SCHEMA LECŢIEI

Ferigile
Mediul de viaţă: pădure (condiţii: răcoare, umbră, umezeală multă)
Alcătuire: corpul – corm - format din organe, alcătuit din ţesuturi specializate
a) Rădăcina – organ subteran, brun, solzos, aproape orizontal, sub formă de
fire
- rol: în fixarea plantei şi absorbţia apei cu sărurile minerale
b) Tulpina – subpământeană – rizom, creşte prin mugure, are forma unui
cordon de culoare maronie, dispus orizontal, acoperit cu solzi maronii
(frunze nedezvoltate) şi cicatrice, urme ale frunzelor şi are în vârf un
mugure prin care creşte în fiecare an.
c) Frunze – tinere: scurte, înguste, încolăcite ca o cârjă, răsucite -,, iarba
şarpelui"
- mature: late, cu limb mare, subţiri (transpiră mult), adânc
divizate, crestat-dublu penat-compuse, prezintă nervuri (vase
conducătoare prin care circulă seva).
d) Nu prezintă flori

Concluzii: grup evoluat: - prezintă organe vegetative;

- vase conducătoare

Hrănire: autotrofă
Înmulţire: - asexuată – prin spori
- sexuată - prin celula - ou

Sporangi = pete cafenii cât gămălia unui ac, săculeţi care se leagă de frunză printr-un picioruş,
care se găsesc pe partea inferioară a frunzelor.

Protal = lamă verde în formă de inimă, fixat prin rizoizi de substrat ≈ algă verde, pluricelulară,
dovedind înrudirea dintre ferigă şi alge verzi

Importanţa:
- unele ferigi sunt plante medicinale (coada calului);
- din rizom se extrage cleiul;
- frunzele unor ferigi se folosesc la realizarea buchetelor florale;
- ferigile vechi au format cărbunii de pământ.
 REBUS
a

b
1. Ferigile au hrănire..........................
2. Plantele care au corpul format din organe alcătuite din țesuturi specializate fac parte din
grupa..........................................................

3. Lama verde în formă de inima pe care se formeaza organele femeiești și bărbătești se

numește..................................

4. Tulpina ferigilor se numește..............................................

5. Umflăturile maronii de pe fața inferioară a frunzelor reprezintă..........................................
6. Ferigile se înmulțesc prin ...........................................................
 SCHEMA LECȚIEI
Gimnospermele
Gimnospermele sunt plante care au semințele descoperite, neînchise in fruct(de la gr.
gymnos – golaş, descoperit şi sperma – sămânţă).
Coniferele sunt plante superioare a căror flori sunt grupate în conuri, de unde și denumirea
acestora.
Exemple: brad , molid, pin, tuia , zada, ienuparul etc.

Mediul de viață: - cresc cel mai bine în regiunile înalte, de deal și de munte unde
formează păduri numite molidișuri , brădete iar în zonele joase trăiesc în amestec și cu alți arbori
Trăsături comune ale coniferelor:

 Organele coniferelor produc o substanță numită rășină de unde și denumirea de

rășinoase
 Rădăcinile coniferelor se ramifică la suprafață acestea fiind ușor dezrădăcinate
 Frunzele sunt aciculare, persistente în timpul iernii ( excepție zada )
 La conifere florile sunt grupate în conuri
Coniferele formeaza conuri bărbătești și conuri femeiești.
Conul bărbătesc
Fiecare solz prezintă pe fața inferioara 2 saci polinici plini cu grauncioare de polen care sunt
ancorate cu 2 balonașe pline cu aer.
Un solz+sacii polinici= o stamina deci conul bărbătesc este format din mai multe stamine
Conul femeiesc
Fiecare solz prezintă pe fața superioara 2 ovule descoperite
Un solz+2 ovule + frunzulițe protectoare= o floare femeiasca , deci conul femeiesc este o
inflorescență
 Coniferele nu fac fructe
Importanța gimnospermelor
Aer curat –aurul verde
Lemnul este folosit ca materie primă în diverse industrii
Plante ornamentale
Plante medicinale

FIŞĂ DE EVALUARE

I. Completează spațiile punctate:

1. Gimnospermele sunt plante care au seminţele ……........................... în fruct.
5 puncte
2. Coniferele sunt plante superioare care au florile grupate în.....................................
3. Frunzele sunt....................................... și .........................în timpul iernii excepție
făcând..........................

II. Dintre plantele enumerate mai jos, subliniază-le pe acelea care nu aparţin
gimnospermelor: pinul, mărul, molidul, măceșul, zada, căpşunul, stejarul,prunul.
2 puncte

III. Prezentați în patru propoziții importanța gimnospermelor

2 puncte
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.........................................................................................

Timp de lucru 7 minute

Se acordă un punct din oficiu
Succes