Structuri Pentru Constructii

STRUCTURII PENTRU CONSTRUCŞII – ROLUL STRUCTURAL ŞI PRINCIPII DE BAZĂ
A. INFRASTRUCTURA
1. FUNDAŢII
1.1. Rolul structural si principii de baza in proiectarea fundaţiilor
Orice construcţie, indiferent de tip, trebuie să asigure transmiterea în condiţii de siguranţă a

încărcărilor de orice natură (permanente, utile, climatice etc.) terenului, prin intermediul fundaţiilor, fără
tasări sau alte deplasări/deformaţii care ar putea pune în pericol stabilitatea clădirii, sau ar genera avarii ale
acesteia, sau ale unei părţi ori ale unor elemente de construcţie. Fundaţiile trebuie de asemenea să fie
coborâte sub nivelul de îngheţ (mai ales în terenurile calcaroase), respectiv sub nivelul straturilor tasabile şi
trebuie să fie rezistente la acţiunea distructivă a sulfaţilor sau a altor substanţe agresive din sol.
Se consideră teren de fundare acea parte din sol la a cărei adâncime se resimte influenţa încărcărilor
transmise de construcţie. Este absolut necesar să se cunoască caracteristicile geotehnice ale terenului de
fundare, capacitatea lui de a se deforma şi, ca urmare, de a se tasa, pentru a alege tipul de fundaţie cel mai
potrivit pentru o structură dată.
Caracteristicile complexe şi neomogenitatea structurii solului fac din proiectarea fundaţiilor o sarcină
destul de dificilă .
La proiectarea unei construcţii trebuie să se ţină seama de următoarele aspecte cum sunt:
 dimensiunile clădirii;
 încărcările utile, cele provenite din procesul de exploatare şi încărcările accidentale
care acţionează asupra clădirii, ca şi posibilele combinaţii dintre acestea;
 structura solului (straturile componente), caracteristicile sale fizice şi mecanice, nivelul
maxim si minim al apelor subterane;
 valoarea şi variaţia eforturilor la suprafaţa tălpii fundaţiilor şi a oricărui element de
construcţie în contact cu solul;
 caracteristicile mecanice şi elastice ale materialelor din care este alcătuită fundaţia;
 factori externi care pot să influenţeze stabilitatea fundaţiei (apele de suprafaţă,
terenurile care alunecă, construcţiile învecinate etc.).
Fiecare dintre factorii enumeraţi poate să influenţeze comportarea mecanică a sistemului de fundare .
Orice tasare sau deteriorare în această parte a infrastructurii are ca rezultat inducerea unor însemnate
eforturi şi deformaţii suplimentare în suprastructura clădirii, care de cele mai multe ori va avea ca rezultat
avarii grave.
Sistemul de fundare în ansamblu asigură conlucrarea corectă a elementelor structurale, fără tasarea
inegală a diferitelor tronsoane ale clădirii.
1.2. Tipuri constructive de fundaţii
Fundaţiile sunt de regulă de unul dintre tipurile prezentate în Tabelele 1 şi 2 şi, având în vedere
structura clădirii, pot fi clasificate în următoarele categorii:
1. In cazul structurilor cu pereţi portanţi din zidărie dispuşi în plan după una sau ambele
direcţii (pereţi portanţi longitudinali şi pereţi transversali de contravântuire, care rigidizează construcţia la
acţiunea încărcărilor orizontale), se folosesc în general fundaţii continue, executate din:
a) Zidărie din piatră naturală (de regulă cu mortar pe bază de var) sau din cărămidă, atunci când
este vorba despre clădiri cum sunt cele de locuit, unifamiliale sau construite în zonele de munte .
Acest sistem de fundare nu corespunde terenurilor umede (acolo unde nivelul apelor subterane ajunge
deasupra cotei tălpii fundaţiei) sau în cazul în care sunt posibile tasări ale terenului.
La clădirile cu subsol parţial sau general, pereţii de subsol din zidărie de piatră sau cărămidă se
continuă până la nivelul necesar pentru a îndeplini şi rolul de fundaţie.
S.C. CONFORTUL S.R.L. SUPORT CURS CONSTRUCTOR STRUCTURI MONOLITE 134
b) Beton simplu (aşa-numitele fundaţii rigide) sau din beton armat (fundaţii elastice); în
funcţie de valoarea încărcărilor transmise terenului şi de capacitatea portantă a terenului de fundare .
Atunci când terenul de fundaţie are capacitatea portantă scăzută sau încărcările transmise de
construcţie au valori mari, sunt adecvate fundaţiile de tip “radier” cu transmiterea directă sau indirectă a
încărcărilor la terenul de fundaţie, în funcţie de adâncimea la care se află stratul cu capacitatea portantă
corespunzătoare.
Dacă această adâncime este peste 3-4 m, se prevăd fundaţii pe piloţi, având la partea lor superioară o
dală rigidă (care se comportă ca un radier), ca element intermediar cu rolul de a asigura legătura între
capetele superioare ale piloţilor şi o distribuţie cât mai uniformă a încărcării transmise în acest mod (indirect)
terenului de fundare.
2. Clădirile cu structura în cadre (sau cu schelet) vor avea de regula fundaţii izolate,
executate din zidărie de piatră, cărămidă sau – cel mai frecvent – din beton simplu sau armat .
In cazul terenurilor cu capacitate portantă redusă şi/sau a încărcărilor transmise de construcţie
terenului care au valori ridicate, pot fi prevăzute fundaţii pe reţele de grinzi din beton armat sub şirurile
de stâlpi, sau chiar fundaţii de tip radier (mai rar).
Transmiterea directă sau indirectă a încărcărilor la teren prin intermediul fundaţiilor
este proiectată în funcţie de adâncimea la care se află stratul cu rezistenţa corespunzătoare, bun de fundare.
3. Clădirile cu structura mixtă (cadre şi diafragme) au fundaţii de tipul celor descrise

mai sus, în funcţie de elementul de rezistenţă – stâlp sau diafragmă, – de valoarea încărcărilor transmise
terenului şi de capacitatea portantă a acestuia .
Detalii privind fundaţiile de suprafaţă şi cele de adâncime , sunt prezentate în Tabelele 1 şi 2.

Tabelul 1. Sisteme de fundaţii de suprafaţă
TIPUL MATERIAL, DATE CONSTRUCTIVE SUPRASTRUCTURA

FUNDATIEI
CORESPUNZĂTOARE
1 2 3
1 2 3
a. Zidărie din cărămida sau piatră naturală a,b,c,d - structuri cu pereţi
FUNDAŢII CONTINUE
b. Beton simplu turnat monolit: portanţi din zidărie

RIGIDE, DIN BETON
- obişnuit, 1) bloc sau 2) în trepte

- ciclopian c. fundaţii ale diafragmelor din
c. tălpi din beton armat (cuzineţi) turnate pe fundaţii b.a. ale structurilor cu
continue diafragme sau
rigide din beton simplu mixte
d. Fundaţiile în zone cu grad ridicat de seismicitate necesită
armarea la diferite niveluri. In acest caz –clădiri fără subsol
e. Idem d: clădiri cu subsol

Tabelul 1. Sisteme de fundaţii de suprafaţă ( continuare )

FUNDATIEI
CORESPUNZĂTOARE
1 2 3
1 2 3
a. Zidărie din cărămidă sau piatră naturală a, b, c: Structuri din
FUNDAŢII ÎN
b. Beton simplu turnat monolit: zidărie

TREPTE
c. Beton armat turnat monolit, acolo unde este necesar

Principiul se aplică şi la
Raportul dintre lungimea şi înălţimea unei trepte – conform structurile în diafragme.
prevederilor normativelor in vigoare.
1 2 3
a. Zidărie din cărămidă, piatră naturală sau blocuri din beton a. Stâlpi din zidărie
simplu
b. bloc din beton simplu cu cuzinet din beton armat b, c. Structuri in cadre din
FUNDAŢII
IZOLATE
c. bloc din beton simplu, în trepte, cu cuzinet din beton b. a., turnate monolit
armat
d. fundaţie elastică din beton armat, cu secţiune,
dreptunghiulara, trapezoidală sau de altă formă.
NOTA: In cazul b , c: barele armăturilor longitudinale sunt
ancorate în fundaţie.


FUNDATIEI
CORESPUNZĂTOARE
1 2 3
2 3
Acest tip de fundaţie susţine de regulă pereţi portanţi şi
constă dintr-o grindă continuă din b. a. rezemată pe blocuri Pereţi portanţi
FUNDAŢII PE
din beton simplu aşezate la anumite distanţe. Se ajunge din zidărie

REAZEME
IZOLATE
astfel într-un mod mai economic la adâncimea la care se

află terenul bun de fundare.
In locul unei grinzi cu secţiune constantă, dreptunghiulară
(a), se poate utiliza o grindă cu secţiune variabilă, cu
intradosul în formă de arc ( b).
1 2 3
FUNDAŢII PE
O reţea de grinzi din beton armat, de regulă având - Pereţi structurali din zidărie
REŢELE DE
GRINZI
secţiunea transversală în formă de obelisc, susţinând (mai rar)

pereţi, diafragme sau stâlpi - diafragme din b. a.
- stâlpi din b. a.


FUNDATIEI
CORESPUNZĂTOARE
1 2 3
2 3
Pot fi considerate planşee inverse (din b. a.), având, ca
FUNDAŢII RADIER
urmare, diferite forme: - Structuri cu pereţi portanţi

a. dale din b. a. cu îngroşări în dreptul elementelor din zidărie (rareori)
structurale verticale (pereţi portanţi, diafragme, stâlpi) - Structuri cu diafragme
b. dale din beton armat cu grinzi de tip “obelisc” - Structuri in cadre
c. dale din beton armat cu grinzi principale şi secundare - Structuri mixte şi speciale
d. altele
Sunt utilizate în cazul terenurilor de fundare slabe sau a
încărcărilor cu valori ridicate..

Tabelul 2. Sisteme de fundaţii de adâncime

FUNDATIEI
CORESPUNZĂTOARE
1 2 3
a. Lemn
b. Beton: monolit, parţial prefabricat sau prefabricat Orice tip de
1. FUNDAŢII PE
c. Otel: tip cheson cu secţiune pătrata, tub, H structură

PILOŢI
d. Otel si beton turnat monolit

e. Altele
Se proiectează atunci când terenul bun de fundare se află la
adâncime mare.

Tabelul 2. Sisteme de fundaţii de adâncime (continuare)

FUNDATIEI
CORESPUNZĂTOARE
1 2 3
Elemente tubulare din b.a (tip cheson) utilizate in cazurile in
2. FUNDATII PE
BETON ARMAT
care terenul de fundaţie se afla la adâncime mare, sub Orice tip de

PUŢURI DIN
nivelul pânzei de apa subterană. structură
NOTA:
Au fost prezentate numai acele tipuri de fundaţii care se utilizează la construcţia clădirilor de locuit.
● Solurile nisipoase constituie un bun suport pentru fundaţii în cele mai multe cazuri, deşi vibraţiile cu
frecvenţă înaltă (500-2500 vibraţii/min) pot da naştere unor serioase probleme de tasare; acestea sunt puţin
probabile în cazul clădirilor rezidenţiale, cu excepţia situaţiilor în care prezenta unor utilaje le-ar putea
produce.
● Adâncimea minimă de fundare recomandată în cazul terenurilor din argilă contractilă este de 1.20 m,
sub nivelul modificărilor sezoniere, atunci când vegetaţia lipseşte.
● Pe terenuri in panta este necesară o adâncime de fundare mai mare, mai ales pe versanţii orientaţi spre
sud, unde terenul se va usca accentuat în perioada secetoasă.
1.3. SUBSOLURI
1.3.1. Hidroizolaţii
Hidroizolata nu are un rol structural . Hidroizolaţia este partea cuprinsă între planşeul de la parter
(“cota zero”) şi fundaţie, fie subsol, fie elevaţie, îndeplineşte o funcţiune importantă în contextul comportării
clădirii în exploatare, datorită rolului în prevenirea formarii igrasiei la pereţi şi elementele adiacente ( în
special planşee pe sol).
Hidroizolaţia trebuie să reziste la pătrunderea umezelii care urcă din sol; iar această condiţie se asigură
de regulă cu ajutorul unui strat de hidroizolaţie orizontal executat la baza peretelui (Tabelul 3), continuu în
plan orizontal şi, după caz, racordat în plan vertical, în conformitate cu prevederile normativelor in vigoare.
Calitatea şi structura materialelor de hidroizolaţie .

Tabelul 3 Hidroizolarea infrastructurii
ELEMENT STRUCTURA ELEMENTUL * MATERIALUL

SUPORT AL HIDROIZOLAŢIEI
HIDROIZOLAŢIEI * STRATUL DE
PROTECŢIE
0 1 2 3
A. - ● bitum
● perete in
fundaţie suprastructura
● 70
1. Hidroizolaţie orizontală sub pereţi
B. - ● bitum
● perete in
fundaţie suprastructura
● 70
● bitum
C. - ● perete in
suprastructura
elevaţie ● 70

Tabelul 3 Hidroizolarea infrastructurii (continuare)
STRUCTURA ELEMENTUL * MATERIALUL

ELEMENT
PROTECŢIE
0 1 2 3
A. - ● bitum
● zidărie de
perete de protecţie
subsol ● 50
2. Hidroizolaţie verticală la pereţii clădirilor cu subsol
B. - ● mortar de
ciment,
perete de impermeabil
subsol ● elevaţie
● 50


ELEMENT
PROTECŢIE
0 1 2 3
Perete de ● bitum
subsol ● A –sub
3. Hidroizolaţie verticală şi orizontală la pereţi
pereţii
parterului;
B, C – in
peretele
de subsol
● 50
Suprafaţa ● bitum
de la ● placa
4. Hidroizolaţie orizontală la planşee
partea de beton
superioară ● 70
a elevaţiei
sau a
peretelui
de subsol


ELEMENT
PROTECŢIE
0 1 2 3
● bitum
A- elevaţie şi ● perete de
stratul de subsol sau
beton elevatie + placa
de egalizare de beton de la
(placă partea inferioara
inferioară) ● 70
5. Hidroizolaţie orizontală la pereţi şi planşee
● bitum
B- fundaţie şi ● partea
elevaţie superioară a
fundaţiei şi baza
peretelui de la
parter
● 70


ELEMENT
PROTECŢIE
0 1 2 3
Fundaţie + ● bitum
● stratul/zidăria
6. Hidroizolare in sistem-cuva împotriva umidităţii
placa de bază
din beton+ de protecţie+
perete de placa de beton
subsol de la bază
● 50
terenului

B. SUPRSTRUCTURA
1.4. PEREŢI
1.4.1. Rolul structural şi funcţional
In ceea ce priveşte capacitatea de preluare a încărcărilor, pereţii pot fi clasificaţi după cum urmează:
A. Structurali sau portanţi, atunci când preiau – pe lângă greutatea proprie – încărcări transmise de
alte elemente de construcţie (ex: planşee sau grinzi ale acestora etc.) şi/sau încărcări laterale
(orizontale) din vânt sau seism; în cel din urmă caz sunt proiectaţi special pentru a creşte rigiditatea
de ansamblu a structurii (pereţi de contravântuire). Pot fi atât interiori cât şi exteriori.
B. Nestructurali sau neportanţi, a căror greutate este preluată de elementul de rezistenţă pe care
sunt executaţi (planşeu, grindă) şi care preia întreaga greutate a peretelui respectiv.
 Pereţii despărţitori sunt numai interiori, compartimentând spaţiul din planul de nivel, în
timp ce pereţii de umplutură pot fi atât interiori cât şi exteriori, deoarece umplu spaţiul
cuprins între stâlpi/diafragme şi grinzi, în cazul structurilor în cadre sau mixte.
 Pereţii-cortina sunt elemente speciale de faţadă care îmbracă structura de rezistenţă, iar
scheletul lor portant este suspendat de elementele structurale ale clădirii (planşee, grinzi,
stâlpi, diafragme). Ei preiau numai încărcările directe din vânt, normale pe suprafaţa lor, nu
preiau încărcări gravitaţionale (acestea sunt transmise elementelor structurale ale clădirii
prin intermediul scheletului de rezistenţă) şi trebuie să îndeplinească toate condiţiile de
confort impuse elementelor de închidere ale unei clădiri (subsistemul anvelopă).
Considerând multitudinea rolurilor unui perete, aceştia trebuie în general să îndeplinească diferite
funcţiuni în cadrul ansamblului clădirii. De aceea, în funcţie de rolul preponderent, clasificarea defecţiunilor
se va face în mod diferit.
Un perete poate îndeplini în principal una dintre următoarele funcţiuni:
a. Să preia încărcările transmise de alte elemente structurale sau nestructurale fie direct, fie indirect,
terenului de fundare (prin intermediul fundaţiilor directe sau indirecte), asigurând rezistenţă şi
stabilitatea clădirii la încărcări verticale şi orizontale (pereţii portanţi, pereţii de contravântuire,
diafragmele);
b. Să asigure condiţiile de confort în exploatare (izolaţie termică adecvată, izolare acustică, să fie
igienici, etanşi - ca parte componentă importantă a anvelopei clădirii (cazul pereţilor exteriori), – să
aibă aspect plăcut din punct de vedere estetic etc.;
c. Să realizeze compartimentarea în plan în conformitate cu cerinţele impuse de destinaţia clădirii şi de
planurile de arhitectură aferente.
O trecere în revistă a definiţiilor şi clasificării aferente pereţilor este prezentată în Tabelul 4.
Un perete structural va avea o conformare tipică, în funcţie de poziţia sa în cadrul ansamblului
construcţiei:
a. Pereţi exteriori, cu structura omogenă sau neomogenă (Tabelul 4), care depinde şi de
materialul din care sunt executaţi. Pereţii exteriori, ca orice element al anvelopei, trebuie să
asigure etanşeitate şi condiţiile de confort termic;
b. Pereţi interiori, care trebuie să răspundă exigenţelor referitoare la rezistenţă şi stabilitate.
Ca urmare, grosimea totală este în general mai mare la pereţii exteriori faţă de cei interiori, atunci
când se compară pereţii executaţi din acelaşi tip de material.
Pe lângă pereţii principali (structurali) ai unei clădiri, sunt pereţi de sine stătători cum sunt zidurile de
sprijin, pereţii-parapet , executate din zidărie de cărămidă, piatră naturală sau beton .
Zidurile de sprijin pot fi deosebit de importante pentru structura unei clădiri executate pe un teren
în pantă, în ceea ce priveşte stabilitatea terenului şi structurii.

Tabelul 4 Clasificarea structurală a pereţilor

I. PERETI MONOSTRAT- detalii constructive
TIPUL PIATRA DE ZIDARIE/ POZITIA PERETELUI

MATERIAL
a) cărămizi din lut, - exterior (d ≥ 25 cm)
b) cărămidă arsă (ceramica), - interior (d ≥ 20 cm)
plină - timpan (d ≥ 20 cm)
c) zidărie de piatră naturală
I. PERETI CU STRUCTURA OMOGENA
d) cărămidă cu goluri - exterior (d ≥ 25 cm)

e) blocuri ceramice - interior (d ≥ 20 cm)
f) blocuri din BCA - timpan (d ≥20 cm)
(MONOSTRAT)
g) beton simplu, turnat - pereţi de subsol

monolit exteriori si interiori
d = 25 … 50 cm
h) beton armat: i) si ii):
i) monolit pereţi
ii) panouri prefabricate portanţi/diafragme
interioare
i) d ≥ 15 cm
ii) d ≥ 14 cm
i) si ii):
Tabelul 4 Clasificarea structurală a pereţilor (continuare)
II. PERETI MULTISTRAT
TIPUL PIATRA DE ZIDARIE/ POZITIA PERETELUI

MATERIAL
Zidărie mixta: - exterior (d ≥ 25 cm)
a. cărămida + piatra naturala; sau perete în contact
II. ZIDARIE DIN CARAMIDA, BLOCURI CERAMICE, BETON
b. cărămida + beton monolit + piatra cu solul (în special

artificiala si alte combinaţii; pereţi de subsol ,dar
Nota: toate straturile componente sunt pot fi găsiţi şi la
portante şi legate între ele. fundaţiile de suprafaţă ).
c) zidărie din cărămida sau blocuri, izolaţie - exterior (d = 25 cm +

termică şi finisaje; se mai pot adăuga straturi suplimentare)
sau nu şi alte straturi, cu diferite funcţiuni
(ventilare, suport, rigidizare, bariera de
vapori etc.)
d) Beton armat monolit la care se adaugă - exterior

termoizolaţie. d = min.15 cm +
straturi suplimentare
e) panouri prefabricate din beton armat, cu - exterior

doua sau trei straturi (cunoscute ca d = min.12.5 cm +
structuri de tip „sandwich‟). straturile de
termoizolaţie şi de
protecţie

1.5. PLANSEE
In clădirile de locuit, inclusiv blocuri de locuinţe, planşeele sunt în general executate din beton armat,
în diferite soluţii constructive .
Planşeele sunt elemente structurale orizontale care compartimentează volumul clădirii pe verticala şi o
închid la partea superioară şi inferioară. Astfel, planşeele pot fi:
a) părţi componente ale subsistemului-anvelopă (planşee-terasa, planşee peste pasaje şi în general
planşee care separă mediul interior de cel exterior, respectiv spaţiul încălzit de cel neîncălzit), sau
b) planşee curente (între două niveluri succesive), care sunt elemente de construcţie interioare.
Pe lângă condiţiile mecanice impuse în general planşeelor, acestea trebuie să răspundă unor cerinţe
complexe, specifice elementelor care aparţin anvelopei clădirii, în funcţie de rolul şi poziţia lor. De aceea,
structura unor astfel de planşee va include unele dintre următoarele elemente: izolaţie termică, izolaţie
hidrofugă, bariera de vapori, strat de difuzie a vaporilor, straturi de protecţie, canale de aerare/ventilare,
izolare acustică şi finisaje adecvate etc., conform standardelor in vigoare.
In principiu, planşeele trebuie să răspundă următoarelor exigente:
1. Condiţii capitale, care se referă la durabilitate şi rezistenţa la foc. Durabilitatea se stabileşte în funcţie
de durata de serviciu a clădirii, amplasament şi condiţiile de mediu (gradul de agresivitate din punct de
vedere chimic sau/şi biologic) etc. Planşeele trebuie de asemenea să satisfacă cerinţele normativelor în
vigoare în ceea ce priveşte rezistenţa la foc, în funcţie de categoria clădirii şi de rezistenţa la foc a celorlalte
elemente structurale.
2. Condiţiile mecanice se referă la comportarea mecanică a elementelor portante ale planşeului, astfel
încât să nu se atingă sau să se depăşească starea limită ultimă (rezistenţă, stabilitate, oboseală) sau starea
limită a exploatării normale (săgeata admisibilă şi/sau fisurare)
3. Condiţiile fizice si igienice se refera la modul în care planşeele satisfac cerinţele legate de confortul
termic şi acustic, izolaţie hidrofugă, igiena finisajelor, în funcţie de funcţionalitatea clădirii şi de gradul de
confort care se urmăreşte să fie obţinut.
4. Condiţiile economice se referă la anumiţi indicatori cum sunt: consumul de materiale şi manopera,
costuri, gradul de industrializare/prefabricare, complexitatea procesului de execuţie s.a.
1.5.1. Planşee pe bolţi din zidărie
Bolţile din zidărie preiau încărcările verticale şi împingerile, transmiţându-le reazemelor. In general,
bolţile reazemă pe pereţi structurali din zidărie de grosime mare, dar în cazul deschiderilor mari, pot rezema
şi pe stâlpi masivi, prin intermediul arcelor. Bolţile din zidărie de cărămida au de regulă deschideri relativ.
1.5.2. Planşee cu grinzi de lemn
Elementele structurale sunt grinzile din lemn dispuse la distante relativ reduse (0.5 –1.00 m), având
deschideri de până la 5-6 m, rezemând de regulă pe pereţi portanţi din zidărie de cărămidă, piatră naturală
sau alt tip de zidărie – cazul construcţiilor moderne. Mai pot rezema pe grinzi din beton armat sau pe alte
elemente structurale din lemn (grinzi masive, cadre – cazul construcţiilor din lemn). Cea mai simplă structură
pentru un planşeu din lemn este formată din dulapi aşezaţi alăturat, în care dulapii îndeplinesc un dublu rol:
element de rezistenţă şi de umplutura.
Elementul de umplutură, cu ajutorul căruia se face legătura dintre grinzi, poate fi de diverse tipuri, aşa cum
se arata in Tabelul 5.
1.5.3. Planşee cu grinzi metalice

Pentru realizarea grinzilor se utilizează pofilele laminate din otel (inclusiv şine de cale ferată).
Soluţiile constructive sunt foarte variate, dar în majoritatea cazurilor s-au folosit profile I sau şine de cale
ferată, având ca elemente de umplutură bolţişoare din zidărie de cărămidă (Tabelul 5), frecvent întâlnite la
planşeele peste subsol sau chiar si peste parter in anumite cazuri. Grinzile metalice pot fi realizate de
asemenea din profile de tablă îndoită la rece. In funcţie de tipul elementului de umplutură, distanţa dintre
grinzi este de 1.00 până la 3.00 m.
1.5.4. Planşee cu elemente structurale din beton armat monolit

In acest caz, placa fiind continuă, nu se utilizează elemente de umplutură. Următoarele tipuri
constructive pot fi puse în evidenţă:
1.5.4.1. Planşee cu placi

Plăcile, care reprezintă elementul structural, pot fi armate pe una sau două direcţii în funcţie de
modul de rezemare:
a) plăcile în consolă şi cele rezemate pe doua laturi paralele se armează pe o singură direcţie,
b) plăcile care reazemă pe laturi dispuse pe direcţii ortogonale se armează pe două direcţii. Soluţia
constructivă se stabileşte în funcţie de dimensiunile în plan ale suprafeţei de acoperit, de regulă nu
mai mare de 5.00 m. Suprafaţa totală a unei plăci nu depăşeşte de regulă 25 mp (max.30 mp), din
motive de deformaţii.
1.5.4.2. Planşee cu placi si grinzi

In cazul suprafeţelor mai mari si/sau a încărcărilor de exploatare cu valori însemnate, plăcile trebuie
divizate în suprafeţe mai mici cu ajutorul grinzilor, care sunt dispuse fie pe o singură direcţie, paralelă cu
latura scurtă, fie pe ambele direcţii (cu grinzi principale şi secundare, planşee casetate etc.).
1.5.4.3. Planşee cu placi si nervuri dese din beton armat

Placa este susţinută de nervuri (grinzi cu secţiune redusă) amplasate la distanţe relativ mici (până la
1.00 m), de regulă după o singură direcţie.
1.5.4.4. Planşee fără grinzi

Placa având o grosime mare (până la 25-30 cm) reazemă direct sau indirect (prin intermediul unui
capitel) pe stâlpi amplasaţi la distanţe de 3-6 m.
1.5.5. Planşee cu structura din elemente prefabricate de beton armat
Această categorie de planşee este larg diversificată datorită numeroaselor tipuri de elemente
prefabricate şi soluţii constructive. O clasificare simplificată este prezentată în cele ce urmează:
1.5.5.1. Planşee cu elemente prefabricate de tip fâşie (cu goluri longitudinale)
Fâşiile prefabricate cu goluri rotunde au fost utilizate pe scară largă în general şi la clădiri de locuit în
special. Fâşiile reazemă la capete acoperind deschideri cuprinse între 3.00 şi 5.00 m, respectiv 6.00 m când
sunt precomprimate. Sunt aşezate alăturat şi pot acoperi suprafeţe mari.
Capetele sunt monolitizate cu centuri din beton armat la fiecare nivel, asigurându-le
conlucrarea. In zonele seismice se execută şi o suprabetonare armată de min. 4 cm grosime.
1.5.5.2. Planşee cu grinzi prefabricate din b.a. şi corpuri de umplutură
Grinzile prefabricate, având diferite forme ale secţiunii, sunt aşezate la distanţe relativ mici (0.40-0.60
m) în funcţie de tipul şi dimensiunile elementului de umplutură (corpuri ceramice sau din beton, cu goluri,
placi prefabricate etc.). Acest tip de planşee este rar utilizat la construcţia clădirilor de locuit.
1.5.5.3. Planşee din fâşii ceramice şi nervuri din beton armat monolit (planşee
ceramice)
Corpurile ceramice speciale sunt aşezate în fâşii, creând între ele o reţea de spaţii înguste în care, prin
armare şi turnarea betonului, se formează un sistem de nervuri monolitizate la partea superioară prin
intermediul unei plăci, de asemenea armată. Se formează astfel o reţea spaţială portantă, capabilă să preia
încărcările gravitaţionale şi pe cele orizontale, conferind planşeului
rigiditatea necesară (v. Tabelul 5).

Tabelul 5 Sisteme structurale ale planşeelor

DATE DETALII CONSTRUCTIVE
GENERALE
0 1
1. BOLTI DIN ZIDARIE
a. Elemente 1. Bolti cilindrice

structurale
b. Elemente Caracteristici geometrice
de umplutura şi statice:
a. Bolti din 1 – pereţi portanţi
zidărie, cu 2 – încărcare verticală
sau fără arce transmisă de elementele
de de la partea superioară
rigidizare 3 –perete la nivelul
superior (parter)
4, 5 – rezultantele
încărcărilor (acţiunea
boltii asupra pereţilor
de reazem)
6, 9 – bolta de 1
cărămidă grosime
7- naşterea boltii
8 –cheia, bolta de ½
cărămida grosime
10 – pardoseala
parterului
11 – pardoseala
subsolului
12 –fundaţie
2. Bolti cilindrice intersectate

Tabelul 5 Sisteme structurale ale planşeelor (continuare)

GENERALE
2. PLANSEE DIN LEMN
a. Elemente
structurale
b. Elemente de
umplutura
a. grinzi din
lemn
b. scânduri,
material
de umplutura
(zgura, cenuşa,
alte materiale
în vrac sau alte
forme–cum
sunt cele
pentru izolare
termică şi
acustică), cu
sau fără tavan
neted.


GENERALE
3. PLANSEE CU GRINZI METALICE
a. Elemente
structurale
b. Elemente de
umplutura
a. grinzi
metalice
b. bolţişoare
din zidărie de
cărămida, b.a.
monolit, placi
prefabricate
(drepte sau
curbe) din b.a.,
blocuri
ceramice/din
b.a., tabla din
otel ( îndoită ,
cutata,
etc.), altele.


GENERALE
4. PLANSEE DIN BETON ARMAT MONOLIT
a. Elemente
structurale 1. Placi cu grinzi principale şi 2. Planşee cu placi si nervuri dese
b. Elemente de secundare (l ≤ 0.70 m)
umplutura
a. placa +
grinzi
principale si
secundare
b. Ocazional, în
spaţiul creat
între grinzi şi
nervuri pot fi
introduse
elemente de
umplutura,
obţinându-se
un tavan neted.
3. Planşeu casetat 4. Planşee fără grinzi


GENERALE
5. PLANSEE DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON ARMAT
5.1. Planşee din elemente prefabricate de tip fâşie
a. Elemente
de rezistenţă a) Fâşii rezemate pe pereţii portanţi: la fiecare nivel, capetele fâşiilor sunt monolitizate
b. Elemente de prin intermediul unor centuri din b.a. monolit turnate pe contur.
umplutura b) Paralel cu latura lungă, ţn rosturile formate între fâşiile aşezate alăturat se toarnă beton de
monolitizare.
a. fâşii
prefabricate
cu goluri
rotunde
longitudinale,
rezemând
exclusiv
la capete, pe
pereţii
portanţi;
b. nu este cazul
In regiuni
seismice
se toarnă o
suprabetonare
armată de
minimum
4 cm grosime.
c) In regiuni seismice, se prevăd centuri sub zona de rezemare ale elementelor

prefabricate ( sub centuri)
d). Transferul încărcărilor de la planşee la elementele structurale adiacente


GENERALE
5.2. Planşee din grinzi prefabricate şi elemente de umplutură
a. Elemente
structurale
b. Elemente de
umplutura
a. grinzi
prefabricate
din beton
armat1);
b. blocuri
ceramice cu
goluri
) şi grinzi
1
precomprimate
din b.a.,
utilizate la
deschideri
şi/sau
încărcări mai
mari (mai ales
la construcţii
industriale)
Detalii de îmbinare


GENERALE
5.3. Planşee ceramice
a. Elemente
structurale
b. Elemente de
umplutura
a. nervuri din
b.a. monolit cu
suprabetonare
armată;
b. fâşii formate
din blocuri
ceramice cu
goluri;


GENERALE
5.4. Planşee din panouri mari prefabricate din beton armat
a. Elemente
structurale
b. Elemente de
umplutura
a. placi
prefabricate din
b.a.;
Panouri mari prefabricate – PLAN Detaliu de îmbinare intre panouri, în

dreptul rezemării pe un perete
structural (plan)
Îmbinare dintre panourile de planşeu şi un Îmbinare intre panourile de planşeu

perete interior portant. şi un perete exterior

1.6. SCĂRI
Asemenea planşeelor, există o largă varietate de soluţii constructive pentru scări (v. Tabelul 6), -
elementele care asigură circulaţia între diferitele niveluri ale clădirii. Părţile componente ale scărilor se
desfăşoară atât în plan înclinat cât şi în plan orizontal, dar similitudinea cu planşeele este semnificativă.
Poziţia relativă a scării în planul construcţiei este importantă, mai ales cele care leagă nivelurile între care
există diferenţe între valorile unor parametri fizici (temperatură, umiditate etc.), cum sunt, de exemplu,
scările de acces la spaţii neîncălzite, ca subsolul sau podul.
Intre principalele exigenţe impuse scărilor, o importanţă deosebită se acordă condiţiilor mecanice,
care se referă la capacitatea portantă şi deformaţii, pe de o parte şi la integritatea suprafeţei de
uzură, pe de altă parte (fără amprente, spărturi sau despicări), în vederea asigurării unei circulaţii în condiţii
de siguranţă. In ceea ce priveşte suprafaţa de uzura, împiedicarea îmbătrânirii şi buna întreţinere sunt
condiţii care se impun atât scărilor cât şi planşeelor, cu precizarea că scările sunt cu mult mai expuse din
acest punct de vedere.
O scurtă prezentare a condiţiilor tehnice impuse scărilor este :
 Condiţiile capitale se referă, în cazul scărilor, la durabilitate şi sunt egale ca nivel de
importanţă cu cele impuse oricăruia dintre elementele structurale de categoria 1 ale
clădirii.
 In ceea ce priveşte condiţiile mecanice, acestora li se acordă o importanţă deosebită
atunci când este vorba despre elementele portante ale scărilor, având în vedere faptul că
trebuie să facă faţă oricăreia dintre stările limită ultime, în condiţii de exploatare normală.
 Rezistenţa la uzură a suprafeţei circulabile trebuie să fie asigurată de finisaje rezistente,
antiderapante.
 Rezistenţa la foc a scărilor trebuie să fie cât mai ridicată, pentru a asigura evacuarea la
timp şi în siguranţă a ocupanţilor. Prin structura lor, pereţii care mărginesc casa scării
trebuie să împiedice propagarea incendiului.
 Rezistenta la îngheţ-dezgheţ este foarte importantă pentru scările exterioare, care
sunt expuse la variaţii extreme de temperatură.
 Condiţiile de confort depind de o serie de factori fizici care se referă la: iluminare
(naturală sau artificială), temperatura şi viteza aerului în încăperi, izolaţia acustică,
ventilarea etc. Confortul termic este asigurat prin încălzire şi prin alcătuirea eficienta a
pereţilor exteriori.

Tabelul 6 Scări - sisteme structurale

TIPUL DETALII CONSTRUCTIVE a. elementul de
reazem
SCARII
b. materialul treptei
Scări cu a.
rampe - perete portant din
drepte si zidărie de cărămida
trepte in sau piatră naturală
consola b.
- piatră / elemente
prefabricate din
b.a.
Scări cu a.
rampe – pereţi portanţi din
drepte si zidărie de cărămida
trepte in sau
consola, piatră
ortogonale - diafragme din b.a.
(placa monolit
frânta din b.
b.a. -placa frântă din
monolit) b.a. monolit
Scări cu a.
rampe – pereţi portanţi
drepte si din zidărie
treptele (cărămidă sau
rezemate la piatră naturală)
ambele b.
capete - piatra naturala
(încastrare -lemn
+ rezemare) - piatra artificială
(b.a)

Tabelul 6 Scări - sisteme structurale ( continuare )

TIPUL DETALII CONSTRUCTIVE a. elementul de reazem
SCARII
Scări cu a.
rampe drepte arce din zidărie de
si treptele piatră naturală sau
susţinute de cărămida
arce din b.
zidărie (rol - piatră naturală
de vanguri), - lemn
rezemate la
ambele
capete
Scări cu a.
rampe drepte -bolti din zidărie de
susţinute de cărămida sau p.
bolti din
nat.
zidărie
(rezemate rezemate pe pereţi
continuu, pe portanţi din zidărie,
toata lăţimea) b.
- piatră naturală
- lemn
Scări cu a.
rampe drepte, - placa din b.a.
cu treptele rezemata la
susţinute de o
margini pe
placa din b.a.
pereţi sau grinzi
b.
- piatra naturala
- piatra artificiala


SCARII
Scări elicoidale a.
cu stâlp central; Stâlp central din: - piatra
scările sunt in consola naturala
sau suspendate - profile laminate
la capătul exterior. - beton armat
b.
- piatra nat
- profile laminate
- elemente prefabricate
din beton armat
Scara cu rampe a.
drepte si grinzi de - grinzi-vang din
vang metalice, profile metalice
care susţin treptele b.
dublu rezemate. - piatră naturală
- piatră artificială
Scări cu rampe a.
drepte si treptele - grinzi-vang din
dublu rezemate lemn de esenţă tare
pe grinzi de - grinzi-vang din
vang din lemn lemn de răşinoase
b.
- grinzi-vang din
lemn de esenţă tare
- grinzi-vang din
lemn de răşinoase


SCARII
Scări cu rampe a.
drepte si treptele - placa +grinzi-vang
simplu rezemate la din beton armat
capete pe vanguri
b.
din beton armat.
- beton simplu sau
armat
Scări cu rampe a.
drepte si treptele placa din beton
rezemate continuu armat.
pe o placa din b.
beton armat. - beton simplu sau
armat.
Scări cu rampe a.
drepte sau curbe, - grinzi-vang din
cu treptele beton armat
rezemate pe o
grinda vang b.
centrala, cu sau - beton armat
fără placa din monolit
beton armat. - trepte prefabricate
din b.a.


SCARII
Scări cu rampe a.
drepte sau curbe, cu - grinzi-vang din profile
treptele in metalice
consola dubla
b.
rezemate pe o grinda
vang - tablă striată
centrala. - lemn esenţă tare
- lemn răşinoase
Câteva tipuri a.
de elemente - diafragme din b.a.
prefabricate monolit
pentru scări: - pereţi din panouri
prefabricate prefabricate din b.a.
de dimensiunii b.
mari (a, b), - prefabricate din b.a.
mijlocii (c) si
mici (d)
a. rampa + podest la un capăt – vedere b. secţiune transversală, plan şi schema

longitudinala si frontala statică (rampa + semi-podest);
c. rampe şi podeste separate d. scara elicoidala cu trepte prefabricate

1.7. ACOPERIŞURILE ÎN PANTĂ
Ca parte importantă a anvelopei clădirilor, acoperişurile îndeplinesc un rol complex.

De regulă, acoperişurile în pantă ale clădirilor de locuit sunt susţinute de şarpante (Tab. 7 ) , realizate
în diferite variante constructive şi structurale, care depind în special de mărimea deschiderii dar şi de
conformarea structurală a clădirii şi de valoarea încărcărilor (greutate proprie, zăpadă, vânt).
Aceste structuri spaţiale portante sunt formate din elemente liniare (de tip bară), având
fiecare rolul său specific, cum sunt căpriorii, panele, popii, cleştii, arbaletrierii, contrafişele etc. şi trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii:
 să fie capabile să preia deformaţiile provenite din variaţiile de temperatură şi umiditate;
 să fie durabile, în măsura în care să se comporte bine în timp şi să necesite lucrări minime de
întreţinere.
Structurile portante ale acoperişurilor în pantă sunt formate din bare asamblate în scopul de a forma o
structură spaţială, capabilă să preia încărcările exterioare verticale şi orizontale.
Condiţiile tehnice de bază care trebuie îndeplinite de orice subansamblu al acoperişului
(schelet de rezistenţă, izolaţie termică şi acustică, învelitoare impermeabilă), se referă la:
 rezistenţă şi stabilitate,
 izolare termică şi acustică,
 impermeabilitate la apă,
 etanşeitate la aer,
 rezistenţă la foc,
 aspect estetic.
Condiţiile tehnice impuse acoperişurilor pot fi clasificate si descrise astfel:
a. Condiţii mecanice, care se referă la rezistenţă şi stabilitate structurală în condiţii normale de
exploatare precum şi la stările limită ultime. In conformitate cu aceste condiţii, este necesară o
conformare structurală capabilă să preia încărcările de serviciu din gruparea cea mai defavorabilă,
fără ca vreuna dintre legăturile sale cu structura clădirii să cedeze sau să se deterioreze. In
exploatare, structura acoperişului trebuie să asigure prevenirea deformaţiilor excesive ale
elementelor de susţinere ale învelitorii, care astfel poate să-şi piardă continuitatea şi deci
etanşeitatea.
b. Rezistenţa la foc trebuie să fie compatibilă cu nivelul corespunzător al elementelor componente,
în funcţie de materialul folosit, pentru a limita intensificarea şi propagarea incendiului. Relaţia dintre
clasa de combustibilitate a acestor materiale şi aceea a elementelor structurale ale clădirii trebuie
avută în vedere în faza de proiectare.
c. Etanşeitatea la apă, aer şi, în general, la agenţii atmosferici a învelitorii trebuie asigurată de
asemenea, printr-o execuţie şi materiale de foarte bună calitate, fără defecte.
d. Protecţie termică şi hidrofugă.
e. Ventilare şi iluminare adecvate.
f. Alte condiţii: rezistenţă la îngheţ-dezgheţ, la acţiunea agenţilor chimici şi biologici (mai ales în
cazul lemnului, care poate fi atacat de: putrezire, ciuperci, insecte, bacterii etc.), la rugină – pentru
elementele metalice ale acoperişurilor, la deformaţii termice etc.

Tabelul 7 Sisteme structurale uzuale pentru şarpante din lemn
ELEMENTELE TRANSFERUL
SCHEMA STRUCTURALA SARPANTEI INCARCARILOR
LA
STRUCTURA
- perechi de Transfer direct
căpriori (2) de la acoperiş,
distribuiţi pe (prin intermediul
direcţie cosoroabelor) la
longitudinala; clădire:
- cleşte (4) la -planşeul peste
coama; ultimul
- contravântuire nivel preia
diagonala (3) in împingerile
planul orizontale, iar
acoperişului; - pereţii portanţi
- cosoroaba (1). preiau încărcările
verticale
1.
- 1…4 - ca mai Idem, 1.
sus;
- 9 – pana de
coama;
- 2 – căprior;
-3
contravântuire
diagonala;
-6- arbaletrier.
2.
- (1)…(4) ca Idem, 1.
mai sus;
-3
contravântuire
diagonala;
- cleştele (4)
este amplasat
aproximativ la
jumătatea
înălţimii
măsurată la
coama.
3.

Tabelul 7 Sisteme structurale uzuale pentru şarpante din lemn ( continuare )
LA
STRUCTURA
- 1…4 -ca mai Încărcările
sus; (verticale şi
- pană orizontale) sunt
intermediară transmise
(5) susţinută de structurii clădirii
popi scurţi, care (planşeului
delimitează peste ultimul
deschiderea nivel) de către
mansardei; elementele
- 4 – cleşte, care şarpantei prin
delimitează intermediul
înălţimea popilor, tălpilor
mansardei. si cosoroabelor.
4.
(1) - căprior Transmitere
(4) –pana de indirectă a
coama; încărcărilor, cu
(6) – cosoroaba; ajutorul
(10) – pop; reazemelor
(14) – intermediare.
arbaletrier; Împingerile
(15) – pana; orizontale sunt
(16) – cleşte; preluate de
(18) – coarda; sistemul
(20) – reazem structural al
intermediar acoperişului.
5.
(6) –cosoroaba; Încărcările
(8) – pana de verticale si
coama; împingerile
(12) – pop; orizontale
(13) – bara sunt transmise
orizontala de direct de către
legătura structura
(distanţier); acoperişului
(14) – planşeului peste
arbaletrier; ultimul nivel si
(16) – cleşte; este preluată
(18) – planşeu. apoi de
structura
clădirii.
6.

Tabelul 7 Sisteme structurale uzuale pentru şarpante din lemn ( continuare )
LA
STRUCTURA
(1)- cosoroaba; Împingerile
(2) – căprior; sunt
(4) – cleşte; preluate de
(5) – pana sistemul
curenta; structural al
(6) – arbaletrier; acoperişului.
(7) – pop; Încărcările
(8) – talpa; verticale
(9) – pana de sunt preluate
coamă de structura
clădirii.
7.
1, 5 – pene; A
2 – căprior; Încărcarea
4 – cleşte; acoperişului
6 – arbaletrier; este transmisă
7 – pop. direct
planşeului peste
ultimul nivel, iar
de aici, la
structura
clădirii.
B
Idem pct. 7.
8.
(1) – căpriori, cu Încărcările
(2) panta verticale
modificată şi împingerile
(frântă) (orizontale)
la streaşină; sunt transmise
(4) –cleşte sub direct
(8) pană de planşeului peste
coamă; ultimul nivel.
(9), (11) (17) Pereţii
– arbaletrier; longitudinali
(16) – cleşte; preiau întreaga
(19) – talpa. încărcare
gravitaţionala.
9.

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE
1. Aspectele care trebuie avute în vedere la proiectarea unei construcţii ?

2. Când se folosesc fundaţiile continue ?
3. La ce tipuri de clădiri se execută zidărie din piatră naturală ?
4. În ce situaţii sunt adecvate fundaţiile tip radier ?
5. Ce tip de fundaţie se execută la clădirile cu structura în cadre (sau cu schelet) şi din ce se execută
zidăria ?
6. Clasificarea pereţilor după capacitatea de preluare a încărcărilor .
7. Ce sunt pereţii cortină ?
8. Ce funcţii trebuie să îndeplinească un perete ?
9. La ce se referă condiţiile capitale la care trebuie să răspundă un planşeu ?
10. La ce se referă condiţiile mecanice la care trebuie să răspundă un planşeu ?
11. Importanţa scărilor în planul construcţiei .
12. Enumeraţi principalele exigenţe impuse scărilor .
13. Care sunt condiţiile tehnice impuse scărilor .
14. Care sunt condiţiile tehnice de baza care trebuie îndeplinite de orice subansamblu al acoperişului.
15. Clasificarea condiţiilor tehnice impuse acoperişurilor .

Structuri Pentru Constructii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Structuri Pentru Constructii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STRUCTURII PENTRU CONSTRUCŞII – ROLUL STRUCTURAL ŞI PRINCIPII DE BAZĂ

1.1. Rolul structural si principii de baza in proiectarea fundaţiilor

Orice construcţie, indiferent de tip, trebuie să asigure transmiterea în condiţii de siguranţă a

1.2. Tipuri constructive de fundaţii

3. Clădirile cu structura mixtă (cadre şi diafragme) au fundaţii de tipul celor descrise

S.C. CONFORTUL S.R.L. SUPORT CURS CONSTRUCTOR STRUCTURI MONOLITE 135

Tabelul 1. Sisteme de fundaţii de suprafaţă

TIPUL MATERIAL, DATE CONSTRUCTIVE SUPRASTRUCTURA

b. Beton simplu turnat monolit: portanţi din zidărie

- obişnuit, 1) bloc sau 2) în trepte

S.C. CONFORTUL S.R.L. SUPORT CURS CONSTRUCTOR STRUCTURI MONOLITE 136

Tabelul 1. Sisteme de fundaţii de suprafaţă ( continuare )

TIPUL MATERIAL, DATE CONSTRUCTIVE SUPRASTRUCTURA

b. Beton simplu turnat monolit: zidărie

c. Beton armat turnat monolit, acolo unde este necesar

S.C. CONFORTUL S.R.L. SUPORT CURS CONSTRUCTOR STRUCTURI MONOLITE 137

Tabelul 1. Sisteme de fundaţii de suprafaţă ( continuare )

TIPUL MATERIAL, DATE CONSTRUCTIVE SUPRASTRUCTURA

din beton simplu aşezate la anumite distanţe. Se ajunge din zidărie

astfel într-un mod mai economic la adâncimea la care se

secţiunea transversală în formă de obelisc, susţinând (mai rar)

S.C. CONFORTUL S.R.L. SUPORT CURS CONSTRUCTOR STRUCTURI MONOLITE 138

Tabelul 1. Sisteme de fundaţii de suprafaţă ( continuare )

TIPUL MATERIAL, DATE CONSTRUCTIVE SUPRASTRUCTURA

urmare, diferite forme: - Structuri cu pereţi portanţi

S.C. CONFORTUL S.R.L. SUPORT CURS CONSTRUCTOR STRUCTURI MONOLITE 139

Tabelul 2. Sisteme de fundaţii de adâncime

TIPUL MATERIAL, DATE CONSTRUCTIVE SUPRASTRUCTURA

c. Otel: tip cheson cu secţiune pătrata, tub, H structură

d. Otel si beton turnat monolit

S.C. CONFORTUL S.R.L. SUPORT CURS CONSTRUCTOR STRUCTURI MONOLITE 140

Tabelul 2. Sisteme de fundaţii de adâncime (continuare)

TIPUL MATERIAL, DATE CONSTRUCTIVE SUPRASTRUCTURA

care terenul de fundaţie se afla la adâncime mare, sub Orice tip de

nivelul pânzei de apa subterană. structură

S.C. CONFORTUL S.R.L. SUPORT CURS CONSTRUCTOR STRUCTURI MONOLITE 141

Tabelul 3 Hidroizolarea infrastructurii

ELEMENT STRUCTURA ELEMENTUL * MATERIALUL

S.C. CONFORTUL S.R.L. SUPORT CURS CONSTRUCTOR STRUCTURI MONOLITE 142

Tabelul 3 Hidroizolarea infrastructurii (continuare)

STRUCTURA ELEMENTUL * MATERIALUL

S.C. CONFORTUL S.R.L. SUPORT CURS CONSTRUCTOR STRUCTURI MONOLITE 143

Tabelul 3 Hidroizolarea infrastructurii (continuare)

STRUCTURA ELEMENTUL * MATERIALUL

S.C. CONFORTUL S.R.L. SUPORT CURS CONSTRUCTOR STRUCTURI MONOLITE 144

Tabelul 3 Hidroizolarea infrastructurii (continuare)

STRUCTURA ELEMENTUL * MATERIALUL

S.C. CONFORTUL S.R.L. SUPORT CURS CONSTRUCTOR STRUCTURI MONOLITE 145

Tabelul 3 Hidroizolarea infrastructurii (continuare)

STRUCTURA ELEMENTUL * MATERIALUL

S.C. CONFORTUL S.R.L. SUPORT CURS CONSTRUCTOR STRUCTURI MONOLITE 146

S.C. CONFORTUL S.R.L. SUPORT CURS CONSTRUCTOR STRUCTURI MONOLITE 147

Tabelul 4 Clasificarea structurală a pereţilor

TIPUL PIATRA DE ZIDARIE/ POZITIA PERETELUI

d) cărămidă cu goluri - exterior (d ≥ 25 cm)

g) beton simplu, turnat - pereţi de subsol

Tabelul 4 Clasificarea structurală a pereţilor (continuare)

II. PERETI MULTISTRAT

TIPUL PIATRA DE ZIDARIE/ POZITIA PERETELUI

b. cărămida + beton monolit + piatra cu solul (în special

c) zidărie din cărămida sau blocuri, izolaţie - exterior (d = 25 cm +

d) Beton armat monolit la care se adaugă - exterior

e) panouri prefabricate din beton armat, cu - exterior