Sunteți pe pagina 1din 5

AE Turism durabil

STUDII ALE VALORILOR CULTURALE NAŢIONALE ŞI


ORGANIZAŢIONALE ÎN TURISM
(Tourism Studies on the Cultural Values at National and
Organizational Level)
Lector univ. dr. State Olimpia
Academia de Studii Economice din Bucureşti
olimc@yahoo.com

Rezumat Abstract

Antropologii au semnalat existenţa The anthropologists have pointed


a numeroase curente de gândire, şcoli în out the existence of many thinking
domeniul culturii organizaţiei. Studierea currents and schools in the field of
culturii organizaţiei a căpătat o amploare organizational culture. The study of this
tot mai mare odată cu dezvoltarea culture became more and more important
societăţilor transnaţionale. În condiţiile as the transnational companies have
internaţionalizării şi mix-ului cultural, developed day by day. Having in mind the
întâlnim astfel de studii şi în domeniul process of internationalization and of
turismului atât în cel internaţional cât şi în cultural mix, these kinds of studies are
România. În acest articol prezentăm trei also applied in the field of tourism both
tipuri de studii ale culturii organizaţionale national and international. The present
din turism: primul realizat în hoteluri din article presents three types of studies of
şapte ţări europene, al doilea asupra the organizational cultural in tourism. The
comportamentului turistic al tinerilor din first study was carried out in hotels from 7
11 ţări de pe glob (inclusiv România), iar European countries, the second one
cel de-al treilea este un studiu la nivelul analyzed the tourist behavior of the youth
unei unităţi hoteliere din România. from 11 countries around the globe
(inclusively Romania) and the last one
examined a hotel unit from Romania.

Cuvinte cheie Keywords

• Cultură organizaţională; • Organizational culture;


• Turism; • Tourism;
• Hotel; • Hotel;
• Studii; • Studies;
• Cercetări. • Research.

Nr. 18 ● Noiembrie 2005 93


AE
Noţiunea de cultură organizaţională naţională şi cea organizaţională este cel
este apărută recent în ştiinţele organizării condus de Hofstede şi colectivul
şi a fost preluată şi dezvoltată de către (1990)[3]. Ei aduc în discuţie faptul că
management începând cu anii ’80, însă latura culturală naţională şi cea
preocupările pentru înţelegerea acestui organizaţională derivă din surse diferite.
fenomen îşi au originile în munca lui
Mayo şi Barnard, în anii ’30, dar cei care Cultura naţională, în viziunea lor,
îl transformă în fenomen la modă sunt cuprinde un set de orientări relativ difuze
Peters şi Waterman (1982)[1] prin apărute ca valori primare formate la
lucrarea lor devenită best-seller, (In începutul vieţii în cadrul familiei şi prin
Search of Excellence). alte mecanisme sociale care operează încă
de la începutul copilăriei. Deşi există
valori specifice ce se pot stabili la nivel
organizaţional, totuşi în acest caz
dimensiunea culturală este bazată aici pe
practici de muncă însuşite în organizaţie,
în special prin intermediul unor procese
sociale care acţionează mai târziu în viaţa
individului. Hofstede şi colectivul său
postulează existenţa unui nivel cultural, şi
anume nivelul ocupaţional, care
interferează şi care este influenţat atât de
valori cât şi de practici. Există atât studii
asupra diferenţelor naţionale şi
organizaţionale, dar şi asupra unor grupe
de întreprinderi.

1. Studii generale asupra culturii


naţionale şi organizaţionale în România

În România, studierea culturii


organizaţiei se află la începuturi; în 1997
s-a făcut primul studiu, pe baza unei
cercetări la nivelul întreprinderilor din
ţara noastră. Rezultatele sunt
Definirea sa este consideratã caracteristice stării de tranziţie, care şi-a
adesea „vagă", deşi în 1952 existau pus amprenta pe mentalităţi, valori,
înregistrate 164 de definiţii ale culturii[2] atitudini, dar sunt importante prin prisma
apărute înainte ca acest subiect sã devină alinierii lor la teoriile din literatura
unul de actualitate. Numărul mare de internaţională de specialitate, prin faptul
definiţii aratã interesul deosebit şi că sunt trasate profiluri de cultură pe baza
volumul de muncã ce a fost consacrat de situaţiei reale, concrete a organizaţiilor
către cercetători studierii acestui concept, româneşti, profiluri cărora li se asociază
convinşi cu toţii de importanţa cunoaşterii tipurile de conducere corespunzătoare.
lui, dar aratã totodată şi faptul cã ei au Ultima cercetare în România a fost
viziuni diferite asupra fenomenului. Unul realizată de Interact împreună cu Gallup
dintre cele câteva studii care se referă Organization din România, în ianuarie
direct la relaţia existentă între cultura 2005, cu ajutorul instrumentului Value

94 Amfiteatru Economic
AE Turism durabil

Survey Module dezvoltat de Institute of calitativă a implicat derularea unor


Research for Intercultural Communication interviuri semi-structurate cu managerii
(IRIC), înfiinţat de Geert Hofstede, şi hotelurilor şi un interviu la biroul central
replica prescurtată a acestuia din luna al companiei. Partea cantitativă a constat
martie, realizată pentru validarea în distribuirea unui număr de 500 de
rezultatelor uneia dintre dimensiuni, a chestionare angajaţilor aflaţi în contact
demonstrat că România are valori similare direct cu clienţii, adică angajaţii recepţiei
cu alte ţări balcanice, şi anume distanţa şi cei ai restaurantelor şi barurilor din
mare faţă de autoritate, colectivism (grad hoteluri. Chestionarele au măsurat, sub
de individualism scăzut), feminitate, grad aspect cantitativ, variabilele cercetării şi
ridicat de evitare a incertitudinilor şi indicii distanţei faţă de putere şi ai evitării
orientare pe termen scurt. Studiul a fost incertitudinii. Având în vedere că
realizat pe un eşantion de populaţie de eşantionul ales a fost relativ mic la nivelul
1076 în prima fază, reprezentativ pentru unei ţări, acesta a fost divizat în două
populaţia României. grupuri culturale şi anume: grupul
Conceptul de cultură Europei de Sud-Est (care a inclus Italia,
organizaţională este foarte complex, Grecia, Portugalia şi Belgia) şi grupul
parţial invizibil şi de aceea, foarte greu de Europei de Nord-Vest (care a inclus
observat. Anglia, Suedia, şi Olanda). Pentru a putea
examina diferenţele culturale au fost
2. Studiu comparativ asupra selecţionaţi pentru această analiză doar
dimensiunilor culturale în domeniul angajaţii care corespundeau ca origine şi
turismului la nivel european loc de muncă celor două grupuri culturale.
Concluziile acestei cercetări au
Studiul a fost prezentat în cadrul scos la iveală, printre altele, o discrepanţă
Conferinţei Internaţionale a IRIC, în ceea ce priveşte aplicarea delegării
GLOBUS şi Facultatea de Ştiinţe Sociale autorităţii şi comportamentul angajaţilor
din cadrul Universităţii Tilburg[4], între ţările din nordul Europei şi cele din
Olanda, 27 aprilie 2001. Cercetarea a fost sud. Diferenţe semnificative între nord şi
realizată pe un eşantion format din 500 de sud au apărut şi în percepţia angajaţilor
angajaţi aflaţi în contact direct cu clienţii asupra deschiderii către comunicare,
(lucrători front-line) şi 46 de manageri din perfecţionare şi clientela ţintă a
16 hoteluri de lux aparţinând unor hotelurilor respective. Rezultatele
companii internaţionale renumite, hoteluri cercetării cantitative sunt întărite şi de
amplasate în 7 ţări europene. Cercetarea interviurile cu managerii, care au relevat,
s-a derulat ca un proiect iniţiat de Comisia de asemenea, numeroase diferenţe
Europeană în contextul Asociaţiei de referitoare la problemele expuse. Nu s-a
Prietenie „Maria Curie”, sub denumirea ajuns încă la un consens dacă diferenţele
„Antrenarea şi Mobilitatea cercetătorilor”. apărute între nord şi sud pot fi explicate
Scopul acestei cercetări a fost acela de a prin distanţa faţă de putere şi prin evitarea
oferi o explicaţie a conceptului delegării incertitudinii, această dezbatere
autorităţii în rândul angajaţilor din nebazându-se doar pe considerente
industria hotelieră şi implicaţiile aplicării teoretice, ci şi pe informaţiile oferite de
acestui concept în contextul interviuri şi pe faptul că o întreagă gamă
internaţionalizării şi mixului cultural din de alţi factori organizaţionali şi
Europa. individuali a fost urmărită.
Cercetarea se referă atât la aspecte
calitative, cât şi la cele cantitative. Partea

Nr. 18 ● Noiembrie 2005 95


AE
3. Studiu asupra comportamentului • obiceiuri de călătorie (frecvenţa şi
turistic al tinerilor la nivel mondial şi în probabilitatea de a participa la 34 de
România activităţi pe durata unei călătorii) - 68
întrebări
Studiul intercultural[5] cu tema • profilul demografic - 6 întrebări
„Relaţia dintre asumarea riscului, căutarea • profilul preferinţelor de călătorie - 10
de senzaţii şi comportamentul turistic al întrebări
tinerilor”, apărut în „Journal of Travel • istoricul călătoriilor - 9 întrebări
Research” în februarie 2004, volumul 42, În total, 153 de întrebări.
nr. 3, revistă sponsorizată de „Tourism
and Travel Research Association”, şi a Rezultatele acestui studiu oferă
avut ca autori pe: Abraham Pizam, Gang- dovezi puternice în sprijinul afirmaţiei
Hoan Jeong, Arie Reichel, Hermann van existenţei unui efect semnificativ al celor
Boemmel, Jean Marc Lusson, Lizl două trăsături (asumarea riscului şi
Steynberg, Olimpia State, Serena Volo, căutarea de senzaţii) asupra
Claudia Kroesbacher, Jana Kucerova and comportamentului turiştilor şi
Nuria Montmany. preferinţelor privind activităţile pe timpul
Studiul a fost realizat pe un călătoriei. Totodată asumarea riscului şi
eşantion de 1 429 de studenţi din 11 căutarea de senzaţii, deşi ţin mai mult de
universităţi localizate în 11 ţări diferite: personalitate, sunt afectate de
USA, Coreea, Israel, Germania, Gabon, naţionalitate/de cultura naţională.
Africa de Sud, România, Italia, Irlanda, Dacă rezultatele acestui studiu se
Slovacia şi Spania. menţin adevărate şi pentru alte eşantioane,
Scopul a fost aflarea răspunsului la specialiştii din turism vor avea un nou
întrebarea „care sunt efectele combinării instrument la îndemână.
caracteristicilor psihologice de asumare a Creând/promovând produse turistice care
riscului şi căutare de senzaţii asupra se adresează fie celor cu RSS mare, fie
comportamentului turistic al tinerilor?”. celor cu RSS mic, ei îşi vor îmbunătăţi
Obiectivul a fost reprezentat de analiza posibilităţile de vânzare, vor fi mai
relaţiei dintre combinarea celor două eficienţi în promovare şi se vor adresa cu
caracteristici psihologice şi anumite activităţi (mai riscante sau mai
comportamentul de călătorie al tinerilor. puţin riscante) anumitor naţionalităţi.
S-a presupus că indivizii cu un scor
mare pe scala RSS (gradul de asumare a 4. Studiu asupra culturii
riscului şi căutare de senzaţii) se vor organizaţionale în domeniul turismului
implica şi/sau vor prefera activităţi în România
turistice în aer liber, riscante şi îşi vor
stabili singuri detaliile călătoriei, în timp În domeniul turismului, am realizat
ce pentru cei cu un scor mic se va adeveri un studiu în cadrul tezei de doctorat având
opusul. drept obiectiv principal identificarea
Instrumentul a fost reprezentat de impactului culturii organizaţiei asupra
două chestionare separate care managementului. Cercetarea a fost
cuprindeau: efectuată[6], cu ajutorul studenţilor
modulului „Turism Internaţional” anul V,
• SSS (Scala lui Zuckerman pentru Studii Aprofundate, din cadrul
căutarea de senzaţii) - 40 întrebări Specializării Turism Servicii, A.S.E., în
• JPI-R (lista personalitate – risc al lui cadrul unui prim curs de „Cultura
Jackson) - 20 întrebări organizaţiei”, pe parcursul primului

96 Amfiteatru Economic
AE Turism durabil

semestru al anului universitar 2000 – Rezultatele au evidenţiat că în


2001, în cadrul unei unităţi hoteliere de România cultura naţională este
lanţ, de patru stele din Bucureşti. caracterizată, din punct de vedere al
Obiectivele cercetării au fost acelea valorilor, printr-o distanţă mare faţă de
de a evidenţia cultura unei organizaţii în putere, un control al incertitudinii ridicat,
România, de a determina posibilităţile de un individualism scăzut, o mentalitate mai
evoluţie ulterioară a acestei culturi, dar şi degrabă comunitară şi o masculinitate
de a identifica posibilele schimbări ce scăzută, adică în concordanţă cu
trebuiesc şi pot fi realizate, la nivel estimările făcute de Hofstede pentru
managerial, în cadrul organizaţiei România.
cercetate. Intervenţia asupra culturii trebuie
să înceapă cu un diagnostic al acesteia,
Noutatea cercetării: ajutându-ne să ne dăm seama cum
• determinarea, pentru prima dată în funcţionează întreprinderea pe care o
România, a valorilor culturale definite cu analizăm.
ajutorul instrumentului Value Survey Studierea culturii unei organizaţii
Module dezvoltat de Institute of Research va deveni în viitor tot mai necesară
for Intercultural Communication (IRIC), deoarece nu putem conduce o organizaţie
înfiinţat de Geert Hofstede; fără să-i cunoaştem valorile, ea fiind o
• realizarea, pentru prima dată în mică naţiune care are credinţele şi valorile
România, a unui studiu la nivelul unei sale. Numai cunoscând cultura unei
unităţi operative asupra tipului de cultură organizaţii putem acţiona în concordanţă
organizaţională, asupra practicilor cu ea, şi numai ţinând cont de ea, o putem
culturale. schimba.

Bibliografie

1. Peters T. J., Waterman R. H. In Search of Excellence: Lessons from America’s


Best – run Companies, New York: Harper, 1982, pag. 85-127
2. Kluckholm C. K., Kroeber K. Culture A Critical Review of Concepts and
Definition, New York, Vintage, 1952, pag 35
3. Hofstede G., Sanders G. Measuring organizational cultures: a qualitative and
quantitative study across twenty cases, Administrative Science Quarterly, 1990,
pag. 286-316.
4. A.Klidas@kub.nl
5. Journal of Travel Research, vol. 42, nr. 3, febr. 2004
6. State, Olimpia. Cultura organizaţiei şi managementul, Editura ASE, 2004

Nr. 18 ● Noiembrie 2005 97