Sunteți pe pagina 1din 2

Stilul ionic

Stilul ionic (ordinul ionic) este unul dintre cele trei ordine clasice ale arhitecturii antice grecești, celelalte două fiind ordinul
doric și cel corintic. Acest stil arhitectonic oferă un aspect suplu, punând accent pe elementele decorative.

Elemente ale ordinului ionic:


1 - antablatură (antablament), 
2 - coloană, 
3 - cornişă, 
4 - friză, 
5 - arhitravă (epistil), 
6 - capitel (abacă compusă şi volute), 
7 - fusul coloanei, 
8 - baza coloanei, 
9- stylobat, 
10 - stereobat.

Descriere
Soclul
Soclul este alcătuit din stereobat (fundamentul coloanei) și krepis (treptele). Partea vizibilă a fundației pe care se află soclul
se numește euthynerie.

Trepta superioară a krepis-ului este stylobat-ul (platforma).

Spre deosebire de ordinul doric, la cel ionic coloana este susținută de bază, care separă fusul coloanei de stylobat.

Coloana
De asemenea și sistemul de caneluri al coloanei ionice diferă de cel doric. Dacă stilul doric prevede canelurile de forma
unor muchii ascuțite, în cadrul celui ionic muchiile sunt teșite având, în secțiune transversală, forma unui trapez isoscel.

Abaca ionică este mai redusă față de cea dorică.


Grinda (face parte din antablament)
Grinda are două părți:

 arhitrava: netedă și împărțită în trei sau mai multe benzi

 frizele: pot fi bogate în basoreliefuri și alte ornamente

Istoric
Ordinul ionic a fost inventat și dezvoltat de grecii care locuiau pe țărmurile Asiei Mici şi în insulele din Marea Egee (în zona
continentală a evoluat ordinul doric). Templele au proporţii grandioase şi o decoratie mai bogată. Coloanele sunt mai
zvelte, mai înalte şi se sprijină pe o bază. Fusul este prevăzut cu caneluri adânci, iar capitelul este împodobit cu
o volută dublă.

S-ar putea să vă placă și