Am onoarea să vă salut!

Sunt Eduard MITU si pentru acest examen am realizat un

referat având ca tema ,,Etapa procesului de integrare în structurile euro-atlantice (2000 –
2007)”.
Această lucreare este structurată pe 2 capitole astfel încât în primul capitol am abordat
subiectul aderarea României la NATO iar în cel de al-2-lea am realizat o succintă prezentare a
Aderării României la Uniunea Europeană.
Integrarea europeană este, deopotrivă, un concept, o condiţie a unităţii continentului şi
o rezultantă a efortului de unificare. Ea este cu atât mai importantă cu cât, în acest proces de
unificare a Europei, nu s-a pornit de pe un loc gol, pe care totul să înceapă de la zero, să fie
adică doar construit, ci de la o situaţie foarte grea, în care totul trebuia reconstruit, dar pe alte
baze.
Integrarea reprezintă principala modalitate de realizare a Uniunii Europene. Ea este un
proces foarte complex prin care statele edifică o nouă comunitate ce se doreşte a fi de tip
unitar, monolitic. Integrarea europeană nu este, deci, o simplă alăturare a părţilor, ci o nouă
construcţie ce se realizează prin fuzionarea părţilor
În incipitul primului capitol am prezentat adaptarile și modificările legislative ce s-au
produs având ca scop aderarea României la NATO.
Strategia integrării în NATO nu a fost, o strategie separată de cea a integrării în
Uniunea Europeană, ci una care a făcut parte din marea strategie a reconstrucției spațiului
economic, politic, social şi de securitate al țării, în cadrul noilor concepte de integrare
europeană şi euro-atlantică. Integrarea în NATO a reprezentat, totodată, un suport al
integrării europene, dată fiind importanța celor două entități pentru construcția securității
politice, economice şi militare a continentului şi a lumii.
Printre modificarile legislative survenite putem amintii
- Legea nr. 22/2004 pentru aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord
- Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare
- Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti
- Legea nr. 473/2004 privind planificarea apărării
Respectarea angajamentelor asumate de România în calitate de stat membru NATO
impune, pentru Ministerul Apărării Naţionale, realizarea capabilităţilor militare de
interoperabilitate, precum şi pregătirea şi punerea la dispoziţia Alianţei a capabilităţilor pentru
Forţa de Răspuns a NATO.
Astfel s-au derulat o serie de programe de înzestrare dintre care cele mai relevante sunt
- modernizare tanc;
- modernizarea Maşinii de Luptă a Infanteriei (MLI);
- achiziţie Trasportor Blindat pentru Trupe 8x8 (TBT) ;
- modernizare Sistemul de Comunicaţii şi Informatică al Armatei României
(SCIAR);
- achiziţie fregate;
- achiziţie şi modernizare elicoptere navalizate;
- Sistemul de Comandă şi Control Aerian Naţional (SCCAN);
- Sistemul Integrat de Supraveghere a Frontierei Maritime (SCOMAR);
Capitolul 2 l-am început prin prezentarea etapelor procesului de aderare a României la
Uniunea Europeană, etape care încep din 01.02.1993 când România a semnat un acord de
asociere cu U.E. privind realizarea în comun a unor activități și pentru pregatirea în vederea
integrării în U.E., si decurg până pe data de 1 ianuarie 2007 cand atât Romania cat si Bulgaria
au aderat la U.E.
Un alt aspect deosebit de important îl constituie condițiile de aderare a romaniei la
uniunea europeană deoarece negocierile determină condițiile de aderare în U.E. a fiecărui stat
candidat. La data aderării în U.E., statele trebuie sa adopte acquis-ul comunitar (ansamblul de
legi construit pe baza tratatelor fondatoare ale U.E. și anume tratatele de la Roma, Maastricht,
Amsterdam și Nisa).
Strategia aderării României la U.E. s-a concretizat într-o serie de reforme ce au creeat
conditiile necesare pentru aderarea la U.E. printre care amintim:
- distribuirea echitabila a costurilor tranzitiei in sprijinul solidaritatii sociale
- asezarea Romaniei cu demnitate in lumea democratica si dezvoltata a Europei.
- reforma societatii românești pentru recunoasterea si afirmarea valorilor morale si
democratice
- reforma sistemului finantelor publice potrivit principiului finantarii obiectivelor
viabile economic
Politica macroeconomica a guvernului isi propune în domeniul valutar-monetar
urmatoarele:
- recastigarea increderii in moneda nationala si cresterea vitezei de rotatie a banilor;
- limitarea deficitului bugetar in vederea diminuarii ponderii statului in utilizarea
resurselor financiare ale economiei;
- mentinerea ratelor dobanzii la niveluri pozitive, in termeni reali, pentru a asigura
cresterea si utilizarea eficienta a resurselor de capital financiar;
- asigurarea unui nivel competitiv si realist al cursului de schimb valutar;
Având în vedere cele menționate anterior putem conchide că România, ca membră
NATO și U.E. are urmatoarele avantaje
ECONOMICE:
 protejarea intereselor României prin participarea directă la procesul de luare a
deciziilor din U.E. si NATO îndeosebi a celor privind vecinatatea apropiată a celor
doua organizatii;
 asigură României un alt statut în desfasurarea de negocieri cu parteneri ce fac
parte din U.E. sau NATO;
 creșterea investițiilor străine care vor contribui la creșterea veniturilor, crearea
de noi locuri de muncă, întărirea clasei de mijloc și reducerea treptată a sărăciei;
 posibilitatea de a promova produsele autohtone pe piața europeană;
 acces la tehnologii noi;
 acces la fonduri de dezvoltare nerambursabile.
MILITARE:
 cresterea accesului la tehnica si tehnologiile militare moderne;
 păstrarea nivelului de securitate concomitent cu reducerea cheltuielilor militare
prin apartenente la NATO.
 Prin apartenenta la NATO, siguranta a crescut si astfel, fondurile vor fi
redirijate spre alte domenii economice sau de protectie sociala.
  cresterea continua a nivelului de profesionalizare a efectivelor prin exercitii
comune cu alte state din NATO, precum si prin participarea la misiuni de
impunere a pacii;
 acces la informatii de importanta strategica puse la dispozitie de aliati;
 noi conditii de pregatire a personalului militar.
România vede în relația cu Uniunea Europeana sansa extraordinara de a învinge
înapoierea si realizarea aspiratiei de modernizare. Integrarea ne pune la adapost de
instabilitatea si perturbatiile din restul spatiului mondial.
România trebuie să-și asume noul statut de membru U.E. si NATO într-o maniera
activa si constructiva, contribuind substanțial la dezbaterile legate de viitorul Europei si
reforma institutională.