Sunteți pe pagina 1din 2

Consolidăm o fundație veche?

August 11, 2014 · by Rosu Catalin · in Fundatii

Pentru ca am observat ca una dintre căutările frecvente care duc la acest site este despre
consolidarea fundațiilor vreau sa prezint câteva informații despre casele vechi din Romania si mai
ales despre  fundațiile lor. In acest articol voi face referire la casele cu regim de înălțime P+1E și
eventual cu un subsol parțial sau total, clădirile mai înalte  nu intra în aceasta discuție.

După tipul structurii de rezistență casele vechi din țara noastră se pot clasifica
astfel:

1. Case din chirpici: sunt casele făcute din pământ uscat la soare sub forma de cărămizi si zidite
apoi tot cu mortar din pământ. Au buiandrugi din lemn si planșeu peste parter tot din lemn.  Aceste
case nu sunt foarte răspândite, nu au fundații.

2. Case din paianta: paianta reprezinta o tehnica de construire pentru case din lemn care consta in
realizarea unui schelet de rezistenta, nu pe tipicul american cu rigle, ci pe tipicul romanesc vechi
adică cu niste stâlpi din loc in loc si contrafișe (contravântuiri) intre ele. Golurile se umpleau cu
diverse materiale pentru izolație, apoi se acopereau cu sipca si tencuiala din var nisip, pe rabit. Nu
stiu când a apărut aceasta tehnica dar este destul de răspândită in mediul rural. Aceste case nu au
fundație ci doar o talpa din lemn. In zonele de munte am întâlnit totuși si clădiri de acest fel cu
fundații din piatra zidita.

3. Case din zidărie portantă neconfinată: sunt preponderente în zonele urbane și mai rare în
zonele rurale. In zonele urbane aceste clădiri se construiau chiar și înainte de anul 1800. Fundația
acestor clădiri este de cele mai multe ori din zidărie si rareori din beton simplu. Am întâlnit de cele
mai multe ori fundații sub adâncimea de îngheț. Pardoseala parterului era din lemn direct peste
pamantul de umplutura. Planșeul peste parter se facea din grinzi de lemn peste care se punea
scândură. La partea inferioara scandura, sipca si tencuiala din nisip si var. Spatiul dintre grinzi se
umplea cu moloz si pamant pt izolare fonica! Multe dintre clădirile urbane din caramida erau
adevarate opere de arhitectura in special cele din zonele centrale! In zonele periferice se regăsesc
și azi clădiri fara valoare construite in functie de posibilitatile proprietarului initial.

4. Din zidărie portanta confinată: clădirile vechi din zidărie portanta confinata nu pot fi asimilate


celor moderne de astazi, confinarea fiind făcută de regula printr-un planșeu din beton armat peste
parter si câțiva stâlpi din beton la interior. Nu au samburi din beton armat la colturi sau care sa
bordeze golurile mari. Fundatia acestor case este, de regula, din beton simplu si respecta limita de
inghet, ele avand in cele mai multe cazuri subsol partial.

Aceasta tipologie este specfica cladirilor cuplate construite in zonele Cotroceni,  Vatra Luminoasa si
Lacul Tei din Bucuresti in perioada 1930 – 1945. Cu siguranta acest tip de cladiri se regaseste si in
alte zone ale Bucurestiului precum si in alte orase, dar cele de mai sus sunt mai cunoscute. Despre
cele din Vatra Luminoasa am găsit un articol foarte bine document pe care îl puteți citi aici:
http://ocasapezi.wordpress.com/2009/02/25/vatra-luminoasa-de-ieri/
Dupa cum vedeți mai sus, cladirile vechi românești nu prea au fundații, cel putin nu conform
normativelor moderne. Intrebarea este cum se consolidează fundațiile acestor construcții.

Raspunsul este urmatorul:

– la casele din chirpici nu se consolidează fundațiile și nici casele este mai eficient sa le demolezi si
sa le refaci;

– la casele din paianta nu se consolidează fundațiile si nici casele este mai eficient sa le demolezi si
sa le refaci; dacă fundația este din piatra, cum rar am întâlnit, nu este nevoie de consolidare ci doar
de o reparație în zonele fisurate, cel mai important lucru il reprezinta refacerea trotuarelor.

– la casele din zidărie portanta neconfinata care nu au fundații din beton, singura metoda acceptata
de normativ este subzidirea, care este din păcate o soluție scumpa și greu realizabila; se mai pot
face tot felul de combinații bazate pe aceasta metoda, dar la fel de scumpe; exista cazuri in care
fundațiile din zidărie care respecta adâncimea de îngheț sa rămână asa cum sunt si camasuite cu
beton armat, o soluție mai ușoară ca subzidirea dar destul de costisitoare; fundațiile din beton simplu
duse pana la adancimea de inghet pot fi păstrate daca sunt suficiente ca si lățime.

– la casele din zidarie portanta confinata aceeasi metoda ca mai sus.

Exista situatii speciale de cladiri vechi, importante, chiar istorice care au fundatii din zidarie, poate
chiar si subsol, la care nu se pot face interventii in zona fundatiilor din diverse motive. Se aleg atunci
niste măsuri de confinare a fundațiilor, prin diverse metode, care sunt suficiente pentru reabilitarea
cladirii respective.

Concluzii:

 consolidarea unei fundații este scumpa și greu de făcut;

 consolidarea se folosește întotdeauna ca ultima soluție;

 subzidirea este una dintre metodele clasice dar care este invaziva si deseori duce la

fisurarea zidariei; este ultima solutie care ar trebui adoptata.

S-ar putea să vă placă și