Sunteți pe pagina 1din 17

UNIVERSITATEA DE STIINȚE AGRICOLE SI MEDICINĂ

VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA PROTECȚIA CONSUMATORULUI ȘI A MEDIULUI

TEMA PROIECTULUI:

“Falsificările pe filiera laptelui: aspect generale, falsificarea laptelui prin


adăugarea de lapte praf, zer, de cazeină și cazeinați, metode și tehnici de
identificare a falsificărilor”

Coordonator științific,

Conf. uiv. Dr. Ionel BONDOC

Absolvent,
Amalia-Maria Volintiru

IAȘI, 2020
Volintiru Amalia, Grupa 527

Cuprins
Capitolul 1. Importanța laptelui și valorificarea acestuia .................................................................................................. 5

1.1 Importanța Trofico-Biologică a laptelui.......................................................................................................................... 5

1.2 Compoziția chimică a laptelui......................................................................................................................................... 6

Capitolul 2. Proprietățile organoleptice și fizico-chimice ale laptelui ................................................................................ 9

2.1. Proprietățile organoleptice ale laptelui ......................................................................................................................... 9

2.2. Proprietățile fizico-chimice ale laptelui ....................................................................................................................... 10

Capitoul 3 - Falsificarea laptelui metode și tehnici de identificarea ................................................................................ 12

Capitolul 4 - Forma actuală a proiectului de lege privind laptele și produsele lactate ..................................................... 15

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................................................. 17

2
Volintiru Amalia, Grupa 527

Introducere

Laptele e unul din cele mai importante alimente care se găsesc în hrana omului, prin
prelucrarea sa tehnologică se obține o varită gamă de produse cu mai multe sortimente care îndeplinesc
nevoile de hrană și de alimentație.

Acesta este un produs biologic, structura și proprietățile laptelui diferă în anumite limite în
funcție de un număr de factori, cei mai importanți sunt: specia, rasa, aria geografică, hrana, perioada
de lactație, starea de sănătate a animalului.
Calitatea laptelui se cere a fi apreciată din punct de vedere al compoziției chimice și din
punctual de vedere al însușiriloe senzoriale, igienico-sanitare și tehnologice.
Probele laptelui pentru analiză trebuie să fie luate în mod corespunzător pentru a putea emite
informații despre calitate și autenticitatea laptelui.
Laptele este caracterizat și prin anumite mărimi fizice, cele mai însemnate fiind: densitatea la
20°C, punctul de congelare între -0,53...-0,57°C, punctual de fierbere 100,2-100,5°C, indicele de
refracție 38-40 grade Zeiss, conductibilitatea electric 42,7 x 10-4 – 47,7 x 10-4 Ω, capacitatea termică
masică 0,92-0,94 kcal/ kg grad, vâscozitatea 1,8-2,2 cP.
0
Aciditatea titrabilă cuprinde valori între 15 și 19 T este condiționată de prezența
componentelor ( cazeină, gaze, săruri minerale).
Laptele diferitelor specii de animale este mai bogat în substanțe nutritive față de cel de vacă.
Valoarea alimentară a laptelui este dată și de prezența macroelementelor( potasiu, calciu,
sodium, fosfor organic și mineral, clor), microelementelor( fier, cobslt, mangan, molibden, zinc, iod,
fluor), vitaminelor( A, B6, B12, D, E, C, biotina, acid pantoenic, colina), acizilor organici.
Laptele este constituit si dintr-un bogat echipament enzimatic constituit din lipază, protează,
catalază, fosfatază, perozidază, xantinoxidază, lactază.
Microflora laptelui, în funcție se starea de sănătate a animalului și de condițiile de igienă este
formată dintr-un număr variavil de microorganisme.
Este alimentul care conține cele mai multe elemente și este cel mai ușor asimilat de către
organism, fiind considerat unul dintre alimentele de bază în nutriția omului. El este denumit și
,,Sângele Alb’’ prin valorea sa hrănitoare. Are peste o sută de substanțe nutritive care sunt necesare
vieții. Substanțele nutritive din lapte se găsesc în proporții eficicente , laptele fiind asimilat cel mai
bine de către organism față de alt aliment, acesta poate fi consumat atât în stare proastpătă cât și sub
forma de diferite produse lactate.

3
Volintiru Amalia, Grupa 527

Laptele cât și produsele lactate măresc rezistența organismelor față de infecții și intoxicații,
ridicând nivelul de sănătate a populați

4
Volintiru Amalia, Grupa 527

Capitolul 1. Importanța laptelui și valorificarea acestuia


1.1 Importanța Trofico-Biologică a laptelui
Față de rolul fiziologic pentru alăptarea noului născut, laptele este văzut ca fiind unul dintre
cele mai valoroase alimente proteice care sunt destinate consumului alimentar.
Laptele este unul dintre cele mai complete alimente. Acesta este singurul aliment care este
consumat de către nou nasăcut și îi procură toate trofinele necesare. Laptele cuprinde aproape toate
substanțele care sunt necesare organismului uman și animal si este într-o forma foarte ușor de asimilat
(Oroian , 2014)
Substanțele proteice pe care le conține laptele au o valore nutritivă ridicată, pentru ca acestea
cuprind în proporții eficiente toți aminoacizii esențiali, ocupând lângă proteinele din ou un loc înalt în
ierarhia valorii biologice a proteinelor alimentare.
Acidul lactic care a fost rezultat în urma degradării lactozei în intestine crește solubilitatea
sărurilor de calciu sau chiar poate forma un complex stabil cu calciul în mediul alcalin, ajutând la
absorbția mai ușpara a lui.
Grăsimile care se găsesc în lapte au coefiecnt de utilizare cel mai ridicat acesta fiind de
(96,8%).
Sărurile minerale care se găsesc în lapte sunt complexe și bine echilibrate, iar raportul
calciu/fosfor face să fie posibilă utilizarea maximă a acestora de către organism.
Conținutul de vitamina D face ca laptele să fie apreciat ca o sursă de factori antirahitici.
Laptele prin conținutul bogat în apă, glucide, protein, lipide, săruri minerale și vitamine
formează un mediu care este favorabil pentru dezvoltarea microorganismelor care molipsesc aceste
produse.
Din cauza compoziției chimice și a condițiilor de producere, laptele poate sa fie contaminat cu
diferite microorganism care pot produce modificarea calității produselor.
Laptele se poate contaminat și cu microorganism patogene pentru om, care pot cauza apariția
unor toxiinfecții la consumatori.
Acesta poate fi contaminat cu o serie de substanțe chimice care sunt periculoare pentru
consummator și pot sa creeze problem la prelucrarea laptelui. Contaminanții chimici ai laptelui sunt
următorii:
 reziduuri de antibiotice;
 pesticidele;
 micotoxinele;
 metalele grele;

5
Volintiru Amalia, Grupa 527

 radionuclizii etc.
Laptele la Congresul Internațional pentru Combaterea Fraudelor de la Geneva din anul 1908, a
fost definit ca fiind un produs de secreție al glandei mamare, obținut de la vacile sănătoase intr-o buna
stare de întreținere, prin mulegere igienică care nu conține colostru
( Bulancea , 2001).

1.2 Compoziția chimică a laptelui


Laptele este format din următoarele componente principale: apa, substanțele grase, substanțele
azotate proteice, substanțele azotate neproteice, glucidele, substanțele minerale, vitaminele și
enzimele( Gus , 1998).
Laptele este un mediu heterogen în care există trei faze distincte:
 faza apoasă, aceasta are în conținut apa 87% și produși solubili care dau naștere
lacoserului;
 suspensia colloidal micelară, care poate da naștere coagului;
 emulsia, care dă naștere smântânii o parte globulele de grăsime se regăsesc la suprafața
laptelui.
Compoziția chimică a laptelui este diferită de la o specie la alta dar și de la un individ la altul,
în funcție de mai mulți factori care depinde de animal ( vârsta, faza de lactație, factorii genetici, starea
de sănătate) sau factori de mediu ( sezonul, alimentația, condițiile de întreținere și exploatare).
Compoziția chimică a laptelui pentru o specie dată diferă în funcție de componentul care a fost
luat în considerare.

Apa
Apa este cel mai importamt component din punct de vedere ponderal, ea se găsește în lapte
cam 87,7%. Ea este important datorită faptului că:
 condiționează starea laptelui, reprezintă o fază dispersată și o fază solvantă pentru
glucide, substanțe minerale și vitamine.
 este necesară pentru dezvoltarea și multiplicarea microorganismelor.

6
Volintiru Amalia, Grupa 527

Substanțele grase
Materia grasă din lapte de vacă este cuprinsă între 2,8-4,0 g% și este un amestec alcătuit din
trigliceride, lipide compleze și substanțe liposolubile nesaponificabile.
Proporția acizilor grași din compoziția grasimii laptelui exprimă două caractere ale procesului.
Pentru ca este singura grăsime care conține acizi grași saturați, va fi singura la care alterația se
manifestă prin modificări de miros și gust.
Materia grasă din lapte poate să sufere niște modificari din cauza temperature scăzute, agitarea
laptelui, prezența enzimelor produse de către microorganime ceea ce duce la apariția unor modificări
organoleptice.
Materiile azotate din lapte sunt în proporție de 3,4% și în principal acestea sunt compuse din
cazeina cam 2,6-2,9%. Micelul de cazeină este alcătuit din aglomerări de particule de fosfocazeinat de
calciu și au structura următoare:membrane internă este alcătuită din cazeina α și cazeina β iar cea
externă este alcătuită din cazeina K. (Usturoi , 2012).
Alte proteine din lapte sunt regăsite în faza apoasă și constituie proteinele lactoserului, ele sunt
redate de: α lactalbumina, β lactoglobulina, serumalbumina, imunoglpbuline, proteazo-peptone,
lactoferina.

Vitaminele
Laptele este alimentul care are în compoziție cea mai mare diversitate de vitamine. Este o
variție anuală important care face referire la conținutul laptelui în vitamine dependent de sezon ,
fotoperioadă și de alimentație. Aproximativ toate vitaminele cunoscute sunt conținute de către lapte.
Laptele este o sursă important de vitamina A, vitamina B12, și B2 , B1 , B6 și acid pantotenic (Usturoi ,
2012).
Vitamina B6 se găsește în formă de piridoxal doar în lapte.
Oxidarea determină degradarea numeroaselor vitamine din lapte( C,E,B6,B12, acid folic), din
cauza aceasta ambalajele nu trebuie să conțină aer.

Enzimele
În lapte sunt foarte multe enzime care au origine diferită, unele dintre acestea degradează
constituenții laptelui avănd urmari importante în plan tehnologic și a calităților organoleptice iar
altele permit aprecierea calității bacteriologice a laptelui ( Usturoi , 2014).
Lipazele sunt enzime cu rol important în degradarea lipidelor, în lipade sunt mai multe tipuri de
lipaze: lipaza naturală, lipaza leucocitară și lipaza microbiană.

7
Volintiru Amalia, Grupa 527

Rolul principal pe care il are lipaza secretată de glanda mamară este în sinteza materiei grase.
De cele mai multe ori ea se găsește în lapte în cantitate foarte mică, dependent de starea fiziologică,
sanitară sau nutrițională a animalelor.
Peroxidaza este enzima care e de origine glandular și rezista la temperature de 80°C timp de
10-12 secunde. Aceasta este utilizată pentru a controla pasteurizarea înaltă a laptelui, folosind unele
substanțe usor oxidabile.
Lactoperoxidaza catalizează transformarea peroxidului de hydrogen în apă, atunci când se
adaugă peroxide de hidrogen și tiocianat în lapte crud, tiocianatul e oxidat și împreună cu peroxidul
impedică dezvoltarea unor bacteria Gram negative.

8
Volintiru Amalia, Grupa 527

Capitolul 2. Proprietățile organoleptice și fizico-chimice ale laptelui

2.1. Proprietățile organoleptice ale laptelui

Însușirile organoleptice ale laptelui sunt prezentate de către: apect, culoare, consistență, miros
și gust. Laptele este un lichid omogen, acesta are un apect omogen, opac și este lipsit de impurități care
sunt vizibile în suspensie, el are culoare alb galbuie cu un gust plăcut dulceag, fără să prezinte mirăs și
gust străin ( Gonciarov , 2008).
Culoarea
Culoarea laptelui este lab gălbuie la vacă și capră și este alb la oaie și bivoliță. Nuanța gălbuie
pe care acesta o are este datorată pigmenților liposolubili care sunt proveniți din furaje.
Mirosul și gustul laptelui trebuie să fie specifice fiecărei specii, laptele de vacă are un miros
plăcut, slab exprimat. Laptele care este vechi are un miros ușor acrișor, iar laptele fiert are un miros
reprezentativ. Daca animalul a consumat anumite plante aromate acestea pot da laptelui un miros și un
gust caracteristic, plantele care pot da un gust și miros mai neplăcut laptelui sunt: mușețelul, cimbrul,
anasonul, usturoiul, pelinul ( Gonciarov , 2008).
Laptele poate avea un gust diferit, în funcție de catitatea de acizi grași saturați pe care ii
conține.
Gustul amar la lapte este atunci când animalele au consumat plante ca: pelinul, anghinarea sau
gustul amar mai poate apărea daca este contaminat cu germeni din genul Pseudomonas Aeromonas,
bacterii coliforme și Bacillus cereus.
Gustul sărat poate să apară daca este inflamată glanda mamara, în cazul laptelui de sfârșit de
lactație sau a laptelui de retenție.
Consistența
Laptele trebuie să aibă o consistență lichidă, în unele situații pot apărea și modificări ale
consistenței, de exemplu consistența filantă care se datorează contaminării laptelui cu
Propionolbacterium freudenreichii (Sala , 2008).
Defectul frecvent care se întâlnește la lapte este coagularea dulce a acestuia, asociat cu gust
amar, defectul datorându-se contaminarii laptelui cu germeni din genul Bacillus sau Micrococcus.
Conform realizării de către aceste specii a unor enzime coagulante se produce acidifierea care este
urmată de coagularea laptelui și asociată cu proteoliza cazeinei ( Sala , 2008).

9
Volintiru Amalia, Grupa 527

2.2. Proprietățile fizico-chimice ale laptelui

Aceste proprietăți fizico-chimice sunt reprezentate de către: densitate, vâscozitate, temperatura


de fierbere, tensiunea superficială, temperatura de îngheț, idicele de refracție, căldura specifică, reacția
laptelui.
Densitatea
Aceasta redă raportul dintre greutatea unui volum de lapte la temperatura de 20 °C și greutatea
volumului de apă la o temperatură de 4°C. Densitatea este influențată de către proporția în care se
găsesc componenții laptelui. Dintre acești componenți ai lateplui numai grăsimea are densitatea
subunitară, iar ceilalți componenți au densitatea supraunitară ( Rotaru , 2005).
Densitatea laptelui va fi diferită în funcție de specie, rasă, individ pentru ca componenții
laptelui au o determinare genetic. Densitatea laptelui de vacă este aproximativ între 1,026 și 1,034
pentru laptele individual și 1,029- 1,033 pentru laptele de colectură.
Pentru a se putea determina densitatea laptelui se folosește metoda areometrică, cu ajutorul
lactodensimetrului sau a termolactodensimetrului. Pentru a avea o detreminare corectă a densității
aceasta se efectuează la minim două ore de la muls și la o temperatură de 20°C.
Falsificarea laptelui prin adăugare de substațe străine au ca rezultat modificarea densității, daca
adaugăm apa valorea densității scade, iar prin smântânirea laptelui valoarea densității crește ( Rotaru ,
2005).
Tensiunea superficial
Este forța care se exercită la suprafața de contact a laptelui cu aerul când acesta este turnat în
picătură. Pentru ca tensiunea superficial este mai mică un anume volum de lapte se scurge într-un
număr mare de picături decât același volum de apă (120/100) unitatea de măsură pentru aceasta este
dyn/cm2. Laptele de vacă are o tensiune superficial de 53-54 dyn/cm2, prin smânânire valorea tensiunii
superficial crește cu 4-8 dyn/cm2 ( Gus 1998).

Vâscozitatea
Constituie timpul care trebuie pentru a se scurge un volum de apă și lapte în condiții indentice
de temperatură și de presiune. Sunt exprimate în centipoises și în cazul laptelui are valorea de 1,75-
2,6. Daca se adaugă apa în lapte valorea vâscozității va scădea proporțional cu cantitatea de apă
adăugată.

10
Volintiru Amalia, Grupa 527

Rezistența electrică
Rezistența electric a laptelui este cuprinsă între 175- 232 ohmi iar aceasta este dependent de
cantitatea totală de ioni pozitivi. Atunci când cantitatea de săruri din lapte crește va scădea rezistența
electrică. Daca se adaugă apă în lapte atunci tenisunea electric va scădea.
Punctul crioscopic
Una dintre proprietățile fizice ale laptelui este temperature de congelare a acestuia, punctual
crioscopic al laptelui de colectură este la -0,53°C. Punctul crioscopic este modificat daca în laptele este
falsificat prin adăugare de apă sau de săruri. Atunci când se adaugă apă se apropie de zero iar atunci
când se adaugă săruri de îndepărtează de valorea zero. Punctul crioscopic este determinat cu ajutorul
aparatului Cryostar.
Punctul de fierbere
Laptele ajunge la punctual de fierbere la temperature de 100,55°C la o presiune atmosferică de
760 mmHg. Valoarea mai mare ca a apei este datorată substanțelor carese află într-o soluție adevărată.
O data cu creșterea conținutului de substanță uscată crește și punctual de fierbere.
Reacția chimică a laptelui
Laptele crud integral, după muls are un pH acid (6,5 – 6,70), care este cauzat de conținutul în
acid carbonic, citrați și fosfați acizi și corespunde unei acidități totale de 15-19 0T.
Atunci când laptele nu este supus nici unui procedeu de conservare aciditatea crește rapid după
muld, datorită acumulării acidului lactic care reultă din descomounerea lactozei, sub acțiunea
microorganismelor.
Pentru a putea valorifica conformitatea produsului și pentru a descoperi facă sunt folosite
falsificări ale laptelui sunt utilizate caracteristicile organoleptice și fizico-chimie.

11
Volintiru Amalia, Grupa 527

Capitoul 3 - Falsificarea laptelui metode și tehnici de identificarea

Falsificarea este o acțiune frauduloasă prin intermediul căreia se modifică intenționat


compoziția și însușirile normale a laptelui.
Modificările laptelui pot să apară dacă sunt adăugate substanțe și compuși improprii laptelui,
extragerii parțiale a grăsimii, reducerii acidității sau modificării densității laptelui.
Laptele este un produs care se predispune la falsificări din ce în ce mai variate, începând cu
înlocuirea parțială sau în totalitate a unor cumponenți valoroși și care se încheie prin adăugarea de
substanțe chimice nepermise.
Prin adăugarea acestor substanțe se acoperă unele defecte, se acoperă anumite stări de alterare
sau se maschează anumite adaosuri.
Falsificarile cele mai frecvente ale laptelui sunt următoarele: adaosul de apă, smântânirea și
adaosul de lapte smântânit, dubla falsificare, adaosul de substanțe conservante sau neutralizante dar
pot fi folosite și următoarele falficări: falsificarea laptelui prin adăugare de lapte praf, de zer, de
cazeine și cazeinați.
Aprecierea falsificărilor laptelui crud prin înlocuirea lui de la o specie la alta înseamnă o
component a procesului de autentificare iar metodele de stabilire a autenticității și de identificare a
falsificărilor în multe dintre situații coincide, fapt pentru care vor fo descrise împreună.

Determinarea adaosului de lapte praf

Metoda este bazată pe reacția față de o soluție de resazurina-amoniac în aldehida formica,


la un adaos de lapte praf de 10%. Metoda este compusă din : într-o eprubetă se adaugă 10 ml de lapte
și se încalzește pe baia de apă la temperatura de 37-39°C, timp de 5 min. Se adaugă 0,5 ml de reactiv și
se agită încet de 2-3 ori. Rezultatul se citește după 15 min și se interpretează astfel:

- laptele proaspăt va avea o colorație roz ce va persisita 24 de ore.


- lapte reconstituit cu lapte praf de 10-30%, coloratie mov care dispare în 30 min, dar se
intensifică cea roz
- laptele reconstituit cu lapte praf 40-90% avad culoare albastru-mov care dispare după
4-5 ore

12
Volintiru Amalia, Grupa 527

Modificarea raportului cazeină/ proteina din zer

În fabrica de brânzeturi produsul secudar este zerul, acesta este ieftin și de aceea este un agent
de falsificare care este folosit în industria lactatelor.
Proteinele din zer conțin mai mulți aminoacizi cu sulf (cisteină și cistină) și mai mulți
aminoacizi aromatic ( triptofan, tirozină și fenilalanină). Prin adăugarea de proteine de zer se va mări
valoarea acesotra comparative cu produsul autentic. Aceștia pot fi identificați fie utilizând o tehnică
cromatografică sau electroforetică.
Falsificarea laptelui prin diluarea laptelui cu zer, are loc atunci când:
 se diminuează semnificativ procentul de grăsime
 scade substanța uscată din lapte
 se mărește conținutul de lactoză
 crește densitatea laptelui
 scade punctul de îngheț
 laptele se păstrează și totodată se procesează mai greu

Identificarea cazeinei de vacă în laptele de oaie prin metoda ELISA


În lucrare se studiază utilizarea metodei ELISA pentru detectarea falsificării laptelui de oaie cu
lapte de vacă.
Analizele au fost concentrate pe testarea de laborator și evaluarea parametrilor calitativi cu
teste ELISA utilizate comercial bazate pe detectarea cazeinei din laptele de vacă.
Cazeina a fost determinată în 16 probe de lapte și 16 probe de brânză. Măsurarea valorilor de
absorbție s-a repetat de două ori sub diferite combinații de amestecare.
Rezultatele au durat aproximativ 3 ore și au arătat că sunt potrivite pentru detectarea
falsificărilor. Înlocuirea laptelui dintr-o specie cu un lapte care are o importanță mai mică în timpul
fabricării este o fraudă practicată pentru consumatori și o concurență neloială pentru alți producători (
Veloso, 2002).
ELISA este cea mai utilizată formă de imunoanaliză în analiza laptelui și are avantaje de
sensibilitate ridicată, costuri reduse și aplicare rapidă. Această metodă este ușor de utilizat și rapidă,
antigenii țintă sunt cazeine, lactoglobuline, imunoglobuline și alte proteine din zer (Hurley, 2004).
Cazeinele prezintă avantajul de a fi mai mult sau mai puțin stabil în condiții de temperatură
ridicată. Prin urmare, pot fi cu success utilizat ca antigeni principali în tratamentul termic (pasteurizare,

13
Volintiru Amalia, Grupa 527

UHT) a laptelui produse lactate. Dezavantajul lor major este imunogenitatea slabă și sensibilitate mai
mare la degradarea protolitolică (García , 2002).
Laptele crud de oaie și respectiv laptele de vacă obținut din producția primară, tratamentul
termic al laptelui de vacă a fost amestecat în cantități definite (0; 0,5; 5; 50; 75 și 100% din laptele de
vacă în laptele de oaie).
Laptele de vacă a fost pasteurizat timp de 15 secunde la 72 ° C și 3 secunde la 85 ° C.
Lichidele supernatante au fost depozitate la congelator până la specificitate pentru analiza
ELISA. Determinarea cazeinei se bazează pe reacție imunochimică cu un anticorp specific.
Intesitatea colorației dezvoltate este proporțională cu concentrația cazeinei din probe.
Măsurarea absorbanței s-a făcut fotometric la 450 nm. Obiectivul analizelor a fost de a afla dacă testul
ELISA utilizat poate într-adevăr detecta concentrația definită de lapte de vacă în laptele de oaie.
Detectarea și cuantificarea laptelui de vacă s-a bazat pe prezența cazeinelor specific.
În conformitate cu instrucțiunile de testare, s-a efectuat o analiză de laborator a 16 probe de
lapte. La început au fost contaminate inteționat cu diferite adăugiri de lapte de vacă.
Rezultate obținute cu ELISA aplicate analizelor probelor de lapte au arătat o corelație de
<0,001 între cantitatea detectată de cazeină de vacă și laptele de vacă amestecat.
Metoda s-a dovedit a fi specifică și precisă în intervalul procentual 0,5-50%. Modificările din
conținutul de cazeină de vacă nu afectează tratamentul termic al laptelui în diverse raporturi falsificate.

14
Volintiru Amalia, Grupa 527

Capitolul 4 - Forma actuală a proiectului de lege privind laptele și produsele


lactate

Prezenta lege reglementează sectorul laptelui și a produselor lactate, a preparatelor pe bază de


lapte și a celor ce au ca materie primă produse obținute din lapte și creează cadrul juridic în ceea ce
privește, prezentarea produselor și comercializarea acestora, urmărind, în principal, sănătatea
populaţiei, satisfacerea necesităţilor de consum ale tuturor categoriilor de consumatori şi respectarea
condiţiilor de igienă.
Prezenta lege reglementează informațiile obligatorii care trebuie inscripționate pe eticheta
laptelui de consum și a produselor lactate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1.169/2011 al
Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu
privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.924/2006 și (CE) nr.
1.925/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivei 87/250/CEE a
Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivelor 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei
2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE și 2008/5/CE ale
Comisiei și a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei, denumit în continuare Regulamentul
nr.1169/2011.

Prezenta lege reglementează informațiile obligatorii care trebuie inscripționate pe eticheta


laptelui de consum și a produselor lactate, produselor lactate pe baza de lapte în amestec cu grăsimi
vegetale, precum si a celor care însoțesc mâncărurile si preparatele culinare din alimentația publica si
care sunt comunicate consumatorilor, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1.169/2011 al
Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu
privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.924/2006 și (CE) nr.
1.925/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivei 87/250/CEE a
Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivelor 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei
2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE și 2008/5/CE ale
Comisiei și a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei, denumit în continuare Regulamentul
nr.1169/2011.

15
Volintiru Amalia, Grupa 527

Concluzii

Laptele, reprezintă o importantă sursă de trofine, acesta este un aliment care este necesar
sugarilor și de asemenea bătrânilor și adulților.
Angajații din industria alimentară trebuie să fie foarte bine instruiți și să cunoască foarte bine
materia din punct de vedere al compoziției chimice, al caracteristicilor fizico-chimice pe care acesta le
posedă, cât și al proceselor tehnologice care stau la baza acestui aliment.
Laptele are o importanță deosebită datorită complexității nutritive, dar acesta intră în categoria
produselor care sunt ușor de fraudat.
Frauda alimentară reprezintă modul în care consumatorii sau cumpărătorii sunt înșelați prin
adăugarea de alte ingredinte, cu scopul de a obține câștiguri pe plan economic.
Fraudele se clasifică în două categorii: falsificări minore, reprezentate de amestecul laptelui
provenit de la specii diferite și falsificări majore, reprezentate de falsificarea totală a laptelui.
Din păcate consumatorii nu sesizează fraudele care sunt în industria agroalimentară, unii dintre
aceșia fiind mulțumiți că achiziționează produsul la un preț mai scăzut față de prețul de pe piață, chiar
dacă acel produs este mai slab din punct de vedere calitativ.

16
Volintiru Amalia, Grupa 527

BIBLIOGRAFIE

1. Banu Constantin, Bulancea M., Bărăsci E., Ianițchi D., Stoica A., - Industria alimentară
între adevăr și fraudă.
2. Bondoc Ionel, 2013 – Tehnologia și controlul calității laptelui și produselor lactate. Editura
"Ion Ionescu de la Brad, Iaşi.
3. Banu Constantin, Bulancea M., Bărăsci E., Ianițchi D., Stoica A., - Industria alimentară
între adevăr și fraudă
4. Bratu Iuliana, Spulber G., Iorga A., 2002 - Controlul Calității și HACCP în industria
alimentară, Editura Ale, Sibiu.
5. Brădățan Gheorghe, 2007 – Siguranța alimentelor, Editura ,,Ion Ionescu de la Brad, Iași.
6. Sala Claudia C. 2008 – Igiena, tehnologia și controlul laptelui și a produselor derivate, Editura
Eurobit, Timișoara.
7. Savu Constantin, Petcu C., Tudor L., Nicolaescu M., Butean V. 2007 - Cerințe igienice
generale și aplicarea principiilor HACCP, Editura Proema, Baia Mare.
8. Stănescu V., Apostu S., 2010 – Igiena, inspecția și siguranța alimentelor de origine animală,
Editura Risoprint, Cluj Napoca.
9. Tomșa Mihail, Bondoc Ionel, 2014 – Igiena și tehnologia prelucrarii produselor și
suproduselor de origine animală, Chișinău.
10. Tudor L, Ciocârlie N, Ionel I.L., Ceuși C., 2009 – Controlul calității laptelui și produselor
lactate. Editura Tehnică , București.
11. Țibulcă L., Jiboreanu Ana Maria, 2006 – Tehnologia de obținere a produselor lactate, Editura
Risoprint, Cluj Napoca.
12. Usturoi Marius G., 2012 - Controlul laptelui și a produselor derivate, Editura Pim, Iași.
13. Usturoi Marius G., 2012 - Controlul și expertiza calității laptelui și a produselor lactate,
Editura Pim, Iași.
14. Usturoi Marius G., 2007 - Tehnologia laptelui și a produselor derivare, Editura Alfa, Iași.
15. file:///C:/Users/user/Downloads/Forma_actual%C4%83_23.01_a_proiectului_de_lege_privind_laptele
_%C8%99i_produsele_lactate_%20(3).pdf
16. http://www.foodphysics.net/journal/fulltext2010.pdf#page=22

17

S-ar putea să vă placă și