CAMIL PETRESCU

ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, INTAIA NOAPTE DE RAZBOI

-construcția personajului Ștefan Gheorghidiu-

1. Introducere:
2. Semnificația titlului, prin raportare la construcția personajului

nu
- construcție nominală extinsă, aceasta se construiește, simetric, pe motivul timpului.
- - motivul literar fixeaza existenta eroului („ultima noapte”/ „intaia noapte”),
accentuand insa nu opozitia dintre cele doua experiente, antiteaza iubire-razboi, ci

a
doar ideea sfarsitului unei vieti interioare si inceputul alteia.
3. naratiunea homodiegetică, cu focalizare interna si perspectiva „impreuna cu” are ca

țe
efect suprapunerea dintre planul naratorului si cel al personajului si, implicit,
relativizarea perspectivei asupra evenimentelor narate
le
- accentuează caracterul confesiv și autenticitatea
4. Reperele spatio-temporale identificate cu precizie in incipitul romanului: „In
ur

primavara anului 1916 […] vaii Prahovei, intre Busteni si Predeal” fixeaza un prezent
obiectiv, care nu este insa si prezentul trairii, caci personajul retraieste trecutul ca
prezent,
5. Prima parte are asadar tema iubirii, definita insa prin caracterul sau de aventura
lli

existentiala, caci iubirea e inteleasa ca tărâm al reusitei posibile in care eroina ar putea
realiza medierea spre absolut, dincolo de dorinta de posesiune., iar ce-a de a doua
re

parte a romanului surprinde experienta razboiului, vazuta si ea ca o experienta

existentiala, ca o experienta de cunoastere.
lo

6. Intregul roman se construieste in jurul personajului-narator, Stefan Gheorghidiu

- încadrare tipologică, prezentare din toate punctele de vedere:
o - tipul intelectualului lucid, inadaptatul superior, care trăiește drama neputinței
de a accede la absolut
o personaj masculin, rotund, modern, căci evoluția sa este determinantă numai
din perspectivă psihologică, chiar dacă statutul social inițial de student sărac se
schimbă prin primirea moștenirii.
 Inadaptat social, pentru ca refuza conventiile unei lumi inferioare, ale carei valori îi
par mercantile, personajul traieste insa doar iluzia evadarii intr-o lume individuala superioara.
Orgolios si constient de propria superioritate, nu poate totusi sa impiedice invazia celorlalti in
propriul univers existential. Traind in lumea rece a ideilor, filosof fiind prin formatie, eroul
datoreaza luciditatii sale si permanentei nevoi de certitudini toata drama, care devine o drama
a neputintei de cunoastere absoluta .
- trăsătură dominantă: luciditatea
- erou prin excelenta lucid („In afara de constiinta, totul e o bestialitate.”)
- scena de la Odobești- povestită+comentată+ legată de luciditate

nu
- întreaga sa existenta se deruleaza acum sub semnul lui „a sti” daca este înselat. „Câtă
luciditate, atâta dramă.” afirma un alt erou camilpetrescian, definind perfect suferința
pe care hiperluciditatea o aduce în existența acestora.

a
- ultima scenă din roman, definitorie pentru construcția personajului, este cea care

țe
surprinde imaginea unui Ștefan care descoperă acum o femeie străină, parcă dintr-o
altă existență, pentru că el însuși nu mai este același.
7. Încheiere
le
ur

Folosiți schema pentru a realiza eseul pentru caracterizarea personajului în minimum

600 de cuvinte.
Introduceți citatele relevante.
lli
re
lo