Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT DE AN LA DISCIPLINA
Organe de Maşini II
2019-2020
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV
1
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ
PROIECT DE AN LA DISCIPLINA
Organe de Maşini II
2019-2020
2
CUPRINS
3
Introducere...................................................................................................................................
A. MEMORIUL JUSTIFICATIV................................................................................................
Bibliogarafie .................................................................................................................................
B. ANEXE ..................................................................................................................................
4
INTRODUCERE
Scopul proiectului de an la disciplina Organe de maşini este să dezvolte abilităţile
practice ale studenţilor de proiectare şi sintetizare a cunoştinţelor de mecanică, rezistenţa
materialelor, tehnologia materialelor şi reprezentare grafică în decursul anilor I şi II, precum
şi modul în care aceştia pot rezolva în mod independent o lucrare de proiectare, pe baza
algoritmilor, metodelor specifice şi programelor din domeniu.
5
MEMORIUL TEHNIC
6
1. TEMATICA ŞI SCHEMA STRUCTURAL-
CONSTRUCTIVĂ
arborelui A1; LBA - lagărul B al arborelui A1; L AA - lagărul A al arborelui A2; LBA - lagărul B al
1 2 2
pinionul conic (1I) fixat pe arborele de intrare (A 1) care la rândul său este fixat pe două lagăre
(L AA şi LBA ), se sprijină pe subansamblul carcasa SC; S A - subansamblul arborelui intermediar,
1 1
2
format din roata conică (2I) şi pinionul cilindric (1II) fixate pe arborele intermediar (A2) care la
rândul său este fixat pe două lagăre (L AA şi LBA ), se sprijină pe subansamblul carcasa S C; S A -
2 2
3
subansamblul arborelui de intrare, format din roata cilindrică (2II) fixată pe arborele de ieşire
(A3) care la rândul său este fixat pe două lagăre ( L AA şi LBA ), se sprijină pe subansamblul
3 3
carcasa SC.
2. CALCULUL DE PREDIMENSIONARE A
ANGRENAJELOR
I. Date de proiectare
a. Turaţia la intrare (pinion), n1 = 1000 rot/min.
b. Puterea la intrare, P1 = 6 [kW] şi din fer. (AEV-C.1) rezultă valoarea momentului de
torsiune,
30 6 P1
M t 1 (T1)= 10 = 57295,779Nmm. (2.1)
π n1
c. Raportul de angrenare, u = 4 .
d. Unghiul dintre axele roţilor, Σ = 90o şi din fer (AEV-C.2.1) se determină semiunghiurile,
2
2T 1 K A K v K H β K H α Z E Z ε Z H
m e =¿ 1 3
(2.3)
z1 √ψ d (1−ψ d sin δ 1)2 ( σ HP ) sin Σ
u sin δ 1
= 4,03818 mm,
şi respectiv,
2T 1 z 1 K A K v K F β K F α Y ϵ Y Sa Y Fa
m e =¿ 1 3
(2.4)
z1 √ ψ d (1−ψ d sin δ 1)2 ( σ FP )
max
= 3,64093mm,
=0.32
I. Date de proiectare
a. Turaţia la intrare (pinion), n1 = 1000 [rot/min].
b. Puterea la intrare, P1 [kW], şi din fer. rezultă valoarea momentului de
[kW].
c. Raportul de angrenare, u.
d. Durata de funcţionare, Lh [ore].
e. Numărul de angrenaje identice în paralel, χ.
f. Tipul danturii danturii: eloida.
g. Parametrii geometrici impuşi (opţional): distanţa dintre axe aw; standardizarea distanţei
dintre axe; unghiul de înclinare a danturii; diametrul pinionului, sau modulul danturii.
h. Condiţii de funcţionare: tipul transmisiei în care se integrează, tipul maşinii motoare,
tipul instalaţiei antrenate, temperatura de lucru, caracteristicile mediului în care
funcționează).
i. Condiţii ecologice (utilizarea de materiale şi tehnologii eco, reciclarea materialelor,
protecţia vieţii).
II. Alegerea materialului
Alegerea materialului, tratamentelor termice, fluxul tehnologic principal şi caracteristicile de
rezistenţă specifice solicitărilor angrenajului şi roţiilor (v. fer. AEV-M.1) se sintetizează în
următorul tabel.
III. PREDIMENSIONARE
Deoarece relaţiile de dimensionare a angrenajelor la contact şi la încovoiere conţin
factori care depind de parametri ce urmează să fie determinaţi, preliminar, se face un calcul de
predimensionare.
Alegând ca parametru de dimensionare la modulul exterior, pentru solicitarea la
contact,
β=6
z1 =19,
z2 = 79
|1−ur /u| ≤ Δu ,KA=1…2,5
Kv = 1.3
ψa=0.45
NL1=60n1Lh χ, =9.6*108
NL2=60n1Lh χ/ur=2.46*107
KHβ =1.85
KHα = 1.3
Zε = 0.93
ZH = 2.85
ZE = 190 MPa
SHmin= 1.2
ZN = max(ZN1, ZN2)cu ZN1,2
σHP= σHlim ZN /SHmin;
KFβ =1.85
KFα = 1.25
Yε = 0.77
Yβ = 0.93
Ysa1,2 = 1.85
YFa1,2 = 2.7
SFmin= 1.5
σFP1,2= σFlimYN1,2/ SFmin;
Y Sa Y Fa Y Sa1 Y Fa 1 Y Sa 2 Y Fa2
( )
σ FP max
=max ( σ FP 1
,
σ FP 2 )
Rezistenta pentru solicitarea la contact:
= 145.31651 mm
= 135.26526 mm
= 2.5 mm
Se adopta mn=2.5 mm
= 125.68866 mm
sin α n
α wn =arcsin ( sin α wt )= 19.01
sin α t
Calculul sumei factorilor deplasarilor danturilor:
(inv α wt −inv α 0 t )( z 2 ± z1 )
x sn= = -0.30
tg α 0 cos β
x n 1=0.17381
x n 2=-0.47685
mn cos α t
d w 1= z1 =50.43590 mm
cos β cos α wt
mn cos α t
d w 2= z2 =200.56410 mm
cos β cos α wt
π τ at
16 M t 2
=27mm (26.894)
d A2=
√
3
π τ at
16 M t 3
=22mm (21.90051)
d A3=
√
3
π τ at
= 37mm (36.84647)
3.SCHEMA CINEMATICA LA SCARĂ
Fig. 7.1- Schema forţelor angrenajului conic (a-a, secţiunea axială; n-n, secţiune normală;
g-g, secţiune tangenţială după generatoare)
Ipoteze simplificatoare:
- forţele normale se consideră aplicate în polul angrenării C asociat conului frontal mediu,
Forţele tangenţiale:
2 T1
F t 1=F t 2=F t=
dw 1
Forţele radiale:
Ft
F r 1= (tg∝n cos δ 1 ± sin β m sin δ 1)
cos β m
Ft
F r 2= (tg∝n cos δ 2 ± sin β m sin δ 2)
cos β m
Forţele axiale:
Ft
F a 1= (tg∝n sin δ 1 ± sin β m cos δ 1)
cos β m
Ft
F a 2= (tg∝n sin δ 2 ±sin β m cos δ 2)
cos β m
Forţa normală:
2 T1
F n ( N ) : Fn ¿
d w 1 cos β m cos ∝n
Direcţie după normala comună a profilelor în contact; sens opus vitezei (forţă rezistentă),
pentru roata conducătoare, şi acelaşi sens cu viteza (forţă motoare), pentru roata condusă.
a b
Forţa tangenţială:
2 T1
Ft = Ft1= Ft2; F t=
dw 1
Direcţie tangentă la cercurile de rostogolire; sens opus vitezei (forţă rezistentă), pentru roata
conducătoare, şi acelaşi sens cu viteza (forţă motoare), pentru roata condusă
Forţa radială:
2T 1
Fr = Fr1= Fr2; F r= =¿ tg∝wt
dw 1
Forţa normală:
1 2T
Fn = Fn1= Fn2; F a= d =¿ tgtgᵦ ; F n = √ F2r + F 2t
w1
Direcţie după normala comună a profilelor în contact; sens opus vitezei (forţă rezistentă),
pentru roata conducătoare, şi acelaşi sens cu viteza (forţă motoare), pentru roata condusă
7.2 FORŢELE DIN ANGRENAJUL CONIC
2 T1
F t ( N ) : F t=
dw 1
Ft
F r ( N ) : F r 1= (tg∝n cos δ 1 ± sin β m sin δ 1)
cos β m
Ft
F r 2= (tg∝n cos δ2 ± sin β m sin δ 2)
cos β m
Ft
F a ( N ) : F a 1= (tg∝n sin δ 1 ± sin β m cos δ 1)
cos β m
Ft
F a 2= (tg∝n sin δ 2 ±sin β m cos δ 2)
cos β m
2 T1
F n ( N ) : Fn ¿
d w 1 cos β m cos ∝n
7.3 FORŢELE DIN ANGRENAJUL CILINDRIC
2 T1
F t ( N ) : F t=
dw 1
2 T1
F r ( N ) : F r= =¿ tgtg∝wt
dw 1
2T 1
F a ( N ) : F a= =¿ tgtgᵦ
dw 1
F n ( N ) : Fn = √ F2r + F 2t + F 2a
8.CALCULUL ARBORILOR
Pentru arborele intermediar se adopta rulmenti radial axiali cu role conice 30206
Date de intrare
a. Turaţia, n [rot/min] constantă; treptele de turaţie n1, n2, n3 … nn [rot/min].
b. Forţele din lagăre: FA, RA, FB, RB
c. Valorile diametrelor fusurilor de montaj şi (eventual) ale carcaselor.
d. Durata de funcţionare, Lh =10000 [ ore ].
e. Mărimile jocurilor unghiulare, radiale şi axiale necesare; preciziile de execuţie şi
montaj.
f. Condiţii de funcţionare: tipul maşinii (utilajului) în care se integrează, temperatura şi
dilataţia termică, nivel de vibraţii şi zgomot, caracteristicile mediului în care funcționează.
g. Condiţii ecologice (utilizarea de materiale şi tehnologii eco, reciclarea materialelor,
protecţia vieţii).
RA
F ' aA= 0,5 = 205.97 N; unde R A = 741,5N si Y= 1,8
Y
R
F aB= 0,5 B = 185.86 N; R B= 669,12N
Y
F a=FA-FB = 376,6-376,6 = 0 N
F aA= F aB+ F a= 185,86+0 = 185,86 N
Verificarea rulmenţilor
F aA
Lagărul A : = 0.25 > e = 0.24
RA
Verificare si dimensionare
60× n × Lh
L= = 420 milioane rotatii ; unde n = 1000 rot/min ; Lh = 9000 ore
106
Rulmentul rezista!
b : 10
h:8
0
Ajustaj normal : Arbore N9 : −0.036
+0.018
Butuc Js9 :
−0.018
0
Pana : −0.036
Dimensionare şi verificare:
4 Mt
lc= = 6.82 mm;
d h σ as
Recomandări practice:
a. Pentru v ≤ 15 m/s se utilizează ungerea prin imersare (barbotare); adâncimea de
imersare a unei unei roţi în ulei (1..2)m < h < (6…8)m (m este modulul danturii) sau,
uzual, 10 mm ≤ h < 1/3 din raza roţii. Distanţa de la roată la fundul băii de ulei (3…4)δ ≤
H < (5…7)δ cu δ grosimea peretelui carcasei (uzual, δ = 7…8 mm). Roata conică trebuie
să se afle în ulei pe toată înăţimea din secţiunea
exterioară a dintelui.
b. Pentru 15 < v ≤ 20 m/s se utilizează ungerea cu circulaţie forţată a uleiului, prin
pulverizarea uleiului direct pe dinţii roţilor în zona de angrenare.
c. Pentru v > 20 m/s se utilizează ungerea prin pulverizare în zona plasată înainte de
angrenare.
Alte metode :
Fig. 11.4 – Metode si dispozitive de ungere cu ulei
Etanşările fixe ale carcaselelor se asigură prin strângerea acestora fără ca între
suprafeţele plane de separaţie (prelucrate cu mare precizie privind planeitatea şi
rugozitatea) să se monteze garnituri de etanşare care ar modifica alezajele rulmenţilor
prelucrate în subansamblul carcasă; uneori, în cazul dimensiunilor mari, se pot folosi
paste de etanşare.
Etanşările fixe între capac şi carcasă se fac cu garnituri inelare din carton presat sau din
material moale (Al sau Cu); în cazul lagărelor cu rulmenţi radial-axiali garnitura
metalică are şi rolul de reglare a jocului din rulmenţi.
Etanşările mobile la nivelul arborilor de intrare se asigură prin intermediul garniturilor
din pâslă, la viteze reduse, sau garnituri manşetă de rotaţie
Arbore
Desen de ansamblu