Sunteți pe pagina 1din 4

Scriitorul moldovean Ion Druţă, stabilit la Moscova în anii 60 ai secolului trecut,

este preşedinte de onoare al Uniunii Scriitorilor din Moldova, deţine titlul de


Scriitor al Poporului, este laureat a două Premii de Stat ale Moldovei (1967,
2008), membru de onoare al Academiei Române (1990) şi membru titular al Academiei
de Ştiinţe a Moldovei (1992), Doctor Honoris Causa, în iulie 1995 este inclus în
lista celor 10 cei mai buni scriitori din lume, deţine Premiul pentru Creativitate,
decernat de către Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale (2008). Anul
2008 a fost declarat, prin Decizia Parlamentului Republicii Moldova, „Anul Ion
Druţă”. (Andrei Porubin)

Dacă mi se face dor de mama şi tata – îl recitesc pe Druţă. Dacă mi-e dor de satul
copilăriei mele – îl recitesc pe Druţă. Dacă mi-amintesc de vecini, de nanul meu
contuzionat la război, de prima dragoste din şcoală, de studenţie, de Teatrul
„Flacăra” de la Universitate, de pedagogii de la actorie, de valul Renaşterii
Naţionale din anii `90 – îl recitesc pe Druţă. Scrierile sale sînt ca nişte
tablouri de Nicolae Grigorescu, din care răzbate melodia timpurilor. Pentru toate
timpurile. Şi în care ai dori să evadezi pentru a deveni măcar pentru o clipă
personajul lor. Viaţa lui Druţă – una puternică, închinată toată Adevărului din
cuvînt - o povestesc operele Dumnealui. În ele scriitorul şi-a răsădit adînca lui
iubire de oameni, de viaţă, de podoabele şi de tainele ei, minunate pretutindeni,
dar mai ales în ţara şi în făptura neamului nostru.

„De-a lungul istoriei lor zbuciumate, moldovenii au avut patru mari povestitori –
Ion Neculce, Ion Creangă, Mihail Sadoveanu şi Ion Druţă”. Această apreciere
aparţine cercetătorului literar Theodor Codreanu din România şi a fost rostită în
cadrul simpozionului ştiinţific „Ion Druţă – umanism şi contemporaneitate”,
desfăşurat în toamna 2008 la Academia de Ştiinţe a Moldovei. Tocmai de aceea Ion
Druţă e una din legendele plaiului nostru, una din zidirile de rezistenţă ale
Literaturii noastre naţionale. Iar eroii săi literari sau dramatici creează cu
toţii o familie mare de oameni vii, reali, asemenea nouă, dar mai ales asemenea
părinţilor şi bunicilor noştri. De la aceste personaje învăţăm ani de-a rîndul
spiritul, nobleţea, demnitatea şi frumuseţea dragostei de om şi de viaţă. Creaţia
lui Ion Druţă – integră, de o înaltă ţinută artistică, civică şi patriotică - se
sprijină pe trei piloni esenţiali:

- idealurile atotpurificatoare ale creştinismului;


- tradiţiile populare, culturale şi istorice ale neamului;
- preceptele unei gîndiri şi experienţe civilizate, de factură modernă.

Piesele lui, traduse în mai multe limbi, au fost şi sînt printre principalii
mesageri spirituali ai poporului nostru pe meridianele globului pămîntesc.

Cea mai înaltă apreciere, pe care ar rîvni-o un dramaturg, este istorioara spusă
într-un interviu chiar de Ion Druţă, despre o ţărancă din Rusia, care şi-a pierdut
soţul în război, a crescut cu greu trei feciori, i-a ajutat să-şi găsească rostul
lor, şi-a zdruncinat sănătatea, a rătăcit prin spitale, mergînd apoi să trăiască,
pe rînd, la casele celor trei fii ai săi. Odată, unul din ei i-a cumpărat un bilet
la spectacolul “Frumos şi sfînt” (după Ion Druţă), jucat de trupa Teatrului Central
al Armatei Sovietice, sosit în turneu de la Moscova în oraşul lor. Bătrînica a
văzut spectacolul, i-a adunat apoi pe feciori şi le-a spus: “Dacă pentru toate
chinurile mele, pe care mi-a fost dat să le îndur, ca să vă fac oameni, mi-aţi fi
cumpărat numai acest bilet la teatru… apoi şi aceasta ar fi fost prea de ajuns ca
să mă mulţumiţi”. Peste cîteva zile bătrîna a plecat în lumea celor drepţi,
împăcată cu Dumnezeu, cu ea însăşi şi cu viaţa zbuciumată pe care a trăit-o.

Ion Druţă, ajuns la vîrsta de 80 de ani, îşi trăieşte destinul, pe care l-au avut
mai multe Mari personalităţi, cu care se mîndreşte acest pămînt. La serata
omagială, pe care autorul a intitulat-o “Nunta melodiilor” şi la care sala a plîns
şi a cîntat timp de mai bine de o oră, împreună cu o armată întreagă de artişti, l-
am asemănat cu cîteva dintre personajele sale… După spectacol, maestrul, emoţionat,
cu destulă stăpînire de sine şi spirit, dar şi cu un pic de şiretenie mucalită, a
recunoscut că, de-a lungul anilor, a fost şi apreciat, şi iubit, dar şi neînţeles,
criticat, huiduit… Cu toate acestea, o lume întreagă cunoaşte că Ion Druţă este
scriitorul care a avut curajul de a propune în 1965, la renumitul congres al
Uniunii Scriitorilor din R.S.S.M., revenirea la alfabetul latin: „… o limbă cu
rădăcinile latine ar fi firesc să treacă la alfabetul latin”, afirma încă acum 43
de ani celebrul scriitor în luarea sa de cuvînt. În anii ‘90 Ion Druţă s-a aflat în
fruntea mişcării de renaştere naţională. În 1989, în discursul rostit la Marea
Adunare Naţională din 27 august, condamnă tratatul Ribbentrop-Molotov, în care era
inclusă şi Basarabia: „… din nefericire, bătrîna noastră Basarabie figurează şi ea
ca un ultim punct al acestor anexe, ca un acord final, funebru, al înţelegerii
dintre Stalin şi Hitler. Ca urmare a acestor înţelegeri, frumosul trup al vechii
noastre aşezări a fost tăiat în trei bucăţi, tăiat rămîne pînă astăzi.”

În această toamnă omagială, la una din întîlnirile dumisale cu copiii de la


Sălcuţa, Ion Druţă a sădit în curtea liceului un pui de nuc. Întrebat, ce ar vrea
să le şoptească copiilor frunzele nucului, maestrul le-a răspuns: „Să fie siguri pe
ziua de azi, pe ziua de mîine, să fie siguri pe soarta lor...”.

…Încerc în final să parafrazez o vorbă înţeleaptă: „Dacă o ţară nu are un DRUŢĂ –


să şi-l cumpere!”. Şi pentru că am trăit aievea vraja frunzelor de dor, am învăţat
să plîngem de la Vasiluţa, să aşteptăm – de la Mătuşa Ruţa, să stăm la masa tăcerii
cu mătuşa Veta, să creăm – urmărind cum moş Mihail îşi meştereşte sania, să
culegem înţelepciune, numărînd păsările tinereţii noastre, împreună cu Pavel Rusu
şi să ducem cu demnitate povara bunătăţii noastre... pentru aceasta îi mulţumim
Cîmpiei Sorocii. Îi mulţumim că ni l-a dăruit pe Ion Druţă...

Sus ↑
Comentarii:
CommentsTitleIcon
super respectul meu
ana (K) - 06 Noiembrie 2012, 20:08Sus ↑
supeer
valea - 26 Noiembrie 2012, 18:18Sus ↑
frumos.
maria - 05 Decembrie 2012, 20:05Sus ↑
ce bine scrie ion druta
ruxanda - 11 Decembrie 2012, 16:33Sus ↑
si porcariiiiiii
vanea - 18 Ianuarie 2013, 00:39Sus ↑
... frumos... ^_^
Ana - 21 Ianuarie 2013, 21:45Sus ↑
Ion Druta este scriitorul meu preferat
Felicia - 24 Ianuarie 2013, 19:22Sus ↑
...e forte frumos...
samanati - 25 Ianuarie 2013, 16:11Sus ↑
FOARTE FRUMOS SI INTERESANT
CRISTINA - 30 Ianuarie 2013, 18:05Sus ↑
da e super
lolacalu - 27 Februarie 2013, 18:30Sus ↑
e super
maryyii - 27 Februarie 2013, 18:31Sus ↑
Cuvinte rostite din suflet...Bravo!
Gaby - 24 Martie 2013, 19:02Sus ↑
klass nota 10
tatiana - 18 Septembrie 2013, 20:05Sus ↑
nota 10 foarte placut
Daniela - 24 Septembrie 2013, 21:25Sus ↑
zaibisi
borea - 06 Noiembrie 2013, 22:36Sus ↑
fumuase
mamica - 20 Decembrie 2013, 19:11Sus ↑
cine imi spune unde pot gasi textul cu cenusica
ironman - 11 Ianuarie 2014, 14:30Sus ↑
Ion Druta oriunde nu s-ar duce el este mindria noastra...
Cristina - 11 Februarie 2014, 07:01Sus ↑
EU ION IO
ION DRUTA - 18 Februarie 2014, 18:09Sus ↑
imi pare foarte bine caci avem un astfel de Ion Druta...
Grigore - 03 Martie 2014, 20:08Sus ↑
sunt mindru ca avem un asa Ion Druta...
Grigore - 03 Martie 2014, 20:41Sus ↑
eu mai tare:d
drutza - 13 Martie 2014, 23:20Sus ↑
Foarte frumos..
Doina - 02 Mai 2014, 12:45Sus ↑
Şi pentru că am trăit aievea vraja frunzelor de dor, am învăţat să plîngem de la
Vasiluţa, să aşteptăm – de la Mătuşa Ruţa, să stăm la masa tăcerii cu mătuşa Veta,
să creăm – urmărind cum moş Mihail îşi meştereşte sania, să culegem înţelepciune,
numărînd păsările tinereţii noastre, împreună cu Pavel Rusu şi să ducem cu
demnitate povara bunătăţii noastre... pentru aceasta îi mulţumim Cîmpiei Sorocii.
Îi mulţumim că ni l-a dăruit pe Ion Druţă... Genial ;)
Dan - 05 Iunie 2014, 16:26Sus ↑
\wow/ super
alexandrin - 19 Octombrie 2014, 17:50Sus ↑
nu e bun
nana - 30 Octombrie 2014, 17:02Sus ↑
super
diana - 03 Decembrie 2014, 16:31Sus ↑
klas
lr - 22 Ianuarie 2015, 17:53Sus ↑
e interesant??
anonim - 03 Februarie 2015, 18:09Sus ↑
foarte frumos da
ion druta - 09 Februarie 2015, 16:05Sus ↑
.......Ma mindresc ca sunt din acelas neam cu Marele romancier, nuvelist,
dramaturg--ION DRUTA. Cred ca prin asa barbati ai Neamului vom duce lumina pura a
singelui stramosilor, demnitatea de neam si cele trei stible de busuioc pe care le
primim la nastere... Lumea personajelor drutiene le putem aseza intr-o linie de
valori, si de cite ori ajungem in fata incertitudinilor ,greutatilor sa venim,
revenim la ele ca modele, pentru a ne mai incuraja, pentru a ne mai
imbarbata......sa multumim asemeni Pastorului binevoitot din ,,Toiagul pastiriei" ,
ori sa ne jertfim asemeni Samaritencei....
Parascovia - 24 Martie 2015, 20:21Sus ↑
....nu... imi trebuie date exacte
cristi - 03 Noiembrie 2015, 15:37Sus ↑
Extraordinar..superb...Ion Druță cel ma tare poet
zina - 18 Ianuarie 2016, 18:49Sus ↑
super
ion druta e un maestru un arta poeziei
5 comentarii
Sortează după
Cele mai populare

Adaugă un comentariu...
Mavrichi Maria
Interesant...cu ziar! Dar pana o pun toata ...prima deja incolteste...
Îmi place · Răspunde · 2 · 2a

Ieronim Fogoros
Merita urmat
Îmi place · Răspunde · 2a

Mihaela Oancea
si cand ploua?cum uzi ceapa,pt ca ea are nevoie de umiditate?
Îmi place · Răspunde · 2 · 1a

Anca Maria Hristea


intrebare redundanta... unlele aspecte se deduc, nu trebuie explicate, nu?
Îmi place · Răspunde · 1 · 1a

Maria Sacaci
este foarte bine aprecierea
Îmi place · Răspunde · 2 · 3a

Reparatii Frigidere Bucuresti Chirita


Am sa incerc anul acesta sa vad cum ii merge ,nu este rea ideea ceapa necesita
atentie .Cu respect.s

S-ar putea să vă placă și