Sunteți pe pagina 1din 7

Dreptul Comertului International 12.04.

17

CONVENTIA DE LA VIENA
Aspecte ce tin de interpretarea contractului in temeiul conventiei de la viena
Reglementeaza anumite reguli de interpretare a contractelor de vanzare internationala.
In primul rand, contractul se interpreteaza tinand cont de caracterul sau international. De
asemenea, o alta regula foarte clara si foarte importanta, atat conventia ca atare conv de la
viena, cat si rezultatul pragmatic, adica contractul care se incheie sub auspiciile acestor
conventii trebuie interpretate in scopul aplicarii uniforme.
Conventia si dupa contractul urmat uniform.
Sunt incidente mai multe sisteme de drept.
De asemenea, trebuie interpretat in sensul asigurarii respectului bunei-credinte. Toata
lumea vorbeste despre buna-credinta.
In ceea ce priveste conventia, trebuie precizat ca materiile prevazute in conventia de la viena
si care nu sunt detaliate, rezolvate in mod expres de catre ea vor fi completate in
concordanta cu principiile generale din care conventia insasi si-a extras seva, iar in lipsa unor
asemena principii generale, dispozitiile conventiei vor fi completate, ea avand caracaterul de
lege speciala, cu disp din sistemul de drept care reprezinta lex causae in speta.
Normele de dip au trimis la acele dispozitii.

De asemenea, orice precizari, indicatii, manifestari de vointa ale partilor, trebuie interpretate
dupa intentia acestora, sub o conditie simpla si anume ca cealalata parte cunostea sau
trebuia sa cunoasca acea intentie.

Atunci cand cealalta parte nu cunostea si nici nu putea sa cunoasca acea intentie, orice
indicatii sau manifestari de vointa ale celeilalte parti trebuie interpretate potrivit cu
semnificatia pe care le-ar acorda-o o persoana rezonabila cu aceeasi pregatire ca cealalta
parte, aflata in aceeasi situatie.
Precizarea pe care trebuie sa o retinem este ca acest principiu al interpretarii are un caracter
subsidiar fata de cel al intentiei partilor. Se merge pe interpretarea intentiei persoanei
respective si dupa dubalta de acea cond sa poata fi cunoscuta de cealalta parte.
Daca nu poate fi cunoscuta o asemenea intentie, se merge pe principiile...

In general, pentru a reusi sa determini intentia partii sau pentru a intelege la ce s-ar gandi,
referi o persoana rezonabila, trebuie sa tinem intotdeauna cont de circumstantele
pertinente, inclusiv sua in primul rand de negocierile care au avut loc intre parti, evident
inainte de incheierea contractului sau de obisnuintele stabilite intre parti, precum si evident
de tot comportamentul ulterior incheierii contractului.
Merge pe aceeasi ideea. F important ca jurisiti. Dincolo de cunostintele juridice, de disp
legale pe care le asimilam, este foarte, foarte important sa interpretam intotdeauna inclusiv
vointa partilor de niste elemnte pertinente. Intotdeauna ce au avut de gand partile?

Ieri a avut un arbitraj si obiectul litigului era un contract de comodat. Primul lucru pe care il
constatna ca e sunt doua societati. Nu e ceva in neregula? Noi nu puteam sa punem in
discutia partilor ptr ca ne gandeam ca ne antepronuntam. Comodatul e cu titlu gratuit, unde
i profitul? Buglea a intrebat, prestatiile partilor? Sa nu faceti confuza intre acte jur unilatele
si contractele unilaterale. La un c cu titlu gratuit nu are cum s fie gratuit. Cum poate cineva
sa rsapunda cu clauza penala.
Dreptul Comertului International 12.04.17

E foarte important sa intelegem cand incheiem contractele ca trebuie sa tinem cont de toate
circumstantele si sa dam o haina jurdiica corecta contractuluui. Cum sa vii cu un contract de
comodat si sa ceri clauza penala.

Tot un principiu de interpretare consta in faptul ca partile sunt legate prin uzantele la care
au consimtit si evident prin obisnuintele care s-au statornicit intre ele.
Conventia vine si cu o precizare ca exceptand situatia in care au rpevazut contrariul in
contract, se prezuma faptul ca partile s-au referit in mod tacit in contract la orice uzanta pe
care o cunosteau sau ar fi trebuti sa o cunoasca si care in comertul international este larg
cunoscuta si in mod regulat respectata de catre partile contractante in contracte de acelasi
tip intr-o ramura comerciala avuta in vedere.

In principiu, in ceea ce priveste proba contracutlui de vanzare internationala de marguri,


conventia de la viena nu aduce ceva nou si consacra principiul consensualismului in ceea ce
priveste forma contractlui.
Potrivit principiului consensualismului, un contract de vanzare internationala de marfuri nu
trebuie sa fie incheiat in scris si nu e supus niciunei conditii de forma.
Mutuus consensus, mutuus disensus.
Ptrovit acestui principiu al simetriei juridice, un c de vanzare internat de marfurui va putea fi
modificat sau reziliat prin acorudl amiabil al partilro fara nicio alta onditie de forma.

Cand vorbim de forma contractului ne duce imediat gandul la proba contractului.


Proba, conv de la viena, consacra principiul libertatii probei asta insemna ca continutul si
existenta contractului de vanzare intenrat de marguri pot fi probate prin price mijloc de
proba, inclusiv prin martori.

Formarea contractului de vanzare internationala de marfuri adica incheierea lui


Cum spuneam deja, conventia foloseste expresia ,,formarea c de vanz internat de marfuri”
iarsub aceasta sintagma doreste sa acoepere intregul proces de realizare a
consimtamantului, sa spunem. Formarea vizeaza in principal cele doua elemente: oferta si
acceptarea ofertei.

Oferta de a contracta
Este definita in conventia ca fiind ,,o propunere de incheiere a unui contract” care trebuie sa
indeplineasca anumite conditii de validitate:
Oferta de a contracta e un act juridic unilateral.
Conditiile sunt:
-sa fie adresata uneia sau mai multor persoane determinate. Daca oferta este adresata unor
persoane nedeterminate va fi considerata cel mult o invitatie de a oferta in afara de cauzl in
care persoana care a facut propunerea a indicat in mod clar contractul.
- a doua conditie: sa fie suficient de precise. O oferta este suficient de precisa atunci cand
1.denumeste f clar marfurile 2.stabileste expres sau implicit pretul sau da anumite indicatii
clare care permit determinarea pretului 3.ea trebuie sa contina elemente concrete pe baza
carora vorbim despre cantitaea sau calitatea marfii. Din perspectiva aceatsa avem doua
variante’: fie expres se prevede in contract cantitatea de marfa, fie se ofera anumite
elemente de indiciiu care sa determine cantitatea de marfa.
Dreptul Comertului International 12.04.17

- a treia conditie: sa denote clar vointa ofertantului de a se angaja in caz de acceptare. In


cazul in care vointa ofertantului nu rezulta expres, explicit, ea va fi interpretata intentia de a
te angaja juridic potrivit regulilor de interpertare deja precizate.

In ceea ce priveste momentul in care oferta isi produce efectele., conventia de la viena
imbratiseaza aceeasi teorie, teoria receptiunii ptrovit careia oferta isi va produce efectele in
omentul in care ajunge la destinatarul ofertei.
Tot in legatura cu oferta, ne intereseaza doua aspecte:
conventia de la viena vorbeste despre doi termeni ,,retractarea ofertei” si ,,revocarea
ofertei”
daca analizam strict pe fond, atat retractarea si revocarea ar produce aceleasi efecte si
anume renuntarea ofertantului la oferta emisa.
Deosebirea intre cele doua institutii, retractare si revocare, consta in sfera de aplicare in
timp raportat la momentul ajungerii ofertei la destinatar. Astfel, vorvim despre retractare ea
putand sa intervina atunci cand dorinta aceasta a ofertantului de a renunta la propria oferta
ajunge la destinatarul ofertei cel mai tarziu in acelasi timp cu oferta.
In schimb, revocarea inseamna ca a intervenit dupa momentul in care oferta a ajuns la
destinatar. Cu alte cuvinte, vorbim despre revocare intre momentul in care oferta a ajuns la
destinatar si momentul in care contractul s-ar fi putut incheia.
Retractarea ofertei nu poate fi impiedicata de faptul ca oferta este declarata de catre parti
irevocabila. Deci chiar si o oferta irevocabila poate fi retractata evident daca intentia de
retractare parvine destinatrului ofertei pana cand a primit oferta insansai sau cel mai tarziu
in acelasi momentu cu oferta.

Revocarea ofertei reprezinta regula in materia conventiei de la viena, ea putand sa intervina


intre momentul in care oferta a ajuns la destinatar si momentul incheierii efective a
contractului.
Evident, trebuie sa existe si exceptie de la regula revocabilitatii ofertei.
Spre exemplu, atunci cand oferta prevede in continutul ei un termen determinat pentru
acceptarea ei sau si mai mult nimic nu impiedica sa se prevada in continutul ofertei faptul ca
aceasta este irevocabila. In ambele situatii e evident ca irevocabiitatea dupa termenul
respectiv sau oricand daca se zice din start e tot vointa ofertantului.
Prin urmare, simpla mentiune in continutul ofertei a unui termen pentru acceptare pare a fi
suficienta pentru a conferi acelei oferte caracter irevocabil pe durata termenului respectiv
fara a mai fi nevoie de o alta precizare din partea ofertantului.
O alta exceptie de la regula revocabilitatii ofertei e reprezentanta de ipoteza in care este
rezonabil pentru destinatar sa considere ca oferta este irevocabila. Din nou, pentru
determinarea intentiei acceptante, precum si ceea ce ar fi considerat o persoana rezonabila
aflata in aceeasi situatie, se va tine cont din nou de circumstantele pertinente precum si de
negocierile dintre parti, obisnuintele dintre parti.

Efectele unei oferte inceteaza in primul rand prin neacceptarea pe care i-o transmite clar,
direct destinarul ofertei.
Evident ca refuzul, respingerea ofertei se poate realiza expres sau implicit.
Implicit de exemplu – in situatia in care destinatarul ofertei ii trimite ofertantului un raspuns
cu foarte multe modificari la oferta care poate fi considerata maximum o contraoferta.
Dreptul Comertului International 12.04.17

Acceptarea ofertei – definiteste conventia ca fiind ,,declaratia sau orice alta manifestare de
vointa a destinatarului ofertei care exprima acordul acestuia cu privire la oferta” din aceasta
definitie deducem ca se refera atat la acceptarea expresa, cat si la o acceptare tacita.
Foarte important, tacerea sau inactiunea destinatarului ofertei prin ele insele nu reprezinta
acceptare.
Evident, ca pe cale de exceptie, aceasta tacere sau inactiune va putea fi consdierata
acceptare atunci cand acest lucru rezulta din lege, din vointa partilor, din uzantele
comerciale sau din obisnuintele stabilite intre parti.
Cum sa rezulte din vointa partilor ca tacerea sau inactiunea reprezinta totusi acceptare?
Trebuie sa fi existat inainte raporturi juridice de orice natura intre ofertant si destinatar.
Daca ei nu se cunosc, nu putem vorbi de vointa partilor. Pot sa fi existat contracte anterioare
intre parti si partile sa fi hotarat ca ori de cate ori se face o oferta, tacerea valoreaza
acceptare.

Accepotarea ofertei – despre ea vorbeam – asa cum bn stim si in dr roman tacerea sua
inactiunea nu repr prin ele insele acc ofertei. Avem in acest sens art din ncc. In ceea ce
privesteste mom producerii ef acceptarii, conv distinge intre acc expresa si cea tacita. Cea
expresa, conventia face distinctie dupa cum incheierea c se face intre prezenti sau intre
absenti. In contracteke incheiate intre absenti, acc ofertei produce efecte in mom in care ea
parvine ofertantului, prin urmare si in ceea ce priveste ef acceptarii, conventia de la viena
opteaza tot pt teoria receptiunii. Pe cale de exceptie insa, conv spune ca acceptarea nu
produce efecte daca aceasta indicatie nu parvine ofertantului in termenul de acceptare pe
care l-a stipulat sau in lipsa unei astfel de stipulatii intr-un termen rezonabil tinand seama de
imprejurarile tranzactiei si de rapiditatea mijloacelor de comunicare folosite de ofertant.
In ceea ce priveste contractul incheiat intre prezenti, conv prevede ca acceptarea, in leg cu
oferta verbala, trebuie sa se realizeze imediat, in afara de cazul in care din anumite
imprejurari rezulta contrariul.

Aceasta legatura cu acceptarea tacita, dedusa din formularea din conv, aceasta intervine can
din temeiul ofertei, obs=isnuiltelor stabilite intre parti sau uzante, destinatarul ofertei poate
arata ca o accepta prin indeplinirea unui act care se poate referi de ex la expedierea
marfurilor sau plata pretului fara ca anterior sa comunice acest lucru ofertantului, caz in care
acc ofertei produce efecte din mom in care acel act este indeplinit cu o conditie: actul sa fie
realizat in termenul de acceptare pe care ofertantul l-a prevazut si daca nu s-a prevazut un
termen de acceptare, un termen rezonabil in functie de imprejurari.

Buglea a spus ca pot sa fie cele mai simple manifestari de vointa(expediaza marfa, plateste
pretul): orice alta manifestare de vointa/ act realizat de catre destinatarul ofertei poate fi
considerata acc tacita daca din acea manifestare/ act rezulta evident intentia acceptantului
de a se angaa juridic. Sunt asimilate unor asemena actiuni: punerea in aplicare a bunului
solicitat prin oferta, demarez producerea bunului repsectiv; achiziotionarea de materii prime
in vederea realizarii marfii care ar face ob contr; expedierea de facturi.

Ne vinde portocale la 100 de lei nush cate tone, noi ne manifestam consimt, dar nu ne mai
transmite portocalele. Pot sa existe dispute. De asemena, ti-am dta termen sa manifesti
acceptarea, ai transmis oferta peste termen, nu e acceptare.
Dreptul Comertului International 12.04.17

Cu alte cuvinte, mom acc tacite este acela in care actul este indeplinit.
In ceea ce priveste continutul acceptarii,conv de la viena instituie o regula, o exc de la
regula si o exceptie de la exceptie.
Regula este: un raspuns care tinde sa fie acceptarea unei oferte, dar care contine completari,
limitari sau alte modificari fata de continutul ofertei reprezinta o respingere a ofertei si
constituie o noua oferta. De aici deducem ca regula impune o acceptare pura si simpla
perfect conconrdanta cu continutul ofertei, fara completari sau modificari. O acc e in deplina
conc cand nu are modificari si bla bla
Prin exceptie, va fi considerata acc si un raspuns care contine elemente
complemetare sau diferite fata de of, dar care nu altereaza in mod substantial termenii
ofertei.
Totusi, si un rapsuns care contine anumite elemente diferite de of va putea sa
constituie acceptare, din aceasta persp conv enumera el esentiale cu privire la car enu trb sa
existe modificari caci daca exista modificari esentiale- c-ntraoferta. Modificari esentiale:
pret, cantitate si calitate, locul si mom predarii marfii, intinderea resp partilor, aspecte ce tin
de rezolvarea litigiioor,
Prin urmare, in cazul in care avm o acc care nu vizeaza modificari ale el esentiale va fi
considerata acc a ofertei, iar contr se va considera incheiat in termenii of cu micile modificari
rez din acceptarea acesteia.
Mai e si o excpetie de la exc: un raspuns car enu altereaza in mod subst termenii of
nu va fi considerat acceptare in cazul in care ofertantul fara intarziere nejustificata l-a
informat pe acceptant ca nu e de acord nici nu micile modificari propuse de acesta. Evident
ca in situatia in care ofertantul obiecteaza fata de acc aceea cu mici modificari, e clar ca acea
cc nu isi mai produce efectele.

Tot in legatura cu acceptarea, trebuie preciat ca e considerata tardiva acc care


parvine ofertantului dupa expirarea termenului stipulat de acesta in continutul of sau dupa
expirarea unui termen rezonabil.
Conv mai face un pas si vb despre ef acc tardive si cand vb despre aceste ef in mod
corect face o distinctie intre situatia in care acc tardiva a implicat sau nu culpa acceptantului.
Evident ca vorbim de tardivitatea imputabila acceptantului in cazul f sigur in care acesta a
expediat-o dupa termenul stipulat in oferta.
O asmenea acceptare tardiva imputabila acceptanului nu va produce efecte, cu exc
cazului in care ofertantul, fara intarziere il informeaza pe acceptant ca este totusi de acord
cu acea acceptare tardiva.
Pe de alta parte, spuneam ca conv vb si depsre situatia in care tardivitatea acceptarii
nu este atribuita culpei acceptantului. Aceasta ar putea interveni in situatia in care
acceptantul a expediat acceptarea in termenul stipulat in oferta, astfel incat in mod normal
ar fi trebuit sa ii parvina ofert tot in termen, insa a intarziat in a –i parveni din cauze total
neimputabile acceptantului, de ex culpa postei, mijloace de comunicare folosite, a trimis
mailul dar reteaua nu a mers,
In aceast asituatie in care tardivitate anu e imputabila acceptantului, se considera potrivit
conv ca aceasta acc produce ef juridice intocmai ca o acceptare naturala, normala. Pe cale de
excpetie, acc nu va produce efecte in cazul in care ofertantul il instiinteaza pe destinatarul
ofertei, adica pe acceptant de faptul ca el considera ca of a devenit caduca demonstrand
imediat ce a primit acceptarea tardiva ca este in imposibilitate obiectiva, rationala de mai
Dreptul Comertului International 12.04.17

onora acceptarea, dar trebuie sa justifice foarte clar: ai intarziat 2 3 zile, pt mn era f greu a
trebuit sa vand marfa ca se deteriora rapid, eu inteleg ca nu a fost culpa lui in ceea ce consta
expedierea, dar eu sunt intr-o parvenire obiectiva.

Acceptarea poate fi retractata daca retractarea ii revine ofertantului inainte de momentul in


care acceptarea insasi si-ar putea produce efecte, adica inainte de caceptarea sa ajunga la
destinatar. Pentru ca din mom ajungerii of la destinatar se considera ca acordul de vointa s-a
format.
Ca o concluzie, mom inch contratcului, analizand of si acc ei, in cazul unei acc exprese intre
absenti contractul se incheie in mom in care acceptarea a parvenit ofertantului – t
receptiunii.
In cazul acc exprese intre prezenti, mom inch contractului este cel al realizarii acordului de
vointa, acc instantanee
In cazul acc tacite, mom inch ocntractului este xonsiderat cel in care actul de acc tacita a fost
indeplinit.

A doua mare parte a conv este reprezentata de ef contractului de v internationala de


marfuri: avem in vedere continutul raportului juridic, respectiv drepturi si obligatiile partilor.

OBLIGATII:
-obligatia de predare a marfii: e o obl a vanzatorului. Ne intereseaza anumite aspecte aici. in
ceea ce priveste locul predarii marfurilor, conv vb despre acest loc, identificandu-l in scara:
marfa se considera predata daca e pusa la dispozitia cumparatorului evident in locul
prevazut in contract, in cazul asta se respecta vpinta partilor.
Daca in contract nu se prevede locul predarii marfii, marfa se considera predata la locul in
care este remisa primului transportaor, evident cand contr de vanzare implica transportul
marfurilor.
Pentru situatiile nevizate mai sus, atunci cand contr se refera la un b individ-determinat, sau
la un bun detemrinat prin caractere generice care trb prelevat dintr-o masa d ebunuri sau
atunci cand contractul se refera la un bun ce urmeaza a fi fabricat sau produs = un bun viitor,
si cand in mom inch contractului partile stiau ca marfurile se gasesc sau urmeaza sa fie
fabricate intr-un anumit loc special, obligatia de predare se socoteste realizata in mom in
care marfurile sunt puse la dispozitia cumparatorului in acel loc special.
In toate celelalte situatii, marfa va fi remisa, cu alte cuvinet obl de predare a marfii va fi
considerata efectuata prin punerea acesteia la dispozitia cumparatorului in locul unde
vanzatorul isi avea sediul in momentul incheierii contractului, cu alte cuvinte conv de la
viena in ceea ce il priveste pe cump, conv considera ca plata este cherabila, si nu portabila.
Cumparatorul este cel care vine la vanzator pentru preluarea marfii, nu vanzatorul se duce la
cumparator. Obligatia de predare a marfii ce ii revine vanz este cherabila.
In ceea ce priveste momentul predarii marfii, acesta poate fi o data fix, prevazuta expres in
contract sau o data care poate fi determinata pe baza detaliilor prevazute in contract. Pe de
lat parte, daca a fost fixata in contract sau determinata prin referire la ocntratc o perioada
de timp in care urmeaza sa se faca predarea, sa zicem trimestrul 2, 3 al anului 2017, aceasta
se va face in orice moment in cursul acelei perioade. Partile trebuie doar sa determine care
dintre ele are dreptul sa aleaga ziua concreta, ziua exacta. Atunci cand partile nu au astabilit
care e ziua exacta din intervalul ala de timp, dreptul de a alege data exacta ii revine
Dreptul Comertului International 12.04.17

vanzatorului. In toate celelalte cazuri, predarea trebuie sa se faca intr-un termen rezonabil
de la data incheierii contratcului.
-obligatia de transfer a proprietatii, doar ca asa cum deja ne-a ziszis desi conv vb despre ea,
ea nu o reglementeaza in continutul el, astfel incat obl de transfer va fi reglemnentata de la
caz la caz de lex causae. Ne-a mai zis asta, statele semnatare nu s-au inteles si ca sa nu
impedice negocierile au stabilit ca ramane la altitudinea statelor.
-obligatia de a remite documentele referitoare la marfa. Avem 2 situatii: daca s-a prevazut
modalitatea de rmeitere in contract, va trebui sa o respecte. Daca prin contratc nu s-a
prevazut nimic, el va trebui sa remita documentele in primul rand, toate documentele pe
care le prevede legea/ uzantele , precum si momentul pe care acestea il prevad.