Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dotarea tehnologic a unui sistem de produc ie ridic probleme legate de exploatarea ra ional a
utilajelor, men inerea permanent a preciziei de prelucrare, între inerea i repararea acestora.
Participând la mai multe cicluri de produc ie utilajele î i pierd valoarea de întrebuin are pe care o
transfer produsului nou creat. Aceast parte a valorii ce se reg se te în noul produs se nume te uzur ,
care apare în pre ul de cost sub forma de amortizare. Uzura poate fi fizic sau moral . Uzura fizic
apare i datorit factorilor mecanici, chimici, ca i din cauza neîntrebuin rii. Prin urmare, restabilirea
performan elor utilajului se face prin aplicarea unui sistem de repara ii care poate fi:
• Repara ii dup necesitate
• Repara ii cu planificare rigid
• Repara ii dup controlul st rii utilajelor
• Repara ii preventiv planificate
Oricare ar fi sistemul ales, se urm re te evitarea ie irii neprev zute din func iune a utilajului i
reducerea timpului de imobilizare a acestuia în repara ii.
Sistemul de repara ii preventiv planificate cuprinde urm toarele tipuri de interven ii:
Revizia tehnic , RT care are în vedere evaluarea st rii tehnice a utilajului, stabilirea
opera iilor ce vor fi efectuate cu ocazia primei revizii curente, executarea unor repara ii
minore, care s permit func ionarea utilajului pân la prima repara ie curent .
Repara ia curent , RC cuprinde interven ii ce se execut în mod planificat, pentru înlocuirea
pieselor i subansamblelor cu uzur frecvent , îndep rtarea jocurilor, verificarea pieselor din
lan ul cinematic sau din sistemele de protec ie, recondi ionarea acoperirilor de protec ie.
Repara ia capital , RK se execut dup expirarea timpului de func ionare prev zut de
normative, constând din demontarea par ial sau total , recondi ionarea pieselor care s-au
uzat, remontarea, recondi ionarea straturilor de protec ie, efectuarea de probe i reglaje.
inând cont de reparti ia uniform a repara iilor în timp, durata de func ionare a utilajului între
dou interven ii este constant i difer de la un tip de utilaj la altul fiind prev zut în normative.
Durata normat , Tn a unei interven ii de orice tip din sistemul de repara ii preventiv planificate
este prev zut în normative i depinde de tipul utilajului.
97
Durata de sta ionare în repara ie, oricare ar fi tipul de interven ie (RT, RC, RK) se calculeaz cu
rela ia, care ine seama de condi iile concrete de execu ie :
Tn
Dn =
N m ⋅ t s ⋅ ns ⋅ k n
unde: Nm - num r de muncitori; ts - durata unui schimb; ns - num r de schimburi pe zi; kn = 1,1.
În cele ce urmeaz sunt reprezentate, pentru fiecare tip de utilaj, e alonarea în timp a
interven iilor, având în vedere num rul de ore de func ionare între dou interven ii i durata total de
func ionare a utilajului între dou repara ii capitale.
Determinarea num rului de interven ii se face prin eviden ierea grafic a timpului de func ionare
a utilajului pentru execu ia produc iei contractate i care este calculat în tabelul 1 (&1, aplica ia 1).
1. Strung
RK
Tn=8213h
RC2
RC1 RC1 RC1
RT RT RT RT RT
1100 2200 3300 4400 5500 6600 7700 8800 9900 26400
Din grafic se constat c num rul de interven ii de acela i tip, corespunz tor duratei de
func ionare normate Tn este urm torul:
Num rul reviziilor tehnice: NRT = 4
Num rul repara iilor curente 1: NRC1 = 3
Vom efectua calculul duratei de sta ionare în repara ii, considerând urm toarele condi ii de
lucru:
Pentru revizia tehnic RT {Nm = 3 ts = 8 ore ns = 1 schimb kn = 1,1
Rezult :
98
Tn 8
DnRT = = = 0,3 zile = 2,4h
N m ⋅ t s ⋅ n s ⋅ k n 3 ⋅ 8 ⋅ 1 ⋅ 1,1
Tn 48
DnRC1 = = = 1,36 zile = 10,8h
N m ⋅ t s ⋅ n s ⋅ k n 4 ⋅ 8 ⋅ 1 ⋅ 1,1
Durata total a repara iilor va fi:
DT = N RT ⋅ DnRT + N RC1 ⋅ DnRC1 = 4 ⋅ 2, 4 + 3 ⋅10,8 = 42h
2. Dispozitiv g urire
RK
Te = 4808 h
RC2
RC1 RC1 RC1
RT RT RT RT
Tn 8
DnRT = = = 0,45 zile = 3,6h
N m ⋅ t s ⋅ n s ⋅ k n 2 ⋅ 8 ⋅ 1 ⋅ 1,1
Tn 48
DnRC1 = = = 1,81 zile = 14,4h
N m ⋅ t s ⋅ n s ⋅ k n 3 ⋅ 8 ⋅ 1 ⋅ 1,1
Rezult :
DT = N RT ⋅ DnRT + N RC1 ⋅ DnRC1 = 2 ⋅ 3,6 + 2 ⋅14,4 = 36 h
3. Ghilotina
99
RK
Te = 2504 h
RC2
RC1 RC1 RC1
RT RT RT RT
Tn 8
DnRT = = = 0,3 zile = 2,4h
N m ⋅ t s ⋅ n s ⋅ k n 3 ⋅ 8 ⋅ 1 ⋅ 1,1
Tn 48
DnRC1 = = = 1,36 zile = 10,88h
N m ⋅ t s ⋅ n s ⋅ k n 4 ⋅ 8 ⋅ 1 ⋅ 1,1
4. Instala ia de galvanizare
RK
Te = 3806 h
RC2
RC1 RC1 RC1
RT RT RT RT
100
Tn 8
DnRT = = = 0,22 zile = 1,76h
N m ⋅ t s ⋅ n s ⋅ k n 4 ⋅ 8 ⋅ 1 ⋅ 1,1
Tn 16
DnRC1 = = = 0,3 zile = 2,4h
N m ⋅ t s ⋅ n s ⋅ k n 6 ⋅ 8 ⋅ 1 ⋅ 1,1
5. Instala ie vopsire
RK
Te = 4908 h
RC2
RC1 RC1 RC1
RT RT RT RT
Tn 8
DnRT = = = 0,3 zile = 2,4h
N m ⋅ t s ⋅ n s ⋅ k n 3 ⋅ 8 ⋅ 1 ⋅ 1,1
Tn 16
DnRC1 = = = 0,45 zile = 3,6h
N m ⋅ t s ⋅ n s ⋅ k n 4 ⋅ 8 ⋅ 1 ⋅ 1,1
6. Instala ie de probe
101
RK
Te = 500 h
RC2
RC1 RC1 RC1
RT RT RT RT
7. Instala ie tratament
Te = 7813 h
RC2 RC2
RC1 RC1 RC1 RC1 RC1 RC1
RT RT RT RT RT RT RT RT
580 116 1740 2320 2900 3840 4060 4640 5220 5800 6380 6960 7540 8120 8700 928
0
Tn 8
DnRT = = = 0,45 zile = 3,6h
N m ⋅ t s ⋅ n s ⋅ k n 2 ⋅ 8 ⋅ 1 ⋅ 1,1
Tn 16
DnRC1 = = = 0,6 zile = 4,8h
N m ⋅ t s ⋅ n s ⋅ k n 3 ⋅ 8 ⋅ 1 ⋅ 1,1
102
Tn 32
DnRC 2 = = = 1,80 zile = 14, 4h
N m ⋅ ts ⋅ ns ⋅ kn 2 ⋅ 8 ⋅1⋅1,1
Tn 8
DnRT = = = 0,45 zile = 3,6h
N m ⋅ t s ⋅ n s ⋅ k n 2 ⋅ 8 ⋅ 1 ⋅ 1,1
Tn 16
DnRC1 = = = 0,6 zile = 4,8h
N m ⋅ t s ⋅ n s ⋅ k n 3 ⋅ 8 ⋅ 1 ⋅ 1,1
9. Ma ina de debitat
RK
Te = 2804 h
RC2
RC1 RC1 RC1
RT RT RT RT
103
Din grafic rezult : NRT = 1; NRC1 = 1
Pentru revizia tehnic RT {Nm = 2 t s = 8 ore ns = 1 schimb kn = 1,1
Tn 8
DnRT = = = 0,45 zile = 3,6h
N m ⋅ t s ⋅ n s ⋅ k n 2 ⋅ 8 ⋅ 1 ⋅ 1,1
Tn 48
DnRC1 = = = 1,8 zile = 14, 4h
N m ⋅ ts ⋅ ns ⋅ kn 3 ⋅ 8 ⋅1 ⋅1,1
RK
Te = 1702 h
RC2
RC1 RC1 RC1
RT RT RT RT
Tn 8
DnRT = = = 0,3 zile = 2,4h
N m ⋅ t s ⋅ n s ⋅ k n 3 ⋅ 8 ⋅ 1 ⋅ 1,1
DT = N RT ⋅ DnRT = 1 ⋅ 2, 4 = 2, 4h
Tn 0
DnRT = = = 0 zile = 0h
N m ⋅ t s ⋅ n s ⋅ k n 2 ⋅ 8 ⋅ 1 ⋅ 1,1
DT = 0h
105