Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Principiile reprezintă un sistem de idei fundamentale, cerințe, exigențe sau norme regularitive de
organizare și realizare a tuturor activităților și atitudinilor de viață socială. La baza principiilor
educației se află legitățile și concepțiile științelor pedagogice. Principiile educației reprezintă un
sistem de idei fundamentale, cerințe sau exigențe (norme de reglementare) care se află la baza
determinării conținutului, obiectivelor, metodelor și formelor educaționale.1
Unii autori divizează principiile generale ale educației în două-trei principii relativ
concrete/specific.Astfel, principiul individualizării și diferențierii poate fi divizat în două
principii independente: principiul individualizării educației și principiul diferențierii
procesului educativ.
La nominalizarea și caracterizarea principiilor educației, majoritatea savanților pedagogi
se limitează numai la unele baze/fundamente științifice de ordin pedagogic, psihologic și
social.
Ştiințele educației se dezvoltă permanent; corespunzător, se descoperă noi legități,
concepte, se creează noi paradigme educaționale. În mod accelerat se schimbă/modifică
exigențele sociale față de personalitatea umană
Se schimbă/dezvoltă permanent valorile general-umane și naționale. Trebuințele
personalității la fiecare etapă istorică de dezvoltare a societății se ierarhizează valoric.
Integrarea educației pe plan european și mondial. Apariția, dezvoltarea și soluționarea
problematicii lumii contemporane.2
1
CRISTEA, S., “Dicţionar de pedagogie”,2000, Chişinău – Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.
2
Chis, V. , “ Provocarile pedagogiei contemporane”, 2002 , Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca.
Aplicarea principiilor didacticii moderne este un factor de sustinere a reformei sistemului
educational în ansamblul lui. Analiza sistemica a procesului de învatamânt focalizeaza atentia
asupra diversitatii componentelor ce urmeaza a fi concertate: predare - învatare - evaluare -
management. Fie si numai din acest unghi de vedere, practica pedagogica poate aspira la succes
atunci când sistemul educational este reproiectat în acord cu nevoile si posibilitatile de
dezvoltare ale beneficiarilor sai. Pedagogii si practicienii domeniului pot oferi factorilor de
decizie informatia utila pentru reproiectarea sistemului educational si a scolii românesti. O noua
si provocatoare viziune asupra designului si functionarii scolii este nu numai dezirabila, dar si
posibila.Aceste principii sunt subsumate celor mai importanti factori ai reusitei scolare, decantati
în cercetarile contemporane si sunt menite sa faciliteze dirijarea învatarii eficiente în diverse
situatii scolare concrete.3
Comenius este primul gânditor modern care a realizat o prezentare explicită, sistematică a
principiilor didactice în celebra sa lucrare Didactica Magna. Unele dintre ele au fost
fundamentate teoretic, psihopedagogic abia în zilele noastre (principiul cunoaşterii holistice a
realităţii, principiul educaţiei permanente, al predăriiinterdisciplinare ş.a.), prin aporturile
cercetărilor psihopedagogice şi al practicii educaţionale.4
3
Chis, V. , “ Provocarile pedagogiei contemporane”, 2002 , Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca.
4
https://www.academia.edu/29641180/Didactica_magna
B. Principii care „se impun cu dominanţa” asupra conţinutului învăţământului
6
Cerghit, I., Vlăsceanu, L., “ Curs de pedagogie”, 1988 , Universitatea
Bucureşti
ontogenetică.Preocuparea pentru realizarea educaţiei în conformitate cu natura psihică a
copilului este veche, dar formularea ei explicită într-un „principiu” o regăsim mai întâi la
Comenius şi Rousseau, fiind dezvoltată şi precizată apoi prin contribuţiile lui Pestalozzi, Usinski,
J. Dewey, Ed. Claparéde, M. Montessori ş.a.Respectarea particularităţilor de vârstă şi individuale
ale elevilor vizează toate componentele procesului de învăţământ: finalităţile, conţinuturile,
metodologiile de predare –învăţare, standardele de performanţă.
O condiţie esenţială a învăţării o constituie repetarea realizată în diverse forme (repetare curentă,
de sistematizare, de sinteză etc.).S-a demonstrat că repetiţia eşalonată (cu pauze între lecturi),
repetiţia realizată independent şi activ, bazată pe aprofundarea înţelesului şi pe încercarea de
reproducere cu cuvintele proprii elevului sunt mult mai eficiente, facilitând transferul
cunoştinţelor şi prevenirea interferenţelor.
BIBLIOGRAFIE
1.Cerghit, I., Vlăsceanu, L., “ Curs de pedagogie”, 1988 , Universitatea
8
Oprescu, N., “ Principiile procesului de învăţământ”, 1984, în Curs de
pedagogie (coord. I. Cerghit, L. Vlăsceanu), Universitatea Bucureşti
9
Cucoş, C., “ Pedagogie”, 1996 , Editura Polirom, Iaşi
Bucureşti
6. https://www.academia.edu/29641180/Didactica_magna
STUDENTI: