Sunteți pe pagina 1din 23

NORMATIV PRIVIND PREPARAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR USOARE (...

Page 1 of 23

NORMATIV PRIVIND PREPARAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR USOARE (Extrase)

Indicativ C 155-89
Înlocuieşte C 155-81

Cuprins

1. PREZENTARE GENERALA

1.1. Prezentul normativ stabileşte domeniile de utilizare, caracteristicile, modul de preparare şi punere în operă, pentru
următoarele categorii de betoane uşoare:

a) Betoane uşoare de rezistenŃă cu structură compactă, folosind agregate poroase naturale sau artificiale (categoria de densitate
1,7-2,0);

b) Betoane uşoare de izolaŃie şi rezistenŃă cu structură compactă sau cu micropori înglobaŃi, cu agregate poroase şi diferite
adaosuri (categoria de densitate 1,1-1,6);

c) Betoane de izolaŃie foarte uşoare realizate prin spumare (categoria de densitate 0,5-1,0).

1.2. Prevederile prezentului normativ nu se referă la:

• Betoane cu structură macroporoasă sau semicompactă;

• Betoane uşoare de izolaŃie, realizate prin autoclavizare.

1.3. Betoanele uşoare se grupează pe categorii de densitate (densitate în stare uscată la masă constantă), conform tabelului 1.1.

Betoanele ce fac obiectul prezentului normativ se pot realiza cu următoarele tipuri de agregate uşoare:

- granulit Clasa A3a şi A3b (IPC - Mureşeni; IMC - Buzău; IPC - Lugoj; CILA - Câmpulung);

- zgură expandată (CS GalaŃi şi CS Hunedoara);

- zgură granulată (CS GalaŃi);

- steril de mină ars de Schitu Golesti - Argeş şi Coroeşti, jud. Hunedoara;

- cinerite andezitice de Vârfuri jud Arad;

- scorie bazaltică de Racoş - IEIAMC - Braşov;

- tufuri vulcanice de Pâglisa jud. Cluj, IGCL - Gherla; Mârsid jud. Sălaj, MILMC Cimentul Turda; Cepari jud. BistriŃa Năsăud;

- piatra ponce de Tuşnad - Lacul Sf. Ana;

- diatomit ars de Filia jud. Covasna;

- perlit expandat, staŃia pilot Buftea a MILMC-CMC.

TABELUL 1.1.

Densitatea
Categoria betonului uscat la Conductivitatea
Tip beton uşor de masă constantă termică
densitate
(kg/m3)

file://D:\STASURI update 07.02.2012\normative gelu\normative-gelu m\constr\betoane\b... 08.02.2012


NORMATIV PRIVIND PREPARAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR USOARE (... Page 2 of 23

0,5 401...500

0,6 501...600

0,7 601...700
Betoane de izolaŃie
0,8 701...800

0,9 801...900

1,0 901...1000

1,1 1001...1100

1,2 1101...1200

1,3 1201...1300
Betoane de izolaŃie
şi rezistenŃă
1,4 1301...1400

1,5 1401...1500

1,6 1501...1600

1,7 1601...1700

1,8 1701...1800
Betoane de
rezistenŃă
1,9 1801...1900

2,0 1901...2000

Notă: λ - conductivitatea termică de calcul.

1.4. Clasele de betoane, conform, clasificării STAS 3622-86 "Betoane de ciment", se pot realiza utilizând tipurile de agregate
cuprinse în tabelul 1.2.

CLASELE DE BETOANE FUNCłIE DE NATURA AGREGATELOR

Zgură Steril
Clasa de Clasa de Scorie Zgură Tuf Piatră
Granulit granu- de Cinerite
densitate beton bazaltică expandată vulcanic ponce
lată mină

Bc 35 X - - - - - - -

Bc 30 X - - - - - - -
Betoane de
rezistenŃă Bc 22,5 X - - - - - - -
1,2...2,0
Bc 20 X - - X X - - -

Bc 15 X X X X X - - -

Bc 10 X X X X X - - -
Betoane de
rezistenŃă şi
Bc 7,5 X X X X X X X X
izolaŃie
1,1...1,7
Bc 5 X X X X X - X X

Bc 3,5 X X X X X - X X
Betoane de

file://D:\STASURI update 07.02.2012\normative gelu\normative-gelu m\constr\betoane\b... 08.02.2012


NORMATIV PRIVIND PREPARAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR USOARE (... Page 3 of 23

izolaŃie
Bc 2,5 - - - X X - - -
0,5...1,0

[top]

2. DOMENII DE UTILIZARE

2.1. Tipurile de betoane, principalele domenii de utilizare în construcŃii precum şi caracteristicile acestora sunt prezentate în
tabelele:

- 2...3 betoane rezistenŃă;

- 4...16 betoane de izolaŃie şi rezistenŃă;

- 17 betoane de izolaŃie.

Betoanele uşoare se vor nota cu indicativele cuprinse în tabelele 2 - 17.

2.2. Utilizarea betoanelor uşoare este interzisă la realizarea:

- lucrărilor hidrotehnice;

- lucrărilor de drumuri;

- tuburilor de presiune;

- zidurilor subterane, fundaŃiilor şi soclurilor clădirilor sub nivelul stratului de hidroizolaŃie orizontală.

2.3. Prezentul normativ nu cuprinde prevederi pentru utilizarea betoanelor în următoarele domenii:

- la realizarea clădirilor la care atmosfera conŃine agenŃi chimici dăunători, ca de exemplu: gaze (fluor, oxid de azot, gaze
sulfuroase, amoniac, clor), carbornaŃi şi clorură de sodiu, sulfaŃi, azotaŃi sub formă de vapori, pulberi etc;

- elemente solicitate la încărcări repetate, care fac necesară o verificare la starea limită la oboseală.

2.4. În cazul în care apare necesară utilizarea lor în unul din domeniile prevăzute la pct. 2.3 la realizarea unor construcŃii cu
caracter deosebit, precum şi în cazul unor tehnologii speciale de preparare şi punere în operă, normativul are un caracter
orientativ, fiind necesară elaborarea unor condiŃii tehnice speciale.

În cazul utilizării betonului uşor la realizarea panourilor de închidere, pentru asigurarea întreŃinerii şi durabilităŃii construcŃiilor,
funcŃie de clasele de agresivitate ale mediului, definite în "InstrucŃiunile tehnice pentru protecŃia elementelor din beton armat şi
beton precomprimat supraterane în medii agresive naturale sau industriale" C 170-87, se vor respecta prevederile din Anexa 1 a
"Normativului pentru proiectarea şi execuŃia panourilor monostrat din betoane uşoare cu adaosuri de cenuşi şi spumanŃi pentru
hale parter" C 226-87.

TABELUL 2

DOMENIILE DE UTILIZARE ŞI PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE BETOANELOR CU GRANULIT


CLASA A-3A

Densitatea aparentă beton (kg/m3) λ0


Tipul de Uscat
Domeniul de utilizare Structura Clasa Întărit
beton Proaspăt masă
(val. max.)
la 28
const λ (W/mk)
de zile
(val. max.)

file://D:\STASURI update 07.02.2012\normative gelu\normative-gelu m\constr\betoane\b... 08.02.2012


NORMATIV PRIVIND PREPARAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR USOARE (... Page 4 of 23

BcG
1800 1700 1650
10/1,7

BcG-CT
1750 1650 1600
Elementele de 10/1,6
construcŃii executate
monolit sau BcG
prefabricat pentru 1850 1750 1700
15/1,7
clădiri civile,
industriale,
Betoane BcG-CT
agrozootehnice, 1800 1700 1650
de Compactă 15/1,7
pasarele, estacade
rezistenŃă
pentru conducte,
buiandrugi, centuri, BcG
planşee, panouri de 1850 1750 1700
20/1
pereŃi interiori şi
exteriori, elemente
de acoperiş etc BcG-CT
1800 1700 1650
20/1,7

BcG
1900 1800 1750
22,5/1,8

Notă: λ0 = Conductivitatea termică în stare uscată; λ= Cond. de calcul

TABELUL 3

DOMENIILE DE UTILIZARE ŞI PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE BETOANELOR CU GRANULIT


CLASA A-3B

Densitatea aparentă beton (kg/m3) λ0

Tipul de Uscat
Domeniul de utilizare Structura Clasa Întărit la masă
beton Proaspăt
(val. max.)
28 de const λ (W/mk)
zile (val.
max.)

BcG
1900 1800 1750
10/1,8

BcG-CT
1850 1750 1700
Elemente de 10/1,7
construcŃii executate
monolit sau BcG
prefabricat pentru 1950 1850 1800
15/1,8
clădiri civile,
industriale,
Betoane BcG-CT
agrozootehnice, 1900 1800 1750
de Compactă 15/1,8
pasarele, estacade,
rezistenŃă buiandrugi, centuri,
plansee, panouri de BcG
1950 1850 1800
pereŃi interiore şi 20/1,8
exterioare, elemente
de acoperiŃş etc. BcG-CT
1900 1800 1750
20/1,8

BcG
2000 1900 1850
22,5/1,9

file://D:\STASURI update 07.02.2012\normative gelu\normative-gelu m\constr\betoane\b... 08.02.2012


NORMATIV PRIVIND PREPARAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR USOARE (... Page 5 of 23

Grinzi, plăci, BcG


2050 1950 1900
elemente de 30/1,9
suprafaŃă şi
elemente din beton BcG
precomprimat 2050 1950 1900
35/1,9

Notă: λ0 = Conductivitatea termică în stare uscată; λ= Cond. de calcul

TABELUL 4

DOMENIILE DE UTILIZARE ŞI PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE BETOANELOR CU


GRANULOZITATE DISCONTINUĂ UTILIZÂND GRANULIT SORT 16-31 mm ŞI CENUŞĂ DE
TERMOCENTRALE

Densitatea aparentă beton (kg/m3) λ0


Tipul de Domeniul de Uscat
Structura Clasa Întărit
beton utilizare Proaspăt masă
(val. max.)
la 28
const λ (W/mk)
de zile
(val. max.)

Elementele de BcG-CT
închidere din beton 1670 1550 1500
7,5/1,5
simplu sub forma de
blocuri mari pt.
clădiri de locuit şi BcG-CT
Betoane 1700 1580 1530
agrozootehnic 10/1,6
de
Compactă
izolaŃie şi
rezistenŃă Elementele de
închidere din beton
armat pentru BcG-CT
1750 1630 1580
construcŃii de 15/1,6
locuinte, industriale
şi agrozootehnice

Notă: λ0 = Conductivitatea termică în stare uscată; λ= Cond. de calcul

TABELUL 5

DOMENIILE DE UTILIZARE ŞI PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE BETOANELOR CU AGREGATE


DE SCORIE BAZALTICĂ

Densitatea aparentă beton (kg/m3) λ0


Tipul de
Domeniul de utilizare Structura Clasa Întărit Uscat
beton Proaspăt
(val. max.)
la 28 masă const λ (W/mk)
de zile (val. max.)

BcSB
Blocuri mari şi 2100 2000 1950
10/2,0
Betoane panouri de pereŃi pt.
de clădiri de locuit,
Compactă
izolaŃie şi industriale şi
rezistenŃă agrozootehnice.
BcSB
Elemente de parapet 2150 2050 2000
15/2,0

file://D:\STASURI update 07.02.2012\normative gelu\normative-gelu m\constr\betoane\b... 08.02.2012


NORMATIV PRIVIND PREPARAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR USOARE (... Page 6 of 23

Notă: λ0 = Conductivitatea termică în stare uscată; λ= Cond. de calcul

TABELUL 6

DOMENIILE DE UTILIZARE ŞI PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE BETOANELOR CU AGREGATE


DE ZGURĂ EXPANDATĂ

Densitatea aparentă beton (kg/m3) λ0

Tipul de Domeniul de Uscat


Structura Clasa Întărit la masă
beton utilizare Proaspăt
(val. max.)
28 de const λ (W/mk)
zile (val.
max.)

BcZE
1950 1850 1800
7,5/1,8

Blocuri mari. BcZE-CT


1900 1800 1750
7,5/1,8
Panouri pentru
Betoane pereŃi la construcŃii
de civile, industriale şi BcZE
Compactă 1950 1850 1800
izolaŃie şi agrozootehnice 10/1,8
rezistenŃă
BcZE-CT
1900 1800 1750
10/1,8

Betoane armate BcZE


pentru pereŃi 15/1,8 1950 1850 1800
exteriori cu DISAN

Notă: λ0 = Conductivitatea termică în stare uscată; λ= Cond. de calcul

TABELUL 7

DOMENIILE DE UTILIZARE ŞI PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE BETOANELOR CU AGREGATE


DIN TUF VULCANIC - CARIERA MIRŞID, PIGLIŞA ŞI CEPARI

Densitatea aparentă beton


λ0
(kg/m3)

Tipul de Domeniul de Uscat ContracŃia


Structura Clasa
beton utilizare Proaspăt Întărit masă (mm/m)
(val. la 28 const λ (W/mk)
max.) de zile (val.
max.)

Betoane
Blocuri mari de BcT
de 1850 1750 1650 1,1
zidărie 5/1,7
izolaŃie

BcT
Compactă 1850 1750 1650 1,0
7,5/1,7
Elemente de
pereŃi exteriori şi BcT
1900 1800 1700 1,0
Betoane interiori realizaŃi 10/1,8
de sub formă de

file://D:\STASURI update 07.02.2012\normative gelu\normative-gelu m\constr\betoane\b... 08.02.2012


NORMATIV PRIVIND PREPARAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR USOARE (... Page 7 of 23

izolaŃie şi fâşii sau blocuri BcT


rezistenŃă mari. Panouri 2050 1950 1850 0,8
15/1,9
mari de pereŃi
BcT
2050 1950 1850 0,8
20/1,9

Notă: λ0 = Conductivitatea termică în stare uscată; λ= Cond. de calcul

TABELUL 8

DOMENIILE DE UTILIZARE ŞI PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE BETOANELOR REALIZATE CU


GRANULIT SORT 16-31 MM CENUŞĂ DE CENTRALE TERMOELECTRICE ŞI ADAOS DE NISIPURI
PERLITICE

Densitatea aparentă beton (kg/m3) λ0

Tipul de Domeniul de Uscat


Structura Clasa Proaspăt Întărit masă
beton utilizare
(val. la 28 const λ (W/mk)
max.) de zile (val.
max.)

Beton de BcG-CT-P
Blocuri de izolaŃie 1450 1250 1200
izolaŃie 5/1,2

Compactă
Blocuri mari pt.
Beton de
construcŃii civile, BcG-CT-P
izolaŃie şi 1500 1300 1250
industriale şi 7,5/1,3
rezistenŃă
agrozootehnice

Notă: λ0 = Conductivitatea termică în stare uscată; λ= Cond. de calcul

TABELUL 9

DOMENIILE DE UTILIZARE ŞI PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE BETOANELOR REALIZATE CU


ZGURĂ EXPANDATĂ, CENUŞĂ DE CENTRALE TERMOELECTRICE ŞI SPUMANT

Densitatea aparentă beton (kg/m3) λ0


Tipul de Domeniul de Uscat
Structura Clasa Întărit
beton utilizare Proaspăt masă
(val. max.)
la 28
const λ (W/mk)
de zile
(val. max.)

Blocuri mari de
Beton de BcZE-CT
zidărie, înlocuitori de 1500 1350 1300
izolaŃie 3,5/1,3
cărămidă
Compactă
dar cu
Fâşii pentru pereŃi micropori BcZE-CT
1650 1500 1450
despărŃitori înglobaŃi 7,5/1,5
Beton de în masa
izolaŃie şi betonului
rezistenŃă
Panouri de 1750 1600 1550
închidere la const. BcZE-CT

file://D:\STASURI update 07.02.2012\normative gelu\normative-gelu m\constr\betoane\b... 08.02.2012


NORMATIV PRIVIND PREPARAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR USOARE (... Page 8 of 23

civile, ind. şi 10/1,6


agrozootehnice

Notă: λ0 = Conductivitatea termică în stare uscată; λ= Cond. de calcul

TABELUL 10

DOMENIUL DE UTILIZARE ŞI PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE BETOANELOR REALIZATE CU


AGREGATE DIN TUF VULCANIC, CENUŞĂ DE CENTRALE TERMOELECTRICE, SPUMANłI ŞI
ADAOS DE NISIPURI PERLITICE

Densitatea aparentă beton (kg/m3) λ0

Tipul de Uscat
Domeniul de utilizare Structura Clasa Proaspăt masă
beton
(val.
Întărit la
const λ
28 de zile (W/mk)
max.) (val.
max.)

BcT-P
900 700 600
3,5/0,6

Beton de BcT-P
Betoane de izolaŃie Compactă 1350 1220 1100
izolaŃie 3,5/0,6
dar cu
micropori
înglobaŃi BcT-P
1450 1320 1150
în masa 5/1,2
betonului
Beton de
Blocuri mari pentru BcT-CT
izolaŃie şi 1650 1530 1400
pereŃi exteriori 7,5/1,4
rezistenŃă

Notă: λ0 = Conductivitatea termică în stare uscată; λ = Cond. de calcul

TABELUL 11

DOMENII DE UTILIZARE ŞI PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE BETOANELOR REALIZATE CU


STERIL DIN MINA SCHITU-GOLEŞTI, CENUŞĂ DE ELECTROFILTRE DE LA CENTRALE
TERMOELECTRICE ŞI SPUMANT

Densitatea aparentă
λ0
beton (kg/m3)

Tipul de Domeniul de Uscat ContracŃia


Structura Clasa Întărit
beton utilizare Proaspăt masă (mm/m)
la 28
(val.
de
const λ (W/mk)
max.) (val.
zile
max.)

Blocuri mari
de zidărie
înlocuitori de Compactă
cărămidă dar cu

file://D:\STASURI update 07.02.2012\normative gelu\normative-gelu m\constr\betoane\b... 08.02.2012


NORMATIV PRIVIND PREPARAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR USOARE (... Page 9 of 23

Fâşii pt. pereŃi micropori


despărŃitori înglobaŃi
în masa
Beton de betonului
Panouri de BcSM- 1400
rezistenŃă 1600 1300 1,7
închidere la CT 7,5/1 1450
şi izolaŃie
cons. civile,
ind şi
agrozootehnice

Notă: λ0 = Conductivitatea termică în stare uscată; λ = Cond. de calcul

TABELUL 12

DOMENIILE DE UTILIZARE ŞI PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE BETOANELOR REALIZATE CU


GRANULIT CLASA A-3B CENUŞĂ DE CENTRALE TERMOELECTRICE ŞI SPUMANłI

Densitatea aparentă
λ0
beton (kg/m3)

Tipul de Domeniul de Uscat ContracŃia


Structura Clasa Întărit
beton utilizare Proaspăt masă (mm/m)
la 28
(val.
de
const λ (W/mk)
max.) (val.
zile
max.)

Blocuri mari de
Beton de zidărie, BcG-
1500 1400 1300 1,3
izolaŃie înlocuitori de CT3,5/1,3
cărămidă
Compactă
dar cu
Fâşii pentru micropori
pereŃi BcG-CT
înglobaŃi 1500 1400 1300 1,4
despărŃitori 7,5/1,3
Beton de în masa
Panouri de betonului
izolaŃie şi
închidere la
rezistenŃă
constr. civile, BcG-CT
ind. şi 1650 1550 1450 1,0
10/1,5
agrozootehnice

Notă: λ0 = Conductivitatea termică în stare uscată; λ = Cond. de calcul

TABELUL 13

DOMENIILE DE UTILIZARE ŞI PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE BETOANELOR REALIZATE CU


SCORIE BAZALTICĂ DE RACOŞ, CENUŞĂ DE CENTRALE TERMOELECTRICE ŞI SPUMANłI

Densitatea aparentă beton


λ0
(kg/m3)

Tipul de Domeniul de Uscat ContracŃia


Structura Clasa
beton utilizare Proaspăt masă (mm/m)
Întărit la 28 de
(val.
zile
const λ (W/mk)
max.) (val.
max.)

BcSB-CT
1500 1400 1250 1,02
3,5/1,3
Beton de Blocuri mari de

file://D:\STASURI update 07.02.2012\normative gelu\normative-gelu m\constr\betoane\b... 08.02.2012


NORMATIV PRIVIND PREPARAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR USOARE... Page 10 of 23

izolaŃie zidărie, înlocuitori BcSB-CT


de cărămidă 1540 1480 1340 1,0
3,5/1,4
Compactă
Fâşii pentru pereŃi dar cu
BcSB-CT
despărŃitori micropori 1560 1470 1320 1,2
7,5/1,4
Beton de înglobaŃi
izolaŃie şi Panouri de în masa
rezistenŃă închidere la cons. betonului
BcSB-CT
civile, ind. şi 1610 1550 1400 1,1
7,5/1,5
agrozootehnice

Notă: λ0 = Conductivitatea termică în stare uscată; λ = Cond. de calcul

TABELUL 14

DOMENII DE UTILIZARE ŞI PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE BETOANELOR CU ZGURĂ


GRANULATĂ DE GALAłI, CENUŞI TERMOELECTRICE ŞI SPUMANłI

Densitatea aparentă beton


λ0
(kg/m3)
ContracŃia
Tipul de Domeniul de Uscat
Structura Clasa mm/m 90
beton utilizare Proaspăt Întărit masă zile
(val. la 28 const λ (W/mk)
max.) de zile (val.
max.)

Blocuri mari de
Beton de BcZG-CT
izolaŃie
zidărie, înlocuitori
3,5/1,3
1550 1400 1300 -
de cărămidă
Compactă
dar cu
Fâşii pt. pereŃi micropori
despărŃitori înglobaŃi
Beton de Panouri de în masa
BcZG-CT
izolaŃie şi închidere la betonului
7,5/1,4
1550 1450 1350 -
rezistenŃă cons. civile, ind.
şi
agrozootehnice

Notă: λ0 = Conductivitatea termică în stare uscată; λ = Cond. de calcul

TABELUL 15

DOMENII DE UTILIZARE ŞI PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE BETOANELOR REALIZATE CU


STERIL DE PIATRĂ PONCE-TUŞNAD (LACUL SF.ANA) CENUŞĂ DE CENTRALE TERMOELECTRICE
ŞI SPUMANłI

Densitatea aparentă beton


λ0
(kg/m3)
ContracŃia
Tipul de Domeniul de Uscat
Structura Clasa mm/m 90
beton utilizare Proaspăt Întărit masă zile
(val. la 28 const λ (W/mk)
max.) de zile (val.
max.)

file://D:\STASURI update 07.02.2012\normative gelu\normative-gelu m\constr\betoane\b... 08.02.2012


NORMATIV PRIVIND PREPARAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR USOARE... Page 11 of 23

Blocuri mari de
zidărie înlocuitori
BcP-CT
de cărămidă Fâşii
Compactă 3,5/1,4
1580 1400 1320 1,0
pt. pereŃi
despărŃitori dar cu
Beton de
micropori
izolaŃie şi
înglobaŃi
rezistenŃă Panouri de în masa
închidere la betonului BcP-CT
construcŃii civile,
7,5/1,5
1680 1520 1420 1,2
ind. şi
agrozootehnice

Notă: λ0 = Conductivitatea termică în stare uscată; λ = Cond. de calcul

TABELUL 16

DOMENII DE UTILIZARE ŞI PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE BETOANELOR REALIZATE CU


CINERITE ANDEZITICE DE VÂRFURI, CENUŞĂ DE CENTRALE TEMOELECTRICE ŞI SPUMANłI

Densitatea aparentă beton


λ0
(kg/m3)
ContracŃia
Tipul de Domeniul de Uscat
Structura Clasa mm/m 90
beton utilizare Proaspăt Întărit masă
(val. la 28 const
λ zile
max.) de zile (val. (W/mk)
max.)

Blocuri mari de
zidărie Compactă BcC-CT
1700 1600 1500 1,1
înlocuitori de dar cu 3,5/1,5
Beton de cărămidă micropori
izolaŃie şi
înglobaŃi
rezistenŃă
în masa
Fâşii pt. pereŃi betonului BcC-CT
1750 1660 1550 1,2
despărŃitori 7,5/1,6

Notă: λ0 = Conductivitatea termică în stare uscată; λ = Cond. de calcul

TABELUL 17

DOMENII DE UTILIZARE ŞI PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE BETOANELOR FOARTE UŞOARE

Densitatea aparentă
λ0
beton (kg/m3)
RezistenŃa
Tipul ContracŃia medie
Domeniul de Uscat
de Structura Clasa Întărit mm/m 90 admisibilă
utilizare Proaspăt masă
beton
(val.
la 28
const
λ zile Rad
de (W/mk) (Nmmp)
max.) (val.
zile
max.)

BcFU 700 650 650 2,2

BcFUC* 700 600 500 1,7

file://D:\STASURI update 07.02.2012\normative gelu\normative-gelu m\constr\betoane\b... 08.02.2012


NORMATIV PRIVIND PREPARAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR USOARE... Page 12 of 23

BcFUZ* 700 600 650 1,5

BcFUP* 750 650 450 2,0


Compactă
dar cu
Beton Plăci pentru
micropori
de straturi BcFUD* 750 650 550 1,5 1,0...2,5
înglobaŃi
izolaŃie termoizolatoare
în masa
betonului
BcFUT* 750 650 550 1,7

BcFUPS* 750 600 450 2,4

Notă: λ0 = Conductivitatea termică în stare uscată; λ = Cond. de calcul

*) C - Cenuşă; P - Perlit; T - Tuf; Z - Zgură; D - Diatomit; PS - Pulbere de silice

[top]

3. CONDITII TEHNICE PENTRU MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR USOARE

Ciment

3.1. Alegerea tipului de ciment se va face funcŃie de tipul de beton, condiŃiile de exploatare, condiŃiile de execuŃie, adoptând tipul
de ciment recomandat în tabelul 18.

Agregate

3.2. Agregatele uşoare folosite la prepararea betoanelor trebuie să corespundă condiŃiilor tehnice impuse de STAS 2386-79
"Agregate minerale uşoare. CondiŃii tehnice generale de calitate".

TABELUL 18

Tipul de ciment
Regim de
Clasa betonului
întărire
P45 P 40 P 35 M 30

normal - - R U
Bc 3,5...Bc 7,5
tratament
- U R -
termic

normal - - R U
Bc 10...Bc 15
tratament
- - R -
termic

normal - - R -
Bc 20...Bc 22,5
tratament
- U R -
termic

normal U R - -
Bc 30...Bc 35

file://D:\STASURI update 07.02.2012\normative gelu\normative-gelu m\constr\betoane\b... 08.02.2012


NORMATIV PRIVIND PREPARAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR USOARE... Page 13 of 23

tratament
R U - -
termic

NOTĂ:

R-ciment recomandat a se utiliza;

U - ciment utilizabil în locul celui recomandat.

3.3. Verificarea caracteristicilor agregatelor uşoare se face conform STAS 2386-70 şi STAS 4606-80 "Agregate naturale grele
pentru betoane şi mortar cu lianŃi minerali. Metode de încercare".

3.4. Pentru prepararea betoanelor uşoare se vor utiliza agregatele pe sorturile indicate în tabelele de la capitolul 4.

Granulozitatea fiecărui sort sau amestec de sorturi trebuie să îndeplinească condiŃiile din tabelul 19.

TABELUL 19

Diametrul ochiurilor ciururilor dmin ciur dmax


de control intermediar

Rest pe ciur (% în greutate) 50...100 30...50 0...10

Dimensiunea maximă a granulelor ce rămân pe ciurul superior trebuie să nu depăşească 1,5 dmax .

3.5. În compoziŃia betoanelor uşoare (în general la cele de clasa >Bc 10) se utilizează ca parte fină şi nisipul de balastieră sort
0...3 mm, care trebuie să corespundă prevederilor STAS 1667-76 "Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianŃi
minerali" şi să se încadreze în domeniul de granulozitate din tabelul 20.

TABELUL 20

Ochiurilor cu φ de mm 0,2 1 3

Trecere % 5...30 35...75 90...100

Cenuşa

3.6. În compoziŃia unor tipuri de betoane uşoare se utilizează ca adaos direct în masa betonului cenuşi de centrale
termoelectrice.

Cenuşa poate constitui un adaos activ atunci când aceasta are indicele de activitate puzzolanică conform
Image599.gif STAS
8819-88 "Cenuşa de centrale termoelectrice utilizată ca adaos în betoane şi mortare" sau un adaos inert în cazul cenuşilor cu
activitate puzzolanică subnormală.

3.7. Cenuşa de centrale termoelectrice trebuie să îndeplinească condiŃiile tehnice din STAS 8819-88 tip A pentru cea cu activitate
normată şi tip B pentru adaos înlocuitor de parte fină.

3.8. La unităŃile de construcŃii, poligoane, baze de producŃie, staŃii de sortare, cenuşa se va utiliza conform prevederilor din
Normativul C 140-86 Anexa I.

3.9. Verificarea calităŃii cenuşii de centrală termoelectrică se va face conform prevederilor C 140-86 Anexa X.1.

Praful de silice

file://D:\STASURI update 07.02.2012\normative gelu\normative-gelu m\constr\betoane\b... 08.02.2012


NORMATIV PRIVIND PREPARAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR USOARE... Page 14 of 23

3.10. Praful rezidual de silice rezultă ca produs secundar la linia de elaborare a fero-siliciului de la Combinatul Metalurgic Tulcea
ce se captează uscat la electrofiltre.

3.11. Pentru utilizarea ca adaos în betoanele foarte uşoare, praful rezidual de silice trebuie să îndeplinească condiŃiile prevăzute
în "Normele tehnice provizorii privind utilizarea prafului de silice ca adaos activ în masa betonului" indicativ NP47-88 (Anexa XII).

....

3.16. Dozarea prafului de silice din siloz în betonieră se va face cu acelaşi tip de dozatoare care se folosesc la dozarea
cimentului. Dozatoarele pentru praf de silice se vor verifica identic ca cele de ciment şi cenuşa de către organul autorizat.

Apa

3.17. Apa pentru prepararea betoanelor uşoare, precum şi apa utilizată pentru preumezirea agregatelor şi stropirea betoanelor în
perioada de întărire, trebuie să îndeplinească condiŃiile prevăzute de STAS 790-84 "Apa pentru mortare şi betoane". Este
interzisă utilizarea apei de mare şi a apelor minerale.

[top]

4. ADAOSURI

4.1. În scopul îmbunătăŃirii lucrabilitatii, a reducerii cantităŃii de apă, la betoanele uşoare de rezistenŃă, şi de izolaŃie şi rezistenŃă,
se recomandă utilizarea plastifiantului mixt DISAN-A.

4.2. În scopul reducerii densităŃii, precum şi antrenării unei cantităŃi dirijate de aer şi crearea unor pori închişi în masa betonului,
la betoanele uşoare de izolaŃie şi rezistenŃă se recomandă utilizarea spumanŃilor (vezi Anexa V.1.)

...

4.4. CondiŃiile de utilizare şi proporŃiile în care sunt folosite adaosurile sunt precizate în Anexele V.1 şi V.2.

[top]

5. STABILIREA COMPOZITIEI BETONULUI

5.1. Stabilirea compoziŃiei betoanelor uşoare se face pe bază de încercări preliminare.

5.2. CompoziŃia betoanelor uşoare trebuie astfel stabilită încât să se asigure condiŃiile impuse prin proiect în ceea ce priveşte
densitatea aparentă a betonului precum şi rezistenŃele mecanice (finale şi la diferite faze tehnologice) cu un consum minim de
ciment.

5.3. La încercările preliminare, în vederea stabilirii compoziŃiei iniŃiale, este necesar să se ia în considerare:

- densitatea aparentă a betonului proaspăt conform prevederilor din tabelele 2-17;

- condiŃiile tehnologice de punere în operă pentru adoptarea consistenŃei corespunzătoare.

5.4. Tipul de ciment ce urmează a se folosi se va adopta Ńinând seama de tabelul 10.

5.5. Agregatul total (agregatul uşor + nisip de balastieră), la compoziŃiile de betoane la care se folosesc agregate cu granulozitate
continuă, trebuie să se încadreze în limitele de granulozitate, în funcŃie de clasa şi tipul betonului. Se determină granulozitatea
fiecărui sort de agregat şi stabilesc proporŃiile din sorturi astfel încât să se încadreze în limitele zonei adoptate.

5.6. Asupra sorturilor de agregate se efectuează următoarele determinări:

- densitatea aparentă a granulelor, conform metodologiei din STAS 2386-79;

- absorbŃia pe sortul 3-7 mm sau 5-10 mm după 1/2 h de intrare în apă, conform STAS 2386-79; valoarea obŃinută se consideră

file://D:\STASURI update 07.02.2012\normative gelu\normative-gelu m\constr\betoane\b... 08.02.2012


NORMATIV PRIVIND PREPARAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR USOARE... Page 15 of 23

ca aplicabilă şi pentru celelalte sorturi de agregate uşoare (0-3 şi 7-16 mm sau 0-5 şi 10-20 mm);

- umiditatea pentru toate sorturile de agregate, conform STAS 4606-80 respectiv 2386-79;

- volumul de goluri pentru sortul 16-31 mm, conform STAS 2386-79.

5.7. Stabilirea proporŃiilor în care intervin diferitele componente în alcătuirea unui m3 de beton se face luând ca bază volumele
absolute ale acestora. Pentru calculul compoziŃiei betonului se iau în considerare următorii parametrii:

- conŃinutul de aer cuprins în structura betonului care reprezintă:

• cca 2%, respectiv 20 dm3/m3 beton;

• 10-20%, respectiv 100 dm3/m3 sau 200 dm3/m3;

• >40%, respectiv 400 dm3/m3 sau mai mare.

- cantitatea de apă denumită convenŃional "apă liberă" (necesară hidratării cimentului şi asigurării lucrabilităŃii, care se consideră
egală cu 200 dm3/m3 beton), corespunzător unui grad de compactare Walz.

5.8. Pentru betoanele cu granulozitate continuă relaŃia de bază pentru calculul compoziŃiei este:

Image600.gif (1294 bytes)

în care:

VCI = volumul absolut de ciment, dm3;

VCR = volumul absolut al cenuşii, dm3 (apare în calcul numai în cazul compoziŃiilor cu cenuşă);

Vn = volumul aparent al granulelor de nisip de balastieră 0-3 mm, dm3;

Vg1 = volumul aparent al granulelor sortului de agregat uşor 0-3 mm, dm3;

Vg2 = volumul aparent al granulelor sortului de agregate uşor 3-7 mm, dm3;

Vg3 = volumul aparent al granulelor sortului de agregat uşor 7-16 mm, dm3;

Vapa lib. = 200 dm3/m3 beton;

Vaer = 20 dm3/m3 beton, sau volumului de aer.

5.9. În cazul betoanelor cu granulit, cu granulozitate discontinuă utilizând sort 16-31 mm şi cenuşă de centrale termoelectrice,
stabilirea proporŃiilor în care intervin diferitele componente în alcătuirea unui m3 de beton se face luând ca bază volumul de goluri
determinat pe sortul 16-31 mm (conform STAS 2386-79).

Image613.gif (780 bytes)

în care:

ρg = densitatea în gramadă în stare afânată şi uscată a sortului de granulit 16-31 mm;

ρa = densitatea aparentă a granulelor 16-31 mm.

Cunoscând volumul de goluri dintre granulele agregatului 16-31 mm, se calculează volumul absolut al matrixului (mortar = ciment

file://D:\STASURI update 07.02.2012\normative gelu\normative-gelu m\constr\betoane\b... 08.02.2012


NORMATIV PRIVIND PREPARAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR USOARE... Page 16 of 23

+ apă + nisip + cenuşă) cu ajutorul relaŃiei:

V abs. matrix % = (Vgoluri% + 5%) + Vaer %

în care:

5% = coeficient stabilit experimental (necesar pentru asigurarea lucrabilităŃii şi realizării structurii compacte a betonului);

Vaer % = conŃinutul de aer cuprins în beton care reprezintă 20 dm3/m3 beton.

Cunoscând betonul matrixului (mortarului), rezultă că diferenŃa de volum până la 1000 dm3 ocupată de agregatul mare, deci:

V agr. tot. (dm3) = 1000 (dm3) - V abs. matrix (dm3)

în care:

V abs. matrix (dm3) = VCI (dm3) + Vapă liberă (dm3) + Vaer (dm3) + V nisip 0-3 mm (dm3) + VCT (dm3)

rezultă:

VCT + Vn 0-3 = 1000 - (Vagr. tot. + VCI + Vapă lib. + Vaer )dm3

cu menŃiunea că pentru stabilirea fiecărui component se vor respecta proporŃiile corespunzătoare.

5.10. Cunoscând densitatea aparentă a granulelor agregatelor, a nisipului şi cenuşii de centrale termoelectrice ( 2 kg/dm3 şi
considerând că densitatea absolută a cimentului este 3 kg/dm3) se calculează densitatea aparentă a betonului în stare
proaspată.

Valoarea obŃinută trebuie să fie cel mult egală cu valoarea din tabelele 2-17.

5.11. CompoziŃiile orienative ale betoanelor sunt dependente de clasa agregatului uşor utilizat. La stabilirea compoziŃiilor de
betoane de rezistenŃă cu agregate uşoare se vor avea în vedere şi următoarele: cantitatea de ciment plus nisip de balastieră 0-3
mm să fie de minim 650 kg/m3 beton pentru clasele Bc 22,5 şi de minim 750 kg/m3 beton pentru Bc 30 - 35.

5.12. Pe baza volumului total de agregate şi proporŃiilor stabilite conform punctelor 5.5; 5.7 şi 5.10 se determină volumul de
agregate pe sorturi.

Pentru determinarea compoziŃiilor preliminare se fac corecŃiile necesare Ńinând seama de umiditatea agregatelor şi de absorbŃia
acestora.

5.13. În anexele I; II; III şi IV ea prezintă câteva exemple de stabilire a compoziŃiei preliminare.

5.14. Cu compoziŃia astfel stabilită se va prepara un amestec preliminar de 40 l şi se va face verificarea lucrabilităŃii.

5.15. FuncŃie de tipul elementului şi de condiŃiile tehnologice de punere în operă, se indică orientativ domeniile optime de
lucrabilitate a betonului proaspat, exprimată prin grad de compactare Walz (determinat imediat după preparare).

5.16. Gradele de compactare recomandate presupun punerea în operă prin vibrare a betoanelor cuprinse în cazurile 1-4 şi că
intervalul dintre preparare şi turnare nu depăşeste 60 minute în cazul 1, respectiv 30 minute în cazurile 2, 3 şi 4.

Betoanele uşoare cuprinse în cazul 5, având lucrabilitate foarte bună nu necesită vibrare iar intervalul dintre preparare şi turnare
nu va depăşi 30 minute.

Pentru cazurile 2-5, dacă nu se poate asigura intervalul de timp menŃionat, se va reduce gradul de compactare astfel încât să se
permită o punere în operă corespunzătoare.

Pentru dozajele de ciment nu se recomandă adoptarea unui grad de compactare mai mic decât cel prevăzut, deoarece pot să
apară agregări sau separarea apei.

De asemenea, nu se recomandă adoptarea unor grade de compactare mai mari de 1,25 întrucât pot să apară dificultăŃi la

file://D:\STASURI update 07.02.2012\normative gelu\normative-gelu m\constr\betoane\b... 08.02.2012


NORMATIV PRIVIND PREPARAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR USOARE... Page 17 of 23

punerea în operă.

5.17. În cazul în care consistenŃa betonului obŃinut pe amestecul prelimiar prezintă abateri mai mari de 0,05 Ge Waltz faŃă de
gradul de compactare luat în considerare, se reface amestecul corectându-se corespunzător cantitatea de apă de amestecare.

5.18. Pe amestecul de consistenŃa corespunzătoare se determină densitatea aparentă a betonului în stare proaspată. Între
valoarea obŃinută şi cea calculată se admite o abatere de 50 kg/m3.

ObŃinerea unor abateri mai mari denotă că s-au produs erori în aprecierea caracteristicilor agregatelor şi este necesară
verificarea acestora, refacerea calculului compoziŃiei şi repetarea probei preliminare.

5.19. În cazul betoanelor foarte uşoare (pct.1.1.c.) pe amestecul preliminar se va determina densitatea aparentă a betonului în
stare proaspată atât imediat cât şi la intervalul de 6 ore de la preparare, pentru verificarea stabilităŃii amestecului între valorile
obŃinute şi cele calculate se admite o abatere de 50 kg/m3. ObŃinerea unor abateri mai mari denotă că s-au produs erori fie în
aprecierea caracteristicilor materialelor, fie la formarea spumei şi este necesară verificarea acestora, refacerea calculului
compoziŃiei şi repetarea probei preliminare.

5.20. În cazul utilizării adivitului DISAN se vor respecta prevederile din "Normativul pentru executarea lucrărilor din beton şi beton
armat", indicativ C 140-86 cu menŃiunea că nu este indicat a se utiliza aditivul în proporŃie mai mare de 0,6% substanŃă activă
(uscată) raportată la cantitatea de ciment.

Nu se recomandă utilizarea aditivului DISAN A în cazul betoanelor întărite în condiŃii de tratare termică.

Volumul de aer eclus se recomandă a fi de maximum 8%.

Se va avea în vedere că utilizarea aditivului are ca efect posibilitatea reducerii cantităŃii de apă cu cca. 6% faŃă de cea indicată.

În cazul în care se utilizează DISAN A, la stabilirea compoziŃiei betonului se procedează conform punctului 5.8 făcându-se în
prealabil următoarele corecŃii:

- se reduc cantităŃile de nisip de balastieră 0-3 mm şi de cenuşă cu câte 20 dm3/m3 beton;

- se reduce cantitatea de apă liberă cu 10 dm3/m3 beton.

5.21. În cazul utilizării unui spumant (SI; NF6 şi spumogenul) se vor respecta prevederile din anexa V.

Volumul de aer introdus se recomandă a fi max. 15% în cazul betoanelor de clasa Bc 7,5.

5.22. Pentru verificarea rezistenŃelor mecanice se confecŃionează 6 epruvete cubice din amestecul stabilit conform punctelor 5.8
sau 5.9. şi în paralel câte 6 epruvete similare având dozaje de ciment diferite cu 25 kg/m3 şi cantitatea de apă rezultată pentru
amestecul corespunzător dozajului mediu de ciment. Se menŃionează că în cazul betoanelor cu adaos de cenuşă şi aer antrenat,
creşterea rezistenŃelor în timp este mai lentă decât în cazul betoanelor uşoare realizate fără adaosuri.

5.23. În cazul betoanelor tratate termic, epruvetele confecŃionate conform punctului 5.22 vor fi supuse condiŃiilor de tratament,
urmând a fi încercate 3 la 24 h şi 3 la 7 zile.

5.24. Din cele 3 variante se va alege compoziŃia cu dozajul minim de ciment care îndeplineşte următoarele condiŃii:

a) Pentru betoanele prevăzute la punctul 1.1.a:

- în cazul întăririi în condiŃii normale, rezistenŃa la compresiune la 7 zile să fie cel puŃin 0,7 din rezistenŃa la 20 zile;

- în cazul întăririi accelerate prin tratare termică, rezistenŃa la compresiune la decofrare să fie cel puŃin 0,6 din rezistenŃa la 23
zile.

b) Pentru betoanele prevăzute la punctul 1.1.b:

- în cazul întăririi normale, rezistenŃa la compresiune la 7 zile să fie cel puŃin 0,6 din rezistenŃa la 28 zile;

- în cazul întăririi accelerate prin tratare termică, rezistenŃa la compresiune la decofrare să fie cel puŃin 0,5 din rezistenŃa la 29 de
zile.

file://D:\STASURI update 07.02.2012\normative gelu\normative-gelu m\constr\betoane\b... 08.02.2012


NORMATIV PRIVIND PREPARAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR USOARE... Page 18 of 23

c) Pentru betoanele prevăzute la punctul 1.1.c:

- în cazul întăririi normale, rezistenŃă la compresiune la 7 zile să fie cel puŃin 0,5 din rezistenŃă la 29 zile;

- dacă se dovedeşte eficient din punct de vedere economic, aceste betoane se vor putea supune unui tratament termic moderat
după 24 ore de la turnare.

5.25. RezistenŃele obŃinute la vârsta de 28 zile vor fi analizate în vederea corectării compoziŃiei, Ńinând seama de rezistenŃa reală
a cimentului, prin multiplicarea rezistenŃei înregistrate cu raportul dintre rezistenŃa normală a cimentului şi cea efectivă.

[top]

6. PREPARAREA SI TRANSPORTUL BETOANELOR

6.1. Prepararea betoanelor uşoare de tipul 1.1.a şi 1.1. se face conform prevederilor din Normativul C 140-86, cu următoarele
menŃiuni suplimentare:

6.1.1. Se recomandă ca sorturile de agregate, la introducerea în malaxor, să aibă o umiditate de cca.10% corespunzător
absorbŃiei la 1/2 h, preumezind agregatele în depozit prin stropire cu apă. Nu se vor folosi agregate complet uscate întrucât apar
modificari reologice importante ale betonului proaspăt, creind şi dificultăŃi la punerea în operă. Nu se recomandă folosirea
agregatelor imersate sau cu umiditate mai mare decât absorbŃia la 1/2 h.

6.1.2. În malaxor se introduc mai întâi agregatele şi 50% din cantitatea de apă stabilită pentru amestecul respectiv. După o
malaxare de cca.1 minut, se adaugă cimentul şi cenuşa, se malaxează, adaugându-se restul cantităŃii de apă.

6.1.3. Timpul total de malaxare trebuie să fie de minimum 3 minute pentru betoanele fără adaos de spumant şi de minimum 5
minute la cele cu spumant.

6.1.4. În cazul utilizării aditivilor (DISAN, SI sau spumogen) aceştia se adaugă în apa de amestecare care se introduce la sfârşit
în malaxor, după introducerea cantităŃii de ciment.

6.1.5. Verificarea reproducerii în serie a reŃetei stabilite prin probele preliminare se va face în mod obligatoriu prin verificarea pe
betonul proaspăt a gradului de compactare Walz şi a densităŃii aparente.

6.2. Prepararea betoanelor foarte uşoare de tipul 1.1.c se face astfel:

6.2.1. Pentru amestecurile preliminare se va utiliza un malaxor de tip ROBOT cu o capacitate de 20 l, cu agitator vertical, cu 2
turaŃii de 350 respectiv 750 rotaŃii/minut.

6.2.2. Pentru producŃia acestor betoane se va utiliza malaxorul cu o capacitate de 1 m3 prevăzut cu 2 turaŃii de 350 respectiv 750
rotaŃii/minut.

6.3. FuncŃie de spumantul utilizat, se va adopta urmŃtorul procedeu de preparare a betoanelor foarte uşoare.

6.3.1. În cazul spumanŃilor SI şi Spumogen - antrenor de aer prin spumare directă în masa betonului - se recomandă ca în
malaxor să se introducă mai întâi agregatele şi 50% din cantitatea de apa stabilită pentru amestecul respectiv. După o malaxare
de cca. 1 minut, utilizând turaŃia de 350 rotaŃii/minut se adaugă cimentul, cenuşa şi restul cantităŃii de apă în care s-a introdus şi
spumantul, clorura de calciu sau silicatul de sodiu, continuându-se malaxarea pe aceeaşi treaptă de turaŃii cca 1 minut. Se trece
apoi la treapta a 2-a de turaŃie (750 rotaŃii/minut) şi se malaxează cca.10 minute.

6.3.2. În cazul spumantului NF 6 în malaxor se introduce mai întâi apa, spumantul, clorura de calciu sau silicatul de sodiu şi se
malaxează timp de 3 minute utilizând treapta a 2-a de turaŃii (750 rotaŃii/minut).

Se recomandă ca dizolvarea clorurii de calciu să se efectueze în prealabil şi să se Ńină seama de volumul de apă necesar
acesteia, astfel încât apa totală menŃionată să fie respectată.

Se introduce apoi treptat, malaxând continuu, utilizând turaŃia mică de 350 rotaŃii/minut, cimentul, cenuşa şi agregatul (funcŃie de
compoziŃia adoptată) şi se malaxează încă cca.1 minut.

6.4. ObŃinerea unor valori ale densităŃii aparente în limita a 50 kg/m3 faŃă de densitatea aparentă a betonului proaspăt menŃionată
în tabelele 41. 42. 43,. confirmă realizarea corectă a acesteia, compoziŃia putând fi reprodusă în serie.

file://D:\STASURI update 07.02.2012\normative gelu\normative-gelu m\constr\betoane\b... 08.02.2012


NORMATIV PRIVIND PREPARAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR USOARE... Page 19 of 23

6.4.1. În cazul în care valoarea densităŃii aparente este mai mare, se prelungeşte timpul de malaxare cu încă 1 minut şi se
efectuează din nou verificarea densităŃii. Dacă nici în acest mod nu s-a realizat densitatea dorită, este necesară repetarea
amestecului cu o cantitate sporită de spumant de 0,1% faŃă de dozajul de ciment.

De exemplu: Dacă pentru un dozaj de 350 kg/m3 ciment s-au utilizat 7 l spumant soluŃie 20%, suplimentarea se va efectua cu
până la 0,350 l spumant.

6.4.2. În cazul în care după cele 10 minute de malaxare, amestecul este mult mai uşor, se reface turnarea şi se reduce cu 1
minut timpul de malaxare. Dacă şi în acest caz amestecul rezultat este prea uşor, este necesară reducerea dozajului de spumant
în acelaşi mod în care s-a indicat suplimentarea lui la punctul 6.4.1.

6.5. La fiecare sarjă de beton turnată se va verifica reproducerea în serie a compoziŃiei stabilite cu ajutorul probelor preliminare
prin verificarea pe betonul proaspăt a densităŃii aparente. Se prelevează câte 3 cuburi cu latura de 10 cm şi se urmăresc sub
aspectul densităŃii aparente şi a stabilităŃii în primele 24 h.

[top]

7. PUNEREA ÎN OPERA SI TRATAREA ULTERIOARA A BETOANELOR

7.1. Punerea în operă, compactarea şi tratarea ulterioară a betoanelor uşoare se face în conformitate cu prevederile Normativului
C 140-86 - capitolul 6, cu menŃiunea că stropirea suprafeŃelor cu apă să înceapă după 24 h de la turnare. Se recomandă ca
stropirea să se facă prin pulverizarea apei.

7.2. Betoanele uşoare de izolaŃie şi rezistenŃă şi foarte uşoare realizate prin spumare, având o lucrabilitate foarte bună, nu
necesită vibrare. Ele se vor compacta prin baterea lateralelor tiparelor şi apoi nivelare.

Vibrarea mecanică poate provoca eliminarea aerului antrenat la malaxare şi deci modificarea caracteristicilor betonului.

7.3. Termenele de decofrare se vor stabili pe epruvetele păstrate în aceleaşi condiŃii cu elementele de beton turnate. Viteza de
întărire a betoanelor foarte uşoare este lentă şi în consecinŃă termenele de decofrare trebuie prelungite corespunzător.

7.4. Punerea în operă a betonului se va face numai la temperaturi de peste + 5oC.

[top]

8. ACCELERAREA ÎNTARIRII BETOANELOR

8.1. Pentru accelerarea întăririi betoanelor uşoare de rezistenŃă cu structură compactă cuprinse la punctul 1.1.a al prezentului
normativ se vor respecta prevederile din Normativul C 140-86 anexa VIII "Accelerarea întăririi betoanelor prin tratamente
termice".

8.2. Pentru accelerarea întăririi betoanelor uşoare de izolaŃie şi rezistenŃă sau de izolaŃie prevăzute la punctul 1.1.b şi 1.1.c al
prezentului normativ, ciclul de tratament termic optim ce se va aplica acestor betoane va fi:

- perioada de aşteptare 24 ore;

- perioada de creştere a temperaturii 2 ore, cu o viteză de ridicare a temperaturii de cca.15oC/h;

- perioada de izotermie 9 ore, la o temperatura de 50 5oC;

- perioada de răcire 13 h.

8.3. FuncŃie de fluxul tehnologic existent, unităŃile producătoare de elemente prefabricate vor avea în vedere prevederile de la
punctele 8.1. şi 8.2.

În toate cazurile se vor efectua analize economice ale eficientei aplicării tratamentului termic; se va evita pe cât posibil aplicarea
tratamentului termic în perioada de vară, în vederea economisirii combustibilului şi energiei.

file://D:\STASURI update 07.02.2012\normative gelu\normative-gelu m\constr\betoane\b... 08.02.2012


NORMATIV PRIVIND PREPARAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR USOARE... Page 20 of 23

...

[top]

9.2. Controlul operativ al calitatii betonului

9.2.1. Activitatea de control cuprinde:

- determinările pe betonul proaspăt prevăzute în tabelul 46 în scopul evitării punerii în operă a unui beton necorespunzător;

- analizarea imediat după înregistrare, a rezultatelor privind rezistenŃa la compresiune şi densitate la vârsta de 28 zile, în scopul
remedierii operative a unor cazuri necorespunzătoare.

9.2.2 Determinări pe betonul proaspăt:

CondiŃiile tehnice privind caracteristicile betonului proaspăt sunt precizate în tabelul 46.

TABELUL 46

Nr. Limitele de variaŃie


Caracteristica Valoare de referinŃă
crt. admisibile

ge grad de
1. Lucrabilitate g 0,5
compactare medie

tmin -1oC
2. Temperatura tmin sau tmax
tmax +2oC

3. Densitatea aparentă ρ kg/m3 ρb 50 kg/m3

ConŃinut de aer
4.
oclus ρ% valoare medie p 5

9.2.2.1. Determinări efectuate la staŃia de betoane.

Caracteristicile care se verifică şi valorile de referinŃă a acestora se precizează de laborator odată cu stabilirea compoziŃiei
betonului şi se înscriu în reŃeta betonului predată şefului de staŃie care este obligat să o afişeze.

În acest scop se vor avea în vedere:

- prevederile din proiectul sau caietul de sarcini al lucrării;

- condiŃiile tehnice precizate;

- durata;

- condiŃii climatice.

CondiŃiile tehnice vor fi astfel stabilite încât să se asigure respectarea celor prevăzute în proiect.

Ori de câte ori un rezultat se situează în afara limitelor admise conform prevederilor din tabelul 46, se va repeta imediat
determinarea respectivă.

Dacă şi la noua determinare rezultatul nu se înscrie în limitele admise, se va sista prepararea betonului şi se vor stabili, dupa
caz, măsurile tehnologice ce se impun:

file://D:\STASURI update 07.02.2012\normative gelu\normative-gelu m\constr\betoane\b... 08.02.2012


NORMATIV PRIVIND PREPARAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR USOARE... Page 21 of 23

- verificarea corectitudinii reŃetei;

- umiditatea agregatelor;

- cantitatea de apă;

- cantitatea de spumant;

- timpul de malaxare a proporŃiei sorturilor de agregate;

- verificarea instalaŃiei.

După aplicarea măsurilor stabilite şi reluarea preparării betonului, determinarea caracteristicii respective se va face la fiecare
amestec, adoptându-se eventualele corecŃii necesare până când se constată că cel puŃin 3 rezultate consecutive se înscriu în
limitele admise. În continuare determinarea se va face cu frecvenŃa prevăzută în proiect.

9.2.1.2. Determinări efectuate la locul de punere în operă.

Determinările se referă la verificarea lucrabilităŃii şi a densităŃii betonului.

În cazul betoanelor de izolaŃie - spumante, după 6 ore de la punerea în operă se va verifica nivelul betonului dacă nu au apărut
tasări.

Caracteristicile care se verifică şi valorile de referinŃă ale acestora se precizează de constructor şi se înscriu în fişa tehnologică şi
note de comandă a betonului.

În acest scop se vor avea în vedere după caz:

- prevederile din proiect sau caietul de sarcini al lucrării;

- mijloacele folosite pentru transportul betonului (basculantă, autoagitator, benă, pompă, etc.);

- condiŃii de punere în operă a betonului (dimensiunile elementelor, desimea armăturilor, posibilităŃi de compactare).

Ori de câte ori un rezultat nu se înscrie în limitele admise conform prevederilor din tabelul 46, se vor efectua pentru acelaşi
transport de beton încă două determinări.

Dacă valoarea medie a celor trei determinări se înscrie în limitele admise se va accepta punerea în operă a betonului; dacă este
depăşită limita admisă, transportul respectiv de beton se refuză.

9.2.3. Încercări pe beton întărit la 28 zile.

Densitatea aparentă a betonului întărit la vârsta de 28 zile, determinată ca medie pe fiecare serie de câte trei cuburi, se
analizează de laborator care efectuează încercarea imediat după investigarea rezultatului.

În cazul în care rezultatul nu se înscrie în limitele admise ( 50 kg/m3) se va determina densitatea aparentă a betonului uscat la
masă constantă, pentru a se elimina condiŃia de păstrare.

În cazul în care rezultatul nu se înscrie în limitele admise clasei respective de densitate, în termen de 48 ore laboratorul va
anunŃa:

- conducătorul statiei în vederea "opririi" producŃiei până la efectuarea corecŃiilor corespunzătoare asigurării caracteristicilor
betonului impuse prin proiect;

- conducerea unităŃii executante care va analiza, funcŃie de tipul de beton şi cantitatea pusă în operă, oportunitatea convocării
proiectantului, Ńinând cont că la betoanele de rezistenŃă depăşirea densităŃii aparente conduce la supraîncărcări ale structurii, iar
la cele de izolaŃie şi rezistenŃă la neasigurarea gradului de protecŃie termică.

RezistenŃa la compresiune, determinată ca medie pe fiecare serie de câte trei cuburi, se analizează de laboratorul care
efectuează încercarea, imediat după înregistrarea rezultatului.

În cazul betoanelor de rezistenŃă din categoria 1.1.a, dacă rezultatul (reevaluat conform tabelului 47) este mai mic decât clasa

file://D:\STASURI update 07.02.2012\normative gelu\normative-gelu m\constr\betoane\b... 08.02.2012


NORMATIV PRIVIND PREPARAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR USOARE... Page 22 of 23

betonului, se va proceda conform Normativului C 140-86, anexa X.5, punctul 3.

În cazul betoanelor cuprinse în categoria 1.1.b şi 1.1.c valorile rezistenŃelor la compresiune trebuie să îndeplinească condiŃiile
impuse prin proiect sau condiŃia de clasă.

Conductivitatea betonului se va determina conform STAS 5912-89 pe epruvete de 10 x 20 x 20 sau conform metodologiei
elaborate şi omologate de ICECHIM pentru conductivimetru, pe epruvete de 6 x 12 x 25 uscate la masă constantă la vârsta de 28
zile.

Dacă rezultatele obŃinute depăşesc valorile prevăzute în proiect se va proceda identic cu prevederile cuprinse în Normativul C
140-86, anexa X.5, pct.3.

TABELUL 47

Image614.gif
(667 bytes)

tm
tempera- Valorile coeficientului "C0" vârsta betonului de
Tip tura încercare "n" zile fiind:
ciment medie
utilizat din
primele
3 7 14 28 56 90 180
7 zile oC

+5 0,20 0,40 0,55 0,78 1,05 1,15 1,17

+ 10 0,35 0,55 0,74 0,95 1,10 1,15 1,17


Pa 35
+ 20 0,45 0,65 0,82 1,00 1,10 1,15 1,17

+ 30 0,50 0,73 0,90 1,03 1,10 1,15 1,17

+5 0,30 0,50 0,67 0,85 1,05 1,10 1,12

+ 10 0,45 0,65 0,82 0,97 1,07 1,10 1,12


P 40
+ 20 0,55 0,75 0,90 1,00 1,07 1,10 1,12

+ 30 0,63 0,80 0,93 1,02 1,07 1,10 1,12

9.2.4. Încercări orientative pe beton întărit efectuate la termene scurte

În cazurile în care se urmăreşte obŃinerea de informaŃii orientative asupra rezistenŃei şi a densităŃii care va fi atinsă la vârsta de
28 zile, se pot efectua încercări pe cuburi la decofrare, 3 zile (72 3 ore) sau/şi 7 zile.

Asemenea încercări prezintă interes în prima perioadă de aplicare a unei noi compoziŃii de beton.

Probele destinate determinărilor orientative vor fi prelevate, confecŃionate, păstrate şi încercate cu o supraveghere competentă şi
în concordanŃă cu prevederile din STAS 1275-88. În special, se va verifica menŃinerea în limitele admise a temperaturii apei din
bazinul de păstrare.

Pentru fiecare cub se va nota data şi ora confecŃionării şi încercării.

Se recomandă ca în cadrul unui schimb de lucru să se preleveze minimum 3 probe de beton din sarje diferite, în interval de
minimum 3 ore; din fiecare probă se va confecŃiona cel puŃin două cuburi.

Se poate considera că este asigurată realizarea clasei de beton prevăzute, dacă rezistenŃa evaluată pentru vârsta de 28 zile,
conform datelor din tabelul 47 pe baza mediei conŃinute pe cuburile confecŃionate în cadrul unui schimb, este cel puŃin egala cu
1,2 m3.

file://D:\STASURI update 07.02.2012\normative gelu\normative-gelu m\constr\betoane\b... 08.02.2012


NORMATIV PRIVIND PREPARAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR USOARE... Page 23 of 23

În cazurile în care în cadrul încercărilor preliminare s-au efectuat determinări la 3 şi 7 zile, sau se dispune de date obŃinute pe
compoziŃii de beton în care s-a folosit acelaşi tip de ciment, criteriile de apreciere orientativă se vor stabili de laborator pe baza
analizării rezultatelor înregistrate, conform pct. 5.24.a, 5.24.b, 5.24.c.

9.3. Pentru prelucrarea rezultatelor încercărilor se vor respecta prevederile din Normativul C 140-86 anexa X.6 şi eventuale alte
indicaŃii din proiectul lucrărilor.

9.4. Verificarea calităŃii betonului din elementele prefabricate se face în conformitate cu prevederile STAS 6657/1-76.

[top]

file://D:\STASURI update 07.02.2012\normative gelu\normative-gelu m\constr\betoane\b... 08.02.2012