CONFLIC

TUL ANGLO-ARGENTINIAN
INSULELE
FALKLAND(MALVINE)
APRILIE-IUNIE 1982
Modelarea situaţiilor conflictuale
 SCURT ISTORIC

Insulele Falkland sunt situate în Oceanul Atlantic de Sud, la aproximativ 550 km de coasta
statului Argentina și 12.000 km de Regatul Unit al Marii Britanii și Irlanda de Nord.
Au fost denumite astfel în onoarea trezorierului marinei britanice, vicecontele Falkland, de către
primul european a cărei debarcare pe arhipelag este recunoscută oficial, căpitanul englez John
Davis în anul 1592.
Insulele Falkland cuprind două insule principale, Falklandul de Vest și Falklandul de Est.
Cel din urmă, găzduiește la rândul său 200 insule de mici dimensiuni, printre care se numără
Georgia de Sud și Sandwich de Sud, care nu aparțin arhipelagului dar sunt dependente de acesta.
Descoperite între sec.XVI si XVII, de către olandezi, insulele care mai târziu vor primi
denumirea de Falkland, au fost subiect de dispută pe tot parcursul sec al XVIII- lea, între Spania
Franța și Marea Britanie.
La începutul sec. al XIX -lea odată cu câștigarea independenței argentiniene în defavoarea
Spaniei, insulele au fost revendicate în baza dreptului de succesiune preluat de la spanioli.
În 1833, Insulele Falkland au intrat în posesia Marii Britanii, fiind populate de către coloniști
anglo-saxoni.
Londra a exercitat o suveranitate continuă timp de aproximativ 150 de ani, până în momentul
invaziei argentiniene din 2 aprilie 1982.
Astfel începe unul dintre cele mai scurte conflicte, dar nu și nesemnificative din istorie, în
perioada postbelică.
După un scurt istoric al Insulelor Falkland, în cele ce urmează vom analiza conflictul dintre
Argentina și Anglia, pe baza celor 4 mari faze ale situațiilor conflictuale.
Aceasta analiza vrea să expună asemănările și deosebirile dintre actorii participanți, avantaje-
dezavantaje militare, politice și nu numai. Riscurile la care au fost supuși, implicare sau nu din
partea marilor puteri. Interesele urmărite, efecte-consecințe, rezultat.
Modelul de analiză sugerat este alcătuit din 4 mari faze (etape) :
1. Faza izbucnirii conflictelor,
2. Faza escaladării conflictelor,
3. Faza deescaladării conflictelor,
4. Faza impactului conflictelor.
 I. FAZA IZBUCNIRII CONFLICTULUI
1. Variabile dependente 
1.1. Inițiatorul conflictului este Argentina, astfel Anglia fiind în defensivă.
În secolul XX, în special după cel de-al Doilea Război Mondial, Argentina a început o ofensivă
diplomatică agresivă pentru exprimarea doleanțelor referitoare la obținerea Insulelor Falkland și a
afirmat public, în repetate rânduri, pretențiile asupra suveranității insulelor Falkland, Georgia de
Sud și Sandwich .
2. Variabile independente 
2.1. Structura sistemului internațional 
În faza incipientă conflictului, structura se definește a fii bipolară, deoarece actorii sunt doar
doi, Anglia și Argentina.
2.2. Compoziția sistemului internațional 
Anglia este o putere dominantă, Regatul Unit al Marii Britanii, iar în partea opusă avem un
subsistem reprezentat de Republica Federală Argentina.
2.3. Natura conflictului 
Dacă ne uităm puțin în urmă, si facem o căutare mai aprofundată în istorie, acesta are rădăcini
vechi, de peste 150 de ani. Astfel am avea tendința să spunem ca este un conflict de lunga durată,
însă fără atacuri directe între cele două națiuni. În anul 1982, atacul Argentinei fiind punctul
culminant al recuperării insulelor de la britanici.
Acesta durând doar 72 de zile aș spune ca este un conflict de scurtă durată.
2.4. Capabilități și resurse 
În faza izbucnirii conflictului Anglia a fost luată prin surprindere. Forța militara britanica din
Insulele Falkland era cu mult inferioara celei argentiniene. Astfel in doar câteva ore au reușit
capitularea si predarea apărătorilor britanici ai casei guvernatorului, aceștia fiind intr-un număr
mult prea mic pentru a se apară.
2.5. Tipul de regim politic
Marea Britanie se afla sub dominația unui regim politic de tip monarhic constituțional, de
cealaltă parte, Argentina se afla sub puterea unui regim militar.
2.6. Distanta geografica
Conflictul este unul de proximitate pentru inițiator, Argentina fiind astfel in mare avantaj, si
îndepărtat pentru Marea Britanie, cu toate ca insulele aparțineau Angliei acestea nu se aflau pe
teritoriul regatului.
Insulele Falkland se afla in partea de sud-vest a Oceanului Atlantic, la 550 km de coastele
Argentinei si la o distanta de aproximativ 12.000 km de Marea Britanie.
2.7. Vârsta actorilor 
Din punct de vedere al tehnicilor si modurilor de acționare in conflict, se considera a fi actori
moderni.
Din punct de vedere al existentei acestora, se considera a fi actori vechi.
2.8. Stabilitatea interna
Stabilitatea interna a tarii, pentru Anglia, era ridicata. Din acest punct de vedere nu era afectata
de declanșarea dar nici de rezultatul conflictului.
De partea cealaltă, nu se poate spune același lucru si despre Argentina, unde stabilitatea interna
era scăzută din mai multe motive :
Argentinienii se confruntau cu o criza economica severa dar si cu o perioada de frământări
sociale însoțite cu proteste contra juntei militare care guverna tara într-o maniera dictatoriala
începând cu anul 1976 ;
Transferul puterii de la dictatorul, Gen. Jorge Rafael Videla, către Gen. Roberto Eduardo Viola in
martie 1981 ;
In luna decembrie 1981 a avut loc o schimbare importanta in Argentina, Gen. Leopoldo Galtieri,
devine președinte, si își păstrează in același timp funcția de comandant al Forțelor Terestre.
In consecința, prin atacarea Insulelor Falkland in martie 1982, acesta spera sa mobilizeze
sentimentele patriotice ale argentinienilor cu privire la insule, fiind atât de importante pentru
aceștia, sa distragă atenția opiniei publice de la gravele probleme economice dar si de la gravele
încălcări ale drepturilor omului, comise de regimul militar.
Explicațiile relatate la acest punct, le putem oferi si ca o completare a răspunsului la punctul 2.5.
de unde anume începe conflictul.
2.9. Importanta valorii sub amenințare (miza)
Argentina trebuia sa își obțină statutul de suveranitate cu orice preț, mai mult din mândrie.
Pentru Marea Britanie, Insulele Falkland reprezentau poarta de acces spre Antarctica si controlul
unei zone oceanice extrem de bogata in resurse.

II. FAZA ESCALADĂRII CONFLICTULUI

1. Variabile dependente
Imediat după preluarea puterii, Comandamentul Flotei argentiniene este mandatat in cel mai
mare secret sa înceapă planificarea a doua operații :
-Proiectul Alpha -pentru stabilirea unei prezente argentiniene clandestine in Insula Georgia de
Sud. Pe aceasta insula nu se afla localnici, ci doar o stație de cercetări engleza, deci o baza prin
care Marea Britanie își afirma in zona interesele geopolitice ;
 -Proiectul Azul -pentru ocuparea militara a Insulelor Falkland prin angajarea tuturor navelor
tip portavion , distrugător, fregata si a 3.000 de infanteriști marini.
Fără nici o declarație de război in prealabil, sau oricare alta forma de înțelegere a ceea ce
urmează, conflictul se transforma intr-un război.
2. Variabile independente
Nu se remarca schimbări la analiza prezentata in faza izbucniri conflictului din punct de
vedere al structurii, al compoziției, al distantei geografice, al stabilității interne sau al tipului de
regim politic, la nici unul dintre actori.
2.1. Capabilități si resurse
Cele doua armate aveau o structura de forte total diferita. In timp ce Forța de Intervenție era
formata din militari profesioniști, (ca întreaga armata britanica de altfel), armata
argentiniana era formata din militari in termen plus militari de cariera (ofițeri si
subofițeri). Britanicii au ales doar forte de elita, cei mai antrenați militari, pe când Argentina a
preferat sa păstreze aceste trupe pe continent, pentru a preveni o invazie chiliana (relația cu Chile
era încordata de mai mulți ani) in timpul conflictului.
O alta chestiune importanta, fiind dotarea tehnica. La nivelul forțelor navale superioritatea a
fost in mod clar de partea britanicilor, dar nu se poate spune același lucru despre forțele
aeriene, unde superioritatea era de partea argentinienilor.
Marina argentiniana si cea britanica, din punct de vedere tehnologic, aveau in dotare mult
echipament comun : elicoptere SEA KING, distrugătoare din clasa 42, rachete EXOCET,
britanici știau ca navele pe care le aveau argentinienii erau exploatate la capacitați maxime,
deoarece chiar ei pregătiseră câteva echipaje argentiniene la centrele de pregătire din Marea
Britanie.
In concluzie, Marea Britanie forța superioara tehnologic si numeric (daca luam in considerare
totalitatea forțelor si mijloacelor avute la dispoziție, nu doar a celor implicate direct in conflict).
Ținând cont de faptul ca avea si alte îndatoriri maritime, indiferent de rezultatul din Falkland, s-a
găsit in situația de a fi in imposibilitate de a-si concentra întreaga putere navala asupra acestei
probleme.
Pe de alta parte, Argentina se afla in situația in care ocuparea si păstrarea Insulelor Falkland si
Georgia de Sud era obiectivul principal la nivel politico-militar al conducerii statului.
Astfel situația se echilibra, forțele devenind ușor egale. Poziția geografica a Argentinei fata
de zona de conflict si excelenta lor forța aeriana, susține intru totul echilibrul de forte care
s-a manifestat in aria conflictului.
2.2. Declanșatorul ( Argentina)
Operația Rosario Rosario este denumirea operației argentiniene declanșata in noaptea de 1-2
aprilie 1982 o forța (care la finalul conflictului a ajuns la peste 10.000 de oameni) a fost
debarcata pe Insulele Falkland, simultan cu aproximativ 200 de militari debarcați pe Insula
Georgia de Sud.
 In data de 2 aprilie 1982 la orele 10.00, steagul britanic este înlocuit cu cel alb-albastru al
Argentinei. La sfârșitul operației de debarcare argentinienii aveau in Insulele Falkland
aproximativ 600 de pușcași marini si 280 de militari din forțele terestre.
Obiectivul fusese atins fără ca niciun militar sau cetățean britanic sa fie rănit.
2.3. Răspunsul (Anglia)
Operația Corporate a fost răspunsul Marii Britanii la invazia argentiniana.
Guvernul britanic a hotărât sa nu accepte nici un fel de concesii diplomatice si a definitivat planul
de evacuare prin forța a argentinienilor din Falkland.
Principalele faze planificate au fost următoarele :
-dislocarea Forței de Intervenție in Atlanticul de Sud
-realizarea blocadei aero-navale in jurul Insulelor Falkland.
In total Forța de Intervenție a avut in compunere 117 nave de lupta, logistice si auxiliare. Forța
de debarcare era formata din unități de elita ale armatei britanice : Brigada 3 Commando
Infanterie Marina Regala si Brigada 3 Infanterie Regala.
2.4. Distanta geografica
Nemaiavând nici o baza militara sau măcar o posesiune britanica in zona Atlanticului de Sud,
britanicii au folosit Insula Ascension (aflata la jumătatea distantei dintre Londra si Falkland) ca
cel mai important punct de sprijin logistic pe timpul conflictului.
Pe aceasta insula nu a debarcat nici o ambarcațiune argentiniana.
2.5. Implicarea mariilor puteri
Implicarea a fost ridicata din partea USA pentru Marea Britanie.
In Insula Ascension, americanii beneficiau de o baza aeriana care a fost pusa la dispoziția
britanicilor, împreuna cu combustibil de aviație si un stoc important de rachete antiaeriene
performante (AIM-9L SideWinder) cu care au fost doborâte in timpul conflictului 17 avioane
argentiniene.
- informații de la sateliții americani,
-francezii au oprit livrarea de rachete către argentinieni.
2.6. Chestiuni in disputa
Era vorba de o chestiune militara, in joc fiind exercitarea suveranități teritoriale ale Insulelor
Falkland si a celorlalte insule care aparțineau de arhipelag.
2.7. Presiunea timpului (intensa)
In momentul debarcării trupelor argentiniene pe insule, britanicii au fost luați prin surprindere,
aceștia fiind intr-un număr prea mic nu au putut sa răspundă corespunzător atacului.
2.8. Probabilitatea războiului (ridicata)
După cucerirea insulelor de către Argentina prin intervenție militara, Anglia a răspuns in același
mod pentru a recupera teritoriul.

III. FAZA DEESCALADĂRII CONFLICTULUI

1. Variabile independente
1.1. Natura conflictului (scurta durata)
Deescaladarea se produce intr-un mod rapid, britanicii au pus presiuni mari pe trupele
argentiniene, acestea neputând face fata atacurilor si strategiilor britanice, pe 14 iunie generalul
Menendez semnează capitularea forțelor argentiniene din Insulele Falkland.
1.2. Eterogenitatea actorilor
Din punct de vedere al eterogenității actorilor, aceasta este ridicata, conflictul are loc intre doua
regimuri politice diferite. De la începutul conflictului pana la finalul acestuia, regimurile politice
au rămas neschimbate.
1.3. Tehnici de management al conflictului
La nivel operativ-tactic, starea finala dorita era cucerirea Port Stanley si înfrângerea forțelor
argentiniene din insule, ambele aspecte fiind îndeplinite întocmai.
Pentru obținerea stării finale dorite, au fost analizate doua cursuri de acțiune :
1. un atac frontal împotriva Port Stanley, unde erau dispuse majoritatea trupelor argentiniene ,
cu avantaj principal scurtarea conflictului, dar riscând sa suporte o lovitura decisiva administrata
de forțele aeriene argentiniene, superioare numeric, bine antrenate si având in dotare avioane
foarte performante.
2. instituirea unei blocade aero-navale, hartuirea Forțelor Navale si Aeriene argentiniene, pentru
reducerea capacitații operaționale a acestora si debarcarea unei forte de desant in momentul când
uzura forțelor argentiniene va fi suficient de accentuata.
A fost aleasa a doua varianta, iar desfășurarea ulterioara a conflictului a arătat ca a fost cea
corecta.
Torpilarea navei amiral (care nici măcar nu se afla in Zona de Interdicție Maritima) a produs un
efect care s-a manifestat pe toata durata conflictului : flota argentiniana s-a retras in apele
teritoriale si practic nu a mai contat pana la final.
O alta acțiune care a avut un efect însemnat in desfășurarea operației a fost declararea si
instituirea Zonei de Interdicție Maritima, fapt ce a dus la izolarea forțelor generalului Menendez
in insule.
2. Variabile dependente
2.1. Forma de rezolvare
Începând cu 11 iunie la Port Stanley, timp de trei zile, au avut loc cele mai violente lupte de la
începutul conflictului, in urma cărora, pe data de 14 iunie, la orele 21 :30, generalul Menendez,
semnează capitularea forțelor argentiniene din Insulele Falkland.
2.2. Strategiile de acomodare
Pentru a fi calificate drept puncte decisive, aceste puncte trebuie sa poată influenta rezultatul
operației.
1. Preluarea controlului in Georgia de Sud de britanici,
2. obținerea controlului marii, realizat prin scufundarea crucișătorului ARA General Belgrano,
3. luptele aero-navale in care, deși Forța de Intervenție britanica a avut destule pierderi, a reușit
sa pună aviația argentiniana (superioara numeric, înzestrata cu tehnologie moderna) într-o postura
din care sa nu poată influenta rezultatul final al conflictului,
4. bătăliile terestre de la Goose Green si Port Stanley, ambele soldate cu predarea garnizoanelor
argentiniene.
2.3. Gradul de satisfacție al actorilor
Gradul de satisfacție este ridicat pentru Anglia, reușind sa recupereze insulele, cu toate ca si in
rândul britanicilor s-au înregistrat pierderi semnificative.

* Dat fiind faptul că nu au fost identificate schimbări/modificări, anumite puncte ale analizei
prezentate nu au fost menționate.

IV. FAZA IMPACTULUI CONFLICTULUI

1. Variabile dependente
Impactul
Impactul a fost bilateral, războiul a avut consecințe importante pentru ambele parți beligerante,
in special prin pierderile umane si materiale (nave si avioane).
Marea Britanie : 907 oameni, 6 nave importante scufundate, 15 nave avariate, 34 de elicoptere si
avioane pierdute.
Argentina : Peste 1.000 de oameni morți, 99 de avioane si elicoptere, 1 crucișător.
Impactul a rămas la nivelul actorilor participanți, dar cu schimbări semnificative in rândul
acestora.
 In Marea Britanie, popularitatea primului ministru in exercițiu, Margaret Thatcher a crescut.
Victoria britanica a produs o răsturnare de poziție in sondajele de opinie, popularitatea Partidului
Conservator din Marea Britanie devansând cu mult alianța liberala, in raport cu poziția dinainte
de declanșarea conflictului militar. In consecința, la alegerile din anul următor (1983),
conservatorii vor câștiga detașat.
Locuitorii Insulelor Falkland au primit cetățenia britanica in anul 1983, cu drepturi depline.
In anul 1985 a fost promulgata o noua constituție, care declara auto-guvernarea locuitorilor
insulelor.
In Argentina, războiul din Insulele Falkland, cu înfrângerea argentinienilor, a permis evitarea
unui posibil conflict militar cu Chile.
O alta consecința importanta a fost ca Argentina a revenit la un regim democratic in urma
alegerilor generale din anul următor.
Impactul social a fost important, înfrângerea suferita erodând imaginea armatei drept ,,rezerva
morala a națiunii ``, imagine cultivata pe toata durata sec.20.
Impactul cultural
Războiul a avut o considerabila influenta in cultura populara, atât in Marea Britanie cat si in
Argentina, influenta ce a început imediat după război si care continua pana in prezent.
Ca o consecința a războiului , cuvintele ,,yomp``(marș greu cu tot echipamentul in, din argoul
pușcașilor marini) si ,,exocet``(peste zburător in franceza), au intrat definitiv in argoul britanic.
Războiul a fost de asemenea subiect de discuție in piese de teatru, film si tv.
In Argentina, guvernul militar a interzis muzica britanica, dând cale libera trupelor rock
autohtone sa se producă in limba materna.

2. Variabile independente
1. Rezultat
a).Conținut : Hotărârea ferma in acțiunile desfășurate pentru atingerea obiectivelor,
flexibilitatea forțelor, superioritatea echipamentelor si tacticilor folosite, armata de militari
profesioniști bine pregătiți si ingeniozitatea de care aceștia au dat dovada in lupta, toate acestea
au dus ca un rezultat pozitiv, declarați învingători, fiind britanicii.
b).Forma : Argentinieni au semnat capitularea trupelor, in data de 14 iunie 1982.

2. Intensitate
a). Chestiuni disputate
Militare si de securitate
După trecerea perioadei de tranziție către o situație normala, in insule au fost luate masuri ce
vizau Insulele Falkland in plan militar, pentru a se evita o situație similara celei pricinuite de
invazia argentiniana :
- dislocarea in insule a unei escadrile de avioane Phantom,
- construirea unei baze aeriene la Mont Pleasant,
- mărirea garnizoanei la 1.700 de militari si contractori civili ai armatei (înainte de invazia
argentiniana erau 68 de pușcași marini, 11 marinari de pe HMS Endurance si 23 de membri ai
Forței de Apărare Locala),
-mărirea pistelor aerodromului militar astfel încât sa permită aterizarea avioanelor mari de
transport, pentru reintroducerea rapida a trupelor la nevoie pe calea aerului.
Propunerile domnului Nott, ministrul secretar de stat al apărării, de reducere a bugetului alocat
marinei, au fost abandonate.
BIBLIOGRAFIE

1. Peter J.Beck, The Falkland Islands as an International Problem, Routledge Revivals,

2014
2. Lowvell S. Gustafson, The Souvereignty Dispute Over The Falkland (Malvinas) Islands,
New York Oxford, Oxford University Press 1988
3. Great Britain, Reference Services, Foreign and Commonwealth Office, Britain and The
Falklands Crisis: A Documentary Record (Reference Pamphlet), Central Office of
Information, London, 1982