Sunteți pe pagina 1din 10

PROIECT DIDACTIC

(Acest proiect este propus pentru o clasă obişnuită în care sunt integraţi copii cu CES).

DATA:
CLASA: a IX-a A
UNITATEA ŞCOLARĂ: Liceul Tehnologic ,,Petru Poni” Onești
DISCIPLINA: Istorie
TEMA: Marile descoperiri geografice
TIPUL LECŢIEI: Lecţie mixtă
DURATA: 50 minute
PROPUNĂTOR: Andreiaș Carmen

SCOPUL LECȚIEI: Utilizarea vocabularului și a informației în comunicarea orală/ scrisă precum și utilizarea resurselor istorice, a metodelor și
tehnicilor adecvate istoriei pentru rezolvarea de probleme
Competențe specifice:
1.1. folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau scrise
2.1. recunoaşterea contextului economic, social, politic, istoric a epocii studiate
5.2. Construirea de afirmații pe baza surselor istorice și formularea de concluzii
5.3. Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale şi spaţiale relative raportate la aria marilor descoperiri

PENTRU ELEVII OBIŞNUIŢI:


Competențe derivate: la sfârşitul lecţiei elevii trebuie să fie capabili:
O1: Să opereze corect cu noţiunile noi dobândite: Lumea Noua, colonialism, misionarism,
O2: Să identifice contextului istoric favorabil organizării unor expediţii navale
O3: să plaseze corect în timp şi în spaţiu călătoriiile marilor navigatori
PENTRU ELEVUL CU CES-
Competențe derivate:
COGNITIVE- la sfârşitul lecţiei elevul trebuie să fie capabil:
O2: Să identifice contextului istoric favorabil organizării unor expediţii navale
O3: să plaseze corect în timp şi în spaţiu călătoriiile marilor navigatori
Formative:
O4: Să utilizeze tehnicii de lucru cu textul istoric/geografic şi suportul cartografic pentru localizarea principalelor trasee ale
explorărilor
O5: Să utilizeze eficient a textului istoric şi a imaginilor prezentate
Atitudinale:
O6: Să formuleze aprecieri obiective, argumentate, cu privire la importanţa descoperirii Lumii Noi, cu implicațiile sociale, economice,
politice și culturale

MOTRICE: (pentru toţi elevii, inclusiv pentru elev cu CES) la sfârşitul lecţiei elevul trebuie să fie capabil:
M1: să-si dirijeze efortul oculo-motor către centrul de interes vizat de către profesor;
M2: să mânuiască cu atenţie materialele și mijloacele didactice oferite de către profesor ;

AFECTIVE: (pentru toţi elevii, inclusiv pentru elev cu CES): la sfârşitul lecţiei elevul trebuie să fie capabil:
A1: să accepte solicitările profesorului;
A2: să se mobilizeze în rezolvarea sarcinilor de lucru;
A3: să manifeste interes în realizarea sarcinilor propuse;
A4: să se bucure de aprecierile primite.

Strategii didactice:
Strategii: inductiv-deductivã, explicativ-conversativã
Metode:
Expozitiv-euristice: M1-expunerea; M2- explicaţia, M3-conversaţia euristicã
Interactive: M4-modelul grafic(fishboon), M5-comparaţia, M6-problematizarea, M7-conversaţia examinatoare, M8-studiu de caz. M9
– Brainstorming
Instrumente de evaluare: verificarea frontalã, observarea sistematicã, fisã de lucru
Forme de organizare a activitãţii: frontalã, individualã, pe grupe cooperante
Resurse:
- Umane- clasa a IX -a
- De timp- 50’
- Materiale: oficiale- m1: Programa şcolarã; m2: Macroproiectarea didacticã
- Manuale RM1
- izvoare cartograficeRM2
- izvoare narativeRM3
-suportul AEL RM4
-Fisa de evaluareRM5

Scenariul didactic
Etapele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor Activitatea elevilor cu
CES
Elev X.Y.
Organizarea -pregăteşte materialul didactic; Elevii se pregătesc de lecţie. Elevul se pregătește de
clasei, 2 min. - notarea în catalog a elevilor absenţi; lecţie.
Verificarea Solicită elevilor să caracterizeze Elaborează răspunsuri referitoare la Renastere Elevul ajutat de colegi
cunoştinţelor sfârşitul Evului Mediu din prisma si Umanism argumentează prin
anterioare, 10 schimbărilor şi progreselor care au -autoevalueazã explicarea termenului
loc
min. de progres
-subliniază ideea de progres a adusă -elaborează răspunsuri
de Renaştere ca o cauză a viitoarelor argumentând cu
expediţii de explorare a noilor exemple aduse de
teritorii Renaștere
Prezentarea temei Scrie pe tablă titlul lecţie şi prezintă -noteză pe caietele de notiţe titlul lecţiei şi -noteză pe caietul de
şi a competenţele cu ajutorul prezentării urmăresc prezentarea competenţelor derivate. notiţe titlul lecţeiei şi
competenţelor PPT pe care elevii trebuie să le urmărește prezentarea
derivate, 2 min. rezolve la terminarea lecţiei prin competenţelor derivate.
evaluare.
Dirijarea Asigurã: -elevul intervine unde
învăţării, 25 min. a)cunoaşterea/receptarea/ este cazul cu diverse
învãţarea -investigheazã sursele răspunsuri la
- cere elevilor să investigheaze fişele -identificã principalele cauze
întrebările adresate de
de lucru pentru descoperirea cauzelor
(le grupează folosind metoda metofa profesor si repetă,după
fishbone); identificã motivaţiile de -demonstreazã prin prezentarea rezultatelor un coleg care a dat
ordin economic , politic, religioase; investigaţiei răspunsul
enumerã progresele tehnice ale -explicã pe baza algoritmului cauzã efect corect,definițiile
Evului Mediu târziu ca factori -rezolvă şi completeză
favorizanţi ai organizării expediţiilor fişele de lucru oferite
(metoda fishbone) -interpreteazã formulând opinii
de profesor ajutat de un
-demonstreazã necesitatea realizării -poziţionează diferitele trasee de explorare pe
expediţiilor de descoperire harta murală coleg tutore;
-acceptă solicitările
b) înţelegerea noilor conţinuturi -îşi asumã responsabilitatea unei opinii profesorului
-explicã etapele explorării europene - ascultă indicaţiile
- cere elevilor să identifice pe harta oferite de profesor;
din atlase cu Marile descoperiri -răspunde întrebărilor
geografice traseele parcurse de
profesorului;
exploratori şi să poziţioneze apoi pe -coreleazã, valorificând achiziţiile anterioare
harta murală traseele principalilor -se formuleazã opinii - utilizează resurselor
descoperitori -se argumenteazã materiale puse la
dispoziţie de profesor;
c) analiza - rezolvă fişa de lucru
cere elevilor să formuleazã opinii pe coala de hârtie pusă
referitoare la consecinţele la dispoziţie ajutat de
descoperirilor
un coleg tutore ;
d) sinteza
-sintetizeazã elementele de progres
datorate marilor descoperiri
geografice
--proiecteazã imaginea noi
lumii(noul orizont geografic)
Evaluarea - prin chestionare orală pe parcursul -rezolvă pe fişa de evaluare cerinţele; -rezolvă pe fişa de
performanţei lecţiei; evaluare cerinţele
elevilor, 10 min. - prin fişa de evaluare ajutat de un coleg
tutore;
- manifestă interes în
realizarea sarcinilor
propuse fiind încurajat
atăt de profesor cât și
de colegi.

Marile descoperiri geografice


Cauze:
1. Economice:
a. Dezvoltarea oraşelor avântul comerţului apariţia burgheziei
b. Creşterea circulaţiei băneşti necesitatea crescută de aur
c. Monopolul arab şi italian asupra comerţului cu mirodenii, mătase, pietre preţioase
2. Politice:
Consolidarea monarhiilor absolutiste,
b. prezenţa arabilor şi turcilor pe drumul comercial dintre Europa şi Asia
3. Religioase
a. Redeşteptarea spiritului de cruciadă
b. Convertirea “necredincioşilor” la religia catolică
4. Progresele tehnice şi ştiinţifice :
a. cârma rotativă,
b. caravela,
c. busola,
d. astrolabul
e. întocmirea unor hărţi pentru navigaţie (portulane)

Etape:
1. Drumul spre Indii
a. Henric Navigatorul- ajunge pană în Capul Verde(i-le Madeira și Azore
b. Bartollomeo Diaz- navighează de-a lungul coastei vest africane ajungand în Capul Bunei Speranțe
c. Vasco da Gama(1498)- face înconjurul Africii ajung în India la Calicut
d. Pedro Alvarez Cabral (1500)- descoperă coasta Braziliei
2. Descoperirea Americii:
1492- Cristofor Columb călătoreşte spre Vest şi descoperă i-le Bahamas, Cuba, Haiti
1499-Amerigo Vespucci ajunge pe ţărmul Americii, dovedind existent unui nou continent
1512- Vasco Nunez de Balboa-traversează istmul Panama
3. Primul înconjur al lumii
1519-1521- Fernando Magellan porneşte din din Spania ajungând în punctual din care a plecat trei ani mai târziu
Urmări:
-apariţia imperiilor colonial şi conflictele dintre acestea pentru dominaţia maritimă, comercială, colonială
-colonizarea şi exploatarea noilor teritorii descoperite
-mondializarea relaţiilor economice
-axa comercială se mută din Mediterana în Atlantic
-se dovedeşte sfericitatea Pământului
-răspândirea creştinismului
-aclimatizarea unor noi plante
-reapariţia sclaviei
-expansiunea civilizaţiei europene în lume

‍Fişa de lucru nr. 1


“Zorii dezvoltării industării industriale şi avântul comerţului din a doua jumătate a secolului al XV-lea a accentuat lipsa intrumentelor
de schimb, a monedelor din aur şi argint...nevoia de-a spori circulaţia metalică a fost un puternic imbold pentru descoperirea și
exploatarea țărilor din Africa şi Asia (India, China, Orinetul Apropiat), unde povestirile legendare plasau comori fabuloase de metale
preţioase... Aurul adus în Europa de cruciați se terminase de mult...nimeni nu vrea să tipărească hartie-monedă, așa cum fac chinezii...,
astfel o principală motivație pentru expedițiile de cucerire și descoperire a Lumii Noi, a fost dorința marii monarhi de-a găsi noi surse
de aur...” ( Istoria descoperii și cuceririi Americii, Francisco Morales Padron, p. 35)

In perioada Renaşterii viitorul e al monarhiilor naţionale centralizate şi unificate printre care cele dintâi sunt Franţa ,Anglia,
Spania,etc. Pentru întreţinerea acestor monarhii centralizate sunt întreţinute armate colosate ceea ce determină nevoia crescândă de
bani a regelui. Iar sursa de bani trebuia căutată în altă parte, în alte “lumi”, deoarece Europa epuizase rezerva de aur... (A.
Oţetea, Renaşterea şi Reforma

La sfârşitul Evului Mediu Europa Occidentală importa o mulţime de articole preţioase din Orient: ţesături de mătase, covoare orintale,
pietre scumpe, etc.Preţul crescut al “spiţeriilor”(condimentelor) cum erau numite aromatele şi coloniale aduse din Orient a fost al
doilea imbold, pentru a descoperii un nou drum sper Indii.
(A. Oţetea, Renaşterea şi Reforma, p.77)
Occidentului ii era vital sa gaseasca un nou drum spre Indii, pentru necesitățile de mirodenii, ale căror importuri se făceau zi de zi mai
greu și ale căror prețuri erau exagerat de mari. Europa suferea de lipsă de furaje și era obligată să sacrifice un număr mare de vite, ale
căror cărnuri erau conservate în scopul de a fi consummate pe timpul iernii...Prin mirodenii se înțelegea multe lucruri, printre care nu
lipseau adevăratele mirodenii, dar și droguri, vopsele, parfumuri, alifii și cosmetice.( Istoria descoperii și cuceririi Americii,
Francisco Morales Padron, p. 35)
Articolele considerate de lux ajungeau în Europa prin mijlocirea arabilor , care le plasau apoi corăbiilor veneţienilor şi genovezilor,
existând astfel un monopol total al arabilor asupra acestora..
(A. Oţetea, Renaşterea şi Reforma, p.77)

“Arabii- cum va demonstra călătoria lui Vasco da Gama-erau cei care începuseră să domine, pornind de aici comerțul, pe care îl
făceau în ambarcațiunile lor “baghlas”, din lemn de teck. ..Cu prăbușirea Constantinopolului, în anul 1453, comerțul devine deficil. La
începutul sec al XVI-lea turcii mai cucersc și Egitpul și Siria, pentru care motiv Occidentului nu-I rămane altă soluție decat să caute
alt drum sper mirodenii….Este ceea ce vor face popoarele iberice la începutul sec XV-lea…Din 1470 există concepția că se poate
ajunge în India pe mare. …”.( Istoria descoperii și cuceririi Americii, Francisco Morales Padron, p. 35)
“Concepţia medievală care reprezenta pământul sub forma unui disc plat și plan înconjurat de apele oceanului, a trebuit să dea
înapoi în faţa teoriei lui Ptolemeu care susţinea că pământul e sferic şi că o terra incognita australis asigură echilibrul lumii
cunoscute...” (A. Oţetea, Renaşterea şi Reforma, p.77)

„....În hărțile Evului Mediu se reflectă, de asemenea, amestecul biblicului cu concepția greco-romane. Pe hărți Pamantul apare ca un
disc plan. Unii teoreticieni au vorbit despre “pămantul pătrat”…Începand cu sec al XIII-lea, se cunosc izvoarele grecești- teoria lui
Aristotel- care tratează teoria sfericității Pămantului. În sec al-XV-lea este recuperată și geografia lui Ptolemeu, pe care arabii își iau
sarcina să o răspandescă cu titlul de Almageste, dar care trebuia și dovedită. Cea mai simplă și elocventă soluție era ajungerea într-un
același punct al planetei călătorind atat spre vest cat și spre est. ( Istoria descoperii și cuceririi Americii, Francisco Morales Padron,
p. 35)

Analizaţi textele de mai sus şi extrageţi principalele cauze/ premise ale organizării unor expediţii care au dus la descoperirea de noi
culture şi teritorii
Fişa de lucru nr 3

Trasaţi principalele direcţii ale expediţiilor organizate în sec XV- XVI