Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • TEMA 63 Amprentarea

    Încărcat de

    Andra Andu
    86 vizualizări15 pagini

    Titlu original

    TEMA-63-Amprentarea

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    86 vizualizări15 pagini

    TEMA 63 Amprentarea

    Încărcat de

    Andra Andu

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 15
    ETAPE ALE TERAPIE! PRIN PRO- TEZE PARTIALE MOBILIZABILE SCHELETATE: AMPRENTAREA Amprentarea preliminara Clasificarea si adaptarea port-am- prentelor Ca suport pentru materialele de am- prenta, sunt necesare portamprente, care pot fi clasificate in portamprente prelimina- re si portamprente functionale. Port-amprenta reprezinta suportul rigid necesar manipularii materialului de ampren- 18, In functie de modalitatea de realizare a obiectivelor amprentarii, port-amprentele se pot clasifica in port-amprente standard, port-amprente semifunctionale gi port- amprente individuale functionale. Port-amprentele standard, de serie sau universale, sunt confectionate in seturi de o mare varietate de forme si marimi pentru maxilarul superior si mandibuk’, din metal cromat sau nichelat, din aluminiu sau materiale plastice. Cele metalice au avan- tajul c& nu se deformeaza in timpul am- prentatil, pot fi adaptate cu clestele, pot fi sterilizate si utilizate tn repetate randuri Se descriu urmatoarele tipuri de port- amprente standard - port-amprenta standard metalic& S. 8. Witte, in seturi de trei marimi pentru ma- xilar gi trei pentru mandibulé. - port-amprenta ortomorfa Devin, con- fectionata din folii de aluminiu, care se mo- deleaza usor in functie de varietatea clinic a cAmpurilor protetice. Uneori prin resorbtii Reuniforme, campul protetic capata forme particulare greu incadrabile in seriile de 279 port-amprente standard. Aceste _port- amprente ortomorfe rezolvé tocmai pro- blema aceasta, incadrdndu-se formelor particulare de arcada alveolara reziduala. = port-amprenta Schrainemakers pre- zinta 0 trusd format dintr-o serie de port- amprente in sase marimi pentru maxilar si sapte pentru mandibula, impreuna cu un compas care masoara deschiderea distal’ a cémpului protetic in vederea alegeril port- amprentei. - port-amprenta metalica cu dispozitiv de retentie, este utilizaté in cazul ampren- tarii de materiale elastice. Retentiile sunt sub forma de perforafii la 2 mm distant& sau sub forma unei same ce urmeazé conturul port-amprentei. - port-amprenta cu dispozitiv de iriga- re cu apa, este utilizaté in cazul amprents- tii cu hidrocoloizi reversibili. Este formats dintr-o port-amprent& obignuité care Ins& este circumscrisa de 0 conduct de apa, cu doué deviafii pentru apa calda si rece. = port-amprenta din material plastic are avantajul c& se poate adapta usor, prin retus, la varietatea mare a cAmpurilor pro- tetice. Au dezavantajul c& nu se pot sterili- za avand 0 intrebuinjare unica. - port-amprenta global (S. R. Ivotray) este aledtuita din dou’ port-amprente cate una pentru fiecare maxilar, solidarizate re- glabil intre ele. Alegerea port-amprentei se face in functie de tehnica de amprentare adoptat’ din seriile de port-amprente standard dis- ponibile. Se va alege separat pentru maxi- lar si pentru mandibuli pe baza examenu- lui clinic amanuntit sau masurarea cu com- pasul Adaptarea in cavitatea oral are rolul de a dezinhiba bolnavul care poate fi gocat de dimensiunile port-amprentei si in acelasi timp de a orienta practicianul in tehnica ce va urma (centrare, compresiune dezinser- fie). Adaptarea se va face Tn sens: trans- versal, sagital gi vertical. jn plan transversal marginile port- amprentei trebuie sa fie la 4-5 mm distant& de cAmpul protetic, asigurand spatiul nece- sar pentru realizarea unei grosimi optime si uniforme a materialului cat si a unei presi- uni moderate. in sens sagital port- amprenta trebuie sd fie la 4 mm de versan- ul vestibular al crestei alveolare tn zona frontal, iar distal sa depaseasca cu 2 mm santurile retrotuberozitaro gi cu 4 mm foveele palatine pana in zona de reflexie a valului palatin moale. in sens vertical, port- amprenta trebule s& fie la o distanté de 4 mm de bolta palatina, iar marginile port- amprentei la 2 mm sub nivelul zonei de reflexie a mucoasei mobile. Adaptarea port-amprentei fa nivelul marginilor se face prin indoirea acestora cu ajutorul unui crampon, sau cand marginile port-amprentei sunt scurte prin completa- rea acestora cu masa termoplastica. Exista autori care recomanda aplicarea unui rulou din masa termoplastica pe versantul intern al marginii port-amprentei pe tot conturul acestuia, cu scopul de a realiza 0 compre- siune la nivelul zonei de mucoasé pasiv- mobité, S-ar crea in acest fel o structura prin care un material fluid utilizat ulterior, ar putea realiza mai usor succiunea Dacé se trece la utilizarea unui mate- tial alginic, port-amprenta trebuie pregatita prin realizarea unor retentii suplimentare necesare stabilitatii materialulul pe suport rigid. Amprenta preliminara Amprenta preliminara, ca prima etapa in algoritmul clinico-tehnologic de realizare a protezelor mobilizabile, trebuie sa tind seama de particularitatile campului protetic edentat partial care este un camp protetic retentiv, precum gi de alternanta celor doud suporturi, muco-osos si dento-parodontal. In vederea inregistrarii amprentei pre- liminare, se va proceda mai intai la alege- rea portamprentei care trebule s& fie sufici- ent de rigida, s& nu jeneze jocul formatiuni- lor mobile, s& cuprinda in totalitate campul protetic, s& asigure 0 grosime suficienta materialului de amprenta, iar marginilo acestuia $8 se opreasca la 2-3 mm de linia ghirlandata. 200 Fig. 6.48. Adaptarea portampreniei standard cu mase termoplastice Se va verifica portamprenta asttel aleas, in cavitatea orald, iar in cazul in care conditiile de mai sus nu sunt indeplini- te, se va realiza adaptarea portamprentei prin completare cu mase termoplastice (fig. 6.46) Prin definitie, amprenta preliminara reprezinté negativul cAmpului protetic edentat inregistrat cu un material specific de amprentare intr-o port-amprenté stan- dard in conditille mobilizarii periferiel de catre medic. Obiectivele amprentarii sunt realiza~ te parcelar in cursul fazei de amprentare preliminard. Obiectivele mecanice: Amprenta preliminara va trebui s& asigure conditiile necesare mentinerii apa- ratului gnatoprotetic prin utlizarea mijioa- celor obignuite de mentinere, sprijin si sta- bilizare. Se realizeazi o buna adeziune, amprenta preliminara reugind s surprinda toate suprafefele plane si orizontale ale cAmpului protetic, desi nu are fidelitatea necesara datorit& materialului. mai putin fidel pe care- utilizém. Amprenta prelimina- r nu reuseste s& redea condifile realiz’rii unei succiuni optime. Succiunea care se objine este tranzitorie gi externa datorita port-amprentei voluminoase si a materialu- lui mai vascos si cu fidelitate mai redus& utilizat. Chiar dac& se obtine un simulacru de succiune acesta se pierde deoarece port-amprenta nu se cofreaza la turnare. Ocolirea formatiunilor mobile de la periferia cAmpului protetic se realizeaza partial din cauza materialului. mai vascos, port- amprentei voluminoase ce jeneazé mobili- 281 zarea funcfionala a periferiei sia migcarilor nefunctionale care se practic in aceasta faz&. Tonicitatea muscular nu se inregis- treazé pe amprenta preliminara, iar echili- brul neuro-muscular nu se poate obtine in aceasta etapa de tratament. Amprenta preliminara asigur& conditi- le de stabilitate prin Inregistrarea supratete- lor verticale gi retentive ale cdmpului prote- tic, dar datorita fidelitatii relative a materialu- lui de amprenta este incompleta, fiind defini- tivata in cursul amprentarii functionale. Amprenta preliminar asigura partial conditiile de sprijin prin inregistrarea tuturor suprafetelor de sprijin, dar nu poate realiza compresiuni selective si uneori nu poate sa se extinda in zone periferice ale campulul protetic (niga retromolara, parafrenulare, etc.) Obiectivele functionale: nu pot fi realizate de c&tre amprenta preliminara. Obiectivele biologice sunt realizate insuficient de amprenta preliminara din cau- za parametrilor aproximativi ai amprentarii. Toate obiectivele realizate in aceasta faz& de amprentare constituie condiffi pen- tru amprentarea functionala optima si tre- buie stocate prin intermediul modelului pre- liminar pe care se vor realiza corecturile ulterioare necesare in vederea completarii obiectivelor urmarite. Materiale de amprentare preliminara: in functie de condifile clinice si de obiectivele urmarite se va prefera unul din urmatoarele materiale: gips, mase alginice, mase termoplastice, siliconi. Tehnica va fi diferit& tn functie de materialul ales. Prepa- rarea materialelor trebuie s& se fac con- form prescriptillor de utllizare, obinand in functie de necesitatile clinice, o variatie a gradului de vascozitate a materialului utili- zAnd amelioratori de priza. Miscarile realizate in timpul am- prentarii Realizarea functionalizarii_periferiei cAmpului protetic precizeaza limita gi gro- simea marginilor viitorei restaurari mobil zabile, influentand mentinerea si stabilita- tea acestuia. Schematizand posibilitatile de functionalizare ale periferiei cémpului pro- tetic, putem descrie trei tipuri principale de migc&ri care se pot realiza in cursul am- prentaril. Au ca scop functionalizarea peri- fericA fara a realiza conditile din cadrul amprentarii functionale. Aceste migcari tre- buie sé fie cu atat mai energice cu c&t ma- terialul de amprenta este mai vascos Miscarile nefunctionale: sunt efec- tuate de catre medic si au scopul de a mo- dela corespunzator marginile amprentei. Se realizeazA mobilizarea nodulului comi- sural care modeleazé tot! mugchil orofaciali ce interferé cu marginea aparatului. Se executa masaje prin intermediul obrajilor pe toata periferia vestibular a amprentei, tractiuni si rotatii ale nodului comisural care modeleaza astfel toti mugchii orofaciali ce interfera periferia campului protetic, Pentru mandibulé se utilizeazé si deplasari ale limbii lateral, balansarea mandibulei gi con- tractia orbicularului buzelor. Miscarile functionale neautomati- zate:sunt migc&ri recomandate de medic boinavului sub forma de teste care sinteti- 282 zeaz’ tipurile de migc&ti posibile tn cursul exercitarii functilor. Miscarile functionale automatizate: sunt miscati care utilizeaza toaté gama de migc&ti capabile si le execute sistemul stomatognat materializate prin: fonatie, mimic, masticatie, deglutitie. Tehnici de amprentare preliminara Inaintea fazei de amprentare propriu- zis se procedeazé la o serie de pregatiri in vederea realizarii amprentari. Se va pregati instrumentul necesar (instrumente de consultatie, doud tavite renale, compas, creion chimic, spatula, fuloar), se pregateste materialul necesar pentru prepararea materialului de ampren- 1a si se va face 0 pregatire a bolnavului. in urmatoarea etapa vom proceda la pregatirea psihic&, medicamentoass si fizi- cA a bolnavului, in vederea amprentarii Pregatirea fizic& a bolnavului presupune asezarea in pozitie corecta a acestuia, pro- tectia vestimentara cu halate, babete, sor- uri, tavita renala pentru colectarea salivei sia surplusului de material de amprent&. 0 atenfie deosebité 0 vom acorda pregatirii cAmpului protetic in sonsul indepartarii mucusului salivar si al realizarii unei vaso- constrictii a mucoasei, prin dusuri bucale rec. De asemeni, vom —realiza deretentivizarea campului protetic, prin in- troducerea la nivelul zonelor retentive crea- te de dinti restanti sau restaurdirile fixe . a unor materiale de obturatie provizorie ca plastobtur, cavidur, provimat. In caz de reflex de vom accentuat se iza valul palatin prin utiliza- rea anestezicelor de contact prin badijona- re sau prin spray. Avand in vedere particularitatile cam- pului protetio edentat partial intins, utiliza- rea materialelor alginice (fig. 6.47) este cea mai frecventa, datorita proprietatilor privind aspectul si gustul placut, vascozitatea me- die si in mod deosebit elasticitatea. Fig. 6.47. Amprentarea preliminaré cu material alginic in timpul amprentatii vor fi realizate 0 serie de migcati de catre medic, masaje, tractiuni, rotatii ale buzelor si obrazului tn scopul obtinerii unei amprente preliminare cat mai exacte. Dupa priza materialului, dezinserfia amprentei se va face printr-o migcare unica, pentru evitarea tensiunilor interne. Amprenta se va spala pentru tn- departarea mucusului, salivei sau sAngelul, se va examina atent, dupa care se expe az& laboratorului pentru turnarea imediaté a modelului. Amprentarea functionala Clasificarea amprentelor functionale Numarul foarte mare si varietatea tehnicilor de amprentare functionala fac aproape imposibila o clasificare unitara, De aceea, de cele mai multe ori se utilizeaza o grupare a amprentelor functionale. jin raport de gradul de mobilizare al periferiei campului protetic, amprentele functionale se clasifica in amprente functi- onale mucostatice si amprente functiona- le mucodinamice. Amprentele functionale mucostatice se inregistreaz4 cu ajutorul__port-am- prentelor individuale cu margini sourte pen- tru a nu influenta periferia campului prote- tic, utilizand material de amprentare de mare fluiditate (mucoseal). Prin amprenta- rea mucostatica se objin amprente de adeziune care nu utilizeazi si nu pun in valoare succiunea, tonicitatea musculara etc. Marginile amprentei sunt subtiri, inalte gi necesita retugarea ulterioaré a margini- lor protezelor. Au o utilizare extrem de re- dusé datorita dezavantajelor amintite. Amprentele functionale muco-dina- mice se inregistreazé cu port-amprente in- dividuale functionalizate pe baza functionalizérii periferiei mobile prin teste. Aceste teste se utilizeaza in otapa de am- prentare propriu-zisd. Intensitatea mobiliz’- tli periferiei este direct proportional cu gra- dul de vascozitate al materialului utilizat. Datorité mobilizarii corespunzatoare se pot obtine amprente cu margini bine delimitate, ce ocolese formatiunile mobile, periferice, asigurand o bund mentinere printr-o succiune de efect. Sunt criticate din cauza variatillor de presiune ce se pot realiza printr-o compresiune neglijent de catre un operator neatent si mai putin versat. Dupa pozitia mandibulei in timpul amprentarii, amprentele functionale se ‘impart in amprente cu gura deschis’, amprente cu gura inchisa si amprente combinate. Amprentele functionale cu gura des- chis& sunt cele mai freevent utilizate datori- tA ugurinei de inregistrare si posibilitatilor de mobilizare a periferiei prin teste, Amprentele functionale cu gura inchi- 84 sunt de regula amprente inregistrate sub presiune ocluzala. In scopul tnregistra- ril amprentelor cu gura inchisa sunt nece- sare port-amprente rezistente prevazute cu valuri de ocluzie. Se mai pot utiliza in ace- lagi scop protezele vechi. Se mai descrie gi 0 tehnica mixta ca- te debuteaza intr-o prima etapa cu 0 am- prentare cu gura inchisa completaté cu o amprentare cu gura deschis& pentru mo- delarea periferiei_mobile, port-amprenta fiind mentinuté in aceasta etapa prin com- presiuni digitale. Dupa numéarul de materiale utiliza- te, amprentele functionale se pot clasitica ‘in amprente functionale simple si ampren- te functionale compozite. Amprentele functionale simple utili- zeaza in cursul procedurii de amprentare un singur material, in timp ce amprentele 28 functionale compozite utilizeaz’ cel putin doua materiale diferite. Tehnicile modeme sunt de obicei tehnici compozite, fiecare material avand consisten{& si fluiditate diferita, urmarind obiective diferite. Dup& gradul de compresiune, am- prentele funotionale se impart in amprente functionale compresive, amprente funcli- onale decompresive si amprente functio- nale cu compresiune selectiva. Amprentele functionale compresive se adreseaz& cAmpurilor dure, utilizand port-amprente rezistente si materiale cu vascozitate ridicata. Amprentele funcfionale decompresive sunt rezervate c&mpurilor protetice moi. Utilizeaza port-amprente la distanta si ma- teriale fluide. De cea mai larga utilizare se bucura amprentele funotionale cu compresiune selectiva. Objinerea compresiunii selective deriva din utilizarea materialului in raport cu rezilienta campului protetic, distanjarea port-amprentei prin foliere sau radiere, despovararea selectiva cu ajutorul orificillor practicate in baza port-amprentei_indivi- duale. in raport de functia stimulata in de- clangarea testelor automatizate, am- prentele funotionale pot fi: fonetice (Harve, Devin), de masticatie (Max Speng), de deglutitie (Hromatke). Dupa inregistrarea separata sau concomitenta a celor doua campuri prote- tice, amprenia functional poate fi unimaxilaré sau maxilar’, globala. Dup& zona cAmpului _ protetic amprentata, amprentele functionale pot fi amprente funclionale care inregistreaza in totalitate cAmpul protetic sau amprente parcelare care se adreseaz& numai anu- mitor zone ale campului protetic. Cel mai frecvent se utilizeaz’ am- prentarea perifericd in scopul obtinerii succiunii si a modelarii marginale si am- prenta centrala. Mentionam ca in ampren- Larlle parcelare, tehnicile succesive se completeaz reciproc in scopul obtinerii unei amprentari corecte. Se mai descriu tehnici de autor cu in- dicatil gi utlizari restrnse. Port-amprenta individuala Port-amprentele individuale sunt va- riate ca forma gi conceptie. Ele se contec- tioneaza din placd de baza sau acrilate auto sau termopolimerizabile (mai ales pentru mandibula). in raport de conceptia ce sta la baza amprentarii, se cunose mai multe metode de confectionare a port-amprentelor. Astfe! sunt descrise: port-amprente in contact complet, port-amprente complet distan- tate, port-amprente cu contact marginal si port-amprente distantate parcelar. Port-amprentele complet distantate se utilizeaza cénd urmeaza a fi folosite materia- le vascoase (mase termoplastice, siliconi) ca si in amprentele decompresive, situatie in care, in dreptul incisivilor laterali si al molari- lor de 6 ani pe fata mucozala a port- amprentei se plaseazé butoni de distantare. Port-amprentele cu contact marginal sunt port-amprente individuale care pas- treazé contactul port-amprentei cu cmpul protetic pe o distanta de 3 mm de la perife- 285 ria acestuia. In rest port-amprenta este distantaté de camp. Se obtine in felul acesta 0 compresiune mai mare la perife- tie (mucoasa pasiv-mobil’) ce are drept consecinta objinerea unei succiuni margi- nale optime. Port-amprentele parcelelor distantate sunt utilizate in amprentele cu compresiu- ne selectiva. Sunt confectionate la distanta de zonele sensibile sau cu rezilienté mare. Indiferent de modalitatea de con- structie a port-amprentei individuale, mar- ginile port-amprentei trebuie sa fie ingroga- te, rotunjite, iar raportul cu linia ghirlandata 88 corespunda conceptiei de amprentare. Manerul trebuie sé fie plasat in zona inci vilor centrali avand forma si directia lor. Migcari efectuate in amprentarea functionals Miscarile efectuate in cursul ampren- tari functionale pot fi efectuate de medic sau de pacient (teste automatizate sau semifunctionale).. Migcarile efectuate de medic sunt putin permise in amprentarea functionala Se admit usoare compresiuni si tractiuni ta periferia cAmpului protetic cand materialul de amprenté este vascos (stents, silicon vs- cos), cAnd pacientii nu pot efectua migcarile necesare datorit’ unor paralizi, hipotomii musculare, in imposibilitatea coordonarii unor grupe musculare la pacienti in varsta. Migcarile efectuate de pacient si sugerate, comandate, dirljate de medic ‘sunt cele mai uzuale. Sunt migcari selecta- te din miscarile efectuate tn timpul exerci- tari functiilor selectate din stomatognat $i sunt efectuate att in timpul adaptarii port- amprentei individuale cat si in timpul am- prentrii functionale periferice gi centrale. Franz Herbert a fost cel care a siste- matizat cel mai bine aceste teste functio- nale, precizind si zona pe care o mode- leaz4 fiecare, separat pentru maxilar si pentru mandibulé. Autorul atrage atentia asupra faptului cd este necesar ca migcari- le s& se efectueze lent, cu amplitudine normala si in succesiunea data. Ele ince- teaza in momentul inceperii prizei materia- lului. Pentru a asigura cooperarea corecta a bolnavului este necesar ca inainte de amprentare, acesia sé fie instruit prin repe- tarea testelor (fig. 6.48). Testele lui Franz Herbst pentru maxilar sunt urmatoarele: USOARA AGUR 4 t 1 DESCHIDEREA\ TARGA AGURH - deschiderea ugoar’ a gurii, pune in tensiune periferia campului protetic la nive- lul premolarului 2 si al molarului 1; - deschiderea larga a guril realizeaza modelarea la nivelul pungii Eisenring, prin punerea in tensiune a ligamentului pterigo- mandibular; -suras fortat, realizeazé modelarea la nivelul zonei vestibulare laterale; acelasi test realizeaza o tractiune posterioara plicii alveolojugale; - sugere, suflat, fluierat, sarut, mode- leazi_marginile port-amprentei in zona vestibulara frontala; se realizeaza o tracti- une spre interior a plicil alveolo-jugale; - mobilizarea periferiei campului pro- tetic in zona distal’ prin probe Valsalva, tuse, test fonetic: ,a”, ,ah”. DESCHTDEREA Deouutrnie = UMEZIREA ‘ROSULUT

    S-ar putea să vă placă și