la funcția de Decan al Baroului Dolj,
prezentând unele puncte din programul pe care îl va realiza
dacă va fi ales

Craiova, Octombrie 1935.

Stimate Coleg,

Prin aceasta îmi permit să vă aduc la cunoştinţă că mi-am


depus candidatura pentru demnitatea de decan al baroului Dolj.
Socotesc de datoria mea să vă indic unele puncte din pro-
gramul ce-mi propun să realizez în cazul când d-voastră mă veţi
onora cu încrederea pe care v-o solicit.
1) Repartizarea tuturor stagiarilor la birourile avocaţilor
pledanţi.
Găsirea mijloacelor materiale necesare pentru remunerarea
lor, întrucât cotele lunare ce li se atribue azi sunt cu desăvârşire
derizorii.
Pentru pregătirea lor profesională, înţeleg să aplic cu stricteţe
dispoziţiunile legii pentru organizarea Corpului de Avocaţi, făcând
din conferinţe şi celelalte lucrări de îndrumare juridică, indicate de
lege, o realitate.
Înţeleg de asemeni să introduc în cel mai scurt timp seminarul
juridic cu participarea obligatorie a tuturor stagiarilor.
2) Organizarea asistenţei judiciare pentru a pune la îndemâna
celor lipsiţi de mijloace serviciile baroului, făcând să funcţioneze în
acest scop, în mod permanent pe lângă barou, un serviciu care va fi
condus de un membru al consiliului ajutat de stagiari şi de avocaţii
care s-ar înscrie pentru acest scop, aşa cum legea noastră de
organizare ne-a impus-o încă deacum câţiva ani.
Înţeleg ca la asistenţa judiciară să fie repartizaţi rând pe rând
239
toţi stagiarii şi avocaţii înscrişi, care să fie remuneraţi pentru munca
lor din fondurile baroului, şi care la acest capitol vor trebui sporite.
3) Pensionarea avocatului şi etatizarea casei de pensiuni în
forma în care colegul nostru d. Negri a prezentat chestiunea în
ultimul congres, adică : a) Regularea la pensie a avocatului de către
comisia permanentă a Uniunii cu drept de apel la Curtea de Apel şi
recurs la Înalta Curte de Casaţie pe bază numai de vârstă şi stagiu
profesional; b) Asigurarea în mod absolut al fondului de pensiuni
prin depunerea lui la Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni
transformat în Rentă de Stat din care să nu se poată retrage decât
pentru plata de pensii.
4) Adoptarea unor măsuri noui pentru ca sindicalizarea de azi
să asigure o cotă mai mare lunară membrilor corpului şi avizarea la
creiarea de noui fonduri pentru sporirea cotelor actuale diminuate
până la pulverizare, atât din cauza lipsei de venituri, dar şi din
cauza unei greşite repartiţii.
5) Înfiinţarea cu propriile noastre mijloace a unei modeste
case de credit şi ajutor, unde membrii corpului să se poată îm-
prumuta şi recurge la cazuri de nevoi urgente, însă în condiţiuni
care să nu fie îngreunătoare şi mai ales umilitoare.
6) Reorganizarea bibliotecii şi mărirea ei. Înzestrarea înţeleg
să se facă numai cu cărţi şi reviste juridice, renunţându-se la
cumpărarea altora, fie de literatură şi artă, fie de oricare altă
specialitate decât cea juridică. Actualele cărţi streine de ştiinţa
dreptului socotesc că ar trebui dăruite bibliotecii „Aman", iar acelea
care nu pot figura într-o bibliotecă publică, vândute, iar cu banii
realizaţi cumpărate numai cărţi juridice.
Înţeleg de asemeni ca biblioteca să fie înzestrată cu revistele cele
mai de seamă din ţară şi străinătate şi care să poată fi zilnic consultate, iar
nu numai la finele anului în care au apărut şi după ce au fost legate în
volum, ca până acum.

240
7) Aplicarea de măsuri practice imediate pentru
descongestionarea sălilor Palatului de Justiţie şi a grefelor de toate
acele persoane suspecte care prin activitatea lor neonestă contribue
la scoborîrea demnităţii profesiunii noastre.
8) Restabilirea în Palatul Justiţiei, cu concursul organelor în
drept, a unei ordine şi curăţenii desăvârşite care se poate face şi
menţine fără spor de salarii şi poate chiar cu actualul personal, dar
care trebue trezit însă la îndatoriri pe care de mult le-a uitat şi
desbărat de năravuri pe care le-a contractat şi din lunga noastră
îngăduinţă.
9) Cruţarea fondurilor baroului, înţelegând să apăr cu sfin-
ţenie banul dăruit din greaua muncă a noastră, a tuturor, punând
stavilă definitivă cheltuelilor somptuari şi inutile precum şi tuturor
acelor dărnicii uneori cu nimic justificate.
10) Reorganizarea serviciului casieriei şi comptabilităţii pentru
ca deoparte controlul să se poată face cu mai multă uşurinţă iar pe
de alta fondurile să fie mai deplin asigurate. În acest din urmă scop
cred că depunerea tuturor sumelor de bani trebue să se facă zilnic la
închiderea casei, la B-ca Naţională.
11) Vegherea la menţinerea neştirbit a prestigiului corpului şi
apărarea demnităţii noastre în toate ocaziunile.

I. B. GEORGESCU
Avocat

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 76-77.

241
67. 1935 octombrie 1. Demisia lui Mihail Puțureanu din
posturile de secretar și de bibliotecar al Baroului

Domnule DECAN,

Subsemnatul avocat Mihail N.Puţureanu, din Craiova, actual


secretar şi bibliotecar al Baroului Dolj, viu prin prezenta, a vă face
cunoscut ca să binevoiţi a mă considera dimisionat pe ziua de 1
Octombrie 1935.
Motivele care mă îndrituesc a lua această hotărâre, sunt mai
ales cele de sănătate, care mă pun în imposibilitate de a mai putea
continua serviciul, cu care m-a onorat fostul meu Decan defunctul
Dem. Stoenescu şi Onoratul Consiliu, din care şi dvs. făceaţi parte ca
pro-decan atunci când mi s-au încredinţat aceste posturi pline de
încredere, dar şi pline de îndatorire.
Plec cu marea părere de rău de a nu mai putea lucra atât cu
dvs. Domnule Decan, cât şi cu Onoratul Consiliu, care mi-aţi arătat
atâta bună voinţă şi atâta încredere, în timpul celor peste 10 ani de
lucru împreună, pentru nobila, frumoasa, dar greaua noastră
profesiune.
Dacă în tot acest timp, găsiţi poate că n-am putut răspunde la
timp tuturor acestor numeroase obligaţiuni ce-mi incumba aceste
două posturi de grea răspundere, vă rog Domnule Decan, a nu mi-o
lua în nume de rău, pentru că nu a fost rea voinţă la mijloc.
Eu cred însă şi conştiinţa mea este foarte împăcată în această
privinţă, că mi-am făcut pe deplin datoria mea de secretar şi
bibliotecar al Baroului, atunci când pentru bunul ei mers al
Instituțiunei, din care cu onoare mă consider că fac şi eu parte, am
muncit mai mult decât mi se cerea, neprecupeţind munca, neţinând în
seamă nici odihna necesară, nici că e zi de lucră, nici că e sărbătoare,
nici ce oră este, când mâncat, când nemâncat, pentru a-mi face mai

242
mult decât simpla datorie şi pentru a contribui astfel prin munca mea,
mai mult dezinteresată, nu numai la menţinerea prestigiului Baroului,
dar chiar la înălţarea lui, aşa cum a înţeles-o ilustrul defunct Decan
Dem. Stoenescu şi după el şi Dvs. cu întregul Dvs. Consiliu, al cărui
colaborator mă mândresc că am fost atâta timp.
Aşa se şi explică că pentru îndeplinirea îndatoririlor mele, am
muncit fără preget, având în vedere interesul general al Corpului de
Avocați, încât mi-am neglijat interesele mele personale, mi-am negli-
jat sănătatea, numai şi numai pentru a-mi putea mulţumi şefii şi pe
colegii mei.
Dacă am reuşit sau nu, nu ştiu, dar ceace se poate vedea şi nu
se poate contesta, este rezultatul acestei munci ale mele, prin sforţă-
rile depuse în acest sens.
Că am întâmpinat nenumărate neplăceri ce mi-au pricinuit tot
atâtea supărări din partea unor colegi care nu-şi cunosc nici rostul, nici
chemarea, nici menirea şi nici interesele, este drept puţini la număr, ca o
consecinţă a modului meu de a mă comporta, mai ales în îndeplinirea
funcţiunei de bibliotecar, o ştiţi şi dvs., însa ca om al datoriei şi ca bun
coleg, nu puteam face altfel, având în vedere majoritatea colegilor mei,
decât să mă supun atât regulamentului, cât şi ordinelor dvs., pentru a nu
neglija interesele celor mulţi, pentru cei câţiva.
Acestea însă nu m-au împiedicat pentru a-mi face complecta
datorie până azi, când mă văd silit de a vă părăsi.
Cum însă excesul meu de zel în exercitarea calităţilor mele şi
de secretar şi de bibliotecar, mi-au sdruncinat sănătatea, cu onoare vă
rog Domnule Decan, a-mi primi dimisiunea.
Plec din aceste posturi, luând cu mine frumoasele amintiri,
câştigate în tot timpul cât am avut onoarea să lucrez cu dvs., pe care
le voi păstra toată viaţa, căutând să uit neplăcerile suferite din cauza
executării ambelor mele atribuţiuni.
Primiţi vă rog Domnule Decan, atât dvs. personal, cât şi d-nii

243
membrii din Consiliu, pe lângă care îmi permit a vă ruga să faceţi pe
interpretul meu, expresiunea celor mai frumoase sentimente ce vă
păstrează fostul dvs. subaltern.

DOMNIEI SALE
DOMNULUI DECAN AL BAROULUI DOLJIU.

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 78-79.

68. 1935. Referat privind inventarierea întregii averi mobile


care a fost donată Baroului Dolj de către defunctul Decan
Stoenescu

REFERAT,

Având în vedere însărcinarea dată nouă, de Onor. Consiliul al


Baroului Dolj, privitor la inventarierea întregei averi mobile donată
de defunctul Decan Dem. D. Stoenescu, aflată în fostul său imobil
din str. Gheorghe Chiţu, azi proprietatea Baroului Dolj, şi
conformându-ne ei, am constatat următoarele, ca rezultat al muncii
noastre comune.
Întreaga această avere mobilă se compune din : cărţi şi reviste,
parte legate, parte nelegate, din diferite alte broşuri trecute în in-
ventarul aci alăturat şi din alte diferite lucruri mobile ca mobilier,
tablouri şi diferite obiecte trecute de asemenea într-un inventar
separat aci alăturat.
Din inventarul cărţilor reiese că biblioteca posedă un număr
total de 4650 volume şi anume: 2860 volume de literatură, istorie,
ştiinţă, etc., şi 1790 volume de drept.
244
Afară de aceasta am mai găsit în biblioteca sa, un număr de
80 statute ale Soc. Prietenii Ştiinţei și un număr de 50 broşuri tratând
despre poetul V. Cârlova, aparţinând tot Soc. Prietenii Ştiinţei al
cărui preşedinte a fost defunctul.
Suntem de părere ca aceste broşuri şi statute să fie înapoiate
Soc. Prietenii Ştiinţei.
De asemenea am mai găsit şi câteva volume de drept
aparţinând avocaturii Statului, depe lângă Curtea de Apel Craiova,
după vremea când defunctul erea avocat al Statului şi aceste cărţi ar
trebui înapoiate locului în drept.
Am mai găsit în biblioteca sa, următoarele volume din
lucrările sale şi anume: 14 exemplare Legea Proprietarilor, 13
exempl. Exproprierea pentru utilitate publică, 120 exempl. Criza
economică în Barou, iar sub scara dela etaj, am găsit volume din
bilbioteca juridică editată de defunct. Atât exemplarele din „Criza
economică” cât şi volumele din biblioteca juridică, suntem de părere
a fi împărţite gratis la colegi.
În biroul său am mai găsit un dosar conţinând diferite acţiuni
ale diferitelor societăţi.
Am întâmpinat mari greutăţi în inventarierea revistelor
nelegate care erau amestecate: cele de literatură cu cele de drept şi
multă muncă atât pentru inventarierea bogatei biblioteci, cât mai ales
pentru alegerea număr cu număr din revistele ce zăceau aruncate pe
canapele, pe birouri, în diferite rafturi şi chiar pe jos, reuşind în fine
să înglobăm revistele pe ani, atât la cele de drept cât şi la cele de lite-
ratură.
Am găsit însă numere lipsă la unele din ele, din diferite reviste
pe diferiţi ani, care numere ar trebui furnizate, pentru a nu rămâne
revistele descomplectate şi deci fără valoare sau a se pierde pentru
câteva numere lipsă.
Revistele astfel complectate ca şi cele complecte ar trebui

245
legate în pânză şi hârtie cel puţin ca necesitând o cheltuială mai mică
căci altfel s-ar pierde iar numerele şi păcat de munca depusă, sau ar
dispare cu ocazia deschiderii bibliotecii şi păcat de frumuseţea
intenţiunii donatorului.
E şi drept ca unele din revistele de drept le posedă şi Baroul în
Biblioteca sa, totuşi ele pot figura cu aceeaşi cinste şi fiind de aceeaşi
utilitate şi în biblioteca defunctului, al cărui gest trebue apreciat în
sensul cerut de noi.
Având în vedere cele de mai sus, avem onoare a vă ruga să
binevoiţi a înainta odată cu prezentul referat cele două inventare,
precum şi alăturatul dosar cu acţiuni, Consiliului Baroului Dolj,
pentru a lua cunoştiinţă de ele şi a hotărî în consecinţă.

Cu distinsă stimă,
Mihail Puţureanu
Secretarul Baroului Dolj
1935
 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 80.

69. 1935. Regulamentul Casei de Ajutor a Baroului Avocaților


din județul Dolj

Decanatul Corpului de Avocaţi din jud. Dolj


REGULAMENTUL CASEI DE AJUTOR
A BAROULUI AVOCAŢILOR DIN JUDEŢUL DOLJ

CAP. I
Înfiinţarea Casei de Ajutor. Scopul ei. Membrii.
Art. 1. Casa de Ajutor a Baroului Dolj înfiinţată încă dela 1
Martie 1923, va continua să funcţioneze şi mai departe sub
denumirea „Casa de Ajutor a Avocaţilor din Jud. Dolj”, în

246
conformitate cu legea avocaţilor din 28 Decembrie 1931 şi a
dispoziţiunilor de mai jos, având sediu la Craiova şi fiind cu durata
nelimitată.
Art. 2. Scopul acestei Case este :
a) De a servi ajutoare membrilor Baroului cum şi familiilor şi
funcţionarilor Baroului, în cazurile prevăzute în prezentul regulament.
Sumele ce vor prisosi la finele fiecărui an se vor capitaliza
formând un fond denumit „Fondul Casei de Ajutor a Baroului".
Acest fond special al Baroului va fi inatacabil, pentru alt scop
sau destinaţie, fiind şi insesizabil.
b) De a înfiinţa sanatorii şi case de odihnă pentru membrii
Baroului, bătrâni, infirmi, incapabili de muncă, unde să fie adăpostiţi
cu plata unei taxe reduse sau gratuit.
Art. 3. Membrii acestei case de ajutor sunt de drept şi obli-
gatoriu, avocaţii, stagiarii şi apărătorii din momentul înscrierei lor în
corp şi până în momentul ştergerii lor din controale.

CAP. II
Fondul Casei de Ajutor.
Art. 4. Fondul casei de ajutor se va alimenta anual din :
a) Din cotizaţiile anuale ale membrilor Baroului percepute
conform art. 250 al. i din legea avocaţilor.
b) Din amenzile prevăzute de art. 190 şi 212 din legea
avocaţilor.
c) Din venitul rezultat din fructificarea fondului acestei case şi
din excedentele bugetare ale bugetului Baroului, şi fondului
lui.
d) Din închirierea dulapurilor de robe.
e) Din cotele dela Sindicatul actelor de notariat, precum şi din
orice alte cote s-ar mai înfiinţa la procese.
f) Din subvenţiuni, legale, făcute de autorităţi, instituţii,

247
societăţi, avocaţi sau orice alte persoane.
g) Din timbrele de pledoarii în baza art. 274 al. c. din legea
avocaţilor.
h) Din orice alte venituri neprevăzute sau care s-ar creia prin
legi, regulamente sau decizii.
Art. 5. Fondul Casei de Ajutor se va putea depune în urma
deciziei Consiliului Baroului la Casa de Depuneri, la Casa de
Economii a Statului, la Banca Naţională, sau se va putea cumpăra
imobile rurale sau urbane, sau titluri de rentă ale statului sau
garantate de Stat.
Toate veniturile rezultate din plasamentul acestui capitol vor fi
afectate veniturilor anuale ale bugetului acestei case.
Art. 6. Fondul capital este intangibil şi rămâne proprietatea
exclusivă a Baroului Dolj, neputând fi înstrăinat sub nici o formă, şi
nici nu va putea alimenta fondurile altor case ce s-ar putea înfiinţa
ulterior. El se va administra de Consiliul Baroului Dolj.
Art. 7. Fondurile adunate pentru această casă nu pot fi împărţite
între membrii Baroului.
Art. 8. Vânzarea, cumpărarea, clădirea şi ipotecarea imobilelor
se vor aproba de Consiliul Baroului participând la şedinţă 2/3 din
membrii componenţi şi cu ratificarea adunării generale.
Art. 9. Toate imobilele sunt proprietatea Baroului Dolj, iar
veniturile lor vor constitui fondul Casei de Ajutor.
Înstrăinarea lor nu se va putea face decât în cazuri de absolută
şi vădită necesitate cu încuviinţarea a 2/3 din membrii Consiliului şi
aprobarea adunării generale.

CAP. III.
Administrarea Casei de Ajutor. Reprezentare. Registre.
Art. 10. Casa de Ajutor a Baroului va fi administrată de
Consiliul Baroului.

248
Decanul sau un Consilier delegat conduce casa de ajutor şi
execută hotărârile Consiliului Baroului.
Art. 11. Mânuirea veniturilor fondului în conformitate cu bu-
getul votat şi deciziile consiliului, va fi făcută de către Decan şi un
Consilier delegat de Consiliu, denumit Casier, şi păstrător al
fondului. Ei vor ţine registre specialitate de contabilitate separate de
contabilitatea Baroului, ajutaţi de un contabil numit de Consiliul
Baroului. Actele de gestiune ca şi administraţia acestei Case o au
ambii rămânând răspunzători de această administraţie şi gestiune.
Art. 12. Casa de Ajutor este reprezentată în justiţie şi în faţa
oricărei autorităţi şi faţă de cel de al treilea de Decanul Baroului sau
de un delegat al său.

CAP. IV.
Ajutoare.
Art. 13. Consiliul Baroului poate acorda ajutoare unice sau
periodice.
Art. 14. Quantumul ajutoarelor este lăsat la apreciererea
consiliului şi în limita fondurilor disponibile.
Art. 15. Ajutoarele unice se vor acorda de Consiliul Baroului
pentru caz de boală, accidente sau înmormântare, membrilor Ba-
roului, văduvelor sau copiilor minori ai acestora.
Art. 16. Ajutoarele periodice se acordă numai atunci:
a) Când membrul Baroului din cauze de boală încetează
temporar exerciţiul profesiunei.
b) Când exerciţiul profesiunei sale este îngreunat din cauza de
invaliditate bine stabilite sau vârstă înaintată.
În ambele cazuri se cere ca acela care solicită ajutorul să fi
avut o practică în avocatură de cel puţin zece ani şi să fie la curent cu
vărsămintele. Invaliditatea se stabileşte de Consiliu, în baza de
certificate medicale.

249
Ajutorul periodic încetează când cel ajutat îşi recapătă validi-
tatea de lucru. El mai încetează şi când avocatul a cerut şi obţinut
pensionarea.
Art. 17. Ajutoarele periodice vor putea fi reduse de consiliu,
dacă veniturile fondului de ajutor şi cotizaţiile anuale speciale, nu
ajung pentru achitarea lor şi numai în această măsură.
Art. 18. Aceste ajutoare periodice nu vor putea fi acordate
decât numai în cursul anului bugetar cu latitudinea de a fi menţinute
şi în anii următori.
Art. 19. La acordarea acestor ajutoare periodice consiliul
Baroului va ţine seamă de numărul anilor în care a contribuit la Casa
de ajutor, cu quantumul contribuţiilor sale, de situaţia materială a
avocatului care solicită ajutorul, precum şi de posibilitatea de a putea
exercita profesia de avocat.
Art. 20. În cursul lunei Decembrie, al fiecărui an, Consiliul
fixează printr-o decizie motivată ajutorul periodic, timpul şi moda-
litatea de plată a lui.
Decizia este definitivă şi executorie, neputându-se ataca pe nici
o cale de nimeni.
Quantumul sumei va putea fi însă modificat de Consiliul Baro-
ului, atunci când condiţiile de viaţă s-ar schimba simţitor.
Art. 21. Decanul Baroului are dreptul, în cazuri urgente să
acorde ajutoare unice, în limitele prevederilor bugetare până la
maximum 3.000 lei sub rezerva aprobării Consiliului. Aceste
ajutoare nu pot depăşi suma de lei 5.000 pentru fiecare solicitator,
anual, afară de cazuri de boală de durată lungă cu impiedicarea com-
plectă a exerciţiului profesiunei.
Art. 22. În caz de deces al vreunui avocat înscris în tabloul
profesioniștilor sau în registrul pensionarilor, Decanul este în drept
să mandateze ajutorul de înmormântare fixat în fiecare an de către
Consiliul familiei defunctului sau celor care l-au îngrijit pentru a face

250
faţă cheltuelilor de înmormântare. Prin familie se înţelege familia sau
copii minori, când avocatul este căsătorit, şi părinţi, fraţi sau surori,
în cazul când nu a fost căsătorit.
Art. 23. Dacă avocatul decedat nu a lăsat nici ascendenţi, nici
descendenţi sau colaterali şi nici persoane care să-1 fi îngrijit în
timpul vieţii, toate cheltuelile de înmormântare sau pomeniri se vor
suporta de casa de ajutor.
Art. 24. La cererea familiilor membrilor decedaţi li se acordă loc
de veci în proprietatea Baroului la cimitirul Ungureni din Craiova.
Art. 25. Atât văduvei neremăritate, cât şi copiilor minori sau a
scadenţilor celui decedat fără drept de pensie, după aprecierea
Consiliului Baroului, li se pot acorda ajutoare.
Art. 26. Ajutoarele unice şi periodice se acordă după cererea
avocatului, a familiei sale, după propunerea oricărui avocat, sau din
oficiu.
Art. 27. Avocatul care va fi obţinut şi primit un ajutor unic sau
periodic, fără a fi fost în situaţia de a obţine acest ajutor sau
întrebuinţându-1 altfel decât pentru ce i-a fost acordat, va fi obligat
să-1 restitue, cu dobânzile legale şi luându-se şi măsurile disciplinare
prevăzute de legea avocaţilor.
De asemenea delegatul consiliului, care va fi făcut vreo
cercetare şi referat favorabil, va fi supus măsurilor disciplinare.
CAP. V.
Burse şi diverse subvenţiuni
Art. 28. Consiliul baroului Dolj, va putea :
a) acorda burse, pentru studiile şcolare, copiilor avo-
caţilor fără mijloace suficiente.
b) plăti taxele de examene şi de înscriere sau de
întreţinere în şcoalele publice ale copiilor avocaţiilor lipsiţi de
mijloace.
c) va acorda sume, ca premii de încurajare pentru lucrări
în materie juridică, stagiarilor.
251
CAP. VI.
Bugetul şi darea de seamă anuală
Art. 29. Consiliul Baroului va întocmi în luna Decembrie a
fiecărui an o dare de seamă a situaţiei financiare a casei de ajutor,
precum şi bugetul ei, separat de bugetul corpului de avocaţi, în
acelaşi moment cu cea prevăzută de legea avocaţilor din 1931 (art.
166), tipărindu-se şi distribuindu-se obligator fiecărui membru al
baroului spre a fi supus aprobării generale a baroului, înaintându-se
Uniunei Avocaţilor.
Art. 30. În bugetul anual al casei de ajutor se vor trece sumele
totale de burse şi ajutoare şi numărul al celor ajutaţi în bloc, la
capitolul respectiv.
CAP. VII
Dispoziţii diverse
Art. 31. Avocaţilor deveniţi incompatibili li se vor socoti anii cât
a durat incompatibilitatea, achitând cotizaţiunea prevăzută de art. 250
al. I din legea avocaţilor pentru acest interval.
Art. 32. Pentru avocaţii care vor veni din alte barouri dreptul la
ajutor periodic, se va stabili numai dela data transferării în baroul
Dolj.
Art. 33. Avocaţii din Baroul Dolj, care există înscrişi în controale
şi care cer reînscrierea pe tabloul avocaţilor profesionişti vor plăti
obligator toate cotele anuale datorate casei de ajutor neachitate pe
termenul cât nu au profesat în acest barou.
Art. 34. Ajutoarele, bursele, nu se pot popri, urmări şi nu se pot
cesiona.
Ele nu sunt supuse la nici un fel de reţineri, nici chiar pentru
impozite, către Stat, judeţ sau comună.
Art. 35. Cei interesaţi nu au nici un drept de acţiune în justiţie
pentru realizarea cererilor lor, nici de a ataca pe vreo cale ordinară

252
extraordinară hotărârile pronunţate şi prin care li s-ar fi refuzat
ajutorul sau bursa cerută.
Art. 36. Toate ajutoarele periodice acordate în trecut de casa de
ajutor a Baroului Dolj, vor fi revizuite spre a se pune în concordanţă
cu acest regulament.
Art. 37. Membrul baroului, care nu va face vărsămintele legale,
la casa de ajutor va fi suspendat din profesiune conform legii
avocaţilor şi va pierde dreptul la ajutor.
Art. 38. Hotărârile adunării generale privitoare la această casă
de ajutor sunt definitive şi executorii faţă de toţi membrii baroului.
Orice abatere de la aceste hotărâri constituind o gravă atingere a
demnităţii corpului, va fi sancţionată prin pedepse disciplinare ale
legii avocaţilor.
CAP. VIII.
Aplicarea regulamentului
Art. 39. Acest regulament s-a aprobat de adunarea generală a
corpului de avocaţi din Dolj în ziua de . . .

Decan, EMIL SGOANŢĂ.


V. G. Sandulian
N. Popilian
Membrii Consiliului, G. F. Florescu
George Fetoiu
N. Frumuşeanu
G. Socoteanu

Secretar Mişu Puţureanu


 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 81-84.

253
70. 1935. Declarație tip în alb pentru înscrierea ca membru
activ în Asociația Avocaților Creștini Români Filiala
Craiova

DECLARAŢIE

Subsemnatul Avocat* în Baroul Dolj Str. ...


Nr. ….. , primesc să fiu membru activ al Asociaţiei
Avocaţilor Creştini Români Filiala Craiova şi declar pe onoare şi
conştiinţă că voiu lupta cu toată convingerea pentru aducerea la
îndeplinire a următorului program:

1/. Românizarea baroului:


a). Prin împiedicarea intrării în Barou a elementelor care nu
sunt de origină etnică română-creştină.
b). Întărirea elementului românesc în Barou şi înlăturarea
elementelor comuniste şi a susţinătorilor lor.
c). Revizuirea avocaţilor înscrişi în Barou, care fac parte din
categoriile de mai sus.
2/.Moralizarea profesiunei de avocat în Barou.

* M. Puțureanu notează cu creionul pe Declarație: „Ce prostie!”

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 85.

254
71. 1936 martie 23. Adresa Decanatului cu privire la majorarea
cotizațiilor pentru Barou și Casa de ajutor începând de la 1
martie 1936

ROMANIA Craiova, 23 Martie 1936

DECANATUL BAROULUI AVOCAŢILOR


DIN JUDEŢUL DOLJ
CRAIOVA
Sediul: PALATUL DE JUSTIŢIE
No. 337

Domnule avocat,

Consiliul Baroului Dolj, prin deciziunea No. 1 din 6 Martie


1936, a hotărât, în baza dreptului ce îi acordă art. 250 din lege,
majorarea cotizaţiunilor pentru barou şi casa de ajutor şi pensiuni a
Corpului, pentru acoperirea cheltuelilor, prima la 150 lei lunar, iar
secunda la 1.800 lei anual, cu începere dela 1 Martie 1936.
Vă comunicăm această dispoziţiune şi vă rugăm să luaţi act
că am intervenit la Sindicat pentru reţinerea lor din cota comună a
Sindicatului.
Decanul Baroului Dolj,
(ss) Emil Sgoanță
Secretar,
(ss) Mihail N. Puțureanu
Domnului avocat Puțureanu Mihail

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 86.

255
72. 1936 decembrie 23. Convocarea Adunării generale
deliberative ordinare a avocaților având pe ordinea de zi
dezbaterea și votarea bugetului Baroului, al Casei de Pensii
și Ajutor și al Sindicatului Actelor de Notariat pe anul 1937,
vinderea imobilului din comuna Dobrești, județul Dolj și a
averii din comuna Leu lăsate de defunctul avocat N. Păun,
datoriile unor avocați, propunerea privind desființarea
Cercului avocaților

DECANATUL BAROULUI DOLJ


ADUNAREA GENERALĂ DELIBERATIVĂ
A
CORPULUI DE AVOCAŢI

CONVOCARE

Decanatul Baroului Dolj, aduce la cunoştinţa D-lor avocaţi în-


scrişi pe tabloul avocaţilor pe anul 1937, că în ziua de Sâmbătă 23
Ianuarie 1937, ora 4 după prânz.
Sunt convocaţi în adunare generală deliberativă ordinară, în
sala de şedinţe a Trib. Dolj secţia III-a, în conformitate cu art. 166
al legei avocaţilor, la ordinea zilei fiind:
1. - Desbaterea şi votarea bugetului Baroului, al casei de
pensiuni şi ajutor şi al Sindicatului Actelor de Notariat, pe
anul 1937.
2. - Vinderea imobilului din comuna Dobreşti Jud. Dolj.
3. - Idem a averei din comuna Leu, lăsată de defunctul avocat
N. Păun.
4. - Măsurile ce urmează să fie luate în ce priveşte datoriile
unora din D-nii avocaţi, provenite din netaxarea actelor de
notariat.

256
5. - Propunerea asupra desfinţărei Cercului avocaţilor şi a
măsurilor de luat în caz de desfinţare, pentru trecerea
averei lui în proprietatea Baroului Dolj.
Dacă în această zi nu se va întruni numărul de avocaţi, ca să
poată lua hotărâri valabile, conform art. 167 şi 168 din legea avo-
caţilor, adunarea se va ţine fără altă convocare, Sâmbătă 30 Ianua-
rie 1937, ora 4 după prânz, în aceeaşi sală.
Se atrage atenţia D-lor avocaţi, că pentru cei care lipsesc se
vor aplica strict dispoziţiile art. 190 din legea avocaţilor.

Decanul Baroului Dolj, Emil Sgoanţă

No. 1
1936, Decembrie 23.

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 87.

73. 1937 ianuarie 14. Convocarea avocaților în Adunare


generală deliberativă pentru a discuta problema elementului
etnic național în Barouri

DECANATUL BAROULUI DOLJ


ADUNAREA GENERALĂ DELIBERATIVĂ
A
CORPULUI DE AVOCAŢI

CONVOCARE

Decanatul Baroului Dolj aduce la cunoştinţa d-lor avocaţi stagiari


şi apărători înscrişi pe tabloul avocaţilor pe anul 1937, că în ziua de
257
Duminică 31 Ianuarie 1937, ora 9 dimineaţa,
Sunt convocaţi, în adunare generală deliberativă, în sala de
şedinţe a Tribunalului Dolj secţia III, în conformitate cu art. 166 al
legei avocaţilor, şi cu adresa d-lui Preşedinte al Uniunei Avocaţilor,
No. 26 din 12 Ianuarie 1937, la ordinea zilei fiind:
1) Discuţiuni asupra problemei elementului etnic naţional în
Barouri.
Dacă în această zi nu se va întruni numărul de avocaţi, ca să
poată lua hotărâri valabile, adunarea se ţine, fără altă convocare,
Duminecă 7 Februarie 1937, ora 9 dimineaţa, în aceeaşi sală.
Se atrage atenţia, că pentru cei care lipsesc se vor aplica strict
dispoziţiunile art. 190 din legea avocaţilor.

Decanul Baroului Dolj,


EMIL SGOANŢĂ
No. 2
1937, Ianuarie 14

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 88.

74. 1937 februarie 7. Articolul „Baroul Dolj a votat numerus


nullus” publicat în ziarul Universul

Baroul Dolj a votat numerus nullus


Discuţiuni şi propuneri. - Îndrăsneli veştejite. - Moţiunea

Craiova, 7 Februarie
După cum am anunţat, baroul de Dolj s-a întrunit azi, în adunare

258
generală spre a discuta problema românizării barourilor.
Această şedinţă, la care au participat numeroşi avocaţi, va în-
semna o dată istorică în viaţa baroului doljan, prin hotărîrile luate.
Biroul adunării a fost alcătuit din d-nii Emil Sgoanţă, decan, ca
preşedinte; Vasile G. Sandulian, prodecan şi Mişu Puţureanu,
secretar, ca asistenţi.
Au fost de faţă şi toţi avocaţii străini înscrişi în baroul de Dolj.

PENTRU ION MOŢA ŞI VASILE MARIN


Înainte de începerea discuţiei, d. decan Emil Sgoanţă declară că
baroul Dolj ia parte la durerea pe care a încercat-o baroul Ilfov, prin
moartea avocaţilor naţionalişti Ion Moţa şi Vasile Marin, căzuţi în
Spania, în luptele contra comunismului.
Această pierdere mai este simţită şi de întreg poporul românesc,
care, în drumul către ţară, însoţeşte trupurile celor doui eroi cu
lumina gândurilor şi căldura sufletelor pătrunse de măreţia jertfei lor.
Adunarea, în picioare, păstrează câteva minute de reculegere.

DISCUŢIUNI ŞI PROPUNERI
D. decan Emil Sgoanţă a cetit adresa Uniunii avocaţilor din Ro-
mânia în legătură cu românizarea barourilor şi textul cuvântării
rostită de d. Istrate Micescu tot în legătură cu această arzătoare
problemă.
Apoi a arătat necesitatea ca barourile să rămână curat româneşti.
Proporţionalitatea nu poate fi cerută de români. Ea să fie cerută de
cei care cred că au dreptul la ea.
D. GEORGE MIL DEMETRESCU, din partea d-lui avocat
Const. M. Ciocazan, a arătat că, fiind lipsă din oraş, a socotit de
datoria d-sale, ca să-şi spună în scris părerea asupra acestei chestiuni
în care scop a adresat d-lui decan o declaraţie din care dăm cele ce
urmează:

259
Ca ori care român am avut totdeauna părerea că trebue să fim
ospitalitari pentru toţi care, de altă origină, vor să trăiască în
România prin muncă onestă. Când însă constatăm azi că aceşti străini
de neam, introduşi în toate ramurile de activitate ale vieţii româneşti,
profitând de marea îngăduinţă a Românilor, vor să conducă opinia
publică prin amăgiri, minciuni şi insinuări nedemne, a trebuit să
ajungem la convingerea, că este nevoe să înlăturăm orice element
străin din profesiunile libere şi mai ales din acelea care înlesnesc
ajungerea la profesiunea de magistraţi şi avocaţi, tăind astfel răul
dela rădăcină, spre a împiedeca ca în viitor, aceste elemente
dăunătoare să ceară a conduce destinele ţării.
Că, poate, prin asemenea măsură se vor înlătura, şi unii străini de
seamă şi cu sentimente cinstite şi deci folositoare, lucrul este posibil;
dar, chiar de ar fi mulţi de asemenea străini, - ceace nu este cazul, -
pierderea lor nu va însemna nimica, când în joc este viitorul
neamului.
Deaceea sunt de părere ca în profesiunile libere, şi în special în
studiul dreptului să nu se primească absolut nici un străin de origină,
ci numai români creştini şi mai ales în barouri.
Dacă legea se opune acestei păreri, împărtăşită de marea
majoritate a Românilor, se va cere Parlamentului modificarea legii,
pentru că apărarea neamului este prima lege.
D. decan Em. Sgoanţă a spus că, în urma desbaterilor ce au fost
mai înainte, s-au formulat unele puncte ce urmează să fie discutate de
adunarea generală şi înscrise apoi în moţiune.
D-sa a citit acele puncte.
De asemenea a mai citit o adresă semnată „Blocul avocaţilor
democraţi din Oradea", care a provocat indignarea adunării, prin
felul cum discută problema românizării barourilor.
În punctul I, adresa „democraţilor" spune că: „problema, aşa cum
a fost pusă, este inexistentă în realitate şi este o pură invenţie, iar în

260
punctul II spune că: „este o diversiune prin care latifundiarii
avocaturei precum şi cei amăgiţi de ideia fascisto-hitleristă vor să
rezolve pe spinarea celor slabi problema crizei economice a
avocaturii..."
Adunarea a socotit drept o îndrăsneală, cerând să nu se mai
continue cetirea ei.
D. MITIŢA CONSTANTINESCU după ce a examinat situaţia în
care a ajuns viaţa economică a oltenilor, din cauza toleranţei ro-
mânilor care a îngăduit străinilor să ajungă a stăpâni, a stăruit asupra
necesităţii purificării profesiunilor libere, de elementele streine care
au început să se infiltreze tot mai adânc.
În concluzie, pentru barouri cere: „numerus nullus".
O REZOLUŢIE CU „NUMERUS NULLUS"
D. GEORGE MIL DEMETRESCU a citit încheierea de mai jos:
Cerem:
Menţinerea caracterului etnic curat românesc al barourilor
avocaţilor din întreaga ţară, ca şi conducerea lor.
Pentru aceasta este nevoe ca, conducerea fiecărui barou să nu mai
permită, chiar în starea de astăzi a legei avocaţilor, înscrierea acelora
care nu sânt de religie creştină şi de naţionalitate curat română.
Proporţionalitatea elementelor neetnice române, nu se poate ad-
mite, căci prin aceasta s-ar recunoaşte menţinerea unor drepturi, pe
care baroul român, nu le mai poate suporta.
În această privinţă, cerem aplicarea principiului lui „Numerus
nullus”, faţă de toate elementele străine ce ar voi să-şi mai facă
intrarea în baroul român, astăzi destul de ameninţat de această
invazie, - în deosebi a elementului jidovesc în întregul Ardeal; în
Bucovina, Basarabia, Moldova, în Capitala ţării şi chiar în Oltenia
noastră.
Până la desăvârşirea acestor desiderate pe întregul cuprins al ţării,
- de va fi nevoe se va recurge la modificarea legei în fiinţă, -

261
adunările generale ale barourilor din întreaga ţară, şi a acestui barou,
în special, să ceară consiliilor lor, atât revizuirea înscrierilor făcute
până în prezent ale avocaţilor minoritari care n-au la bază naţiunea
română şi religia creştină; iar pe viitor să nu mai admită pe timp de
cel puţin 10 ani de acum înainte nici o înscriere de acest gen, în
baroul respectiv.
D. N. IOVIPALE cere admiterea unui număr de streini la suta de
avocaţi români, proporţie care să meargă până la cel mult 5 la sută.
D. AUREL ŞTEFĂNESCU a combătut această propunere, spu-
nând că trebue să se aibă în vedere viitorul.
Streinii nu uzează de aceleaşi mijloace loiale folosite de români,
din care cauză sunt o primejdie.
Principiul de proporţionalitate trebue înlăturat, iar evreii să se
îndrepte şi spre alte îndeletniciri.
Răspunsul nostru, azi, trebue să fie: Nu! Nici un strein de sânge
sau de origină românească să nu poată pătrunde în barouri.
D. I. PERIŞOREANU cere numerus nullus.
D. RADU POP a cerut proporţionalitatea.
D. POPESCU CÂRCEA combătând spiritul tolerant manifestat
de doui colegi, spune că baroul Dolj trebue să se gândească la
răspunderea mare ce are faţă de viitor.
Noi am pornit întotdeauna călăuziţi de principiul evanghelic:
„Iubeşte pe aproapele tău, ca pe tine însuţi".
Dar cum ne iubesc ei pe noi ?
E destul să vedem ce spune Talmudul, în care găsim porunca: „Pe
cel mai bun creştin, omoară-l!".
Nu mai putem merge cu toleranţa mai departe, vrem „numerus nullus".
Apoi să somăm ministerele respective ca să nu mai lase să pă-
trundă în şcoale elementele străine.
D. EM. SGOANŢĂ: Nu putem face somaţii, dar să examinăm
problema şi să propunem măsurile necesare.

262
UN APĂRĂTOR AL CONSTITUŢIEI
D. avocat MARCEL ESCHENASY, cerând cuvântul, spune că nu
se poate cere să nu se admită în şcoale străini pentru că în constituţie
se prevede că toţi cetăţenii sunt egali în faţa legilor.
Apărătorul constituţiei nu a mai putut continua, de oarece
adunarea, indignată de atitudinea sa, l-a oprit să mai debiteze teoriile
sale asemănătoare cu acelea cuprinse în îndrăsneaţa intervenţie a
„Blocului avocaţilor democraţi".
După alte discuţiuni ce s-au mai făcut, adunarea, în unanimitate a
aclamat următoarea :
MOŢIUNE
Baroul de Dolj în adunarea generală din 7 Februarie 1937
convocată pentru a hotărî, în urma adresei Uniunei avocaţilor nr. 26
din 12 Ianuarie 1937, măsurile ce urmează a fi luate în scopul
naţionalizării barourilor, a hotărît cu unanimitate următoarele :
1. Primatul elementului etnic românesc, în toate barourile din ţară,
cu escluderea completă de la conducerea lor a elementelor ce nu sunt
de origină pur românească şi religie creştină.
2. În acest scop să se introducă „numerus nullus" ca o măsură de
viitor. Să se introducă „numerus nullus" şi la facultăţile de drept din
ţară. Principiul proporţionalităţii să nu fie admis sub nici o formă.
3. Să nu se mai admită până la legiferarea în acest sens nici o
înscriere în barou a acestor elemente.
4. Revizuirea severă a încetăţenirilor avocaţilor de altă origină
decât cea românească, înscrişi în barouri de la război încoace.
Această revizuire să se facă şi de barouri, de drept.
5. Sprijinirea avocaţilor de origină română şi de religie creştină
care ar voi să se fixeze în localităţile unde elementul străin este în
mare număr.
6. Un control serios făcut de organele de conducere a avocaţilor,
în contra tuturor avocaţilor care nutresc şi manifestă sentimente anti-

263
româneşti în activitatea lor de ori ce natură şi severa lor sancţionare
prin escluderea din corp.

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 89.

75. 1937 mai 24. Convocarea avocaților pentru alegerea a trei


membri în Consiliul General al Uniunii Avocaților în locul
celor actuali ale căror mandate au expirat

DECANATUL BAROULUI DOLJ


ADUNAREA GENERALĂ ELECTIVĂ EXTRAORDINARĂ
A
CORPULUI DE ADVOCAŢI

Decanatul Baroului din Dolj, aduce la cunoştiinţa D-lor advocaţi


înscrişi pe tabloul advocaţilor definitivi din anul 1937 tipărit, că în
ziua de

Duminecă 20 Iunie 1937


începând de la ora 9 dimineaţa până la ora l6, în sala de şedinţă a
Trib. Dolj Secţia I-a, se va face:
Alegerea a trei membrii în Consiliul General al Uniunei Advo-
caţilor, conform art. 127, 172 şi 173 din Legea Advocaţilor, în locul
celor actuali, ale căror mandate au expirat, conform adresei Uniunei
Advocaţilor No. 1301 | 937.
Vor vota, cu vot secret şi personal (conf. art. 35 din legea
advocaţilor), la această alegere, numai advocaţii înscrişi, definitivi,
care au o vechime de trei ani, în afară de stagiu, conform art. 185 din
legea advocaţilor.
În caz de balotaj, alegerea se va face
264
Duminecă 27 Iunie 1937
la aceleaşi ore, în aceeaşi sală şi fără altă convocare.
Poate fi ales membru în Consiliul General al Uniunei Ad-
vocaţilor, advocatul care are o vechime, în exerciţiul profesiunei, de
cel puţin 15 ani de advocat definitiv, în care nu intră stagiul, conform
art. 125 din legea advocaţilor.
Decanul în funcţiune şi Consilierii Baroului, vor putea fi aleşi.
D-nii advocaţi, care vor să candideze, sunt rugaţi să facă
propunere în scris la Decanat, depunând şi o taxă de 200 lei, fixată
pentru cheltuelile alegerilor şi pentru tipăritul buletinelor, achitându-
se cu cel puţin cinci zile înainte la secretariatul baroului (art. 174 din
legea avocaţilor).
Votul fiind obligator, lipsa dela adunarea electivă, fără o
justificare legală, este supusă sancţiunilor prevăzute de art. 43 din
legea advocaţilor.
Decanul Baroului Advocaţilor din Dolj
EMIL SGOANȚĂ

No. 2
1937 Mai 24

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 90.

265
76. 1937 noiembrie 4. Adresa Decanatului privind achitarea de
urgență de către avocați a cotizației prevăzute de
Regulamentul Casei Centrale de Pensii

Craiova, 4 Noembrie 1937


ROMÂNIA
Decanatul Baroului Avocaţilor
DIN JUDEŢUL DOLJ
CRAIOVA
Sediul: PALATUL DE JUSTIŢIE
No. 1208

Domnule,

Am onoare a vă reaminti obligaţia ce vă impune regulamentul


Casei Centrale de Pensiuni, prin art. 12 al. d., şi vă rog să binevoiţi
să achitaţi de urgenţă cotizaţia prevăzută de acest text, de Lei 600,
pe anul curent, contrariu vă expuneţi a pierde drepturile de
pensiune, întru cât plata acestei cotizaţii constitue una din
condițiunile esenţiale, cerute pentru pensionări, prin art. 13 din sus
zisa lege.
Plata o veţi putea face aprodului T. Măinescu, contra recipisă,
chiar în rate lunare, cu obligaţia ca până la finele anului să o
achitaţi complect.
D-nii Apărători plătesc lei 300 anual.
Decanul Baroului Dolj,
EM. SGOANŢĂ

Secretar,
Mihail Puţureanu
Domnului ....................................................
 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 91.

266
77. 1937 decembrie 30. Convocarea Adunării generale
deliberative ordinare având pe ordinea de zi înființarea unei
cote de 5% pentru plata cotizației de asigurare de 600 lei
anual la Casa Centrală de Pensii, stingerea datoriei Cercului
de Avocați și trecerea în proprietatea Baroului a întregii averi
a fostului Cerc, dezbaterea și votarea bugetului Baroului, al
Casei de Pensii și Ajutor și al Sindicatului Actelor de
Notariat, diverse chestiuni de ordin profesional

DECANATUL BAROULUI DOLJ


ADUNAREA GENERALĂ DELIBERATIVĂ

CONVOCARE

Decanatul Baroului Dolj, aduce la cunoştiinţa D-lor avocaţi în-


scrişi pe tabloul anului 1938, că în ziua de 22 Ianuarie 1938 ora 4
după prânz.
Sunt convocaţi în adunarea generală deliberativă ordinară in
sala de şedinţe a Tribunalului Dolj secţia III, în conformitate cu art.
166 din legea avocaţilor, la ordinea zilei fiind:
1. - Modificarea art. 9 din statutul Sindicatului Actelor de
Notariat, prin înfiinţarea unei cote de 5%, pentru plata
cotizaţiei de asigurare, de lei 600 anual, la casa centrală de
pensiuni.
2. - Stingerea prin confuziune a datoriei de lei 315.000, pe care
Cercul avocaţilor o are la Barou, şi trecerea în proprietatea
Baroului, a întregei averi a fostului Cerc al avocaţilor.
3. - Desbaterea. şi votarea bugetului Baroului Dolj, al casei de
pensiuni şi ajutor, şi al Sindicatului Actelor de notariat pe
anul 1938.
4. - Diverse chestiuni de ordin profesional.

267
Dacă în această zi nu se va întruni numărul de avocaţi, ca să
poată lua hotărîri valabile, conform art. 167 şi 168 din legea avo-
caţilor, adunarea se va ţine fără altă convocare, Sâmbătă 29 Ia-
nuarie 1938, ora 4 după prânz, în aceeaşi sală.
Se atrage atenţia D-lor avocaţi, că pentru cei care lipsesc se
vor aplica strict dispoziţiile art. 190 din legea avocaţilor.

Decanul Baroului Dolj, Emil Sgoanţă

Secretar, Mihail Puţureanu


No. 1
1937 Decembrie 30

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 92.

78. 1938 septembrie 3. Proces-verbal referitor la inventarierea


averii mobile rămasă de la defunctul avocat N. Păun

Proces Verbal,

Astăzi 3 Septembrie 1938, subsemnaţii Mircea Stănoiu,


Consilier al Baroului Dolj şi Mihail N. Puţureanu, Secretarul şi
Bibliotecarul Baroului Dolj, conformându-ne adreselor Dvs. No.
927 şi 928 din 22 August 1938, referitor la inventarierea averei
mobile rămase dupe urma def. avocat N. Păun, în urma morţii mamei
sale, care aparţine Baroului , ne-am transportat în comuna Leu Jud.
Romanaţi cu Maşina de piaţă No. 80 Cv.
Aci în prezența D-lui I. Stoenescu, am procedat la
inventarierea acestei averi, aflată numai într-o singură cameră şi
anume în aceia pe care o ocupa mama def. avocat N. Păun, Opriţa
Budă , celelalte camere fiind goale.
268
Toate aceste mobile le-am trecut aparte într-un inventar aci
alăturat, iscălit de noi şi care a fost dat în păstrarea Dlui I. Stoenescu,
care ne-a declarat că posedă şi Dsa un inventar de cărţi, conţinând
mai multe volume decât cele existente azi şi care au fost ridicate de
diferite persoane, rude cu răposatul avocat, înainte de decesul mamei
sale Opriţa Budă.
Am intervenit pe lângă Dl. Stoenescu, ca să stărue pe lângă acele
persoane cunoscute de Dsa, pentru a le înapoia, ceiace Dsa ne-a promis.
După cum reiese din inventar, s-a găsit în acea cameră, o
etajeră care forma biblioteca cu cărţi de drept, cărţi de literatură
română şi străină, câteva numere de reviste, tablouri diferite,
fotografii şi mobilă.
În privinţa cărţilor suntem de părere, ele neavând mare
valoare, a fi donate Cercului Cultural al comunei Leu Romanați, în
memoria def. avocat N. Păun, împreună şi cu un dulap-bibliotecă, pe
care să-1 cumpere Baroul, odată şi cu alte volume de literatură
română şi de utilitate practică necesare sătenilor.
În ceiace priveşte patul îmbrăcat, cu perinele lui, şi mobila
cealaltă cu laviţa, masa şi scaunele, care au aparţinut defunctei Opriţa
Budă, să fie împărţite la 6 săptămâni de către familie, conform
obiceiului creştinesc.
De asemenea mai opiniem ca tablourile mai de valoare, să fie
luate la Baroul nostru, iar fotografiile împărţite familiei.
De toate acestea am încheiat prezentul proces verbal semnat de
noi, cei de mai sus.
Consilier

Secretarul şi Bibliotecarul Baroului


Avocat
 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 93.

269
79. 1938 noiembrie 30. Programul candidatului Mitiță Dem.
Constantinescu în cazul alegerii sale în funcția de Decan al
Baroului Dolj
Mult Stimate Coleg,
În dorinţa de a aduce un real serviciu Baroului Doljiu, solicit
votul dvs. pentru demnitatea de DECAN, în alegerile ce vor avea loc
în ziua de 11 Decembrie 1938 în Palatul Justiţiei din Craiova.
Programul pe care înţeleg să-1 realizez, cu orice preţ, este
următorul:
Înmulţirea veniturilor Baroului cu cel puţin îndoitul lor decât
sunt astăzi, fără a spori cotizaţiile sau adăuga or mări vreo
obligaţiune, din contră mă voiu trudi a le scădea şi această înmulţire
de venituri, mă leg a o realiza chiar în primul an.
Reorganizarea Sindicatului Actelor de Notariat şi de va fi
nevoie extinderea lui la procese.
Stârpirea cu desăvârşire a samsarilor, oricare vor fi aceştia.
Ridicarea prestigiului şi demnităţii profesiunii de avocat la
rangul meritat de un adevărat Corp de elită.
Cea mai deosebită solicitudine pentru tinerii avocaţi, pentru
care am un deosebit cult-fiind viitorul nostru al tuturora-şi cărora le
voiu asigura un venit lunar proporţionat de munca ce vor depune
fiecare.
Stabilirea unei camaraderii depline între toţi colegii Baroului.
Armonizarea până la maximum a relaţiunilor între magistraţi
şi avocaţi.
Înzestrarea bibliotecii Baroului cu toate lucrările juridice de
orice fel la zi, cum şi dezvoltarea gustului literaturii juridice.
Înfiinţarea unei Case de Ajutor.
Reînfiinţarea Cercului Avocaţilor, însă nu ca să fie o pacoste
pe Barou, ci, susţinându-se singur, să vie în ajutorul Baroului.
Luarea imediată a măsurilor necesare pentru ca demnitatea
Corpului să rămână intangibilă.
270
Mărirea cotei pensiilor de orice fel.
Burse pentru copiii eminenţi ai colegilor şi ajutor pentru copiii
colegilor cu familii împovorate.
Ţin să adaog că ajutorul înţeleg să se dea integral,-atât cât
trebuieşte,-însă numai celor ce cu adevărat vor fi în neapărată nevoie,
refuzându-1 cu îndârjire celor ce nu vor avea nevoie.
Pentru colegii capabili şi muncitori voiu lupta pentru
asigurarea unei remuneraţiuni în raport direct cu capacitatea şi
munca depusă, ţinând seamă de specialitatea fiecăruia.
Toate acestea sub sancţiunea dimisiunei mele la împlinirea
unui an, dacă nu le voiu realiza.
Îmi permit să vă reamintesc că v-am reprezentat şi susţinut cu
adevărat interesele în Uniunea Avocaţilor şi mai la toate congresele
noastre, luptând intens pentru binele general.
La Uniune am fost singurul care am emis ideia cumpărării
unui imobil din banii strânşi din timbrul de pledoarie, reuşind a
traduce în fapt această ideie prin luptă, mulţumită căreia s-a început
imediat să se dea pensii şi ajutoare colegilor bătrâni şi în suferinţă,-
din veniturile imobilului.
Fără a vă face vreo aluzie, vă garantez o cinste desăvârşită şi o
conştiinţiozitate la fel.
Socotesc că e momentul să ne gândim serios la soarta noastră şi
este de dorit a o încredinţa celor ce au legături strânse cu profesia noastră.
Asemenea vă rog a chibzui bine pentru formarea Consiliului
din colegi profesionişti şi distinşi.
Vă rog să primiţi deosebita mea consideraţiune.

Mitiţă Dem. Constantinescu


Avocat Craiova

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 94.


271
80. 1938 decembrie 11. Proces-verbal privind desfășurarea și
rezultatul alegerilor pentru Decanul și membrii Consiliului
Baroului Dolj

Adunarea Generală Electivă


A Corpului de Avocaţi din Judeţul Dolj
Proces Verbal

Astăzi 11 Decembrie 1938, ora 9 şi 15 dimineaţa în sala de


şedinţe a secţiei I-a a Trib. Dolj, din Palatul Justiţiei.
Subsemnaţii văzând convocarea No. 2 din 9 Noembrie 1938.
În conformitate cu art. 178 din legea avocaţilor, întrucât atât
Decanul cât şi Prodecanul Baroului nu pot prezida această alegere,
deoarece Dl. Em. Sgoanţă, candidează pentru locul de Decan, iar Dl.
V. Sandulian pentru locul de Consilier, biroul se formează astfel:
Dl. Ath. Duma ca cel mai în vârstă dintre Consilierii Baroului,
care nu mai candidează, ca preşedinte, asistat de Dnii: I. B. Rioşeanu,
Theodor Ionescu, Virgil Liubici şi Isidor Cheţeanu, care n-au mai
fost traşi la sorţi din cauză că au fost singurii avocaţi prezenţi în sala
de vot la deschiderea alegerii.
După aceasta s-a vizitat împreună cu Dnii candidaţi care au
vrut, camera în care se votează, am dispus închiderea ferestrelor şi
uşilor ale căror chei s-au luat de mine preşedintele.
Apoi în vederea începerii alegerii, s-a început chitirea şi
ştampilarea buletinelor de vot, cu o ștampilă de formă pătrată făcută
special pentru această alegere pe care sunt gravate cuvintele: „Baroul
Avocaţilor Dolj”.
Votarea a început la ora 9,30 dimineaţa constatându-se de noi
îndeplinirea tuturor formalităţilor din legea avocaţilor şi anume:
a) Am constatat afişarea tabloului avocaţilor cu drept de vot
pe anul 1938.
272
b) Din lucrările din dosar se observă că convocarea a fost
trimisă spre publicare ziarelor „Jurnalul”, „Presa” şi
„Buletinul Uniunii Avocaţilor”.
c) Se constată că s-a predat convocarea tuturor avocaţilor
definitivi cu drept de vot conform tabloului pe anul 1938,
celor din localitate prin aprodul Baroului, iar celor dela
ţară prin poştă.
d) Se constată din procesul verbal din 16 Noembrie 1938,
afişarea comunicărei No. 2 din 1938.
e) Am constatat şi afişarea buletinului de vot în procesul
verbal din 10 Decembrie 1938.
f) Am dispus afişarea candidaturilor pentru Decan şi
Consilieri, atât la uşa localului de vot (Trib. Dolj) cât şi pe
uşa sălii de votare (secţia I-a Trib. Dolj), în locurile cele
mai vizibile.
g) S-au primit la Decanat cereri din partea Dlor avocaţi care
vor să candideze şi anume: Emil Sgoanţă şi Mitiţă Dem.
Constantinescu pentru locul de Decan, iar pentru membrii
în Consiliu Dnii avocaţi G. Socoteanu, N. Frumuşeanu,
V.G. Sandulian, Iancu Constantinescu, Florescu F.
Gheorghe, N. Popilian, Mircea Stănoiu, Ath. Iliescu, M.
M. Policrat, G. Florescu – Craiova, C. Ercul, Nicu
Constantinescu, Ion N. Mitrică, George Fetoiu, C. Ionescu
Tică, Alexandru Lăzeanu, C. Negri şi G. Vasilovici.
h) De asemenea s-au primit cereri de scuze din partea Dlor
avocaţi care nu pot veni să voteze în număr de 4.
i) Am predat tabloul avocaţilor cu drept de vot, Dlor membri
din birou, care sunt obligaţi să noteze cu votat numele
fiecărui avocat care a votat.
Mai înainte de a începe votarea, dar după formarea biroului şi
îndeplinirea tuturor formalităţilor conform legii avocaţilor, biroul a

273
luat în discuţie în conformitate cu art. 178 al. ultim din legea
avocaţilor în şedinţă secretă, cererea Dlor avocaţi Iliescu Al. C-tin,
Petre Iovipale, C. Pănoiu, Dumitru Tomescu şi Gh. Cârstea, prin care
solicită amânarea alegerii pentru ca şi Dlor să împlinească stagiul
cerut de lege. Constatând că nici un text de lege nu îndreptăţeşte
această cerere, biroul în unanimitate hotărăşte respingerea ei. Această
cerere s-a alăturat la dosarul alegerii.
După aceasta Dnii avocaţi încep să voteze. Am dat fiecăruia
buletinul tipărit şi având pe el ştampila şi explicându-le de asemenea
fiecăruia mecanismul votării.
Votantul intră în camera separată, destinată anume pentru
aceasta, votează şi aduce buletinul votat închis şi cu ştampila în
afară, depunându-se de noi în urna de pe masa biroului.
Astfel a urmat votarea până la orele 1 p.m. (13), când am
suspendat votarea până la ora 2 ½ p.m. (14,30) în care timp biroul a
luat masa la restaurantul din Palatul de Justiţie. Plecând la masă am
luat urna cu noi, însoţiţi fiind de Dnii candidaţi conform
asentimentului general, după ce am încuiat uşile la camera biroului şi
a camerei de votare, luând cheile cu noi.
La ora 2 ½ p.m. (14,30), se fac strigările pentru continuarea
alegerii care a continuat până la ora 4 p.m. (16), când votează ultimul
Domn avocat.
La ora 16 am făcut strigările legale şi ne mai răspunzând nici
un Domn alegător la vot, decidem închiderea urnei şi terminarea
votării.
Conform art. 188 din legea avocaţilor, am început despuerea
scrutinului în şedinţă publică.
Constatăm că au votat un număr de 138 domni avocaţi dintre
care 1) neexprimate pentru Decan 6, 2) anulate pentru Decan 7, şi 3)
Anulate pentru Decan şi Consilieri 6 (şease).
Au rămas voturi bine exprimate: pentru Decan 119 (una sută

274
nouăsprezece), iar majoritatea absolută este de 61 (şease zeci şi unu).
Au obţinut: 1) Dl. Emil Sgoanţă 101 voturi (una sută unu)
2) Dl. Mitiţă Dem. Constantinescu 13 (treisprezece)
3) Dl. N. Popilian 2 voturi (două)
4) Dl. Ştefan Predoiu 1 vot (unu)
5) Dl. I. B. Georgescu 1 vot (unu)
6) Dl. Ion. F. Popescu 1 vot (unu)
Au rămas voturi bine exprimate pentru consilieri 132 voturi
(una sută treizeci şi două) iar majoritatea absolută este de 67 voturi.
Au obţinut:
1) Iancu Constantinescu 99 voturi (nouă zeci şi nouă)
2) V.G. Sandulian 91 voturi (nouă zeci şi unu)
3) N. Frumuşeanu 90 voturi (nouă zeci)
4) N. Popilian 89 voturi (opt zeci şi nouă)
5) N. Constantinescu 89 voturi (opt zeci şi nouă)
6) G. Socoteanu 88 voturi (opt zeci şi opt)
7) G. Fetoiu 86 voturi (opt zeci şi şease)
8) G. Vasilovici 85 voturi (opt zeci şi cinci)
9) Mircea Stănoiu 77 voturi (şeapte zeci şi şeapte)
10) M. Policrat 72 voturi (şeapte zeci şi două)
11) C. Ercul 72 voturi (şeapte zeci şi două)
12) Ath. Iliescu 64 voturi (şeasezeci şi patru)
13) C. Ionescu – Tică 60 voturi (şease zeci)
14) Florescu-Craiova G. 58 voturi (cinci zeci şi opt)
15) Ion D. Mitrică 58 voturi (cinci zeci şi opt)
16) Al. Lăzeanu 58 voturi (cinci zeci şi opt)
17) Florescu F. Gheorghe 52 voturi (cinci zeci şi doi)
18) C. Negri 31 voturi (treizeci şi unu)
19) C. Stănoiu 4 voturi (patru)
20) I. Popescu – Cârcea 3 voturi (trei)
21) N. Tomescu 2 voturi (două)

275
22) Ath. Dima 2 voturi (două)
23) Şt. Predoiu 2 voturi (două)
24) I. Lozan 1vot (unu)
25) Barbu Ionescu 1vot (unu)
26) E. Vergatti 1vot (unu)
27) G. Dem. Miulescu 1vot (unu)
28) Al. Grigorescu 1vot (unu)
29) Georgescu B. Ion 1vot (unu)
30) Popescu F. Ion 1vot (unu)
31) Tălpeanu Horia 1vot (unu)
32) Paşşalega Dem. 1vot (unu)
33) Urziceanu Al. 1vot (unu)
34) Nae Nicolaescu 1vot (unu)
35) Cristu Georgescu 1vot (unu)
Faţă cu rezultatul alegerii proclamăm ales ca Decan conform
art. 188 din legea avocaţilor pe Dl. Emil Sgoanţă, iar pentru locul de
Consilieri pe Dlor: G. Socoteanu, N. Frumuşeanu, V.G. Sandulian,
Iancu Constantinescu, N. Popilian, Mircea Stănoiu, M. Policrat, C.
Ercul, Nicu Constantinescu, George Fetoiu şi G. Vasilovici, care au
întrunit majoritatea absolută.
Declarăm balotaj pentru un loc de consilier, alegere care va
avea loc în ziua de 18 Decembrie 1938 la aceleaşi ore.
Pentru această operaţie, am întocmit prezentul proces verbal
care se va înainta Decanatului Baroului Dolj spre a fi păstrat în
arhiva Baroului, cu dosarul alegerii.
O copie dupe acest proces verbal se va comunica Uniunii
Avocaţilor conform art. 191 din legea avocaţilor, ca rezultat al
alegerii de astăzi.
De asemenea Decanatul va comunica candidaţilor reuşiţi,
rezultatul acestei alegeri, conform menţionatului articol.
Buletinele anulate s-au ataşat la dosar, iar celelalte s-au ars.

276
Preşedintele Biroului,

Membrii:
Secretar,

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 95-96.

81. 1939 aprilie 1. Convocarea Adunării generale extraordinare


a avocaților având pe ordinea de zi discutarea și votarea
Statutului Casei de Pensii și înființarea unui timbru,
discutarea și votarea Regulamentului Casei de Ajutor,
modificări la Statutul Sindicatului Actelor de Notariat,
diverse chestiuni de ordin profesional

DECANATUL BAROULUI DOLJ


ADUNAREA GENERALĂ EXTRAORDINARĂ

CONVOCARE

Decanatul Baroului Dolj, aduce la cunoştinţa D-lor avocaţi,


stagiari şi apărători, înscrişi în tabloul anului 1939, că, în ziua de

29 APRILIE 1939, ORA 10 DIMINEAŢA

sunt convocaţi în adunare generală extraordinară în sala de


şedinţe a Tribunalului Dolj secţia III, în conformitate cu art. 166 din
legea avocaţilor, la ordinea zilei fiind :
1. Discutarea şi votarea statutului casei de pensiuni.
2. Înfiinţarea unui timbru pentru alimentarea veniturilor casei de
pensiuni.
277
3. Discutarea regulamentului casei de ajutor şi votarea lui.
4. Modificări şi complectări de făcut statutului Sindicatului
Actelor de Notariat.
5. Diverse chestiuni de ordin profesional.
Dacă în această zi nu se va întruni numărul de avocaţi, ca să
poată lua hotărâri valabile, conform art. 167 şi 168 din legea
avocaţilor, adunarea se va ţine fără altă convocare Sâmbătă 6 Mai
1939, ora 10 dimineaţa, în aceeaşi sală.
Se atrage atenţia D-lor avocaţi, stagiari şi apărători că pentru cei
care lipsesc se vor aplica strict dispoziţiile art. 190 din legea
avocaţilor.

Decanul Baroului Dolj, EMIL SGOANŢĂ.

Secretar, Mihail Puţureanu.

No. 2
1939, Aprilie 1
 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 97.

82. 1939 octombrie 16. Adresa Președintelui Casei de Pensii,


Decanul Em. Sgoanță cu privire la achiziționarea,
modalitatea aplicării și valoarea timbrelor pentru Casa de
Pensii

CASA de PENSIUNI
a Baroului Dolj
No. 9
1939, Octombrie 16

278
Domnule,

Conform deciziunei Consiliului de Administraţie din 12


Septembrie 1939, Casa de pensiuni a început a funcţiona din ziua de
1 Octombrie a. c.
Timbrele Casei din cauza greutăţilor technice de tipărire, fiind
gata de abia astăzi, sunteţi rugaţi să vi le procuraţi de la Casierul
Sindicatului Actelor de Notariat şi să le aplicaţi pe toate dosarele
proceselor ce aţi avut fixate pe condică cu începere de la această dată
(1 Octombrie).
Pentru un control mai lesnicios sunteţi rugaţi a lipi timbrele
pe primul act de procedură din dosar (acţiune, apel, etc.).
Vă rugăm a lua notă că minimumul obligatoriu lunar drept
contribuţie la Casa de Pensiuni, din întrebuinţarea timbrelor este de
lei 200, pentru avocaţi definitivi şi 100 pentru stagiari şi apărători,
care trebue neapărat complectat în bani, din 6 în 6 luni, în caz că din
aplicarea lor la procese şi acte nu a fost atins acest minimum.
La finele fiecărei luni urmează să achitaţi D-lui Casier al Casei
de Pensiuni şi cotizaţia fixă lunară care este pentru avocaţi definitivi
de lei 70 lunar, iar pentru stagiari şi apărători lei 30 lunar.
Timbrele puse în vânzare vor purta neapărat semnătura D-lui
Administrator delegat, fără de care nu sunt valabile.
Dată fiind importanţa acestei instituţiuni pentru corpul nostru,
ale cărei mari foloase, desigur că le apreciaţi şi Dv., sunteţi rugaţi a
observa cu cea mai mare stricteţe toate dispoziţiunile statutare şi a
aplica timbrele respective pentru a nu da ocazie la măsura
sancţiunilor prevăzute de statut.
Vi se alătură tabloul anexă cu valoarea timbrelor şi modul lor
de întrebuinţare.

279
Preşedintele Casei de Pensiuni
Decan
EM. SGOANŢĂ
Administrator Delegat al Casei de
Pensiuni
H. Ciocâlteu
D-Sale
Domnului Avocat …………………………………………………

ANEXA

Pentru alimentarea fondurilor Casei de pensiuni se înfinţează


un timbru care se va percepe atât pentru procesele susţinute de
avocaţi, stagiari şi apărători, membrii acestei case, cât şi pentru toate
actele de notariat redactate de aceştia din onorariile lor.
Acest timbru pentru procese va fi la Judecătorie pentru
procesele penale de lei 5.- iar pentru procesele civile de lei 10.
La Tribunale de lei 20.- pentru orice fel de procese.
Pentru orice amânare a proceselor de orice natură se va plăti
timbru de lei 2.
La Curtea de Apel de lei 30.- iar la Curtea de Casaţie de lei 50.
La instanţele speciale (Comisii de Apel Fiscale, Curţi
Administrative, Tribunale Militare etc.) se va plăti lei 20.
Timbrul se va plăti la prima zi de înfăţişare chiar dacă la aceia
dată procesul se amână.
La actele de notariat se va percepe, pentru cele până la
valoarea de lei 6.000.- 10 lei; de la 6.000-12.000.-lei 15; de la 12.000
- 20.000 lei 20; dela 20.000-50.000 lei 30; de la 50.000-80 000 lei
40; de la 80.000 - 100.000 lei 50; de la 100.000- 300 000 lei 70; de la
300.000- 500.000 lei 100; de la 500 000 -800.000 lei 150; de la

280
800.000-1.000.000 lei 200, pentru fiecare milion în plus câte 100 lei.
Pentru actele fără valoare patrimonială (adopţiuni,
declaraţiuni, radieri, inscripţiuni ipotecare sau de privilegii,
testamente, etc.) se va plăti timbru de lei 20.
La orice petiţiune adresată la o autoritate administrativă,
judecătorească de orice fel; la Decanat sau casa de pensiuni se va
plăti un timbru de lei 10.
Pentru actele scutite se va percepe timbru de valoare dublă.
Sumele se vor încasa la Casieria Sindicatului şi se vor preda la
finele fiecărei luni, Casierului Casei de Pensiuni.
Aceste dispoziţiuni se vor încorpora la finele Statutului Casei
de Pensiuni şi vor face parte integrantă din el.

Ad-tor delegat, H. CIOCÂLTEU

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 98-99.

83. 1940 septembrie 5. Extras din Legea organizării corpului


avocaților publicată în Monitorul Oficial

EXTRAS
Legea organizării corpului avocaţilor din România
Publicată în Monitorul Oficial (partea I) Nr. 205
Din 5 Septembrie 1940.

Art.172- Oricine, pentru remuneraţiune promisă sau dată, fie


de client, fie de avocat, va interveni pentru a procura acestuia un
proces sau o lucrare de avocatură, se va pedepsi cu închisoarea dela 6
luni până la un an şi i se va interzice accesul în localurile şi
împrejurimile instanţelor judecătoreşti.
281
Se va considera ca o circumstanţă agravantă faptului că
infracţiunea a fost comisă de o persoană, având calitatea de
funcţionar public, pedeapsa penală fiind independentă de măsurile
disciplinare ce s-ar lua din acel motiv.
În caz de recidivă, pedeapsa se va putea mări până la
maximum închisorii corecţionale.
Constatarea acestor delicte se va face prin procese-verbale,
dresate de orice autoritate judecătorească sau administrativă, de
decanul sau consilierul baroului delegat cu conducerea poliţiei
profesionale, cum şi de orice alt delegat al Consiliului Baroului
sau membru al poliţiei profesionale a baroului.
Procesul-verbal dresat de una din aceste persoane va învesti
direct tribunalul cu acţiunea publică şi face dovadă deplină până
la înscrierea în falş.
Art.173- Avocatul care, pentru a atrage clientela, va
întrebuinţa un mijlocitor remunerat sau cu o promisiune de a fi
remunerat fie din partea sa, fie din partea clientului, va fi pedepsit cu
suspendarea până la un an pentru prima oară, iar în caz de recidivă,
cu eliminarea din Corp.
Art.174- Consiliul fiecărui barou are dreptul de a decide motivat
interzicerea accesului în localurile şi împrejurimile instanţelor
judecătoreşti, persoanelor cunoscute ca mijlocitoare de procese.
Decanul Corpului va întocmi lista acestor persoane şi o va
comunica procurorului general sau procurorului tribunalului,
care o va transmite spre executare agenţilor administrativi şi
poliţieneşti.
Art.175- Deciziunea Consiliului baroului este executorie.
Ea se va putea ataca numai cu recurs la Uniunea Barourilor, în
termen de 10 zile dela comunicare, prin agenţii baroului sau prin
portărei.
Recursul se va judeca de urgenţă şi cu citarea decanului

282
baroului, dela care emană decizia atacată şi în conformitate cu
dispoziţiunile art. 228 și următorii din prezenta lege.
Recursul nu suspendă executarea deciziei.
Decizia Uniunii Barourilor este definitivă şi nesusceptibilă de
nicio cale de atac ordinară sau extraordinară.
Art.176- Se va pedepsi cu închisoare dela o lună la 6 luni
persoana căreia i s-a interzis accesul în localul sau împrejurimea
localului judecătoresc şi a cărei prezenţă este totuşi ulterior constatată
prin proces-verbal, dresat de organele prevăzute de art. 172.
Procesul-verbal dresat de aceste organe va învesti cu acţiunea
publică direct tribunalul local, şi face deplină dovadă până la
înscrierea în falş.
Dacă însă persoana va justifica un interes de a se prezenta ca
parte sau martor în justiţie, executarea interdicţiei accesului se va
suspenda de decan în urma cererii făcute în prealabil de partea
interesată şi numai pentru timpul necesar dovedit de dânsa.
Art.177- Este interzis oricărei persoane, care nu are calitatea
de avocat definitiv, stagiar sau apărător a da consultaţiuni cu sau fără
plată, a redacta acte sau acţiuni, apeluri şi orice fel de acte în justiţie,
a executa acte sau sentinţe judecătoreşti, a face urmăriri asigurătoare
ori definitive şi orice lucrare de natură contencioasă.
De asemenea, este interzis a primi procură de reprezentare în
Justiţie sau a angaja avocat care să pledeze pentru alţii, înaintea
instanţelor de orice natură, sau a a avea un birou în care s-ar exercita
aceste operaţiuni, chiar dacă ele s-ar face în mod gratuit.
Cei ce ar contraveni dispoziţiunilor de mai sus, se vor pedepsi
cu închisoare corecţională dela 6 luni la 1 an, iar în caz de recidivă,
pedeapsa va putea fi mărită până la maximum închisorii corecţionale.
Avocatul care va conduce un asemenea birou sau i-ar presta
serviciile sale, chiar fără plată, va fi pedepsit cu suspendarea până la un
an, pentru prima oară, iar în caz de recidivă, cu eliminarea din Corp.

283
Art.178- Contravenirea la dispoziţiunile articolului precedent
se va constata de organele prevăzute de art. 172, iar procesul-verbal
va învesti cu acţiunea publică direct tribunalul local şi va face
deplină dovadă până la înscrierea în falş.
Preşedintele tribunalului, sesizat de decanat, după ce va
asculta în camera de consiliu pe inculpat, pe reprezentantul baroului
luând şi concluziunile procurorului, va ordona închiderea biroului de
avocatură ilicită. Această ordonanţă se va executa imediat prin îngri-
jirea procurorului, iar închiderea biroului va rămâne definitivă, dacă
inculpatul va fi condamnat.
Ordonanţa preşedinţială nu este supusă altei căi de atac decât
recursului la Înalta Curte de Casaţie, în termen de 3 zile libere dela
comunicarea ce se va face prin portărei sau agenţii baroului.
Recursul nu suspendă în niciun caz executarea ordonanţei.
Art.179- În acţiunile penale, pornite în baza art. 172, 176 şi
177 din prezenta lege, baroul local va figura în instanţă ca partea
civilă, fiind citat întotdeauna din oficiu, prin decanul său.
Art. 180-Este oprit avocatului de a avea legături cu persoanele
cărora li s-a interzis accesul în localurile şi împrejurimile instanţelor
judecătoreşti, precum şi cei condamnaţi pentru delictele prevăzute de
art. 172 şi următoarele din prezenta lege, sau de a-i întrebuinţa în
serviciul său, sub orice denumire, fie cu plată sau în mod gratuit.
Avocatul dovedit că întrebuinţează mijlocitori spre a-şi atrage
clientelă, este pasibil, pe lângă sancţiunile disciplinare, de aceleaşi
pedepse corecţionale prevăzute pentru aceşti mijlocitori prin art. 172
din prezenta lege.
Art.300- Toate legile contrarii dispoziţiunilor prezentei legi
sunt şi rămân abrogate.

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 100.

284
84. 1940 septembrie. Adresa consilierului delegat cu poliția
profesională a Baroului Dolj, N. Popilian, privind măsurile
prevăzute de lege contra intermediarilor de procese și a
celor ce practică avocatura clandestină
Decanatul Baroului Avocaţilor
DIN JUDEŢUL DOLJ
CRAIOVA

Sediul: PALATUL DE JUSTIŢIE

SERVICIUL „POLIŢIEI PROFESIONALE”


Nr………………….

Domnule Coleg,

Alăturat vă trimitem în extras, o parte din legea avocaţilor


promulgată la 5 Septembrie 1940, articolele 172-180, referitoare la
„intermediari de procese" şi la „avocatura clandestină"
Cu privire la avocatura clandestină actuala lege a avocaţilor
a ţinut cont de toate dezideratele noastre, pentru a împiedica
complecta prăbuşire a profesiunii noastre luându-se măsuri pentru
desfinţarea procuriştiilor şi practicanţilor din grefe care au
transformat birourile instanţelor judecătoreşti într-un fel de birouri de
afaceri şi burse de procese şi redactări de acte.
Niciun fel de act nu se mai poate redacta de vreo altă
persoană, oricine ar fi el. Prin urmare grefieri, funcţionari de orice fel
şi practicanţi nu vor mai putea scrie şi redacta: acţiuni, apeluri şi
orice fel de acte în justiţie. Actele ce se redactează astăzi la
judecătorii şi secţia de notariat de către funcţionari sau practicanţi
sunt făcute în dispreţul legii, se pot anula şi cei care le fac vor fi
sancţionaţi cu grave pedepse prevăzute de lege.

285
Plaga procuriștilor şi practicanţilor este desfinţată şi atât cei
care practică asemenea meserie cât şi cei care îi primesc să-şi facă
această meserie în birourile publice vor suferi rigorile legii.
Poliţia noastră profesională are dreptul să facă procese
verbale de constatarea delictelor, care procese sesizează direct
Tribunalele şi sunt crezute până la înscrierea în falş.
Acelaşi drept îl are poliţia noastră şi contra intermediarilor
de procese, precum şi în contra avocaţilor care primesc sau
recrutează clientela în sălile sau în prejurul instanţelor judecătoreşti.
Domnul Decan I. B. Georgescu a rugat instanţele
judecătoreşti să înlăture pe toţi acei opriţi de lege în felul mai sus
arătat şi onoratul Consiliu a binevoit să mă delege a prezenta un
memoriu D-lui Ministru de Justiţie şi Onor Uniunii avocaţilor, pentru
a cere să se ia măsuri contra autorităţilor care întârzie aplicarea legii.
Pentru ca legea să aibă o bună aplicare şi pentru ca misiunea
noastră să poată fi executată în vederea asigurării bunului mers al
profesiei noastre, este necesar ca fiecare din noi să fim poliţaiul
intereselor noastre şi sunteţi rugaţi, toţi acei colegi care exercită
profesiunea însă sunt împiedecaţi să muncească din cauza situaţiunei
mai sus arătate, să ne ajutaţi, denunţându-ne pe toţi acei, oricine ar fi,
care dau consultaţiuni sau redactează acte ori ajută pe acei care au
făcut din profesia de avocat ceia ce se vede astăzi.
Actuala lege declară în art. 300, ca abrogate, toate legile
contrarii; deci acei care după 5 Septembrie 1940 au lucrat în contra ei
sunt delicvenţi şi fiecare dintre noi suntem datori să-i denunţăm.
Consilier delegat cu poliţia profesională a Baroului Dolj,
N. POPILIAN
Domniei sale

Domnului……………………………………………………………
 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 101.

286
85. 1940 septembrie. Adresa șefului poliției profesionale a
Baroului Dolj prin care solicită afișarea la ușa instanței a
unui extras din Legea Corpului de Avocați relativ la
avocatura clandestină și la intermediarii de procese

ROMÂNIA
Craiova ….. 194…
Decanatul Baroului Avocaţilor
DIN JUDEŢUL DOLJ CRAIOVA
Sediul: PALATUL DE JUSTIŢIE
SERVICIUL„POLIŢIEI PROFESIONALE"
Nr. ............

DOMNULE …..………..

Avem onoare a vă ruga, să binevoiţi, a dispune afişarea la uşa


instanţei a unui extras din legea organizărei Corpului de Avocaţi
publicată în Monitorul Oficial Nr. 205 din 5 Septembrie 1940, relativ la
AVOCATURA CLANDESTINĂ precum şi relativ la INTERMEDIARI
DE PROCESE şi de asemenea la interzicerea oricărei persoane, care
nu este avocat, de a redacta acte de notariat şi orice fel de acte în
justiţie, dupe cum se face astăzi de aşa ziși practicanţi din grefe sau de
funcţionari. Extrasul se alătură în două exemplare.

Şeful Poliţiei Profesionale a Baroului Dolj


Consilier,
N. POPILIAN

Domniei – Sale
Domnului ……………………………………………

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 102.


287
86. 1940 septembrie. Adresa consilierului delegat N. Popilian
privind persoanele care, conform legii, au dreptul la
asistență judiciară

ROMÂNIA Craiova, ........................... 194....


Decanatul Baroului Avocaţilor
DIN JUDEŢUL DOLJ
CRAIOVA
Sediul: PALATUL DE JUSTIŢIE

SERVICIUL „ASISTENŢEI JUDICIARE"


Nr. ………..

DOMNULE…………

Biroul de asistenţă judiciară înfinţat în conformitate cu art.


248 din legea pentru „Organizarea corpului de avocaţi din România"
publicată în Monitorul oficial (partea I) Nr. 205 din 5 Septembrie
1940, aduce la cunoştiinţă că, în conformitate cu art. 251 din această
lege, au dreptul la „Asistenţa judiciară" :
1) orfanii, văduvile şi invalizii de răsboi, legitimaţi cu
carnetele I. O. V.;
2) Persoanele de orice naţionalitate, care, fiind lipsite de
mijloace, vor dovedi sărăcia cu un certificat de paupertate, eliberat
conform legii timbrului, de administraţia financiară pentru scutire de
taxe şi timbre în proces ;
3) Acuzaţii şi inculpaţii, pentru care, instanţele judecătoreşti
cer apărători din oficiu, conform legilor organice.
Se mai aduce la cunoştiinţă justiţiabilă că pentru „Procesele
complicate sau importante", consilierul şef al serviciului va delega
un avocat definitiv care să asiste pe avocatul stagiar, conf. art. 255.
288
Legea prevede în art. 255 că: în procesele susţinute de
asistenţa judiciară, instanţele judecătoreşti, prin aceeaşi hotărâre, vor
putea să oblige partea asistată, care va câştiga procesul sau direct pe
adversarul lui, să achite baroului respectiv, pentru serviciul asistenţei
onorariul cuvenit conform tarifului onorarilor minimale, eventual şi
cheltuelile de judecată, dacă asistenţa a susţinut toate speţele
judecăţii.
Persoana care, datorită sprijinului asistenţei judiciare şi a
mărit patrimoniul, va putea fi obligată prin hotărâre, că pe lângă
onorariul la care va fi condamnat adversarul său, conform tarifului
minimal, să achite în plus baroului, care a prestat serviciul asistenţei
judiciare, o contribuţiune la fondul special de cel puţin cinci la sută
din suma câştigată. Partea adversară care va transige că o persoană
asistată fără ştirea serviciului asistenţei judiciare sau a avocatului
delegat de ea, va fi răspunzătoare personal şi direct de onorariul,
cheltuelele şi contribuţiunea serviciului de asistenţă judiciară.
Avocaţii colaboratori la tranzacţie sunt solidari răspunzători de
încasarea sumelor şi pasibili de pedeapsă disciplinară.

Consilier delegat, NICU POPILIAN

Domniei-Sale
Domnului……………………………………………………………

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 103.

289
87. 1941 aprilie 12. Circulara Președintelui Comisiei
Interimare a Uniunii Barourilor din România prin care își
exprimă nemulțumirea și cere luarea de măsuri față de
scăderea veniturilor Casei de Asigurări a Barourilor din
cauza neaplicării de către avocați a timbrelor de pledoarie
ROMÂNIA Bucureşti 12 Aprilie 1941
Uniunea Barourilor
din România Decanatul Baroului Dolj
Palatul Justiţiei Bucureşti Primit la 24 Aprilie 1941
No. 855 Intrarea No.415

Domnule Decan,

Vă este îndeanjuns de cunoscut situaţia precară a multora din


colegi noştri avocaţi, care din diferite împrejurări, nu mai pot activa
în profesiune.
În scopul ajutorărei acestora - prin pensionare – s-a înfinţat
timbrul de pledoarie din al cărui venit să se poată da un ajutor efectiv
celor găsiţi că au dreptul, potrivit legilor respective.
Din nenorocire nu s-a înţeles în toate părţile, ceia ce trebuie să
se facă în acest scop şi astăzi s-a constatat, cu adâncă părere de rău,
că solidaritatea profesională este abandonată şi că veniturile Casei de
Asigurări a Barourilor, pendinte de Uniunea Barourilor din România,
provenind din timbrele de pledoarie, au scăzut foarte mult.
Avocaţii, cu foarte mari excepţii, nu-şi mai îndeplinesc
obligaţiunile impuse de lege şi se sustrag dela aplicarea timbrelor de
pledoarie.
Toți vor o pensie cât mai mare, dar nimeni nu vrea să înţeleagă
cum se poate lua pensie, mică sau mare, fără asigurarea veniturilor
corespunzătoare şi fără îndeplinirea obligaţiunilor legale impuse în
acest scop.

290
Funcţionarii sunt constrânşi să plătească cotele, destinate
pensionărei eventuale, prin reţinerile ce se fac din salariul ce
primesc, meseriaşii sunt forţaţi a depune timbrele respective pe
cărţuliile ce au, numai noi avocaţi, nu vrem să ne convingem că nu se
poate da un ajutor-pensiune, fără îndeplinirea obligaţiunilor legale,
care singure pot îndreptăţi acordarea unei pensiuni de retragere.
Vina acestor sustrageri o poartă în special reprezentanţii
autorizaţi ai Barourilor, care nu controlează dacă să îndeplinesc
cerinţele legii de Asigurări privind aplicarea timbrului de pledoarie şi
nu iau măsurile dictate de lege pentru reprimarea contravenţiunilor.
De aceia atrăgându-vă atenţiunea acestor împrejurări vă rog cu
toată stăruinţa, să luaţi cele mai energice măsuri pentru controlarea
aplicărei timbrului de pledoarie în toate cazurile indicate de lege,
sancţionând pe cei vinovaţi, cunoscând că Uniunea Barourilor prin
delegaţii „speciali" va controla strict aplicarea acestor timbre de
pledoarie la toate Barourile din Ţară, înţelegând să facă uz de
dispoziţiunile articolului 89 al. m. din Decretul lege pentru
organizarea Corpului de avocaţi.

Preşedintele Comisiei Interimare


a
Uniunei Barourilor din România
(ss) N. PÂRVULESCU

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 104.

291
88. 1941 mai 12. Adresa Serviciului Poliției Profesionale a
Baroului Dolj privind greutățile întâmpinate din partea
avocaților în aplicarea timbrelor de pledoarie și a timbrelor
pentru Casa de Pensii a Baroului

ROMÂNIA Craiova 12 Mai


1941
Decanatul Baroului Avocaţilor
DIN JUDEŢUL DOLJ
CRAIOVA
Sediul: PALATUL DE JUSTIŢIE
No…………….
Serv. Poliţei Profesionale

Domnule Coleg,

În conformitate cu art. 174 din legea de organizare a Corpului


Avocaţilor, Onor Consiliul Baroului Dolj a numit delegaţi pentru
controlul contravenţiunilor la prevederile legei şi asemenea pentru
controlul aplicărei timbrelor de pledoarie şi pentru timbrele Casei de
Pensiuni a Baroului nostru.
Am trimis delegaţilor noştri toate instrucţiunile necesare şi
extrase atât după legea Organizărei Corpului de Avocaţi cât şi dupe
legea Casei de Asigurări a Avocaţilor din România.
Am trimis la toate instanţele din Dolj asemenea extrase şi am atras
atenţiunea asupra sancţiunilor legale.
Cu destulă părere de rău constatăm, că cea mai mare parte
din controlori delegaţi pentru supravegherea timbrului de pledoarie şi
pentru Casa Pensiilor nu depun nici un interes, deşi le-am comunicat
că legea consideră delegaţiile date de Consiliu ca obligaţiuni
legalmente datorite.
Am trimes diferite adrese Colegilor arătând care sunt
292
sancţiunile abaterilor dela datoria profesională, pentru cei care nu
depun timbrele.
Cei mai mulţi magistraţi şi grefieri au luat notă de protestele
noastre şi am constatat cu bucurie că forţează D-lor pe colegii noştri
spre aşi face datoria, s-au găsit însă şi judecători şi grefieri care să
protesteze că noi cerem aplicarea legii numai de către dânşii iar
avocaţii, care au interes direct, să nu priceapă ei însuşi datoria ce au,
de a depune timbrele chiar dacă nu sunt somaţi de instanţă conform
art. 22 din legea Casei Centrale de asigurări a Corpului Avocaţilor.
Am alcătuit fişe personale pentru colegii care omit
depunerea timbrelor care se vor înainta Casei Centrale de Asigurări
şi Casei Pensiei pentru ca să se ştie la cererea de pensionare ce debit
are fiecare şi va fi greu să mai fie pensionar. Am alcătuit liste spre a
fi predate Onor Consiliului de Disciplină şi am crezut că dupe toate
somaţiile mele către colegi, se va înţelege situaţia provocată de cei
care nu-şi fac datoria, şi am reţinut rapoartele pentru trimiterea în
judecata Consiliului.
Deoarece situaţia creată în Baroul nostru prin neaplicarea
timbrelor se găseşte şi în alte Barouri, Onor UNIUNEA
BAROURILOR DIN ROMÂNIA, somează prin circulara No. 855
din 14 Aprilie 1941 să ia măsuri urgente pentru a sancţiona conform
legilor pe contravenienţi la aplicarea timbrelor şi mai ales, fiindcă
Onorata UNIUNEA BAROURILOR AVOCAŢILOR aruncă „vina
acestei sustrageri asupra reprezentanţilor Barourilor", ceea pentru noi
ar fi o nedreptate, fiindcă Consiliul nostru a făcut toate diligențele
faţă de colegii şi de instanţele judecătoreşti cu privire la aplicarea
timbrului – s-a hotărât de consiliu a se lua sancţiuni severe în conf.
cu Ordinul Autorităţei noastre Tutelare.
În cel dintâi rând vor fi pedepsiţi delegaţii numiţi de Consiliul
pentru supravegherea aplicărei timbrului.
Repet din nou ca D-nii colegii să binevoiască să controleze

293
fiecare agenda Dumnealor şi să observe dacă au aplicat timbrele în
dosarele care au pledat.
Domnii controlori sunt rugaţi, pentru ultima oară, ca pe lângă
controlul zilnic al fiecărei şedinţe, control care nu le răpeşte mai mult
decât un sfert de oră, să ceară dela D-nii grefieri şi arhivari dosare
trecute la executare sau pentru apel pentru a face controlul şi pe
trecut.
La serviciul nostru se găsesc formulare de fişe pe care se pot
însemna cu uşurinţă contravenienţii, instanţa şi numărul dosarului.
Alătur la prezenta încunoştinţare adresa No. 855 | 941 a
Uniunei Barourilor din România prin care se constată că
„Solidaritatea profesională este abandonată" şi se invită Conducătorii
Barourilor să ia sancţiuni contra celora care se sustrag dela datoria
profesională de a depune timbrele de pledoarie.
Se va încunoștința toți stagiarii sau avocații care substituesc
pe maeștrii sau pe alți colegi, că nu sunt dispensați ca să depună
timbre și li se interzice să mai țină instanțele în loc pentru discuțiuni
asupra acestei chestiuni.
Pentru a se evita nemulțumirile instanțelor, care trebue să
aștepte pe avocați ca să execute operațiunea aplicărei timbrelor, sau
până când timbrele sunt cerute de la client, ori să țină în loc instanța
până se trimite pentru a fi cumpărate timbrele, vă rog a încunoștința
pe colegi ca să aplice timbrele odată cu consultarea dosarului și,
întotdeauna, înainte de apelul proceselor.
Pentru a se evita cazurile reclamate de unii colegi și de
controlori, vă rugăm a se pune în vedere colegilor ca să se asigure
dacă D-nii grefieri au trecut în jurnal numele avocatului care a depus
timbre și de asemeni, este necesar ca să semneze vizibil fiecare
timbru, căci altfel nu se poate controla și se dă naștere la acele
discuțiuni ce se fac cu privire la dispariția timbrelor.
D-nii controlori și membrii ai Poliției profesionale sunt

294
rugați să depună rapoartele în conformitate cu legea și dispozițiunile
Onor Consiliul de Disciplină și de asemenea sunt rugați, pentru a se
ușura alcătuirea rapoartelor, să binevoiasca a ridica de la serviciul
nostru fișele de control, care sunt necesare și sunt alcătuite pentru a
se putea trece numele avocatului care n-a depus timbrele No.
dosarului și instanța unde au pledat.
Îmi fac o datorie colegială ca să anunț pe D-nii colegi că s-a
început prezentarea primei serii de colegi înaintea Consiliului de
Disciplină pentru contravenirea la datoria profesională de aplicarea
timbrelor.
Consilier, N. Popilian

Domniei – Sale
Domnului………………………………………………. Membru al
Poliţiei Profesionale şi pentru Controlul Timbrului de Pledoarie.

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 105.

89. 1941 mai 22. Adresa Uniunii Barourilor din România către
Decanatul Baroului Dolj privind supravegherea demnității și
moralității avocaților

ROMÂNIA Bucureşti 22 Maiu


1941.
UNIUNEA BAROURILOR
DIN ROMÂNIA
PALATUL JUSTIŢIEI BUCUREŞTI
No. 1073

295
DECANATUL BAROULUI DOLJ
Primit la 26 Mai 1941
INTRARE No. 536
Domnule Decan,

Vă sunt îndeajuns de cunoscute dispoziţiunile art. 3 din


Decretul Lege din 5 Septembrie 1940, privind organizarea Corpului
de avocaţi din România, care precizând că: Avocatul participă prin
oficiul său direct şi în condiţiunile legii, la activitatea organelor
puterii judecătoreşti, face din el un colaborator activ, iar nu un
simplu auxiliar al Justiţiei.
De asemenea vă sunt cunoscute şi toate şi celelalte
dispoziţiuni ale aceluiaşi Decret lege, cuprinse în capitolele 6 şi 7 cu
secţiunile lor.
E de la sine înţeles deci, că profesiunea noastră trebue să se
bucure, ca în trecutul mai depărtat, de un mare prestigiu şi
consideraţiune în faţa tuturor şi, ca consecinţă, că trebue să ne
ridicăm prin noi înşine, prin purtarea noastră, prin atitudinea noastră,
la un nivel cât mai ridicat sub raportul demnităţii şi moralităţii
profesională.
Nu există îndemn mai strălucit şi învăţământ mai înălţător
pentru generaţiile mai noi, decât paginile de trecut, scrise de
înaintaşii noştri în avocatură, cu puterea lor de muncă productivă, cu
demnitatea şi prestigiul de ce erau înconjuraţi.
Scăderea prestigiului avocatului, în cele mai multe cazuri
constatate, se datoreşte numai felului de conducere al acestuia fie în
faţa barei fie în afara ei.
În faţa barei, se pare că avocatul nu mai are în vedere decât
interese care, de multe ori nu sunt în concordanță nici cu demnitatea
şi nici cu probitatea de care trebue să fie înconjurată profesiunea lui;
iar în afara barei, prin felul de prezentare şi susţinere de afaceri

296
(intervenţiuni, samsarlâcuri) care nu cadrează cu demnitatea de
avocat, prestigiul lui este scăzut.
Este de datoria D-voastră, Domnule Decan, care împreună
cu Consiliul Baroului, aveţi paza onoarei, demnităţii Corpului şi
exerciţiului profesiunii de avocat, potrivit art. 203 din legea noastră,
să faceţi, prin mijloacele pe care legea vi le pune la dispoziţie, ca
nivelul avocatului sub toate raporturile să fie cât mai ridicat,
stăruind în aplicarea cu stricteţă a dispoziţiunilor legei noastre
organică fiindcă avocatul, prin faptele lui, să nu cadă în păcatul unei
acţiuni dăunătoare prestigiului nobilului Corp din care face parte.
Îngăduinţa şi toleranţa trebuesc să dispară, iar activitatea
avocatului atât în barou, cât şi în afară urmărită cu deosebită grije,
spre a nu contraveni regulelor moralei profesională.
O cât mai mare atenţiune trebue să se dea cererilor de
înscriere, definitivare şi transferare în Barou, Consilierul delegat cu
facerea cercetărilor asupra demnităţii şi moralităţii, căutând să se
convingă prin investigaţiuni amănunţite, cu adevărata situaţiune a
candidatului sub acest aspect, iar raportul lui cât mai pe larg motivat,
să fie alcătuit în conformitate cu cerinţele legei avocaţilor, Uniunea
înţelegând să facă o cât mai serioasă aplicare a celor cuprinse în
articolul 97 din legea de mai sus.
Activitatea avocaţilor-stagiari, trebue să fie în deosebita D-
voastră atenţiune; conferinţele de stagiu trebuesc organizate temeinic,
delegatul Consiliului cu conducerea lor, dând îndrumări folositoare
conferenţiarilor notându-i în vederea definitivării de modul cum s-au
comportat.
Se vor organiza seminarii juridice şi se va da urmare
prescripţiilor legei, cu privire la îndatoririle stagiarilor.
S-a mai constatat, cu multă părere de rău, că cea mai mare
parte nu cunosc legea de organizare a Corpului şi de aci, poate
decurge și eludarea dispoziţiunilor ei cu privire la demnitate,

297
probitate şi prestigiu destul de lămurite în capitolul 6 secţiunile 3, 4,
5 şi 6.
Ni s-a mai adus la cunoştinţă că în unele barouri avocaţiale,
funcţionează clandestin, ca secretari, persoane care nu au calitatea de
a ocupa asemenea îndeletniciri (articolul 169 al. 2); iar în altele se
mai găsesc avocaţi evrei, radiaţi din barouri, dar care totuşi prin
îngăduinţă profesează tot în mod clandestin, cu binevoitorul concurs
al unor colegi, care nu-şi înţeleg pe deplin datoria ce au.
Socotim, Domnule Decan, că este de datoria noastră a
tuturor celor ce vom conduce barourile, să procedăm cu mai multă
stăruinţă la aplicarea legei care ne guvernează, în toate cazurile de
abateri constatate şi nu ne îndoim că şi D-voastră, convinşi de cele
mai sus arătate, veţi da preţiosul concurs, pentru remedierea tuturor
relelor care lovesc prestigiul şi demnitatea avocatului.
Primiţi asigurarea distinsei noastre consideraţiuni.

PREŞEDINTELE COMISIUNII INTERIMARE


a
UNIUNII BAROURILOR DIN ROMÂNIA.

Nic M. Pârvulescu

p. Secretar General, Mircea Marinescu

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 106.

298
90. 1941. Regulamentul Bibliotecii Baroului Dolj

REGULAMENTUL
BIBLIOTECEI BAROULUI DOLJ

CAP. I.
Înfiinţare. Scopul Bibliotecii. Fondul.
Art. 1. - Biblioteca Baroului avocaţilor înfiinţată din iniţiativa
Consiliului Baroului Dolj în 1923, sporită în decursul anilor cu cărţi
de drept şi reviste şi mărită în 1940 cu vechea bibliotecă înfiinţată la
1887 din iniţiativa d-lor P. Chiţu fost Decan al Baroului şi Gr. I.
Columbeanu fost Procuror General al Curţii de Apel din Craiova, are
sediul în Palatul Justiţiei din Craiova şi poartă denumirea de
„Biblioteca Baroului Dolj".
Scopul ei este de a pune la dispoziţia avocaţilor şi
magistraţilor cărţile de drept şi tot materialul juridic necesar
profesiunii lor.
Art. 2. - Biblioteca Baroului Dolj este alimentată şi întreţinută
din fondul alocat prin bugetul Corpului de avocaţi şi din donaţiuni.
CAP. II.
Timpul de lucru în Bibliotecă
Art. 3. - Biblioteca este deschisă în toate zilele de lucru, între
orele 8-19. Ea este închisă în toate sărbătorile legale judecătoreşti.
În timpul vacanţei orele de deschidere pot fi reduse de
Comisiunea bibliotecei.
CAP. III.
Administraţia şi personalul
Art. 4. - Biblioteca Baroului Dolj este pusă sub controlul
Consiliului Baroului.
Art. 5. - Ad-ţia bibliotecei este încredinţată unei comisiuni
alcătuită din Decanul Baroului şi 3 membrii desemnaţi de Consiliul
Baroului, fie dintre membrii lui, fie dintre avocaţii definitivi.

299
Art. 6. - Comisiunea se întruneşte cel puţin odată pe lună, iar
în vacanţe numai dacă este nevoe, sub prezidenţia Decanului, iar în
lipsa acestuia, a celui mai în vârstă dintre membri.
Ea va fi convocată de către Decan oridecâteori va fi necesar
sau oricând unul din membri o va cere. În ultimul caz Decanul este
obligat să convoace Comisiunea în interval de 3 zile, iar dacă
convocarea totuşi nu se va face, Comisiunea se poate aduna în urma
unei convocări făcute de cel care a iniţiat convocarea şi va lucra sub
preşedenţia celui mai în vârstă.
Comisiunea se numeşte de consiliul Baroului pe termen de 3 ani.
Art. 7. - Comisiunea bibliotecii va supraveghea personalul
ad-tiv, lucrările bibliotecare şi va lua toate măsurile necesare bunului
mers al bibliotecei; personalul se va conforma deciziunilor
Comisiunei bibliotecii.
Art. 8. - Atribuţiunile Comisiunii bibliotecii sunt:
a) Cel mai târziu până la 15 Noembrie al fiecărui an va
alcătui un ante-proect de buget pentru bibliotecă,
prevăzând toate cheltuelile necesare pentru personal şi
material.
Acest ante-proect va fi înaintat Consiliului Baroului pentru
a-1 avea în vedere la alcătuirea bugetului Baroului.
b) Va controla şi alcătui definitiv în fiecare lună listele de
cărţi şi reviste ce sunt a se cumpăra din banii prevăzuţi în buget, pe
baza listelor formate de bibliotecar, ori presentate de avocaţi sau
magistraţi.
c) Va primi donaţiunile de orice fel.
d) În fiecare an, înainte de formarea bugetului, Comisiunea
va face un raport Consiliului Baroului care-1 va înfăţişa Adunării
Generale, despre starea bibliotecii, despre progresele şi înbunătăţirile
făcute precum şi despre trebuinţele ei eventuale. Acest raport va
putea fi şi tipărit pentru a fi distribuit avocaţilor şi magistraţilor.

300
Art. 9. - Personalul bibliotecii va fi numit de către Decan.
Lefurile fixate, vor fi prevăzute în bugetul anual al Baroului.
Art. 10. - Atribuţiunile Bibliotecarului sunt:
a) Este şeful ierarhic al întregului personal ad-tiv şi de
serviciu al bibliotecii.
b) Este răspunzător de starea bibliotecii şi de toate lucrările
bibliotecare.
c) Păstrează şi răspunde de cărţile şi zestrea bibliotecii.
d) Poartă întreaga corespondenţă a bibliotecii şi dă
frecventatorilor bibliotecii toate lămuririle privitoare la cărţi şi reviste.
e) Răspunde de inventar şi de ţinerea la zi a inventariului, de
lucrările de catalogare, de starea registrului de împrumut, de
revizuirea anuală a bibliotecii precum şi de revizuirea lunară a
bibliotecii uzuale precum şi a revistelor expuse în sala de lectură.
f) Ia notă săptămânală de cuprinsul condicei de deziderate
pentru a referi Comisiunii bibliotecii.
g) Întocmeşte şi înaintează la 1 ale fiecărei luni Comisiunii
bibliotecii listele de cărţi necesare bibliotecii.
h) Înaintează la 1 Noemb. al fiecărui an Comisiunii
bibliotecii un raport amănunţit de modul cum a funcţionat biblioteca
şi despre mersul lucrărilor bibliotecare din cursul anului.
CAP. IV.
Cititorii şi sălile de lectură
Art. 11. - Pot folosi sălile de lectură avocaţii şi magistraţii
precum şi oricare altă persoană străină căreia i s-a eliberat de către
Decan o carte de intrare.
Art. 12. - Cărţile se servesc în sălile de lectură de către
funcţionarii bibliotecii. Cititorii nu se pot servi singuri decât numai
de biblioteca uzuală şi de revistele expuse în sală. Cererea de servirea
cărţilor în sălile de lectură se face printr-un buletin de lectură pe care
cititorul este obligat să-l complecteze şi să-l semneze.

301
Art. 13. - Sălile de lectură cuprind:
a) biblioteci conţinând cărţi, reviste, ziare, publicaţiuni
oficiale etc.
b) catalogul alfabetic şi pe materii;
c) o condică pentru deziderate în care cititorii arată cărţile
care nu se găsesc în bibliotecă şi pe care doresc să le citească;
d) o condică în care se înscriu cititorii cărora li s-a
împrumutat cărţi din bibliotecă.
Art. 14. - Fiecare volum din bibliotecă va fi marcat cu
ştampila oficială a bibliotecii şi va purta numere de ordine.
Art. 15. - În sălile de lectură este interzis fumatul.
CAP. V.
Împrumutul cărţilor
Art. 16. - Cărţile din bibliotecă nu se pot împrumuta decât
avocaţilor şi magistraţilor din Craiova.
Art. 17. - Împrumutul se aprobă numai de către Decanul
Baroului sau în lipsă de acela care-i ţine locul dintre membrii
Comisiunii bibliotecii şi pe un termen ce nu poate depăşi 7 zile.
Art. 18. - Împrumutătorul va trebui să subscrie la primire în
condica specială ţinută pentru aceasta şi în care se va arăta titlul
cărţii, numărul ei de ordine, adresa împrumutătorului şi timpul în
care este obligat a o restitui bibliotecii. În condică va semna alături
de împrumutător şi bibliotecarul.
Art. 19. - Nu se vor împrumuta cărţile uzuale (legi,
enciclopedii, dicţionare), opere în curs de publicaţie, cărţi ori ediţiuni
rare, reviste nelegate, Monitorul Oficial.
Art. 20. - Nu pot fi împrumutate unei persoane mai mult de 5
volume odată.
Art. 21. - Împrumutătorului nu i se pot da alte volume
înainte de restituirea celor împrumutate.

302
CAP. VI.
Sancţiuni
Art. 22. - Personalul bibliotecii care nu se va conforma
întocmai dispoziţiunilor regulamentului de faţă, ori nu arată
aptitudini suficiente, se va înlocui de către Decan la propunerea
Comisiunii bibliotecii. Comisiunea bibliotecii poate cere Consiliului
Baroului aplicarea de pedepse disciplinare pentru orice abatere de la
îndatoriri a funcţionarilor bibliotecii.
Art. 23. - Cititorii sunt ţinuţi a îngriji de buna stare a
cărţilor, cataloagelor, condicilor şi a mobilierului şi a se conforma
prescripţiunilor acestui regulament.
Este oprit a scrie pe cărţile bibliotecii, a sublinia pasagii sau
fraze, a le adnota sau a le deteriora în orice fel.
Cei ce vor contraveni acestor dispoziţiuni vor fi obligaţi la
plata volumului deteriorat şi vor fi sancţionaţi cu excluderea dela
frecventarea bibliotecii pe timp determinat de către Decanul
Baroului.
Art. 24. - Cititorilor care vor avea în sălile bibliotecii o
purtare necuvincioasă sau nu se vor supune dispoziţiunilor luate de
bibliotecar sau cuprinse în regulament li se va interzice frecventarea
pe timp determinat de către Decanul Baroului.
Art. 25. - Nerestituirea la timp a cărţilor împrumutate va fi
semnalată de bibliotecar Comisiunii bibliotecii care se va întruni de
urgenţă şi care va lua măsurile necesare pentru chemarea în judecată
a împrumutătorilor şi luarea oricăror alte măsuri ce vor găsi necesare
fie pentru restituirea cărţilor, fie pentru recuperarea valorii lor.
Art. 26. - Cititorii care vor sustrage cărţi, foi din cărți,
reviste etc. sau care vor deteriora mobilierul vor fi supuşi la plata lor,
eliminaţi dintre frecventatorii bibliotecii şi deferiţi justiţiei.

303
CAP. VII.
Inventar. Legatul cărţilor. Revizuire. Cataloage.
Donaţii. Corespondenţă.
Art. 27. - Fiecare volum care intră în bibliotecă după ce va fi
ştampilat cu sigiliul bibliotecii, va fi trecut în inventarul general.
Art. 28. - Cartea inventariată va fi legată. Revistele se vor
lega îndată ce vor forma volume.
Art. 29. - Cartea legată va fi înregistrată definitiv, după
autorul ei pe fişă specială, pentru formarea catalogului alfabetic, apoi
va fi trecută pe o altă fişă după cuprinsul ei pentru formarea
catalogului pe materii.
Art. 30. -Catalogul alfabetic şi catalogul pe materii, vor fi
păstrate în sala de lectură pe biroul bibliotecarului.
Art. 31. - Odată pe lună se va face revizuirea bibliotecii
uzuale şi a revistelor din sala de lectură. Iar odată pe an, la 15 Iulie,
se va face revizuirea generală. În tot timpul revizuirii, biblioteca va fi
închisă în orele ce se vor fixa de către Decan.
Art. 32. - Se va ţine o „Carte de aur" a bibliotecii de către
Comisia bibliotecii în care se vor înscri toţi care donează bibliotecii
fonduri, cărţi, manuscrise, de o valoare minimă de 1000 lei. În sălile
de lectură vor fi înscrise numele donatorilor mai importanţi.
Art 33. - Întreaga corespondenţă a bibliotecii este în sarcina
bibliotecarului. Ea este oficială.

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 107-108.

304
91. 1941. Adresa Decanului I.B. Georgescu privind realizarea
Sindicatului pentru procese

DECANATUL BAROULUI DOLJ


1941.

Domnule Avocat,

Venind la conducerea Baroului mi-am propus şi am promis să


realizez un vechiu deziderat al Corpului-Sindicatul pentru procese -
deziderat care pînă astăzi n-a putut fi tradus în fapt din cauză că
vechile proecte de organizare nesocoteau unele din cele mai esenţiale
scopuri ale noului aşezămînt.
Este evident că în prim loc Sindicatul trebue să dea satisfacţie
intereselor imediate ale marei majorităţi a membrilor Corpului.
Sindicatul trebue: 1. Să asigure încasarea unor onorarii cuviincioase.
2. Să înlăture concurenţa neleală dintre avocaţi. Or, în trecutele
proecte nu găsim nici o preocupare faţă de aceste importante pro-
bleme. Am reparat această omisiune :
1. Întocmind un tarif de onorarii pentru procese.
2. Înscriind în statut:
a) Posibilitatea pentru avocat, dacă crede util, de a aduce la
cunoştinţa clientului său onorarul ce i se cuvine şi de a încasa acest
onorar printr-un reprezentant al Baroului, prin casierul Sindicatului.
b) Posibilitatea de a se aplica sancţiuni, care la nevoe pot fi
chiar foarte severe, contra acelora ce se vor dovedi vinovaţi de
călcarea cuvîntului de onoare sub care s-au obligat să respecte
statutul şi tariful Sindicatului, la intrarea în organizaţie.
Iar din punct de vedere financiar general am găsit că e bine să
urmărim cu tărie un singur obiectiv, să atribuim veniturile
Sindicatului, în mod exclusiv, Casei de Pensiuni a Baroului Dolj. Cu
305
alte cuvinte înţelegem, ca Sindicatul pentru procese să constitue
pentru Casa de Pensiuni a Baroului Dolj, ceia ce Sindicatul pentru
acte de notariat este pentru Baroul Dolj şi pentru Casa de ajutor a
Baroului Dolj: o sursă de venituri sigură, satisfăcătoare.
Convingerea mea fermă este că, prin aplicarea conştiincioasă a
statutului şi a tarifului, vom ajunge în scurt timp să plătim avocaţilor
din Baroul nostru pensii adevărat impresionante.
Am renunţat la ideia împărţirei lunare, între membrii
Sindicatului a unei cote din venituri, pentru două motive deopotrivă
de decizive, pentru că, în concepţia mea, Sindicatul pentru procese
nu trebue să fie nici Casă de Depuneri, nici Casă de Ajutor. E un
non-sens să împărţim veniturile Sindicatului în venituri restituibile şi
venituri nerestituibile. Decît să restituim o parte din venituri, încasate
fără utilitate, folosind forţat o excesiv de complicată scriptologie
contabilicească, e preferabil să nu încasăm deloc asemenea venituri.
Ceia ce putem face reducând pur şi simplu cota din proect, de 8°/0
din onorarii, la 7%, la 6%, după amploarea ce voim să dăm
veniturilor Sindicatului. E de asemenea un non-sens să creăm în
Baroul nostru, prin Sindicatul pentru procese, a doua Casa de Ajutor.
Casa de Ajutor existentă are o organizaţie financiară foarte solidă. În
anul în curs se vor distribui ajutoare însumînd 335.000 lei. În bugetul
anului viitor, creditul pentru ajutoare va atinge impozanta cifră de
450.000 lei. Iar dacă conjunctura financiară actuală se menţine cîţiva
ani, Casa de Ajutor a Baroului nostru va strînge un fond inalienabil
important.
Alăturat vă remit un exemplar din proectele de statut şi tarif
întocmite şi vă rog a depune tot interesul în examinarea lor. Vă rog a
formula orice observaţii şi propuneri ce veţi găsi utile pentru
desăvîrşirea operei ce întreprindem în comun, pe imprimatul detaşabil
anexat. Vă rog a depune însemnările D-voastră la secretariatul Baroului
cel mai tîrziu pînă la………1941. Toate observaţiunile şi propunerile

306
făcute vor fi examinate cu atenţie, cu ocaziunea întocmirei proectelor
definitive de statut şi tarif, ce urmează a fi supuse adunărei generale a
Baroului pentru discuţie şi aprobare.
Primiţi, vă rog, Domnule Avocat, asigurarea osebitei mele
consideraţiuni.

DECANUL BAROULUI DOLJ,


I. B. Georgescu

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 109.

92. 1942 februarie 16. Adresa Ministrului Justiției către


Decanul Baroului Dolj prin care îi mulțumește pentru
dăruirea „Anuarului Baroului Dolj pe anul 1942”

MINISTERUL JUSTIŢIEI
CABINETUL MINISTRULUI
022256 - 16 Feb. 1942

Domnule DECAN,

Am primit anuarul Baroului Dolj pe anul 1942 şi am luat


cunoştinţă cu cea mai mare satisfacţie, de spiritul de înaltă
înţelegere şi adevărată colegialitate, cu care este condus.
El poate servi drept model.
Felicit cu toată căldura pe colegii chemaţi la conducere şi îi
rog ca, cu toată dragostea pentru minunata profesiune ce exercită,
să continue a lucra pe calea menită să ridice cât mai sus prestigiul
corpului şi să dea cât mai mare demnitate membrilor lui.

307
Primiţi, vă rog, Domnule Decan, încredinţarea înaltei mele
consideraţiuni.

Ministrul Justiţiei,
(ss) Const. I. Stoicescu

Domniei Sale
Domnului Decan al Baroului Dolj

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 110.

93. 1942 iulie 18. Statutul Sindicatului pentru Acte de Notariat


al Baroului Dolj

STATUTUL
SINDICATULUI PENTRU ACTE DE NOTARIAT
AL BAROULUI DOLJ

Art. 1. - Scopul Sindicatului este:


1. Să asigure încasarea onorariilor minimale, privitoare la
actele de notariat stabilite de adunarea generală prin tarife.
2. Să înlăture concurenţa neleală dintre avocaţi.
3. Să asigure plata la timp a cotizaţiilor cuvenite Baroului Dolj,
Casei de Ajutor a Baroului Dolj, Casei de Pensiuni a Baroului Dolj şi
Casei Centrale de Asigurare a avocaţilor.
Art. 2. - Fac parte din Sindicat toţi membrii Baroului Dolj.
Art. 3. - Bunul mers al Sindicatului este asigurat de o comisiune
compusă din Decanul Baroului şi din doi membri desemnaţi de
Consiliul Baroului din sînul său.
Decanul Baroului este conducătorul Sindicatului.
308
Comisiunea este competinte să complecteze şi să modifice tarifele
Sindicatului, sub rezerva ratificărei Adunărei Generale. Comisiunea
încuviinţează reduceri de onorarii în cazuri particulare bine justificate.
Art. 4. - Membrii Sindicatului pot încasa onorarii mai mari
decît cele tarifare. Însă, nu se pot coborî sub tarif. Respectarea
statutului şi a tarifelor este pentru fiecare membru al Sindicatului o
obligaţiune de onoare. Avocatul, care va călca această obligaţiune de
onoare, va fi trimis în judecata Consiliului de disciplină al Corpului,
de Decanul Baroului.
Art. 5. - Plăţile făcute Sindicatului se constată prin vize aplicate
de casieri pe actele de notariat.
Art. 6. - Casierul-ajutor al Baroului este casier central al
Sindicatului. În judeţ, serviciul de casierie al Sindicatului se execută
de casierii Baroului. Casierii din judeţ primesc pentru serviciile ce
prestează o indemnizaţie de 10% din orice încasări.
Contabilitatea se ţine în conformitate cu instrucţiunile
Decanatului.
Art. 7. - Sumele încasate prin Sindicat se varsă în mîna
casierului-general al Corpului astfel: în fiecare zi, după închiderea
operaţiilor, de casierul central; lunar, de casierii din judeţ.
Art. 8. - Adunarea generală ordinară a Corpului discută şi
ratifică complectările şi modificările aduse tarifelor, în cursul
exerciţiului expirat de comisiunea de conducere.
Art. 9. - Operaţiile băneşti executate de Sindicat se verifică de
Baroul Dolj, de Casa de Ajutor a Baroului Dolj şi de Casa de
Pensiuni a Baroului Dolj, prin delegaţi, ori de cîte ori se găseşte
necesar.
Art. 10. - Sînt scutite de plata cotizaţiilor prevăzute de tarifele
Sindicatului numai actele de notariat redactate fără plată de onorarii.
Se consideră redactate fără onorarii actele pentru care onorarul se
datorează de un avocat membru al Sindicatului, de un magistrat din

309
jud. Dolj, de soţiile, de părinţii sau descendenţii, de fraţii sau surorile
lor.
Art. 11. - Controlul executărei tarifelor, pentru înlăturarea
concurenţei neleale, este încredinţat tuturor membrilor Sindicatului.
Art. 12. - Acest statut şi tarifele anexate, aprobate de Adunarea
Generală a Baroului Dolj în şedinţa dela 14 Decembrie 1941 şi de
Comisiunea Interimară a Baroului Dolj, cu modificări, în şedinţa dela
18 Iulie 1942, intră în vigoare la 15 August 1942.

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 111.

94. 1943 septembrie 18. Încunoștințarea Baroului Dolj privind


fixarea cotizațiilor avocaților pentru Barou, Casa de Ajutor,
Casa Centrală de Asigurare și Casa de Pensii a Baroului

BAROUL DOLJ Craiova, ……………….


Nr…………….

DOMNULUI ____________________ _____ AVOCAT,

Am onoare a vă face cunoscut următoarele:


I. - Comisiunea Interimară a Baroului Dolj, în şedinţele de la 1 Iulie
şi 18 Septembrie a.c., a fixat următoarele cotizaţiuni:

BAROUL DOLJ.

Avocaţi definitivi, grupa I 1000 lei lunar


„ „ „ II 800 „ „
„ „ „ III 600 „ „
Avocaţi stagiari 10 „ „

310
D-voastră aţi fost repartizat în grupa …….. Printr-o petiţie
adresată Decanatului puteţi cere trecerea D-voastră în orice grupă
superioară.

CASA DE AJUTOR.

Avocaţi definitivi 100 lei lunar

Avocaţii stagiari 10 „

CASA CENTRALĂ DE ASIGURARE.


Avocaţi definitivi 200 lei lunar
Avocaţi stagiari 100 „ „

CASA DE PENSIUNI A BAROULUI DOLJ.

Avocaţi definitivi şi stagiari 600 lei lunar.


Acest tarif este aplicabil cu începere de la 1 Iulie 1943.
II. - Comisiunea Interimară a Baroului, în şedinţa de la 18
Septembrie 1943 a hotărît desfiinţarea, pe ziua de 1 Octombrie 1943,
a casieriilor Baroului de pe lângă judecătoriile de ocol din judeţ.
În consecinţă, începând cu trimestrul Octombrie 1943, veţi face
plata, atât a cotizaţiilor specificate mai sus, cât şi a cotei de 10 % la
actele de notariat autentificate de D-voastră, prin mandate poştale,
adresate Casieriei Baroului Dolj din Craiova, Palatul Justiţiei, la
începutul fiecărui trimestru pentru trimestrul expirat.
Justificarea sumelor cuvenite Casei Centrale de Asigurare pe
baza art. 31 din legea acestei Case, adică a cotei de 10% din
onorariile minimale pentru actele de notariat autentificate de D-
voastră, o veţi face, pentru fiecare trimestru, printr-un certificat,
liberat de grefierul judecătoriei, conform imprimatului ce vi se va
trimite la timp de Barou.
Justificarea se va putea face de toţi avocaţii care profesează pe

311
lângă aceeaşi judecătorie, printr-un singur certificat.
Neplata integrală a cotizaţiilor legale şi a cotei de 10 % din
onorariile minimale, la timp, are drept consecinţă suspendarea din
exerciţiul profesiunei, în condiţiunile stabilite prin art. 262 din legea
corpului de avocaţi.
Primiţi, vă rog, Domnule Avocat, asigurarea osebitei mele
consideraţiuni.

DECANUL BAROULUI DOLJ,

Secretar,
 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 112.

95. 1943 octombrie 27. Extras din circulara nr. 918 din 27
octombrie 1943 a Uniunii Barourilor (Casa de Asigurare)
privitoare la aplicarea timbrului de pledoarie

EXTRAS
din circulara Nr. 918 din 27 Octombrie 1943
a Uniunei Barourilor (Casa de Asigurare) privitoare la aplicarea
timbrului de pledoarie

Cap. I Timbrul de Pledoarie

Din situaţiile centralizatoare reese în mod evident - ca şi în


trecut de altfel - că o mare parte din confraţi nu depun timbrul de
pledoarie în conformitate cu legea, eschivându-se dela această
obligaţiune, cu toate că s-a organizat sistemul carnetelor personale de
depunere şi control al timbrului.
Capitolul veniturilor din timbrele de pledoarie este cel mai

312
important şi pe el se sprijină întreaga organizaţie de asigurare a
avocaţilor, aşa că neîndeplinirea acestei obligaţiuni, pe lângă faptul
că constitue o abatere profesională, mai constitue şi luarea pe nedrept
a unei pensiuni, plătită din contribuţiunile celorlalţi confraţi.
Dispoziţiunile art. 25 din Lege, prevede că avocatul este
dator să aplice timbrul de pledoarie la toate procesele şi actele
prevăzute de lege, chiar dacă a complectat pe carnet valoarea minimă
de 2.400. În aceste condiţiuni, timbrele de pledoarie, trebuesc să se
găsească aplicate în toate dosarele şi pe toate actele unde se constată
că a asistat un avocat.
Pentru exercitarea unui control efectiv, vă rugăm a lua
următoarele măsuri:
Veţi delega la fiecare instanţă, printr-un sistem de rotaţie pe
toţi avocaţii stagiari înscrişi în Barou.
Aceştia vor controla în preziua controlului toate dosarele
trecute pe rol pentru a doua zi, trecându-le într-o listă cu arătarea
numelui avocatului care pledează, numărul dosarului şi menţiunea
dacă s-a depus sau nu timbrul.
În timpul şedinţei va semnala avocaţilor respectivi obligaţia
de a se complecta timbrul de pledoarie, notând cine a depus şi cine
refuză depunerea.
Lista întocmită în două exemplare se va depune
Decanatului, care se va sesiza deschizând acţiune disciplinară contra
celor care refuză depunerea timbrului de pledoarie şi atrăgând
atenţiunea celor care depun timbrul odată cu facerea controlului, că
în viitor vor fi sancţionaţi disciplinar.
O copie după lista întocmită de avocatul stagiar, se va ataşa
la dosarul său personal şi va fi avut în vedere la definitivarea sa,
cunoscând că am intervenit la Comisiunea Permanentă a Uniunii
Barourilor să nu se libereze diploma de definitivare până când
avocatul stagiar nu va face dovada satisfacerei acestei obligaţiuni.

313
Pentru conformitate
Decanul Baroului Dolj,
I.B. GEORGESCU

BAROUL DOLJ
Craiova,………………………..

Nr………………..

Domnului ………………………………………………
Avocat stagiar
………………………………

Pe baza dispoziţiunei luate de Uniunea Barourilor prin


circulara Nr. 918 din 27 Octombrie 1943, v-am delegat să executaţi
controlul aplicărei timbrelor de pledoarie în dosarele de procese ale
............................ în intervalul dela…………..până la .................. .
Rînduelile ce veţi urma în executarea acestui control sunt cele
arătate în extrasul din circulara menţionată mai sus, reprodus în
dosul prezentei adrese.
Vă remit alăturat ................. liste de control.

Cu stimă
Decanul Baroului Dolj,

Secretar,
 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 113.

314
96. 1945 iunie 26. Apelul prodecanului Baroului Dolj, N.
Popilian, pentru constituirea „Grupului Avocaților
Democrați”
Comitetul de iniţiativă pentru
alcătuirea «Grupului Avocaţilor
Democraţi din Baroul Dolj»

Nr. 3
26/VI/.1945

Domnule Coleg,

Având în vedere că până în prezent nu avem constituit


grupul avocaţilor democraţi, ca şi celelalte barouri din Ţară, cu toate
convocările ce aţi primit prin Baroul Dolj şi cunoscând sentimentele
D-vs. democratice, vă rugăm să binevoiţi a răspunde la acest ultim
apel de constituire al acestui grup.
Ţinând seamă că nu avem local propriu, din cauza
evacuării Palatului de Justiţie, am apelat la ospitalitatea Uniunii
Patrioţilor, în al cărui local din Str. Bibescu Vodă Nr. 1 vă
convocăm pentru şedinţa de constituire, în ziua de Miercuri 27
Iunie 1945, orele 17 precis.

În numele Comitetului de Iniţiativă.


Nicu Popilian, Prodecan Baroul Dolj.

D-sale
Domnului Avocat………………………………………………

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 114.

315
97. 1947 august 2. Regulamentul pentru funcționarea Bibliotecii
Baroului Dolj

COMISIUNEA INTERIMARĂ A BAROULUI DOLJ


Proces Verbal Nr. 86
Şedinţa de la 2 August 1947
I. Având în vedere Regulamentul pentru funcţionarea
bibliotecei Baroului Dolj, alcătuit de dl. Decan Eliodor
E. Vergatti, Comisiunea îl aprobă şi decide punerea lui
în vigoare cu începere de la 15 Octombrie 1947. El are
următorul conţinut:

REGULAMENTUL PENTRU FUCŢIONAREA BIBLIOTECEI


BAROULUI DOLJ

1) Biblioteca Baroului Dolj, cuprinde opuri juridice şi literare.


Mai posedă şi un cazier juridic jurisprudenţial.
2) Opurile juridice vor fi complectate cu toate volumele
apărute noui, cu toate revistele şi cu scrierile judiciare.
Se va înzestra Biblioteca şi cu nouile scrieri juridice franceze
apărute dela 1938 până la zi. Scrieri literare nu se vor mai cumpăra
decât într-o proporţie de zece la sută din costul celor juridice şi
numai în caz de disponibilităţi financiare.
Cazierul se va ţine la curent după jurisprudenţele apărute în
diferitele reviste şi Buletinul Casaţiei.
3) Biblioteca funcţionează în tot cursul anului fără întrerupere,
între orele în care va funcţiona şi Justiţia.
4) Nu este permis a se da spre consultare acasă cărţi juridice
decât pentru maximum 24 de ore.
Abaterile sunt sancţionate cu amendă pentru bibliotecar şi cu
amendă pentru contravenient.
316
Amenzile vor fi stabilite de Decan.
Uzul cărţilor juridice este permis în bibliotecă şi în faţa
instanţelor de judecată.
Este strict oprit eşirea din bibliotecă a codurilor uzuale.
5) Mutilarea cărţilor sau scrierea pe ele de către vizitatori duce
la interzicerea contravenientului de a avea acces la bibliotecă şi
la pedepsirea de a înlocui cartea mutilată sau însemnată.
6) Registrul de bibliotecă va arăta pe acela care a folosit cartea,
fiindcă cel care obţine cartea în afara bibliotecei este obligat să
iscălească personal în registrul bibliotecei.
Cel care a obţinut cartea este de asemenea obligat să o
restitue personal şi să se convingă că a fost scăzut în registrul
respectiv.
7) Este strict oprită convorbirea consultatorilor bibliotecei sub
pedeapsa opririi de a mai vizita biblioteca.
8) Este strict oprit ca, consultatorii să caute personal cărţile în
rafturi spre a nu perturba ordinea volumelor şi a nu distrage
pe bibliotecar dela îndatoririle lui.
9) Nu este permis ca vizitatorii să transforme biblioteca în
birou de acte, sau să introducă în bibliotecă pentru consult
ori convingere pe clienţi etc.
10) Vizitatorii sunt rugaţi să păstreze cu stricteţe cea mai mare
curăţenie fiindcă aceasta este recomandaţia omului
civilizat.
11) Personalul bibliotecei este alcătuit din :
a) Custodele Bibliotecei, care trebue să fie titrat şi
bibliofil. Salariul lui este de două milioane şase sute mii lei lunar
plus ajutorul familiar, minus impozitele.
b) Bibliotecar, care poate fi şi fără studii şi salariat cu două
milioane patru sute mii lei lunar, plus ajutorul familiar, minus impozitele.
c) Un camerier sau o camerieră care va şterge zilnic

317
praful depe rafturi şi va curăţii de praf parchetul între orele 7 şi 8
adică înainte de deschiderea bibliotecei.
Salariul lunar este de un milion cinci sute de mii plus
ajutorul familiar minus impozitele.
12) Îndatoririle personalului sunt:
a) Custodele bibliotecei este şeful personalului bibliotecei.
El are conducerea efectivă a bibliotecei care constă în a
comanda diferite opuri juridice noui, române şi franceze, bineînţeles
cu aprobarea Decanului ori a Consilierului delegat cu biblioteca.
Va ţine la curent personal cazierul juridic şi va nota lipsurile
de orice ordin al bibliotecei şi al personalului.
b) Bibliotecarul este supraveghetorul de ordine al sălii de
lectură. E1 este responsabil de volumele date vizitatorilor solidar cu
aceştia. Este de asemenea responsabil de uvrajele lipsă.
Este obligat să aibă petice de hârtie la îndemână spre a evita
ca vizitatorii să nu însemneze articolul căutat prin îndoirea paginei
sau prin sublinierea cu creionul.
Este obligat să fie serviabil şi reverenţios cu vizitatorii, însă nu umilit.
Orice aroganţă se pedepseşte cu amendă, apoi cu darea afară
adică licenţierea.
c) Camerierul sau cameriera va spăla geamurile lunar, va
curăţii praful depe parchet şi rafturi zilnic şi în fiecare Sâmbată la
orele 1, va curăţii păianjenii.
Va întreţine în perfectă curăţenie toate camerile
secretariatului şi bibliotecei.
Un registru special de reclamaţiuni va sta deschis pe masa
bibliotecei la dispoziţiunea vizitatorilor nemulţumiţi de personal.
Acest Regulament s-a alcătuit şi publicat azi 2 August 1947.
DECANUL BAROULUI DOLJ
(ss) Eliodor E. Vergatti
 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 115-116.

318
98. 1947 decembrie 31. Raportul întocmit de Mihail Puțureanu
după evacuarea de către Comandamentul Sovietic a
Palatului de Justiție privind pagubele și distrugerile
constatate în Biblioteca Baroului Dolj

Domnule Decan,

Subsemnatul, Mihail N. Puţureanu, în calitate de custode al


Bibliotecei Baroului Dolj, am onoare a vă raporta următoarele:
Odată cu înapoierea Baroului din localul liceului de fete
Regina Elisabeta, unde fusese mutat provizoriu, împreună cu
instanţele judecătoreşti şi reinstalarea în vechiul nostru local Palatul
de Justiţie, după evacuarea lui de către Comandamentul Sovietic,
procedând la controlul Bibliotecei Baroului am constatat
următoarele:

I. În ceia ce priveşte cărţile:


1) În sala A, unde afară de cărţile de drept nenumerotate şi
aşezate în ordine conf. catalogului tipărit mai fuseseră depozitate şi
cărţile de literatură din sala C, care fusese şi ea cedată
Comandamentului Sovietic.
Cu toată siguranţa uşei având broasca Vertaim totuşi s-a
pătruns înăuntru şi n-a rămas niciun dulap, raft, şi carte necercetat.
Aşa se explică că am găsit mai toate cărţile schimbate dela locul lor
unele din ele fiind trecute chiar în alte dulapuri.
Cu această ocazie au fost rupte foi din cărţi şi coperte dela
diferite cărţi şi reviste.
Din volumele cu conţinut de artă „Nu au salon”, „Catalogue
illustré” şi „Paris Salon” nu a rămas volum din cele 28 de exemplare,
din care să nu fie rupte foi din ele, la unele rămânând numai
coperţile.

319
2) În sala B de asemenea prin forţarea uşei care era încuiată,
au fost răvăşite cărţile din dulapuri iar casa de bani a contabilităţii a
fost descuiată prin forţă deşi înăuntrul ei nu se găsea nimic
nemaiputându-se întrebuinţa până la repararea ei.
Procedând la reinventarierea cărţilor din bibliotecă am
constatat următoarele lipsuri aşa cum sunt trecute în tabloul aci
alăturat.

II.În ceia ce priveşte mobilierul am constat următoarele


lipsuri:
Sala A: 1) Două abajururi dela lămpile electrice şi toate
becurile mari şi mici de la lămpi.
2) Trei draperii de pluş dela cele trei ferestre.
3) Una draperie mare de pluş ce acoperea uşa dedesubtul
ceasului.
4) Una maje de tablă plumbuită ce era necesară villei
„Themis”.
5) Una pendulă.

Sala B:
1) Un scaun de birou de piele.
2) Un scaun de masă tapisat cu piele.
3) Becurile dela cele două lămpi electrice.
4) Un cuer vopsit maron cu 4 braţe.
5) Un tampon de lemn.
6) Una draperie de pluş dela fereastră.
7) Una maşină de scris marca „Mercedes” cu învelişul ei de
pânză neagră.
8) Un aspirator de praf marca A.E.G.

320
Sala C:

1) Patru scaune tapisate cu piele.


2) Globurile şi becurile dela cele două lămpi electrice.
3) Una perdea dela fereastră cu draperia ei de pluş.
4) Un tablou ramat pictură, reprezentând „Flori în glastră”.
5) Un tablou ramat pictură, reprezentând "O ţărancă".

Cu distinsă stimă
Custodele Bibliotecei

Dsale
Domnului Decan al Baroului Dolj

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 117.

99. 1948 februarie. Adresa Președintelui Colegiului Avocaților


Dolj, C. Maghețu, prin care dă referințe despre activitatea
unor avocați din fostul Barou Dolj

Colegiul Avocaţilor din Jud.Dolj

Craiova Craiova Februarie 1948


Palatul Justiţiei
Nr. 108
Domnului
Preşedinte al Colegiului Avocaţilor din Jud. Ilfov

Bucureşti
Palatul Justiţiei
La telegrama Dvs. primită şi înregistrată la Colegiul Avocaţilor din
321
Jud. Dolj, în ziua de 13 februarie 1948, sub Nr. 258/1948, am onoare
a vă da următoarele referinţe, relativ la avocaţii prevăzuţi în
susmenţionata telegramă, care au fost transferaţi din fostul Barou al
Jud. Dolj, în fostul Barou al Jud. Ilfov:
1) Bârcă Mihail, fost avocat al Statului în Craiova, comportare
generală anti-democratică, fost legionar.
2) Eskenasy Abram, a profesat efectiv cu distincţie şi demnitate
avocatura până la data transferărei, a fost membru al P.C.R.
Judeţeana Dolj, având convingeri democratice încă din liceu
menţinându-se de atunci pe aceeaşi linie de atitudine
democratică.
3) Gârboviceanu Ion, fost Prefect al Jud. Dolj în timpul
guvernărei liberale din anul 1933, încadrat după 23 August
1944 la Uniunea Patrioţilor, a fost membru al Comisiunei
Interimare a fostului Barou de Dolj, cu care ocazie nu a avut
întotdeauna atitudine democratică. Căsătorit cu fiica unui
proprietar Cumpănaşu din Craiova care i-a dat zestre circa
30 ha.
4) Gusside Gheorghe, a fost numit în timpul dictaturei nefastă
antonesciană la început subdirector iar apoi director al Băncii
Transnistria din Odessa unde a rămas în tot timpul războiului
anti-sovietic. Comportare generală anti-democratică.
5) Hoenich Ionel, activitate profesională foarte redusă, nu s-a
manifestat politiceşte, a avut avere importantă, imobile, teren
arabil şi pădure.
Obişnuit să nu muncească, a trăit din veniturile averei.
6) Ionescu Traian, fost secretar al avocatului M. Paveliu pe
atunci membru al Partidului Naţional Țărănesc Maniu,
activitate profesională redusă, obişnuit să trăiască bine fără
să muncească, atitudine anti-democratică.
7) Klein Ferdinand, activitate profesională, a fost secretarul

322
avocatului Virgil Potârcă, care este naşul său, cu care a
plecat la Bucureşti. A fost membru al Partidului Naţional
Ţărănesc Iuliu Maniu.
8) Paveleanu Constantin, fost avocat al Statului în acelaşi timp
cu Bârcă Mihai, activitate profesională numai graţie calităţii
de avocat al Statului, comportare generală anti-democratică.
9) Pavlu Vasile, activitate profesională destul de redusă, relaţii
cu C. Argetoianu şi Gral Gigârtu care l-a şi numit şeful
contenciosului la Soc. „Mica” din Bucureşti, legături de
familie cu Dinopol şi alţi mari moşieri şi bogătaşi din
Craiova. Comportare generală vădit anti-democratică.
10) Popescu Toma, fost Consilier la Curtea de Apel Craiova,
întreţinea foarte strânse relaţii de prietenie cu avocatul Dem.
Demetriu fost ajutor de primar al Municipiului Craiova în timpul
nefastei dictaturi antonesciene. Comportare anti-democratică.
11) Taicher Constantin, încadrat pe linie democratică, a suferit
pe timpul prigoanei antonesciene fiind obligat să se facă
vânzător de prăvălie la un magazin de pălării din Craiova,
str. Unirii. Activitate profesională mulţumitoare în timpul cât
a trebuit să-şi facă stagiul.
12) Ungureanu Gheorghe, fost legionar cu activitate notorie în
mişcare, prieten cu o serie de tineri din Craiova, toţi
legionari, atitudine net anti-democratică, a fost epurat din
magistratură din această cauză. Activitate profesională
extrem de redusă.
13) Vernescu Radu, fiul doctorului Vernescu din Craiova, relaţii
de rudenie cu o serie de familii bogate din Craiova, magistrat
bun. Doctor în Drept din Paris dar fără convingeri
democratice.
14) Carianopol Ion, rudă cu familii bogate din Craiova, activitate
profesională redusă, structură sufletească anti-democratică.

323
15) Popescu Dolj Dem., fost membru al partidului Liberal
Brătienist, ulterior a trecut la gruparea Gh. Tătărăscu, fiind
prieten personal al lui Gh. Tătărăscu și Em. Tătărăscu. N-a
profesat niciodată avocatura, cel mult a făcut diverse cereri
de liberări şi intervenţii la Cabinetele de Instrucţie, a fost
salariatul Băncii Comerţului din Craiova.
A plecat în Bucureşti unde din informaţiile pe care le avem a
cumpărat o fabrică, este proprietarul unui magazin, trăeşte pe
picior mare şi a căsătorit una din fiice cu unul din
Cantacuzino. Atitudine generală net anti-democratică.
16) Vlaicu Zoe, fost căsătorită cu avocatul C. Sgoanţă ambii
legionari, activitate profesională inexistentă, comportare
generală anti-democratică.
17) Năşoiu Florian, fiul unui mare moşier, activitate profesională
redusă, n-a profesat decât un an la fostul Barou de Dolj,
comportare generală anti-democratică.
18) Dumitrescu Elizeu decedat.
Grefiens Teodorina şi Popescu Ion II nu au fost înscrişi în fostul
Barou de Dolj, deci nu putem da în privinţa acestora nici un fel
de referinţe.
Primiţi asigurarea distinsei noastre consideraţiuni.

Preşedintele Colegiului Avocaţilor Dolj


C. Magheţu
Secretar
(ss) Victor Gheorghiu
 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 118-119.

324
100. 1948 februarie-martie. Formularul tip pentru respingerea
cererii de înscriere în Colegiul Avocaților din județul Dolj

REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ


COLEGIUL AVOCAŢILOR DIN JUD. DOLJ
COMISIUNEA DE JUDECATĂ A CERERILOR DE ÎNSCRIERE
ÎN COLEGIU

DECIZIA Nr. …….

1948 Februarie/Martie ziua……………………

Comisiunea compusă din domnii membri:


……………………………………………..
……………………………………………..
……………………………………………..

Asupra cererii făcută de dl. avocat definitiv/stagiar


……………………………………... din …… str…………….nr.
înreg. la Nr din…… Ianuarie/Februarie 1948, prin care solicită
înscrierea sa în Colegiu.
Considerând că, potrivit dispoziţiunilor art. 7 din legea nr.
3/948, pentru desfiinţarea Barourilor şi înfiinţarea Colegiilor de
Avocaţi din România, publicată în M. Of. nr. 15 din 19 Ianuarie
1948, un avocat pentru a fi înscris în Colegiu trebue să îndeplinească
următoarele condiţiuni :
a) să fi exercitat în mod efectiv profesiunea de avocat sau de
apărător;
b) să fi avut această profesiune ca principală sursă de
existenţă ;
c) să fi exercitat-o în mod demn ; şi

325
d) să nu fi manifestat atitudini antidemocratice în viaţa lor
publică sau profesională;
Având în vedere actele alăturate de petiţionar la cererea sa ;
Având în vedere referatul d-lui raportor . .... ……………….
delegat în baza art. 8 al legii nr. 3/948 ;
Având în vedere actele aflate în dosarul personal cu
nr………………………… al Baroului Dolj dizolvat;
Având în vedere şi cercetările făcute de comisiune, în cazul
de faţă;
Comisiunea, făcându-şi convingerea că, în fapt, petiţionarul
………………………………………………………………………
………………………………………………………………………
………………………………………………………………………
………………………………………………………………………
…………
Că deci, faţă de această situațiune numitul NU
ÎNTRUNEŞTE CONDIŢIUNILE cerute de art. 7 al. …….. din legea
nr. 3 | 948, pentru a fi înscris în Colegiul Avocaţilor;

Astfel că, cererea sa nefiind întemeiată urmează a fi respinsă;


Pentru aceste motive
COMISIUNEA
În numele legii
DECIDE:

RESPINGE cererea făcută de dl………………şi în consecinţă,


dispune înscrierea sa în Colegiul Avocaţilor din judeţul Dolj ca
avocat pledant.
EXECUTORIE
Cu recurs la Uniunea Colegiului de Avocaţi, în termen de 5 zile
libere dela afişarea prezentei la sediul Colegiului.

326
Dată în ziua de ....................Februarie/Martie 1948.
Membrii comisiunii,

Secretar,

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 120.

101. 1948. Certificat tip de respingere a cererii de înscriere în


Colegiul Avocaților Dolj

COLEGIUL AVOCAŢILOR DOLJ Craiova,........ 194..


CRAIOVA
Palatul Justiţiei

Nr. ....................................

CERTIFICAT

Noi, Preşedintele Colegiului Avocaţilor Dolj, văzând cererea


înreg. la Nr…………………. din …………………………...
Certificăm că d-lui .............................................. din
Craiova Str. ____________________
Nr………………………………………, prin decizia Nr. ..............
din .................., i s-a respins cererea de a fi înscris în Colegiul
Avocaţilor Dolj.
Drept care am eliberat prezentul certificat.

Preşedintele Colegiului Avocaţilor Dolj,

Secretar,
 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 121.
327
102. 1948. Tabelul avocaților înscriși în Colegiul Avocaților
Dolj

REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ


COLEGIUL AVOCAŢILOR DOLJ
CRAIOVA
Palatul Justiţiei
TABLOU

De numele şi pronumele avocaţilor definitivi, avocaţilor


stagiari şi avocaţilor jurisconsulţi înscrişi în Colegiul Avocaţilor Dolj
şi repartizaţi de a profesa avocatura pe lângă instanţele judecătoreşti
din Craiova.
AVOCATI DEFINITIVI
1) Allaci P. Cristea
2) Alsech D.Aristide
3) Bălănescu Vasile
4) Bulat Dumitru
5) Constantinescu Nicolae
6) Dianu Constantin
7) Eskenasy L. Marcel
8) Gabrielescu Valentin
9) Grigorescu Alex. Tuțu
10) Georgescu C-tin Giubega
11) Iamandia Petre
12) Iliescu C. Ion
13) Iliescu Athanasie
14) Klein Saul
15) Lieberman Lupu
16) Nicolăescu Gheorghe
17) Popescu Niculcea

328
18) Popescu Victor
19) Popilian Nicolae
20) Puțureanu Mihail
21) Rădulescu A. Ion
22) Rugescu Iacob
23) Sadovici Grigore
24) Socoteanu Gheorghe
25) Ștefănescu Aurel
26) Ștefănescu Elena
27) Urziceanu Alex.
28) Tălpeanu Horia
29) Vasilovici Gheorghe
30) Vlăsceanu I. Xenofon
31) Voinea Dumitru
32) Zimel lancu

AVOCAŢI STAGIARI
1) Iliescu Oct.Gabriela
2) Vasiliu Camil
3) Vâlceanu Vasile

AVOCAŢI JURISCONSULŢI
1) Anghel I.Petre
2) Dişteanu Marin
3) Iliescu Nicolae
4) Gruiosu N. I1ie
5) Lozan C. Ion
6) Dinu St. Marin
7) Spiridonescu Aurelian
8) Văcărăscu Iancu.

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 122.


329
103. 1948. Raportul custodelui Bibliotecii Colegiului de Avocați
Dolj privind trierea cărților și revistelor interzise

DOMNULE PREŞEDINTE,

Am onoare a vă face cunoscut că m-am conformat ordinului


dvs.verbal dat pe baza legei Nr.364 din 2 Mai publicată în M. Oficial
Nr.l02 din 4 Mai 1945 în ceia ce priveşte trierea cărţilor şi revistelor
aflate în biblioteca Colegiului Avocaţilor Dolj pentru a fi scoase din
ea publicaţiile interzise având ca ghid cele trei volume de
publicaţiuni interzise apărute până azi.

Rezultatul acestor trieri este următorul:


S-a găsit în întreaga bibliotecă un număr total de 328
publicaţiuni interzise repartizate astfel: 250 de exemplare legate şi
broşate de diferiţi autori români şi străini, 62 de exemplare legate şi
broşate fără autori şi 15 exemplare de reviste legate şi broşate.
Toate aceste publicaţiuni interzise le-am trecut într-un tabel
făcut în dublu exemplar compus fiecare a câte şapte file, unul pentru
înaintare locului în drept şi altul pentru păstrare în arhivele
bibliotecei cele deja inventariate urmând a li se face observaţiunile
necesare la rubricile respective din registrul inventar.

Cărţile sunt ţinute la dispoziţia dv. pentru a decide precum


şi cele trei volume de publicaţiuni interzise.

Trăiască Republica Populară Română.

Custodele Bibliotecei

Dlui Preşedinte al Colegiului Avocaţilor Dolj

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 123.


330
104. 1949 aprilie 1. Decretul nr. 132 pentru organizarea
judecătorească

DECRETUL NR.132
Pentru organizarea judecătorească
Decretul Nr. 351 din 1 Aprilie 1949.
Buletinul Oficial al R.P.R. Nr. 15 din 2 Aprilie 1949
TITLUL PRELIMINAR
Dispoziţiuni generale

Art.l. - Justiţia în Republica Populară Română are ca sarcină să


apere:
a) Structura social economică şi de Stat, stabilite prin
Constituţia R.P.R.
b) Drepturile fundamentale politice, de muncă şi de
odihnă, precum şi toate celelalte drepturi şi interese
garantate cetăţenilor de Constituţia R.P.R.
c) Drepturile şi interesele, recunoscute de lege, instituţiilor
şi întreprinderilor de Stat, organizaţiile cooperative şi
celorlalte organizaţii obşteşti.
Art.2. - Justiţia în R.P.R. are ca îndatorire aplicarea legilor
în mod egal faţă de toţi cetăţenii şi în scopul întăririi şi promovării
regimului democraţiei populare.
Art. 3. - Judecata în R.P.R. educă, prin activitatea sa pe
cetăţeni în spiritul de devotament faţă de patrie şi legile R.P.R. de
grijă deosebită faţă de bunurile comune ale poporului, disciplină în
muncă, îndeplinirea îndatoririlor faţă de stat şi societate şi respect
faţă de Stat şi societate şi respect faţă de regulile convieţuirii sociale.
Art.4 - În regiunile locuite şi de populaţii de altă naţio-
nalitate decât cea română, Justiţia va folosi, oral şi în scris, şi limba
naţionalităţii respective.
331
Art.5.- Justiţia în R.P.R. se realizează prin următoarele in-
stanţe judecătoreşti:
Judecătorii populare
Tribunalele
Curţile
Curtea supremă
Instanţele, cu excepţia Curţii Supreme, judecă cu asesori
populari.
Art.6. - La toate instanţele de judecată desbaterile sunt
publice, afară de cazurile speciale prevăzute de lege.
Dreptul de apărare este garantat.
Art.7. - Judecătorii, fie că fac parte din personalul
judecătoresc fie că sunt asesori populari, se supun, în exerciţiul
atribuţiunilor lor, numai legii.

Conform cu originalul.

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 124.

105. 1950. Autobiografia avocatului Atanasie Iliescu

AUTOBIOGRAFIE
Tov. ATANASIE ILIESCU

Sunt născut în oraşul Craiova în anul 1894 Februarie 19.


Parinţii mei au fost meseriaşi. Tatăl meu nu mai este de mult în viaţă,
mama trăieşte şi locuieşte în Craiova Str. Ana Ipătescu Nr. 26,
întreţinută de cei 4 copii ai ei, cu toţii în cîmpul muncii: în afară de
mine, unul este medic Şef de Secţie la Institutul Dr. Cantacuzino din
Bucureşti, al III-lea profesor la un liceu teoretic din Bucureşti, iar cel
din urmă Lt. Colonel de Artilerie aici în Craiova.
332
Atât şcoala primară cît şi liceul le-am urmat şi absolvit la Craiova.
În liceu m-am întreţinut singur din ceeace cîştigam dînd
preparaţii. Ca să mă pot duce la Bucureşti să mă înscriu la Facultate,
părintele meu n-a putut să-mi dea decât câţiva lei pentru tren aşa că
timp de câteva săptămâni am dormit pe la colegi pînâ cînd am intrat
ca salariat la ziarul „Minerva” unde am muncit din anul 1914 şi pînă
în Noembrie 1916 cînd ziarul şi-a încetat apariţia în urma ocupării
capitalei de către trupele germane. Imediat ce mi-am creat mijloace
de existență, m-am înscris la 2 facultăţi : Facultatea de Drept şi
Facultatea de Litere (Secţia Filozofie). La Facultatea de litere n-am
putut lua decât examenile la cursurile predate în primii 2 ani
deoarece la această facultate frecvenţa era obligatorie, iar dela ziar
unde munceam zilnic 8 şi 9 ore, fără întrerupere chiar şi Duminicele
(pentrucă la ziare pe atunci nu exista repaus duminecal) nu puteam
lipsi. Cu toate că eram dispensat medical de armată, n-am rămas în
teritoriul ocupat şi m-am refugiat în Moldova împreună cu un frate al
meu, care a fost omorît în răsboi.Cu ocazia revizuirilor din timpul
războiului 1916 - 1918, mi s-a ridicat dispensa medicală şi am fost
înrolat în Regimentul 41, dublura Reg. 1 Dolj. După luptele dela
Mărășeşti, am fost mobilizat pe loc la ziarul „Acţiunea Romînă”
unde am fost salariat şi unde am lucrat pînă după încheierea păcii din
anul 1918. Licenţa în drept am luat-o la Facultatea Juridică din Iaşi,
pe unde mă aruncaseră vicisitudinele răsboiului. Am mai activat
câtva timp ca salariat în Bucureşti, după închierea păcii, la ziarul
Acţiunea Română pînă în anul 1920 când m-am întors la Craiova şi
m-am încris în Barou.
După cîteva luni a trebuit să intru ca Secretar la Primăria
Craiova pentru ca să mă substitui părinţilor mei scăpătaţi şi să
întreţin pe toţi ceilalţi fraţi ai mei, angajaţi în diferite munci la
învăţătură, pentru a-şi termina studiile.
În anul 1926 am fost trecut ca Jurisconsult la Primăria

333
Craiova şi am apărat interesele acestei instituţiuni în faţa tuturor
instanţelor judecătoreşti, implicit în faţa Curţii Supreme până în anul
1949 când am fost suspendat. Între anii 1937-1949 am funcţionat
paralel ca Jurisconsult şi al Uzinelor Comunale Craiova. Din anul
1920 de când m-am reîntors în Craiova şi până în anul 1949, în afară
de profesiunea mea de avocat public am desfăşurat şi o activitate
publicistică, mai mult de ordin literar, colaborând la diverse reviste
literare, ca: Flamura, Năzuinţa, Viaţa Literară, etc. Pentru a evidenţia
formaţiunea mea intelectuală şi tendinţele mele literare, desprind un
document obiectiv şi anume studiul publicat în revista Flamura în Nr.
4 din anul 1922, în plină fierbere deci a patimilor naţionaliste, despre
opera lui Romain Rolland, marele pacifist, scriitor de reputaţie
mondială, unul din susţinătorii îndârjiţi ai muncitorimii de
pretutindeni şi duşman neîmpăcat al răsboaielor. Nu subliniez
această manifestare literară pentru a culege lauri în schimbul spinilor
de care am avut atunci parte, ci pentru a vă da o imagine exactă
despre mine în calitate de om al muncii, pus în situaţia acum de a-mi
revendica dreptul la muncă.
În afară de lucrările literare originale, am tălmăcit în limba
română multe opere de circulaţie universală, din care desprind:
„Mignon”, din romanul Wilhelm Meister de Goethe, Portrete de
Alfons Daudet, Neurastenia de Dr. Azigos, etc. toate apărute în
editura Minerva condusă pe atunci de maestrul Mihail Sadoveanu
Vice Preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale.
De asemenea prin lucrarea editată de fostul barou de Dolj, în
cadrul unei edituri pe care o preconiza, a fost o lucrare Avocatul de
Henri Robert, tălmăcită de mine. Cred că se mai găsesc la Colegiul
exemplare din această lucrare. Am ţinut şi conferinţe dintre care îmi
reamintesc una ţinută la Căminul Cultural Mihail Eminescu despre:
rolul literaturii în formarea spiritului filozofic. În cadrul sindicatului
salariaţilor primăriei Craiova şi ai uzinelor Comunale Craiova am

334
condus resortul cultural al sindicatului şi am ţinut mai multe
conferinţe, dintre care relev conferinţa ţinută în anul 1948 despre:
Centenarul Manifestului Comunist din anul 1848.
De la 23 August 1944 şi până în anul 1949 nu numai că n-am
fost epurat din funcţiune, dar am fost delegat membru şi-n una din
comisiuni preşedinte pentru epurarea funcţionarilor administrativi
din judeţul Dolj sub raport profesional şi politic.
În anul 1948 am suferit un act de provocaţiune, un client sub
cuvânt că lichidează un cont de onorar mi-a lăsat pe birou 2 monezi
de aur şi apoi a dispărut, pentru a mă denunţa. Neputând dovedi actul
de provocaţiune, întâmplat ca orice act de provocaţiune fără martori
am fost condamnat sub imperiul legii severe prin care nu se acordă
circumstanţe atenuante, la 5 ani închisoare din care n-am executat
decât 11 luni deoarece am fost graţiat prin Decretul special cu nr.
……. al Prezidiului Marii Adunări Naţionale care a reconsiderat
cazul şi a stabilit că sunt victima unei năpaste.
N-am făcut nici un fel de politică de partid până la 23 August
1944. În anul 1946 am făcut parte din Partidul Ţărănesc Anton
Alexandrescu fuzionat ulterior cu Frontul Plugarilor. Tov. Jan Rădulescu
avocat poate da relaţiuni despre activitatea mea în această organizaţie.
În alegerile din anul 1947 am fost numit preşedinte al Secției
de Votare din comuna Pleşoi, iar la alegerile de constituantă din 1948
am fost delegat cu difuzarea noui constituţii timp de 3 săptămâni în
plasa Breasta. În armată, n-am depăşit niciodată gradul de soldat. În
timpul ultimului răsboi am fost mobilizat pe loc la Primăria Craiova
ca avocat pledant. Avere nu posed, nici la oraş şi nici în sectorul
rural. Soţia mea posedă o casă în care locuim.
Cu ocazia revizuirii avocaţilor în anul 1948 am fost acceptat
în Colegiul Avocaţilor din Regiunea Craiova.

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 125-126.

335
106. 1950. Autobiografia avocatului Mihail Puțureanu

Autobiografie

Mă numesc Mihail N. Puţureanu şi sunt născut în 1889 Mai


6, domiciliind în Craiova, Str. Matei Basarab No 11.
Actualmente sunt funcţionar al Colegiului Avocaţilor
Regiunea Craiova, unde îndeplinesc funcţiunea de bibliotecar şi
secretar al Comisiilor disciplinare de judecată.
Pe tatăl meu îl chema Niţă Puţureanu, a fost fiu de ţăran şi s-
a născut în Comuna Puţuri, a fost comerciant şi a avut o casă. E mort
din 1910 şi n-a făcut politică.
Pe mama o chema Maria Puţureanu, casnică, a fost fiică de
meseriaş, a avut 5 hectare pământ şi a murit în 1895.
Pe sora mea o cheamă Zoe Hârgot, are 75 de ani şi este
pensionară militară. A avut 4 ½ pogoane pământ şi o casă după urma
soţului pe care le-a cedat statului.
A activat în U.F.D.R. cât a fost sănătoasă, căci acum este
bolnavă.
Sunt căsătorit din 1924 cu Sofia născută Mayer fără nici o
avere şi e fiica lui F. Mayer, fost frânghier de meserie, e mort din
1927 şi a Mariei Mayer, casnică decedată în 1937.
Socrul meu a avut o casă pe care au vândut-o copiii după
moartea lui. El n-a făcut politică.
Din căsătorie am 2 copii: o fată Olga născută în 1925,
funcţionară la Banca de Stat, e bacalaureată, a fost înscrisă în U.T.M.
şi un băiat Ion născut în 1927, a eşit inginer, a fost înscris în U.T.M.
Ca avere posed 1 hectar teren pe care nu ni l-a primit Statul
deşi l-am cedat.
Şcoala primară am făcut-o în Craiova. Toţi foştii mei colegi
au murit. Liceul l-am făcut în Craiova mă cunoştea din acel timp tov.

336
Hagi Gheorghe Alex. fost consilier la Curtea de Apel Craiova, azi
pensionar. De ceilalţi colegi nu mai ştiu nimic.
Armata am făcut-o la Bat. 5 Vânători ca soldat şi am luat
parte la campania din 1916-1918 ca sublocotenent.
Am fost concentrat în 1940 la M.St.M. şi în 1943 la Cercul
de Recrutare. N-am primit nici o decoraţie.
Actualmente din cauza vârstei nu mai fac parte din cadrele
armatei.
Facultatea de Drept am făcut-o la Bucureşti, absolvind-o în
1915, când m-am înscris ca avocat în fostul Barou Dolj.
Mă cunoaşte din acel timp tot tov. Hagi Gheorghe Alex., de
ceilalţi colegi ne mai ştiind nimic.
În 1924 am fost numit bibliotecar al Colegiului iar mai
târziu şi secretar al Comisiilor disciplinare de judecată, funcţiuni pe
care le îndeplinesc şi azi. Mă cunosc ca funcţionar tov. Bugă Marin,
Victor Gheorghiu funcţionari vechi ai Colegiului.
Avocatura am profesat-o până la 1949, când Uniunea
Avocaţilor făcând recurs m-a şters din colegiu pe motivul că fiind şi
funcţionar, nu am profesat efectiv avocatura.
Ca avocat mă cunosc tov. av. N. Popilian, fost Preşedintele
Colegiului, Nicu Constantinescu, Baldovin Aurel pensionari şi alţii.
În străinătate n-am nici o rudă.
Cunosc limba franceză, puţin limba germană şi rusă fiind
înscris în anul III de curs.
Ca politică am fost înscris în trecut ca simplu membru în
Partidul Poporului până în 1936, unde n-am activat şi nici n-am avut
vreo funcţie de răspundere.
În timpul rebeliunei am fost la serviciul meu în Craiova.
În 1946 m-am înscris în Partidul Naţional Popular unde am
activat până la autodesfiinţarea lui.
Fac parte din Sindicatul Comerţ şi Finanţe şi îndeplinesc

337
funcţiunea de secretar al grupei Sindicale din Colegiu.
Mai fac parte din toate organizaţiile de masă în cadrul
Colegiului şi anume Arlus, Lupta pentru Pace, Crucea Roşie, Soc.
Sportivă „Progresul” şi iau parte la toate manifestațiile cu caracter
cultural şi politic ale Colegiului şi Justiţiei.
Mi-am însuşit din ştiinţa marxist-leninist-stalinistă ca şi toţi
ceilalţi funcţionari şi avocaţi datorită iniţiativei luate şi perseverenţa
dusă în această direcţie de Conducerea Colegiului.
Serviciul mi-l îndeplinesc conştiincios.

Mihail Puţureanu

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 127.

107. 1954 aprilie. Raport de activitate privitor la situația


Bibliotecii Colegiului de Avocați pe trimestrul aprilie 1954

RAPORT

De activitate privitor la situaţia bibliotecii Colegiului avocaţilor


Reg.Craiova, pe trimestrul aprilie 1954.
Biblioteca.
Biblioteca Colegiului în acest trimestru s-a îmbogăţit cu 49 de
volume şi anume 41 volume de literatură progresistă, ideologică şi
propagandă şi 8 volume de drept sovietic,valorând în total suma de
Lei 328.96.
În acest timp, biblioteca Colegiului a primit următoarele reviste
române şi străine, precum şi ziarele de mai jos:
1. Reviste literare române şi străine
Îndrumătorul cultural, Cultura Poporului, Veac Nou, Contem-
338
poranul, Pentru Pace Trainică, Flacăra, Viaţa Românească, Timpuri
Noi, Ştiinţă si cultură, Lupta de clasă, În Apărarea Păcii,Gazeta
Finanţelor, În Jurul Lumei, Ogoniok, Myra, Prietenii Popoarelor, La
Litterature Sovietique, La femme Sovietique, Clocodilul, Smena,
L'Union Sovietique, URSS Azi, Analele Româno-Sovietice Secţia
Filozofie, și Revista de Șah.
2. Ziare
Pravda, Scînteia, Înainte şi Munca.
Biblioteca a fost frecventată în acest interval de timp de 496
persoane şi anume: avocaţi, magistraţi, militari, funcţionari
judecătoreşti şi funcţionarii colegiului, consultând și împrumutând în
total un număr de 643 volume.
Dintre aceste persoane 219 persoane au consultat 295 volume şi
anume: cărţi de drept, reviste de drept, buletine oficiale, cărţi de
ideologie, ziare şi cărţi literare, iar 285 persoane compuse din 127
avocaţi, 7 magistraţi, 2 funcţionari judecătoreşti şi 8 funcţionari ai
colegiului au împrumutat 345 de volume printre care figurează cărţi
de drept, reviste de drept, colecţii de legi, cărţi literare, cărţi de
literatură progresistă, ideologie şi propagandă, reviste și ziare.
Aceşti 127 avocaţi de mai sus, au împrumutat în total 302 vol. în
modul următor: 86 persoane au împrumutat 182 cărţi, colecţii şi
reviste de drept, 4 persoane au împrumutat 7 cărţi literare, 43
persoane au împrumutat 60 de cărţi de literatură progresiste, broşuri
de propagandă şi ideologie, precum și reviste iar 33 persoane au
împrumutat 53 cărţi de drept sovietic.
Magistraţii în număr de 7 au împrumutat 13 volume şi anume: 6
persoane au împrumutat 7 cărţi de drept, trei persoane trei cărţi de
literatură progresistă, două persoane trei cărţi de drept sovietic.
Funcţionarii judecătoreşti, în număr de doi au împrumutat, o
persoană o carte de drept, două persoane, două ziare.
Funcţionarii Colegiului, în număr de 8 au împrumutat 25

339
volume şi anume: un funcţionar a împrumutat o carte de drept şi 7
persoane 24 cărţi de literatură progresistă , de ideologie şi
propagandă, precum şi reviste.
Aceasta este situaţia bibliotecii colegiului pe trim. Aprilie 1954.

Bibliotecar,

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 128.

108. 1956 iunie 9. Certificat eliberat avocatului Mihail


Puțureanu de către Colegiul Avocaților Reg. Craiova pentru
a-i servi la Casa de Asigurări a Avocaților

Colegiul Avocaţilor reg. Craiova


Bdul Mihai Viteazu nr.l1
nr. 2177
1956 Iunie 9

CERTIFICAT

Noi, Preşedintele Colegiului Regional de avocaţi Craiova,


văzând petiţia înreg. la nr. 2589/956,
Văzând lucrările aflate în dosarele nr. 26/915 al fostului
Barou de Dolj, și nr. 279/948 al Colegiului avocaţilor Dolj,
Certificăm că tov. Puţureanu Mihail a fost înscris ca avocat
stagiar la 21 iulie 1915, și a fost trecut printre avocaţii definitivi la
data de 9 martie 1919.
La data de 30 Iunie 1948, tov. Puţureanu Mihail a fost înscris
în Colegiul avocaţilor din judeţul Dolj,

340
În contra deciziei de înscriere în Colegiul avocaţilor dată la
data de 30 iunie 1948, tov. Preşedinte al Uniunii Avocaţilor a făcut
recurs, acest recurs s-a admis și s-a casat decizia de înscriere
menţionată mai sus.
Tov. Mihail Puțureanu, a practicat efectiv avocatura dela
data înscrierii 21 iulie 1915 şi până la data de 1 aprilie 1949, data
admiterii recursului făcut de tov. Preşedinte al Uniunii Avocaţilor.
Tov. Mihail Puţureanu nu a fost pedepsit niciodată discipli-
nar şi a profesat avocatura numai în oraşul Craiova.
Drept care am eliberat prezentul certificat necesar la Casa de
Asigurări a avocaţilor din R.P.R.
p. Preşedinte,
(ss) Indescifrabil
Secretar,
(ss) Indescifrabil
 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 129.

109. 1957 aprilie 22. Decizia Consiliului Colegiului Avocaților


Reg. Craiova prin care Mihail Puțureanu trebuie să predea
Biblioteca Colegiului pe bază de proces-verbal

Colegiul avocaţilor reg. Craiova


Bdul Mihai Viteazu nr.11
Nr.1123
1957 aprilie 22.

Tov. Mihail Puțureanu


Loco
Vă facem cunoscut că, în şedinţa din 19 aprilie 1957,
Consiliul Colegiului, a hotărât să predaţi biblioteca Colegiului tov.
341
Nicolau Aritina. Această predare o veţi face pe bază de proces verbal
arătându-se starea în care se găseşte cartea/legată în piele, starea de
uzură,ediţia, etc/. Predarea va începe imediat.

Preşedinte,
(ss) Indescifrabil Secretar,
(ss) Indescifrabil

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 130.

110. 1957 aprilie 30. Proces-verbal de predare-primire a


arhivei Comisiilor de Judecată

PROCES VERBAL

Astăzi 30 aprilie 1957

Între subsemnaţii Păunoiu Florina, responsabila resortului


administrativ a Colegiului Avocaţilor regiunea Craiova, ca
primitoare şi Puţureanu Mihail fost secretar al Comisiilor de judecată
depe lângă Colegiul Avocaţilor reg. Craiova, ca predător, în
conformitate cu hotărârea consiliului Colegiului Avocaţilor Reg.
Craiova, s-a încheiat prezentul proces verbal, privitor la arhiva
comisiilor de judecată a Colegiilor avocaţilor reg. Craiova, de
predare şi primire aşezată în dulapul respectiv după cum urmează:
Raftul I.
1.- Registrul de termene al Comisiei de disciplină cu
începere dela 1955.
2.- Registrul de intrare şi ieşire cu începere dela 1957.
3.- Registrul de inventar al dosarelor dela 1952.
4.- Registrul de recursuri şi întâmpinări dela 1923.
5.- Registrul repertoriu de pedepsele disciplinare ale
tov.avocaţi din Colegiu.
342
6.- Registrul de situaţia avocaţilor trimişi la Comisia de
disciplină dela primirea hârtiilor trimise de Consiliu pentru judecare
şi până la rămânerea hotărârei definitive.
7.-Dosar de deciziile comisiei de disciplină în dublu
exemplar dela 1953-1956, şi anume:
- 53 decizii pe anul 1953, 12 decizii pe 1954, 17 decizii
pe 1955 şi 16 decizii pe 1956.
8.- dosar de decizii pe 1957 până în prezent număr 7.
9.- dosar cu cereri de întâmpinare.
10.-dosar de corespondenţă cu C.C.C.A.: situaţii şi altele.
11.- dosar cu deciziile comisiei de disciplină comunicate
la birouri colective.
12.- dosar cu deciziile comisiei de disciplină în trei sau
mai multe exemplare pe anii 1955,1956,1957.
13.- dosar cu instrucţiunile C.C.C.A - 34 file.
14.- dosar cu corespondență diversă - 55 file.
15.- dosar mapă cu interogatorii, depoziţii de martori şi
minute de decizii.
16.- Dosar cu corespondență diversă: convocări, situaţii,
tabele.

Raftul II.
l.-dosare pe 1952 în număr de 16.
2.- " " 1953 " " 54.
3.- " " 1954 " " 12.
4.- " " 1955 " " 20.
5.- " " 1956 " " 17.
6.- " " 1957 " " 6.

Raftul III
1.-Registrul de termene dela 1 aprilie 1944- 1954.

343
2.-Registru de intrare şi ieşire a comisiei de disciplină dela
Noembrie 1952- 1956.
3.-Dosarele cu deciziile ale comisiei de recurs pe 1953-1954.
4.-Dosar cu recursuri, diverse.
5.-Dosar cu corespondenţa Ministerului de Justiţie.
6.-Dosar cu instrucţiunile Ministerului de Justiţie după 1952
şi diversă corespondenţă.
7.-Un plic cu citaţii.
8.-Condica de termene a comisiei de epurare.
9.- Registru de procese verbale ale Comisiei de epurare.
10.- Dosar cu hotărâririle Comisiei de epurare.
11.- Dosare ale tov. avocaţi judecaţi la comisia de epurare în
număr de 24.
12.-Dosar cu corespondenţa şi hotărârile comisiei de epurare.
13.-Dosar cu verificările tov.avocaţi.

Raftul IV.
1.- Registru / condica de termene/ dela 1928-1934.
2.- Dosar cu deciziile comisiei de disciplină dela 1929-1939.
3.- Dosar cu deciziile comisiei de disciplină ale Baroului
Dolj, dela 1944-1947.
4.- Dosar cu diversă corespondență a comisiei de disciplină.
5.- Dosar al comisiei de revizuirea pensiilor a Casei locale de
Asigurări.
6.- Dosare disciplinare pe 1951 în număr de 6.
7.- Dosare disciplinare pe 1950 în număr de 20.
8.- Dosare dinsciplinare pe 1949 în număr de 16.
9.- Dosare disciplinare pe 1948 în număr de 21.
10.- Dosare disciplinare pe 1947 în număr de 23.
11.- Dosare disciplinare pe 1946/923.
12.- Dosare disciplinare pe 1945 în număr de 11.

344
13.- Dosare disciplinare pe 1941-1944 în număr de 35.
14.- Dosare disciplinare pe 1930-1940 în număr de 11.
Drept care am încheiat prezentul proces verbal în trei
exemplare din care unul va fi înaintat comisiei Colegiului, oprind
fiecare din noi câte un exemplar.

Am predat
(ss) Mihail Puțureanu
Am primit
(ss) Florina Păunoiu

 Fond Puțureanu, dosar 2, f. 131-132.

345
III. ILUSTRAȚII

Congresiștii avocați și magistrați în fața Palatului Justiției –


fotografie din Albumul Congresul General al Avocaților din
România, Craiova, 7,8 și 9 septembrie 1928

Congresiștii avocați în fața Bisericii Sf. Treime – fotografie din


Albumul Congresul General al Avocaților din România, Craiova, 7,8
și 9 septembrie 1928
346
Banchetul oferit de Baroul Dolj Congresiștilor în Grădina “Astoria”
– fotografie din Albumul Congresul General al Avocaților din
România, Craiova, 7,8 și 9 septembrie 1928

D-l Ministru al Justiției cu o parte din Congresiști în Parcul Bibescu


– fotografie din Albumul Congresul General al Avocaților din
România, Craiova, 7,8 și 9 septembrie 1928

347
Membrii Consiliului General al Uniunii în Parcul Bibescu –
fotografie din Albumul Congresul General al Avocaților din
România, Craiova, 7,8 și 9 septembrie 1928

Invitații la masa oferită de Primăria Municipiului Craiova, în


onoarea D-lui Ministru al Justiției Stelian Popescu – fotografie din
Albumul Congresul General al Avocaților din România, Craiova, 7,8
și 9 septembrie 1928
348
Magistrați și avocați în Gara Craiova – fotografie din Albumul
Congresul General al Avocaților din România, Craiova, 7,8 și 9
septembrie 1928

Sala Consiliului de Apel și Biblioteca Decanatului Baroului Dolj –


fotografie din Albumul Congresul General al Avocaților din
România, Craiova, 7,8 și 9 septembrie 1928

349
Membrii Comisiunei Permanente a Uniunii la Cercul Avocaților din
Dolj – fotografie din Albumul Congresul General al Avocaților din
România, Craiova, 7,8 și 9 septembrie 1928

350
Vila Themis, proprietatea Baroului Dolj – fotografie din anii 1930
(colecție particulară)

Dem. Stoenescu și alți avocați la Vila Themis, proprietatea Baroului


Dolj – fotografie din iunie 1931 (colecție particulară)
351
Dem. Stoenescu, C.S. Nicolăescu-Plopșor și alți politicieni liberali
din Craiova la București – fotografie din iunie 1931 (colecție
particulară)

Dem. Stoenescu, C.M. Ciocazan și alți prieteni în stațiunea Carmen


Sylva – fotografie din 23 august 1933 (colecție particulară)

352
Avocatul Nae Viișoreanu, fost ajutor de primar la Craiova –
fotografie de epocă (colecție particulară)

353