Metode și instrumente de investigare

a mediului înconjurător

Mediul înconjurător reprezintă un ansamblu de elemente naturale și

artificiale de pe o anumită suprafață, care oferă condiții prielnice pentru dezvoltarea
vieții și pentru desfășurarea activităților umane. Știința care studiază legăturile
dintre organisme și mediul în care trăiesc se numește ecologie.
Pe o pajiște, într-o pădure, peșteră, apă curgătoare sau stătătoare există atât
organisme vii (plante, animale, microorganisme), cât și elemente lipsite de viață
(apă, sol, aer, lumină), dar care sunt foarte importante pentru menținerea vieții.
Organismele vii reprezintă factorii biotici, iar elementele din mediu lipsite de viață
reprezintă factorii abiotici.
Oamenii au observat de-a lungul timpului că între elementele vii și cele lipsite
de viață care se găsesc într-un anumit loc există numeroase legături. Așa s-a născut
interesul oamenilor pentru cercetarea mediului înconjurător și dorința lor de a
studia mai atent modul în care viața lor depinde de mediul în care trăiesc.

Metode și instrumente de investigare a mediului

Observația este cea mai veche modalitate de cercetare și cea mai importantă,
deoarece stă la baza oricărui experiment sau a oricărei investigații asupra mediului
înconjurător. Persoana care observă anumite elemente din natură sau anumite
fenomene trebuie să noteze cu exactitate ceea ce vede.
În funcție de mărimea obiectelor studiate, observațiile pot fi făcute:
 cu ochiul liber (de exemplu, culoarea, forma sau mărimea unor plante sau
animale)
 cu lupa (de exemplu, semințele unor plante, insecte mici, vârful unor rădăcini,
suprafața frunzelor)
 cu microscopul (de exemplu, microorganisme, anumite părți din corpul plantelor
sau animalelor)
 cu aparatul de filmat (de exemplu, creșterea mugurilor, deschiderea fl orilor,
comportamentul animalelor).
Observațiile pot fi realizate pe o durată mai scurtă (câteva ore sau zile) sau
mai lungă (un anotimp, un an sau câțiva ani).
Investigația științifică este un proces mai complex care îmbină datele
obținute prin observații cu cele obținute prin folosirea unor aparate de teren sau de
laborator. Acestea se înregistrează în tabele, fișe de observații, apoi se prelucrează,
formulându-se concluzii. În investigația științifică se pot folosi:
 Obiecte simple pentru recoltarea diferitelor materiale biologice din teren și
pentru transportul lor în labora - tor – fi leul pentru insecte, plicuri pentru probe de
sol, cutii perforate pentru animale mici, borcane pentru probele de apă, geantă
pentru depozitarea probelor, unelte pentru săpat.
1/2
 Aparate pentru înregistrarea unor condiții de mediu – termometrul pentru aer,
apă sau pentru sol, pluviometrul pentru măsurarea cantităţii de apă de ploaie,
anemometrul pentru măsurarea vitezei vântului și higrometrul pentru a măsura
umiditatea aerului.
 Alte aparate: aparatul de fotografiat pentru albumul cu imagini din locurile
studiate, aparatul de filmat pentru studierea comportamentului unor animale, dar și
pentru studierea creșterii și înmulțirii plantelor.
Și tu poți realiza o cercetare științifică asupra mediului înconjurător. Poți
întocmi referate științifice care să cuprindă observațiile tale asupra mediului în care
trăiești sau rezultatele experimentelor pe care le-ai efectuat în laboratorul de
biologie.

Vasul Belgica a plecat într-o expediție spre Polul Sud, în august 1897, din
portul belgian Anvers, cu un echipaj format din 19 oameni, printre care și savantul
român Emil Racoviță. El avea misiunea de a studia flora și fauna din regiunile sudice.
Temperaturile foarte scăzute au cauzat formarea unor banchize, iar în ianuarie 1898
vasul a rămas blocat printre ele 13 luni și a plutit în derivă peste 3.000 de kilometri.
Aceste luni au fost folosite de oamenii de știință de pe vas pentru cercetări despre
direcția curenților de aer, despre clima din zonă, grosimea gheții, adâncimea
oceanului etc. Emil Racoviță s-a întors în Europa cu 1.200 de piese de zoologie, 400
de piese botanice și foarte multe observații despre balene, foci și pinguini.
Materialul științific pe care savantul român l-a cules în această călătorie a adus o
mare contribuție la dezvoltarea științelor biologice.

Știaţi că...
...Grigore Antipa, naturalist, zoolog și ecolog român, a întemeiat Muzeul de Istorie
Naturală din București? El a efectuat studii importante despre fluviul Dunărea și
despre Marea Neagră.
...Emil Racoviță, explorator, speolog și biolog român, este fondatorul biospeologiei,
ramură a biologiei care se ocupă cu studiul viețuitoarelor din peșteri?

2/2