UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

Departamentul Autovehicule și Transporturi

Disciplina Organe de Maşini

PROIECT DE AN LA DISCIPLINA
Organe de Maşini II

Autor: Student Amariutei George Bogdan

Programul de studii: Ingineria Autovehiculelor Rutiere
Grupa 1171

Coordonatori: Prof. univ. dr. ing. GheorgheMOGAN

2019-2020

1
 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ

Disciplina Organe de Maşini

PROIECT DE AN LA DISCIPLINA
Organe de Maşini II

Autor: Student Amariutei George Bogdan

Grupa: 1171

Coordonatori ştiinţifici: Prof. univ. dr. ing. Gheorghe MOGAN

2019-2020

2
3
 CUPRINS

Introducere ...............................................................................................................................

A. MEMORIUL JUSTIFICATIV .............................................................................................

1. Tematica şi schema structural-constructivă ...................................................................... 2

1.1. Tematica şi specificaţii de proiectare .......................................................................
1.2. Schema structural-constructivă ................................................................................
1.3. Împărţirea raportului de transmitere pe trepte. Parametri cinetostatici ......................
2. Calculul de predimensionare a angrenajelor ...................................................................... 4
2.1. Calculul de predimensionare a angrenajului conic ...................................................
2.2. Calculul de predimensionare a angrenajului cilindric ...............................................
2.3. Calculul de predimensionare a arborilor ..................................................................
3. Schema cinematică la scară ............................................................................................. 10
4. Calculul geometriei angrenajului conic ........................................................................... 11
5. Calculul geometriei angrenajului cilindric (cu MDESIGN) ............................................. 11
6. Calculul de verificare a angrenajului cilindric (cu MDESIGN)........................................ 12
7. Calculul forţelor din angrenaje ........................................................................................ 13
7.1. Schema forţelor ................................................................................................... 16
7.2. Forţele din angrenajul conic ...................................................................................
7.3. Forţele din angrenajul cilindric ...............................................................................
8. Calculul arborilor ............................................................................................................ 20
8.1. Schema de încărcare a arborelui intermediar............................................................
8.2. Calculul de verificare a arborelui intermediar (cu MDESIGN) ................................
9. Alegerea şi verificarea montajului cu rulmenţi al arborelui intermediar ............................. 22
10. Alegerea şi verificarea asamblării prin pană paralelă dintre roata conică şi arborele
intermediar .................................................................................................................... 23
11. Alegerea şi justificarea sistemului de ungere ................................................................... 25
12. Alegerea şi justificarea dispozitivelor de etanşare. .......................................................... 26

Bibliogarafie ............................................................................................................................

B. ANEXE ..............................................................................................................................

Desenul de ansamblu (secțiune principală, vedere și secţiuni parţiale la scara 1:1)

Desenul de execuţie al arborelui de intermediar (la scara 1:1)
Desenul de execuţie al arborelui de intrare (la scara 1:1)

4
 INTRODUCERE

Scopul proiectului de an la disciplina Organe de maşini este să dezvolte abilităţile

practice ale studenţilor de proiectare şi sintetizare a cunoştinţelor de mecanică, rezistenţa
materialelor, tehnologia materialelor şi reprezentare grafică în decursul anilor I şi II, precum
şi modul în care aceştia pot rezolva în mod independent o lucrare de proiectare, pe baza
algoritmilor, metodelor specifice şi programelor din domeniu.

5
MEMORIUL TEHNIC

6
 1. TEMATICA ŞI SCHEMA STRUCTURAL-
CONSTRUCTIVĂ

1.1 TEMATICA ŞI SPECIFICAŢII DE PROIECTARE

Tema de proiectare a unui produs este lansată de către un beneficiar şi reprezintă o

înşiruire de date, cerinţe şi condiţii tehnice care constituie caracteristicile şi performanţele
impuse viitorului produs.
În cazul proiectului de an nr. 2 tema de proiectare, pornind de la necesitatea unor
transmisii cu roţi dinţate reductoare adaptabile pentru diverse situaţii practice presupune
concepţia şi dimensionarea unui reductor conico-cilindric cu funcţia globală de transmitere a
momentului de torsiune şi mişcării de rotaţie de la un arbore de intrare la un arbore de ieşire
cu axele perpendiculare în spaţiu (fig. 1.1).
Reductorul conico-cilindric este un sistem mecanic demontabil, cu mişcări relative
între elemente care are ca parametri de intrare, puterea (momentul de torsiune) şi turaţia
arborelui de intrare, şi ca parametrii de ieşire, puterea (momentul de torsiune) şi turaţia
arborelui de ieşire.
Pe lângă funcţia principală de transmitere a momentului de torsiune şi mişcării de
rotaţie prin angrenaje cu roti dinţate se urmăreşte şi îndeplinirea următoarelor funcţii
auxiliare: respectarea prevederilor de interschimbabilitate cerute de standardele din domeniu;
respectarea condiţiilor de protecţie a omului şi mediului.
Pentru proiectarea de ansamblu a dispozitivului de remorcare (fig. 1.2) se impune
personalizarea listei de specificaţii cu următoarele cerinţe principale:
a. Momentul de torsiune la arborele de intrare, Pi [kW].
b. Turaţia la arborele de intrare, ni [rot/min].
c. Raportul de transmitere al reductorului, ir.
d. Durata de funcţionare impusă, Lh [ore].
e. Planul axelor roţilor angrenajului conic (PAConic): orizontal (O) sau vertical
(V).
f. Planul axelor roţilor angrenajului cilindric (PACilindric): orizontal (O) sau vertical (V)
g. Tipul danturii angrenajului conic (TD): dreaptă (D), curbă în arc de cerc (C) sau curbă
eloidă (E).
În tabelul 1.1 se prezintă valorile parametrilor fizici şi geometrici impuse pentru o
situaţie practică cerută.

Fig. 1.1 – Vedere generală a unui reductor conico-cilindric orizontal

[http://www.neptun-gears.ro]
 Tab. 1.1 Valorile parametrilor de proiectae
Nr. ni
Pi [kW] iR Lh [ore] PAConic PACilindric TD
crt. [rot/min]
2 6 1000 15 7000 V V E

1.2 SCHEMA STRUCTURAL-CONSTRUCTIVĂ

În fig. 1.2 se prezintă schema structural-constructivă generală a reductoarelor conico-
cilindrice în două trepte. Din punct de vedere funcţional se evidenţiază următoare elemente: I
– angrenaj conic ortogonal cu dantură înclinită (curbă); II – angrenaj cilindic cu dantură
înclinată; 1I – pinion conic; 2I – roată conică; 1II – pinion cilindric; 2II – roată cilindrică; A1 –
A
arborele de intrare; A2 – arborele intermediar; A3 – arborele de ieşire; LA1 - lagărul A al
A A A
arborelui A1; LB1 - lagărul B al arborelui A1; LA2 - lagărul A al arborelui A2; LB2 - lagărul B al
A A
arborelui A2 ; LA3 - lagărul A al arborelui A3 ; LB3 - lagărul B al arborelui A3.
Din punct de vedere constructiv, reductorul de turaţie formează un ansamblu compus
din subansamble şi elemente constructive. Subansamblele sunt structuri independente, care se
evidenţiază printr-un grup compact compus, în configuraţie minimală, din cel puţin două
elemente constructive sau din alte subansamble şi elemente constructive, în interacţiune
permanentă, formate ţinându-se cont, cu precădere, de tehnologiile de montaj, de întreţinere şi
de exploatare.
În cazul reductoarelor conico-cilindrice din fig. 1.2 se definesc următoarele
subansamble: SC – subasamblul carcasă; SA1 - subansamblul arborelui de intrare, format din
pinionul conic (1I) fixat pe arborele de intrare (A1) care la rândul său este fixat pe două lagăre
A A
(LA1 şi LB1 ), se sprijină pe subansamblul carcasa SC; SA2 - subansamblul arborelui
intermediar, format din roata conică (2I) şi pinionul cilindric (1II) fixate pe arborele
A A
intermediar (A2) care la rândul său este fixat pe două lagăre (LA2 şi LB2 ), se sprijină pe
subansamblul carcasa SC; SA3 - subansamblul arborelui de intrare, format din roata cilindrică
A A
(2II) fixată pe arborele de ieşire (A3) care la rândul său este fixat pe două lagăre (LA3 şi LB3 ),
se sprijină pe subansamblul carcasa SC.

Fig. 1.2 – Schema structural-constructivă generală

 1.3 ÎMPĂRŢIREA RAPORTULUI DE TRANSMITERE PE
TREPTE. PARAMETRI CINETOSTATICI
Reductorul de turaţie de proiectat are două trepte (angrenaje). În vederea obţineri unei
structuri optime (roţile conduse cvasiegale) se impune ca raportul de transmitere al treptei I
(angrenajul conic) iI = 3.75 iR = 15 [Jula, 1985; Moldovean, 2002].
Raportul de transmitere al treptei a II-a (angrenajul cilindric),

iII = iR/ iI = 4. (1.1)

Parametrii funcţionali cinetostatici (turaţia, puterea, momentul de torsiune) la nivelul
arborilor reductorului, sunt:
n1 = ni = 1000 rot/min, P1 = Pi = 6 kW, Mt1 = Mti = 57295.779 Nmm (arborele A1);
n2 = n1/iI = 266.66 rot/min, P2 = P1 ηI = 5.7 kW, Mt2 = Mt1 iI ηI = 19695.37 Nmm
(arborele A2);
n3 = n2/iII = n1/(iI iII) = n1/iR = 66,66 rot/min, P3 = P2 ηII = P1 ηI ηII = P1 ηR = 5,46 kW,
Mt3 = Mt2 iII ηII = Mt1 iI iII ηI ηII = Mt1 iR ηR = 782087,38 Nmm (arborele A3).
În aceste relaţii s-a considerat ηI = 0,95 randamnetul angrenajului conic, ηII = 0,96
randamentul angrenajului cilindric şi ηR = ηI ηII = 0,91.

2. CALCULUL DE PREDIMENSIONARE A
ANGRENAJELOR

2.1 CALCULUL DE PREDIMENSIONARE A

ANGRENAJULUI CONIC

I. Date de proiectare
a. Turaţia la intrare (pinion), n1 = 1000 rot/min.
b. Puterea la intrare, P1 = 6 [kW] şi din fer. (AEV-C.1) rezultă valoarea momentului de
torsiune,
30 P
Mt1 (T1 ) = 106 n1 = 57295,779Nmm. (2.1)
π 1

c. Raportul de angrenare, u = 4 .
d. Unghiul dintre axele roţilor, Σ = 90o şi din fer (AEV-C.2.1) se determină semiunghiurile,

Fig. 1.3 – Schema structurală a angrenajului

conic ortogonal
sin Σ
δ1 = arctg u−cos Σ = 14.93216 o, δ2 = Σ − δ1 = 75.57783 o. (2.2)
e. Numărul de angrenaje identice în paralel, χ =1.
f. Durata de funcţionare, Lh = 7000 ore.
g. Tipul danturii, dreaptă.
h. Condiţii de funcţionare: maşina motoare – motor asincron; instalaţia antrenată – utilaj
tehnologic într-o carieră de piatră, temperatura – (-25…50)oC; caracteristicile mediului
– praf şi umezeală ridicată.
i. Condiţii ecologice: utilizarea de materiale şi tehnologii eco, reciclarea materialelor,
protecţia vieţii.

II. Alegerea materialului, tratamentelor termice şi tehnologiei

Având în vedere că sarcina de transmis este mărită (T 1 = 15915.49430 Nmm) se

adoptă pentru roţile angrenajului oţel de cementare marca 41MoCr11 căruia i se aplică
tratamentul de calire cu flacara sau CIF.
Pentru obţinerea danturii se va dezvolta fluxul tehnologic cu următoarele operaţii:
prelucrare dantură prin aşchiere (frezare), cementare şi rectificare dantură.
Pentru calculul la contact în funcţie de caracteristicile materialului (σ r = 1000 MPa, σ02
= 800 MPa, E = 210000 MPa şi ν = 0,3) şi în funcţie de durităţile impuse se adoptă tensiunea
limită la contact σHlim = 1060 MPa şi tensiunea limită la încovoiere σHlim = 250 MPa.

III. Calculul de predimensionare

Deoarece relaţiile de dimensionare a angrenajelor la contact şi la încovoiere conţin

factori care depind de parametri ce urmează să fie determinaţi, preliminar, se face un calcul de
predimensionare.
Alegând ca parametru de dimensionare modulul exterior, pentru solicitarea la contact
şi pentru solicitarea la încovoiere, acesta se determină cu relaţiile,

1 3 2T1 KA Kv KHβ KHα ZE ZεZH 2 sin Σ

me = √ ψ (1−ψ sinδ )2 ( σ ) u sinδ = 4,03818 mm, (2.3)
z1 d d 1 HP 1

şi respectiv,

1 3 2 T1 z1 KA Kv KFβ KFα Yϵ YSa YFa

me = z √ ( σ ) = 3,64093mm, (2.4)
1 ψd (1−ψd sinδ1 )2 FP max

unde, z1 = 19, z2 = u z1 = 79, KA=1,15, Kv = 1,3, ψd =0,4, NL1=60 n1 Lh χ = 9,6x108 cicluri,

NL2=60n1 Lh χ /ur = 2,5x108 cicluri, KHβ =1,8, KHα = 1,3, Zε = 0,93, ZH = 2,8, ZE = 190 MPa1/2,
SHmin= 1,2, ZN1 = 1, ZN2 = 1, ZN = min (ZN1, ZN2) =1, σHP = σHlim ZN /SHmin = 1253 MPa,
KFβ = 1,8, KFα = 1,4, Yε = 0,77, Yβ = 0,93, YSa1=1,8, YSa2=1,8, YFa1 = 2,75, YFa2 = 2,7,
SFmin = 1,5, YN1,2 = 1, YST =2, σFlim= 260 MPa.
Din relaţiile (2.3) şi (2.4) rezultă că solicitarea principală a angrenajului este la
incovoiere şi se consideră pentru calcule, în continuare, me = 4.03818mm.
 IV. Proiectarea formei constructive
Scop: Concepţia din considerente funcţionale, constructive şi/sau tehnologice a
configuraţiilor roţilor dinţate.
Pentru dantură curbă arc de cerc, se adoptă modulul exterior frontal me=3.5
Adoptarea factorilor deplasării danturii :
Pentru dantură dreaptă şi înclinată:
Factorii deplasărilor radiale,

=0.32

Factorii deplasărilor tangenţiale,

=0.156

Calculul parametrilor geometrici principali ai angrenajului

Re=95.08144; de1=48; de2=183; b= 19.59; me=4
 2.2 Calculul de predimensionare a angrenajului cilindric

I. Date de proiectare
a. Turaţia la intrare (pinion), n1 = 1000 [rot/min].
b. Puterea la intrare, P1 [kW], şi din fer. rezultă valoarea momentului de

torsiune, [Nmm] sau momentul de torsiune la intrare (pinion),

Mt (T1) [Nmm] şi din fer. rezultă puterea la intrare,

[kW].

c. Raportul de angrenare, u.
d. Durata de funcţionare, Lh [ore].
e. Numărul de angrenaje identice în paralel, χ.
f. Tipul danturii danturii: eloida.
g. Parametrii geometrici impuşi (opţional): distanţa dintre axe aw; standardizarea distanţei
dintre axe; unghiul de înclinare a danturii; diametrul pinionului, sau modulul danturii.
h. Condiţii de funcţionare: tipul transmisiei în care se integrează, tipul maşinii motoare,
tipul instalaţiei antrenate, temperatura de lucru, caracteristicile mediului în care
funcționează).
i. Condiţii ecologice (utilizarea de materiale şi tehnologii eco, reciclarea materialelor,
protecţia vieţii).
 II. Alegerea materialului
Alegerea materialului, tratamentelor termice, fluxul tehnologic principal şi caracteristicile de
rezistenţă specifice solicitărilor angrenajului şi roţiilor (v. fer. AEV-M.1) se sintetizează în
următorul tabel.

Tab. AEV.P.3.2.1Informaţii sintetice despre material

Fluxul Tensiunea Tensiunea

Tratamentul Durităţile Duritatea
Materialul tehnologic limită la limită la
termic flancurilor miezului
global contact încovoiere
Călire cu
230-
41MoCr11 flacără sau Succesiune 50-57 270-320 1060[MPa]
290[MPa]
CIF

III. PREDIMENSIONARE
Deoarece relaţiile de dimensionare a angrenajelor la contact şi la încovoiere conţin
factori care depind de parametri ce urmează să fie determinaţi, preliminar, se face un calcul de
predimensionare.
Alegând ca parametru de dimensionare la modulul exterior, pentru solicitarea la
contact,

β=6
z1 =19,
z2 = 79
|1 − ur /u | ≤ Δu ,KA=1…2,5
Kv = 1.3
ψa=0.45
NL1=60n1Lh χ, =9.6*108
NL2=60n1Lh χ/ur=2.46*107
KHβ =1.85
KHα = 1.3
Zε = 0.93
ZH = 2.85
ZE = 190 MPa
SHmin= 1.2
ZN = max(ZN1, ZN2)cu ZN1,2
σHP= σHlim ZN /SHmin;
KFβ =1.85
KFα = 1.25
Yε = 0.77
Yβ = 0.93
Ysa1,2 = 1.85
YFa1,2 = 2.7
SFmin= 1.5
σFP1,2= σFlimYN1,2/ SFmin;
YSa YFa YSa1 YFa1 YSa2 YFa2
( ) = max ( , )
σFP max σFP1 σFP2
Rezistenta pentru solicitarea la contact:

= 145.31651 mm

Rezistenta pentru solicitarea la incovoiere:

= 135.26526 mm

IV. Proiectarea formei constructive

Se va alege valoare maxima dintre solicitarea la contact si de incovoiere:

awcalculat = 135.31651 mm

Calculul modulului normal

= 2.5 mm
Se adopta 𝑚𝑛 = 2.5 𝑚𝑚

Se recalculeaza distanţa dintre axe:

= 125.68866 mm

Se adoptă, aw STAS = 140

Se calculează:
, |140-144.93866| = 4.93866 > mn=3.5 mm
Se modifica: z2=62
, |140-141.31519| = 1.31519 < mn=3.5 mm
Calculul unghiurilor de angrenare in plan frontal si normal
a
αwt = arccos(a cos α)= 19.22761
w

sinα
αwn = arcsin( sinαn sin αwt )= 19.01
t
Calculul sumei factorilor deplasarilor danturilor:
(invαwt −invα0t ) (z2±z1 )
xsn = = -0.30
tgα cosβ
0
xn1 =0.17381
xn2 =-0.47685

Calculul parametrilor geometrici principali ai angrenajului

mn cosαt
dw1 = z1 =50.43590 mm
cosβ cosαwt

mn cosαt
dw2 = z2 =200.56410 mm
cosβ cosαwt

b = ψa aw , b = ψd d1 , sau b = ψm mn => b=56 mm

ψd = 0.97499
ψm =16 mm

2.3 Calculul de predimensionare a arborilor

Calculul aproximativ al diametrelor arborilor care susţin roţile,

3 16 Mt1
dA1 = √ =27mm (26.894)
π τat

3 t216 M
dA2 = √ =22mm (21.90051)
π τat
3 t316 M
dA3 = √ = 37mm (36.84647)
π τat
3.SCHEMA CINEMATICA LA SCARĂ
4.CALCULUL GEOMETRIEI ANGRENAJULUI CONIC
5.CALCULUL GEOMETRIEI ANGRENAJULUI CILINDRIC
 6.CALCULUL DE VERIFICARE A
ANGRENAJULUI CILINDRIC (MDESIGN)

7.CALCULUL FORŢELOR DIN ANGRENAJE

7.1 SCHEMA FORŢELOR

Fig. 7.1- Schema forţelor angrenajului conic (a-a, secţiunea axială; n-n, secţiune normală;
g-g, secţiune tangenţială după generatoare)

Ipoteze simplificatoare:

- forţele normale se consideră aplicate în polul angrenării C asociat conului frontal mediu,
- se neglijează frecările,

- forţele se consideră aplicate static.

Forţele tangenţiale:
2𝑇1
Ft1 = Ft2 = Ft = 𝑑
𝑤1

Direcţie tangentă la cercurile de rostogolire; sens opus vitezei (forţă rezistentă),

pentru roata conducătoare, şi acelaşi sens cu viteza (forţă motoare), pentru roata condusă.

Forţele radiale:
𝐹
Fr1 = 𝑐𝑜𝑠𝛽𝑡 (tg∝𝑛 𝑐𝑜𝑠 δ1 ± sin𝛽𝑚 sin δ1 )
𝑚
𝐹𝑡
Fr2 = 𝑐𝑜𝑠𝛽 (tg∝𝑛 𝑐𝑜𝑠 δ2 ± sin𝛽𝑚 sin δ2 )
𝑚

Direcţie radială; sensul spre axa roţii.

Forţele axiale:
𝐹𝑡
Fa1 = 𝑐𝑜𝑠𝛽 (tg∝𝑛 𝑠𝑖𝑛 δ1 ± sin𝛽𝑚 cos δ1 )
𝑚
𝐹𝑡
Fa2 = 𝑐𝑜𝑠𝛽 (tg∝𝑛 𝑠𝑖𝑛 δ2 ± sin𝛽𝑚 cos δ2 )
𝑚

Direcţie axială; sensul spre exterior.

Forţa normală:
2𝑇1
Fn (N): Fn = 𝑑
𝑤1 𝑐𝑜𝑠𝛽𝑚 cos∝𝑛

Direcţie după normala comună a profilelor în contact; sens opus vitezei (forţă rezistentă),
pentru roata conducătoare, şi acelaşi sens cu viteza (forţă motoare), pentru roata condusă.
 a b

Fig. 7.1 -Schema forţelor [Moldovean, 2001]: a – în plan frontal, b – spatial

Forţa tangenţială:
2𝑇1
Ft = Ft1= Ft2; Ft = 𝑑
𝑤1

Direcţie tangentă la cercurile de rostogolire; sens opus vitezei (forţă rezistentă), pentru roata
conducătoare, şi acelaşi sens cu viteza (forţă motoare), pentru roata condusă

Forţa radială:

2𝑇1
Fr = Fr1= Fr2; Fr = 𝑑 = tg ∝𝑤𝑡
𝑤1

Direcţie radială; sensul spre centrul roţii

Forţa normală:

Fn = Fn1= Fn2; Fa = 𝑑2𝑇1 = tg 𝑡𝑔ᵦ ; Fn = √𝐹𝑟2 + 𝐹𝑡2

𝑤1

Direcţie după normala comună a profilelor în contact; sens opus vitezei (forţă rezistentă),
pentru roata conducătoare, şi acelaşi sens cu viteza (forţă motoare), pentru roata condusă
7.2 FORŢELE DIN ANGRENAJUL CONIC

Calculul forţelor din angrenajul conic

Relaţiile de calcul a forţelor

2𝑇1
Ft (N): Ft = 𝑑
𝑤1

𝐹
𝑡
Fr (N): Fr1 = 𝑐𝑜𝑠𝛽 (tg∝𝑛 𝑐𝑜𝑠 δ1 ± sin𝛽𝑚 sin δ1 )
𝑚
𝐹𝑡
Fr2 = 𝑐𝑜𝑠𝛽 (tg∝𝑛 𝑐𝑜𝑠 δ2 ± sin𝛽𝑚 sin δ2 )
𝑚

𝐹
𝑡
Fa (N): Fa1 = 𝑐𝑜𝑠𝛽 (tg∝𝑛 𝑠𝑖𝑛 δ1 ± sin𝛽𝑚 cos δ1 )
𝑚
𝑡𝐹
Fa2 = 𝑐𝑜𝑠𝛽 (tg∝𝑛 𝑠𝑖𝑛 δ2 ± sin𝛽𝑚 cos δ2 )
𝑚

2𝑇1
Fn (N): Fn = 𝑑
𝑤1 𝑐𝑜𝑠𝛽𝑚 cos∝𝑛
 7.3 FORŢELE DIN ANGRENAJUL CILINDRIC

Calculul forţelor din angrenajul cilindric

Relaţiile de calcul a forţelor:

2𝑇1
Ft (N): Ft = 𝑑
𝑤1

2𝑇1
Fr (N): Fr = 𝑑 = tg 𝑡𝑔 ∝𝑤𝑡
𝑤1

2𝑇1
Fa (N): Fa = = tg 𝑡𝑔ᵦ
𝑑𝑤1

Fn (N): Fn = √𝐹𝑟2 + 𝐹𝑡2 + 𝐹𝑎2

 8.CALCULUL ARBORILOR

8.1 SCHEMA DE ÎNCĂRCARE A ARBORELUI INTERMEDIAR

Fig. 8.1.1 –Schema de încărcare a arborelui intermediar

Fig. 8.1.2 –Încărcarea arborilor cu forte

Formele şi dimensiunile tronsoanelor

Tronsoanele cilindrice cu secţiune plină: 1 (tronson de montare a rulmentului adoptat); 2

(tronson cu umăr de fixare axială); 3 (se consideră cilindric cu diametrul egal cu diametrul de
picior al pinionului cilindric), 4 (tronson cu umăr de fixare axială); 5 (tronson de montare
roată conică), 6 (tronson de montare a rulmentului adoptat); dimensiunile tronsoanelor
(diametrul şi lungimea) se vor prelua din desenul de ansamblu

Tipurile şi poziţiile reazemelor

Reazemul A: articulaţie spaţială (deplasările radiale în direcţiile Y şi Z şi axială X nule);

poziţionare în punctul determinat de intersecţia normalelor la căile de rulare cu axa arborelui
cota a corespunde rulmentului ales.

Pentru arborele intermediar se adopta rulmenti radiali-axiali cu bile 7204-B-JP

Tronsonul 1: D1=30mm ; L1=19mm
Tronsonul 2: D2=35mm ; L2=8mm
Tronsonul 3: D3=58 mm ; L3=69mm
Tronsonul 4: D4=44mm ; L4=5mm
Tronsonul 5: D5=36mm ; L5=28mm
Tronsonul 6: D6=30mm; L6=28mm

Pentru arborele intermediar se adopta rulmenti radial axiali cu role conice 30206

8.2 CALCULUL DE VERIFICARE A ARBORELUI INTERMEDIAR (CU

MDESIGN)

8.3. SCHEMA DE INCARCARE A ARBORELUI DE INTRARE

Formele şi dimensiunile tronsoanelor

Tronsoanele cilindrice cu secţiune plină: 1 (cap de arbore STAS), 2 (suprafaţa de etanşare)

3 (suprafaţă filetată pentru piuliţa canelată pentru rulmenţi cu şaibă de siguranţă) 4 (tronson
montare rulment adoptat), 5 (tronson cu diametrul mai mic decât al rulmentului), 6 (tronson
montare rulment adoptat), 7 (tronson cu umăr de fixare axială), 8 (se consideră ca cilindriu cu
diametrul egal cu diametrul mediu al pinionului conic); dimensiunile tronsoanelor (diametrul şi
lungimea) se vor prelua din desenul de ansamblu.

Tipurile şi poziţiile reazemelor

Reazemul A: articulaţie spaţială (deplasările radiale în direcţiile Y, Z şi axială X, nule);

poziţionare în punctul determinat de intersecţia normalelor la căile de rulare cu axa arborelui,
cota a corespunde rulmentului ales.

Reazemul B: reazem simplu (deplasările radiale în direcţiile Y şi Z nule); poziţionare în

punctul determinat de intersecţia normalelor la căile de rulare cu axa arborelui, cota a
corespunde rulmentului ales.

Tronsonul 1: D1=20mm ; L1=36mm

Tronsonul 2: D2=25mm ; L2=20mm
Tronsonul 3: D3=30mm ; L3=12mm
Tronsonul 4: D4=35mm ; L4=17mm
Tronsonul 5: D5=32mm ; L5=45mm
Tronsonul 6: D6=35mm ; L6=25mm
Tronsonul 7: D7=40mm ; L7=5mm
Tronsonul 8: D8=36mm

Pentru arborele de intrare se adopta rulmenti radiali-axiali cu bile 7207-B-JP

8.4 SCHEMA DE INCARCARE A ARBORELUI DE IESIRE

Formele şi dimensiunile tronsoanelor

Tronsoanele cilindrice cu secţiune plină: 1 (cap de arbore STAS), 2 (suprafaţa de etanşare,

3 (tronson montare rulment adoptat), 4 (tronson de trecere), 5 (tronson montare roată dinţată
cilindrică), 6 (tronson cu umăr de fixare axială a roţii), 7 (tronson cu umăr de fixare axială a
rulmentului) , 8 (tronson montare rulment adoptat); dimensiunile tronsoanelor (diametrul şi
lungimea) se vor prelua din desenul de ansamblu.

Tipurile şi poziţiile reazemelor

Reazemul A: reazem simplu (deplasările radiale în direcţiile Y şi Z nule); poziţionare în

punctul determinat de intersecţia normalelor la căile de rulare cu axa arborelui, cota B
corespunde rulmentului ales.

Reazemul B: articulaţie spaţială (deplasările radiale în direcţiile Y, Z şi axială X, nule);

poziţionare în punctul determinat de intersecţia normalelor la căile de rulare cu axa arborelui,
cota B corespunde rulmentului ales
Tronsonul 1: D1=55mm ; L1=82mm
Tronsonul 2: D2=60mm ; L2=20mm
Tronsonul 3: D3=65mm ; L3=25mm
Tronsonul 4: D4=67mm ; L4=10mm
Tronsonul 5: D5=69mm ; L5=48mm
Tronsonul 6: D6=75mm ; L6=5mm
Tronsonul 7: D7=70mm ; L7=45mm
Tronsonul 8: D8=65mm ; L8=25mm

Pentru arborele de iesire se adopta rulmenti radial cu bile 6213

9. ALEGEREA ŞI VERIFICAREA MONTAJULUI CU

RULMENŢI AL ARBORELUI INTERMEDIAR

Date de intrare
a. Turaţia, n [rot/min] constantă; treptele de turaţie n1, n2, n3 … nn [rot/min].
b. Forţele din lagăre: FA, RA, FB, RB
c. Valorile diametrelor fusurilor de montaj şi (eventual) ale carcaselor.
d. Durata de funcţionare, Lh =10000 [ ore ].
e. Mărimile jocurilor unghiulare, radiale şi axiale necesare; preciziile de execuţie şi
montaj.
f. Condiţii de funcţionare: tipul maşinii (utilajului) în care se integrează, temperatura şi
dilataţia termică, nivel de vibraţii şi zgomot, caracteristicile mediului în care funcționează.
g. Condiţii ecologice (utilizarea de materiale şi tehnologii eco, reciclarea materialelor,
protecţia vieţii).

Alegerea schemei de montaj si a rulmentilor

Fig. 9.1 –Schema de montare rulmenti

În funcţie de diametrul arborelui, din catalogul de rulmenţi se alege rulment

radial-axial cu role 30206, având caracteristicile prezentate în figurile de mai jos. În tabelul s-
au făcut următoarele notaţii: d reprezintă diametrul interior al rulmentului, D –
diametrul exterior al rulmentului, T – lăţimea rulmentului, Cr - sarcina radială de bază
dinamică, C0r - sarcina radială de bază statică.
 Informatii despre rulmenti

Fig. 9.2 –Rulment radial-axial cu role conice

Fig. 9.3 –Catalog rulmenti radiali-axiali cu role conice

Scheme de calcul a fortelor:

Fig. 9.4 – Schema de încărcare a lagărelor montajelor cu rulmenţi cu fixarea axială,

interior-exterior, în ambele lagăre
Calculul forţelor axiale totale din lagăre
𝑅
𝐹′𝑎𝐴 = 0,5 𝑌𝐴 = 205.97 N; unde 𝑅𝐴 = 741,5N si Y= 1,8
𝑅
𝐹𝑎𝐵 = 0,5 𝑌𝐵 = 185.86 N; 𝑅𝐵 = 669,12N
𝐹𝑎 =FA-FB = 376,6-376,6 = 0 N
𝐹𝑎𝐴 = 𝐹𝑎𝐵 +𝐹𝑎 = 185,86+0 = 185,86 N

Verificarea rulmenţilor
𝐹𝑎𝐴
Lagărul A : = 0.25 > e = 0.24
𝑅𝐴

Sarcina dinamică echivalentă:

P=𝑅𝐴 x0.67+1.68xYx𝐹𝑎𝐴 = 1058.84 N

Verificare si dimensionare

Durabilitatea rulmentului în milioane de rotaţii:

𝑝
Cnec= P √𝐿 < Cr , unde p = 3.33 pentru rulmenţi cu role.

60×𝑛×𝐿ℎ
L= = 420 milioane rotatii ; unde n = 1000 rot/min ; Lh = 9000 ore
106

Cnec = 7923.2269N < 43500 N

Rulmentul rezista!

10. ALEGEREA ŞI VERIFICAREA ASAMBLĂRII

PRIN PANĂ PARALELĂ DINTRE ROATA
CONICĂ ŞI ARBORELE INTERMEDIAR

Scop: adoptarea formei penei, a dimensiunilor secţiunii transversale şi a lungimii

acesteia, necesare pentru calcul şi întocmirea desenului de ansamblu al sistemului în care se
integrează.
Dimensiunile penei şi ale canalelor din arbore şi butuc se adoptă în funcţie de valoarea
diametrului tronsonului arborelui pe care se montează, d A, din STAS 1004.
 Fig. 10.1 – Tipuri de pene paralele

Se adopta forma A si valorile tinand seama de diametrul arborelui intermediar ( 33 mm):

b : 10
h:8
0
Ajustaj normal : Arbore N9 :
−0.036
+0.018
Butuc Js9 :
−0.018
0
Pana :
−0.036

Dimensionare şi verificare:

Relaţia de calcul a lungimii necesare [mm]:

4𝑀
𝑙𝑐 = 𝑑 ℎ 𝜎𝑡 = 6.82 mm;
𝑎𝑠

Unde: Mt =57295.779 [Nmm] – momentul de torsiune pe treapta II ;

d = dA = 35 [mm] – diametrul arborelui ;

σas = 120 [MPa] – tensiunea admisibilă de strivire

h = 8 [mm] – înălţimea penei;

l=𝑙𝑐 +b= 16.82 mm ; Unde:

b = 10 [mm] - latimea penei.

 11. ALEGEREA SISTEMULUI DE UNGERE

Fig. 11.1 – Schema de calcul termic

Din ecuaţia de echilibru termic,

Pi-Pe = Q sau Pi (1-ηR) = λSe(t-to)
în care, t0 este temperatura maximă a mediului ambiant în care funcţionează reductorul
(uzual, t0 = (18 … 25) oC); Pi [kW] – puterea la arborele de intrare al reductorului; ηR –
randamerntul reductorului; λ – factorul transmiterii căldurii de la carcasă la aer (λ =
(8…12) W/m2 oC, pentru o circulaţie slabă a aerului în zona reductorului); S e = 1,2…1,3
S [m2] – suprafaţa exterioară a reductorului cu S suprafaţa teoretică (factorul 1,2 ia în
considerare nervurile de rigidizare şi ramele de asamblare; t a – temperatura de lucru
admisibilă a uleiului (ta = (60…70) oC); Pe - puterea la arborele de ieşire al reductorului;
Q – căldura generată de frecările din interior şi evacuată spre exterior.

Recomandări practice:
a. Pentru v ≤ 15 m/s se utilizează ungerea prin imersare (barbotare); adâncimea de
imersare a unei unei roţi în ulei (1..2)m < h < (6…8)m (m este modulul danturii) sau,
uzual, 10 mm ≤ h < 1/3 din raza roţii. Distanţa de la roată la fundul băii de ulei (3…4)δ ≤
H < (5…7)δ cu δ grosimea peretelui carcasei (uzual, δ = 7…8 mm). Roata conică trebuie
să se afle în ulei pe toată înăţimea din secţiunea
exterioară a dintelui.
b. Pentru 15 < v ≤ 20 m/s se utilizează ungerea cu circulaţie forţată a uleiului, prin
pulverizarea uleiului direct pe dinţii roţilor în zona de angrenare.
c. Pentru v > 20 m/s se utilizează ungerea prin pulverizare în zona plasată înainte de
angrenare.

v = 1.1218 m/s ; Se utilizeaza ungere prin imersare (barbotare)

 Fig. 11.2 – Schema de ungere prin imersare

Lubrifiantul folosit: 125 EP; vascozitatea cinematica: 120

Alimentarea cu lubrifiant se poate face manual, semiautomat, automat

[Roloff, 2008]

Fig. 11.3 – Metode si dispozitive de ungere cu ulei

Alte metode :
 Fig. 11.4 – Metode si dispozitive de ungere cu ulei

Fig. 11.5 – Metode si dispozitive de ungere cu unsoare consistenta

12. Alegerea şi justificarea dispozitivelor de etanşare

Etanşările fixe ale carcaselelor se asigură prin strângerea acestora fără ca între
suprafeţele plane de separaţie (prelucrate cu mare precizie privind planeitatea şi
rugozitatea) să se monteze garnituri de etanşare care ar modifica alezajele rulmenţilor
 prelucrate în subansamblul carcasă; uneori, în cazul dimensiunilor mari, se pot folosi
paste de etanşare.
Etanşările fixe între capac şi carcasă se fac cu garnituri inelare din carton presat sau din
material moale (Al sau Cu); în cazul lagărelor cu rulmenţi radial-axiali garnitura
metalică are şi rolul de reglare a jocului din rulmenţi.
Etanşările mobile la nivelul arborilor de intrare se asigură prin intermediul garniturilor
din pâslă, la viteze reduse, sau garnituri manşetă de rotaţie

MATERIALE PENTRU ELEMENTELE DE ETANȘARE

Pielea – are o bună capacitate de etanșare chiar pe suprafețele rugoase, având și

capacitatea de a absorbi și reține lubrifiantul; are o bună rezistență la uzare și coeficenți
de frecare reduși in contact cu materialele metalice; vitezele maxime (periferice și de
translație) recomandate, 4 m/s; temperatura de lucru până la care funcționează normal
esete 1000 C.
Pâsla – are capacități ridicate de reținere a lubrifianților și coeficienți de frecare reduși;
rezistență la uzare redusă.
Hârtia și cartonul – se folosesc la etanșări fixe, la presiuni scăzute și temperaturi până la
1000 C; înainte de montare se impregneză cu soluții de ulei și rășini.
Pluta – are coeficient de frecare mare și conductibilitate termică redusă; este
impermeabilă față de lichide la presiuni joase; este fragilă și nu se poate folosi repetat;
ex. etanșarea capacelor băilor de ulei.
Elastomeri – reprezentativ pentru această grupă este cauciucul sintetic; suportă
deformări mari fără a genera solicitări apreciabile și se adaptează ușor la formele
suprafețelor metalice; există rețete diverse cu rezistențe la tipul fluidului de etanșat
(ulei, abur etc.).
Plastomeri – materiale sintetie termolpaste (la căldură devin plastice, iar la rece se
solidifică); coeficienți de frecare reduși.
Materiale metalice – plumbul moale (pentru medii acide), aluminiul moale (la presiuni
reduse), cuprul moale (la temperaturi ridicate), bronzul și alama (rezistență chimică
ridicată), fonta cenușie (eventual cu adaus de Si, pentru etanșarea pistoanelor
motoarelor termice); se folosesc sub formă de garnituri plate sau profilate, inele masive
etc.
 Fig. 12.1 – Etanșări cu contact fără elemente intermediare: a – pe suprafețe plane
mari; b – pe suprafețe plane reduse; c – pe suprafețe conice; d,e – pe linii circulare;

Fig. 12.2 Etanșări cu contact fix cu garnituri profilate

 ANEXE

Arbore de intrare cu pinion conic

Arbore intermediar cu pinion cilindric

 Arbore de iesire

Ansamblu pe arborele de intrare

Ansamblu pe arborele intermediar

Ansamblu pe arborele de iesire

 Reductor

Desen de ansamblu