Sunteți pe pagina 1din 3

IZOLATI, DAR IMPREUNA  Suntem fiecare la casa lui, izolați, deși suntem ființe

sociale. Frica este contagioasă și pentru asta nu avem nevoie de contact direct. Putem
avea comportamente neobișnuite, negative. Însă, putem să ne sprijinim unii pe ceilalți în
această perioadă.

Ce efecte are distanțarea socială și izolarea asupra psihicului nostru? Ne


comportăm diferit, neobișnuit? Avem atitudini diferite?

Cu toții ne dorim din când în când să fim singuri, însă izolarea ne poate afecta mult atât fizic
(cardiovascular, hormonal, creșterea în greutate), cât și mintal și în viața de zi cu zi
(modificarea paternului de somn, modificarea atenției, schimbarea alimentației, fumat
excesiv, nevoia de a mânca mult și des, pierderea noțiunii timpului).

În ceea ce privește efectele mintale, imaginați-vă că izolarea în penitenciare reprezenta forma


cea mai aspră de pedeapsă. În urma izolării, a deprivarii senzoriale, persoanele încarcerate
căutau stimuli senzoriali, ajungeau să cante, să facă gălăgie, vorbeau, însă după o perioadă de
timp ajungeau să aibă atacuri de panica, tulburari de anxietate, emoții extreme, paranoia,
gânduri obsesive, halucinații vizuale sau tactile (de exemplu, în filmul Cast Away, personajul
naufragiat interpretat de Tom Hanks a personalizat o minge).

Ce se întâmplă în creier când suntem izolați/Cum este afectat comportamentul

Creierul este obișnuit să lucreze în paternuri zi de zi cu o cantitate mare de informații, de


stimuli senzoriali, precum cei vizuali, aditivi. Atunci când el primește mai puțină informație
în urma izolarii, trebuie să se adapteze și să formeze paternuri noi, care sunt foarte ușor
influențate si de starea noastră emoțională. Tindem să dăm mult sens informațiilor prin prisma
modului în care ele ne fac să ne simțim.

Asociem experiențele emoționale cu modul în care ajungem să ne raportăm la ele. De


exemplu:

 când o persoană îmi displace (emoție), aleg să nu intru în contact cu ea


(comportament);

 când imi este frică că o să mă îmbolnăvesc (emoție), aleg să cumpăr multe


medicamente din farmacie (comportament);
 când aflu de la știri că magazinele se golesc (emoție), merg să îmi cumpăr alimente ca
să nu rămân fără mâncare (comportament).

Astfel că izolarea asociată cu contextul pandemiei din multe puncte de vedere poate activa
emoții negative, iar în urma lor putem dezvolta comportamente de siguranță și evident multe
pot fi iraționale.

Însă în contextul actual, izolarea este foarte diferită, având in vedere că suntem în propriile
case înconjurați de foarte mulți stimuli, precum: acces la internet, telefoane, laptopuri, jocuri,
mâncare, televizor.
Suntem o societate "băgată în priză", iar aspectul cel mai important în ceea ce privește
izolarea depinde de percepția noastră asupra izolării și cum alegem în urma acestei percepții
să ne raportăm la ea.

Putem să ne raportăm pozitiv la izolare?

O perspectivă pozitivă asupra izolării ne poate ajuta să avem o stare emoțională mult mai
bună (când stau în casă mă conectez mai mult cu familia mea, am timp să fac mai multe
lucruri pentru mine s.a) sau să ne trasăm obiective constructive ca să ne ținem mintea ocupată
(să fac ordine, să citesc/văd /ascult ce nu am avut timp până acum s.a). Stabilirea unui
program zilnic, de asemenea, ne poate ajuta.

Suntem ființe sociale și sistemele noastre psihologice de multe ori sunt conectate la o rețea
socială. Această rețea socială poate fi bogată în anumite perioade de vârstă, însă s-a
demonstrat că, cu cât îmbătrânim, această rețea se micșorează. Nu întâmplător ratele de
depresie cele mai mari se regăsesc în perioada adolescenței și în perioada senectuții, deoarece
în acele perioade avem cele mai mari nevoi de conexiune cu alte persoane. Un exemplu
nefericit este cel al orfanilor români din anii 90, care au fost deprivați de contact social încă
de la naștere și au rămas cu intarziere semnificativă în dezvoltarea socio-emotionala.

În contextul pandemiei, depinde în ce mod este făcută izolarea la domiciliu, dacă suntem
singuri sau înconjurați de oameni. Persoanele singure sau cele care sunt in companii
inconfortabile, toxice sau abuzive pot resimți mai puternic izolarea. Pentru unele persoane,
izolarea poate fi o idee excepțională, în timp ce pentru alte persoane poate reprezenta o sursă
mare de stres.

Putem ajunge la atacuri de panică, anxietate?

În aceasta perioadă se pot activa atacuri de panica, anxietate, comportamente obsesive sau
depresie. Cu siguranță percepția pe care o avem asupra izolării ne poate influența starea
emoțională. Frica este cunoscută ca o reacție emoțională, comportamentală și fiziologică de
reglare la amenințările percepute. În această perioadă de pandemie, frica poate fi
determinată de mai mulți factori:

- Intoleranța la incertitudine. Adesea, incertitudinea este asociată cu rezultate negative, ceea


ce îi determină pe oameni să solicite asigurări din partea celorlalți. Însă, mărirea toleranței la
incertitudine reduce îngrijorarea și poate domoli senzația de frică. De aceea, recomand
folosirea unor surse credibile de informații.

- Îngrijorarea, care poate fi susținută de un set de convingeri pe care le avem asupra


pericolului. Putem supraestima probabilitatea întâmplării unor evenimente negative, aspect
care poate duce la comportamente disfuncționale.

- Interpretarile eronate asupra situației actuale.

Când ar fi indicat să cerem ajutor specializat?


 Când facem față cu greu activităților de zi cu zi,
 Când avem oscilații emoționale duse în extrem,
 Când ne simțim de foarte mult timp triști și fără speranță,
 Când ne gândim la suicid,
 Când suntem îngrijorați în permanență, iar asta ne afectează atât viața de zi cu zi, cât și
somnul, în urma unor evenimente traumatice,
 Când folosim în exces stimulante precum droguri, alcool sau medicamente
 Când avem frici iraționale care ne afectează viața.

Cum putem să ne sprijinim unii pe alții în această perioadă?

 Să respectăm recomandările stabilite de autoritățile competente în situații de urgență.

 Să fim responsabili și raționali și să nu cumpărăm produse în exces sau care nu ne sunt


necesare. În caz contrar, aceste comportamente pot genera panica și anxietate în
randul populației. De asemenea riscăm intrarea într-un cerc vicios: cu cât vor fi mai
multe rafturi goale, cu atât mai mult oamenii vor fi tentați să adopte comportamente
de siguranță și să cumpere mai mult.

 Frica este contagioasă și pentru asta nu avem nevoie de contact direct. Recomand o
atenție sporită la informațiile pe care le promovăm în spațiul online, întrucât ele pot
genera surse semnificative de stres și panică.

 Având grijă de propria sănătate, îi protejăm și pe ceilalți

 Donațiile au efecte pozitive și ne pot conecta într-un obiectiv comun. Unde-s mai
mulți, puterea crește! Menirea donațiilor este de a aduce o schimbare, iar atunci
cand oamenii formează o echipă în acest sens și chiar simt că donațiile lor aduc un
impact, aceștia devin și mai motivați să doneze. Avem exemplele de la Dăruiește
Viața sau MagiCamp care au unit foarte mulți oameni într-un scop comun. Cu
siguranță implicarea noastră, chiar și de acasă, ne poate ajuta foarte mult și ne poate
oferi o stare de bine.

Cum să rămânem conectați cu ceilalți, chiar dacă fiecare stă în casa lui?

 Să păstrăm legatura telefonică sau video zilnică cu familia și cu cei dragi.


 Să nu ne modificam stilul de viață, să facem aceleași lucruri pe care le făceam și
înainte.
 Formarea sau menținerea unei rețele sociale sănătoase (prieteni, familie, colegi).
Păstrarea legăturii, atât video, cât și telefonic, cu aceste persoane ne poate diminua
stresul emoțional, întări capacitatea de a face față evenimentelor stresante, poate
îmbunătăți sănătatea mintală și stima de sine, poate ajuta să dezvoltăm
comportamente sănătoase de viață și încuraja respectarea unui plan de tratament