Sunteți pe pagina 1din 8

AE Comerţ şi globalizare

GLOBALIZARE ŞI TURISM. CAZUL ROMÂNIEI


(Globalization and Tourism. Romania Case)
Carmen Gerea
Studentă la Universitatea Laval (Québec, Canada)
gerea@sympatico.ca

Rezumat Abstract

Devenit cea mai importantă Being the most important industry


industrie la nivel mondial, turismul este in the world, tourism is often seen as a
adesea privit ca o soluţie salvatoare, salutary solutin for helping the economic
menită să sprijine dezvoltarea economică development of a country leading to an
a unei ţări şi creşterea implicită a increase in the life standards. But what is
nivelului de trai. Dar oare cum stau the real situation? We try to define tourism
lucrurile in realitate? Articolul de faţă va and globalization, to present shortly the
începe prin a defini turismul şi main tendencies of the international
globalizarea, pentru a face apoi o scurtă tourism as well as the effects of the
prezentare a principalelor tendinţe în increase for the mass-tourism like they
turismul internaţional, precum şi a were noticed at the international level.
efectelor creşterii turismului de masă, aşa
cum au fost ele observate la nivel
mondial.
Pornind de la aceste tendinţe, şi Analysing the present-day tendencies
ţinând cont de specificul şi potenţialul of the tourism and take into consideration
turismului românesc, vom propune the specific features and the potencialities
câteva direcţii strategice pe care acesta ar of the Romanian tourism, we’ll suggest
putea miza pentru a se dezvolta şi a some strategies that could be considered
deveni un concurent real pe piaţa for its development and its becoming a real
mondială. O condiţie esenţială se competitor on the world market. A
impune: planificarea strategică care să strategic planning leads to a sustainable
ducă la o dezvoltare durabilă, putându-se tourism development.
astfel evita dificultăţile pe care alte ţări
le-au întâmpinat.

Cuvinte cheie Keywords

• România; • Romania;
• Globalizare; • Globalization;
• Turism; • Tourism;
• Dezvoltarea durabilă a turismului; • Sustainable tourism development;
• Planificare. • Planning.

Nr. 17 ● Aprilie 2005


AE
1. Definirea termenilor ţină seama de principalele tendinţe ce
caracterizează această industrie:
Turismul cuprinde, conform ƒ Concurenţa între destinaţii este
definiţiei date de Organizaţia Mondială a puternică şi de aceea fiecare ţară trebuie
Turismului (OMT), activităţile unei să-şi cunoască clientela potenţială şi să se
persoane care călătoreşte şi rezidă pentru poziţioneze, succesul aparţinând celor
o perioadă mai scurtă de un an în afara care ştiu să valorifice avantajele
mediului său de viaţă obişnuit, pentru comparative pe care le au (Hughes şi
relaxare, afaceri şi alte scopuri. De-a Allen, 2005). Acest fapt a dus la o
lungul secolelor, turismul a evoluat, creştere a cheltuielilor de marketing.
devenind astăzi un fenomen de masă. ƒ Concurenţa dintre producătorii şi
Oamenii nu se mai deplasează doar în cea dintre distribuitorii de produse
scopuri migraţioniste, pentru comerţ sau turistice este şi ea acerbă, mai ales în ceea
pelerinaje (Goeldner şi col., 2003), ci în ce priveşte tarifele (ex: companiile de
principal din plăcere. Dacă la început transport aerian low-cost) şi dorinţa de a
asemenea activităţi erau rezervate numai satisface cât mai mulţi clienţi.
anumitor clase sociale, acum a călători ƒ Numărul societăţilor multi-
este mai mult decât un privilegiu, este o naţionale din industria turistică este în
nevoie. creştere, la fel ca şi puterea lor financiară.
Globalizarea („globalization” este ƒ Noi produse şi-au făcut apariţia:
termenul este folosit cu precădere de hôtel-boutique, călătorii educative etc.
anglofoni, în timp ce francofonii prefer㠃 Distribuţia şi comercializarea
termenul „mondialisation”) este un produselor turistice este puternic
fenomen ce se caracterizează prin influenţată de dezvoltarea noilor
„dezvoltarea pieţelor financiare globale, tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiei.
creşterea corporaţiilor transnaţionale şi ƒ Noi forme de turism s-au
dominaţia lor crescândă asupra dezvoltat: agroturismul, ecoturismul,
economiilor naţionale” (Soros, 2002). În turismul comunitar, turismul de aventură,
condiţiile dezvoltării mijloacelor de etc.
informare şi comunicare, a creşterii ƒ Din ce în ce mai multe
mobilităţii capitalurilor şi a transporturilor organizaţii lucrative şi non-lucrative au
internaţionale, a crescut interdependenţa pornit campanii de sensibilizare în
instituţiilor şi a evenimentelor în spaţiu şi vederea orientării „consumatorilor” către
timp (Held, 1995). Globalizarea are astfel turismul durabil şi responsabil.
dimensiuni culturale, politice şi ƒ Structurile organizaţionale la
economice. nivel local, naţional şi internaţional au
evoluat şi ele în ultimii ani, tendinţa
2. Tendinţe în turismul internaţional actuală fiind aceea a descentralizării
autorităţii şi a separării rolurilor în
Cunoaşterea tendinţelor care organizarea turismului. Parteneriatele
caracterizează turismul internaţional este public-privat (PPP) s-au dovedit de
astăzi o necesitate, iar supravegherea asemenea o soluţie propice gestionării
concurenţilor nu mai este demult o anumitor proiecte de dezvoltare turistică,
noutate. a finanţării campaniilor de promovare etc.
Orice guvern care adoptă o politic㠃 Nevoia de a satisface clienţii
în materie de turism şi orice firmă care interni (adică angajaţii), a dus la apariţia
doreşte să-şi desfăşoare activitatea pe de tehnici inovante în managementul
piaţa turistică internaţională, trebuie să resurselor umane. De asemenea, o bună

Amfiteatru Economic
AE Comerţ şi globalizare
adaptare la transformările impuse de număr de aproximativ zece firme din
globalizare, obligă marile companii să îşi ţările emiţătoare de turişti care posedă
modifice comportamentul organizaţional sau controlează firmele de transport
şi să inoveze (Go, 1998). aerian, tur-operatorii şi structurile
ƒ În ceea ce priveşte evoluţia hoteliere” (Cazelais, 2004).
clientelei, una dintre cele mai importante Aşadar banii nu revin ţării
tendinţe demografice, care a început deja respective decât într-o proporţie foarte
să se manifeste în Europa de Vest şi mică şi, chiar şi atunci, cei care
America de Nord, dar care este încă la beneficiază de aceste profituri sunt câteva
începutul ei, este îmbătrânirea populaţiei. mari firme hoteliere, transportatoare etc.
Este vorba despre generaţia „baby Investiţia străină se dovedeşte astfel mai
boomers”, care acum a ajuns sau se puţin profitabilă decât s-ar putea spera.
apropie de vârsta pensionării, dispune de Desigur, creşterea numărului investitorilor
timp liber pentru a călători, are venituri străini duce şi la o îmbunătăţire a imaginii
peste medie şi un comportament ţării respective, care capătă astfel o
particular în materie de călătorii (Serrière, credibilitate mai mare în ochii altor
2003). potenţiali investitori.
ƒ Turiştii sunt din ce în ce mai Pentru a ajuta dezvoltarea
experimentaţi în materie de călătorii. industriei turistice locale şi a reduce astfel
ƒ Aflându-se în interdependenţă cu controlul venit din exterior, autorităţile
alte domenii socio-economice, turismul naţionale ale multor ţări au venit în
internaţional este vulnerabil din acest sprijinul întreprinzătorilor locali prin
punct de vedere. Terorismul, conflictele programe de consiliere, finanţări şi
armate, dezastrele naturale, epidemiile subvenţii. Trebuie să precizăm faptul că
sunt factori externi care pot influenţa astfel de politici pot fi considerate
negativ fluxul de turişti străini spre protecţioniste dacă nu îndeplinesc
anumite destinaţii. anumite condiţii stipulate în acorduri
internaţionale de genul GATS (General
3. Consecinţe ale creşterii turismului Agreement on Trade in Services).
de masă Faptul că anumite ţări sau regiuni
sunt atractive din punct de vedere turistic,
Ca orice fenomen de o asemenea le-a dat acestora o şansă în plus în lupta
amploare, turismul de masă are atât efecte pentru supravieţuire. Poate unul dintre
pozitive, cât şi negative. Important nu este cele mai importante merite ale turismului
ca efectele negative să fie înlăturate este însă promovarea schimburilor
complet (obiectiv ce ar fi nerealist), ci culturale, a păcii, a înţelegerii între
doar ca ele să fie reduse, iar oportunităţile popoare şi a ideii de „comunitate globală”
să fie sesizate şi valorificate. (Goeldner şi col., 2003).
Printre consecinţele pozitive ale Mulţi văd în turism un mijloc de
creşterii investiţiilor străine în turism salvare a economiei naţionale, ceea ce
putem cita creşterea numărului de locuri este o greşeală, căci o economie
de muncă, creşterea veniturilor şi a „sănătoasă” nu poate depinde doar de un
nivelului de trai. Dar deschiderea către sector economic. Ţările care depind în
investitorii străini nu are neapărat efecte exclusivitate de turism sunt considerate
pozitive majore imediate: medii fragile, şi orice eveniment exterior
„Peste 65% din veniturile care influenţează negativ turismul, poate
provenite din turism în ţările avea efecte devastatoare asupra lor.
mediteraneene se duc în buzunarele unui Turismul nu se poate dezvolta

Nr. 17 ● Aprilie 2005


AE
decât dacă mediul economic şi social îi Alteori, deşi la prima vedere
este favorabil (Light şi Dumbrăveanu, impactul este pozitiv, la o analiză mai
1999). O dată ce bazele necesare aprofundată, ne dăm seama că lucrurile nu
dezvoltării sale există, el va contribui în stau chiar aşa. Astfel, deşi dezvoltarea
mod direct la creşterea economică şi la industriei turistice duce la crearea de noi
ameliorarea condiţiilor de trai. locuri de muncă, de cele mai multe ori
Este greu de făcut o distincţie clară este vorba despre munci sezoniere şi prost
între ceea ce este pozitiv şi negativ în plătite.
dezvoltarea turismului pentru că de multe Tabelul următor prezintă principalele
ori impactul pe termen scurt este pozitiv efectele pozitive şi negative ale dezvoltării
iar pe termen lung este nefast. Să ne turismului de masă în contextul
gândim la o zonă naturală deosebit de globalizării. Deoarece relaţia de
atractivă. Turiştii vor veni, atraşi de cauzalitate dintre două evenimente
frumuseţea cadrului natural, dar dacă complexe este greu de demonstrat şi
această bogăţie nu este protejată, mediul ţinând cont de faptul că fiecare domeniu
se va degrada şi destinaţia îşi va pierde este influenţat de multe altele, nu s-a putut
din atractivitate. Nu trebuie să uităm că demonstra cu exactitate care este impactul
dacă patrimoniul natural al unei ţări atrage dezvoltării turismului. Aşadar, în
turiştii, odată ce el este degradat, turiştii majoritatea studiilor, s-a ţinut cont de
se vor îndepărta la fel de repede, lăsând în aprecierea diferiţilor „actori” implicaţi în
urmă o populaţie care trebuie să suporte turism: localnici, hotelieri, transportatori,
consecinţele datorate atât degradării autorităţi locale etc., precum şi de
mediului de viaţă, a resurselor naturale, observaţii ale organismelor internaţionale,
cât şi a scăderii veniturilor din turism. cercetătorilor şi experţilor în turism.
Consecinţe Sursa
Pozitive
Încetinirea emigrării tinerilor şi chiar întoarcerea unor Tsartas, 1992
emigranţi pentru a lucra în turism.
Creşterea numărului de locuri de muncă (Lacul Balaton, Rátz, 2000
Ungaria) Tsartas, 1992
Creşterea veniturilor şi a nivelului de trai Rátz, 2000
(Lacul Balaton, Ungaria).
Contactul cu alte culturi. Schimburile interculturale (Lacul Rátz, 2000
Balaton, Ungaria).
Protejarea unor zone naturale care erau sortite degradării şi, în
cele din urmă, dispariţiei.
Negative
Creşterea preţurilor (Ungaria), fapt ce împiedică accesul Rátz, 2000
populaţiei locale la produsele turistice. Hughes şi
Allen, 2005
Turiştii sunt acuzaţi de a fi adus banii, dar nu şi dezvoltarea. Tsartas, 1992
Localnicii acuză statul de a nu fi creat infrastructura necesară
creşterii nivelului de trai, în special în domeniile sănătăţii,
educaţiei şi transporturilor.
Dependenţa de un singur sector economic (Lacul Balaton, Rátz, 2000
Ungaria). Tsartas, 1992

Amfiteatru Economic
AE Comerţ şi globalizare
Abandonarea anumitor ocupaţii, ceea ce a dus la pierderea Tsartas, 1992
unor meserii tradiţionale, mai ales în agricultură şi pescuit.
Posibila reconversie profesională a lucrătorilor din agricultură Tsartas, 1992
şi pescuit.
Diferenţele dintre cei bogaţi şi cei săraci sunt din ce în ce mai
mari şi mai evidente.
Degradarea moralităţii (Lacul Balaton, Ungaria). Rátz, 2000
Tinerii sunt atraşi de modernismul turiştilor străini, adoptând Tsartas, 1992
astfel comportamentul acestora.
Crearea unei imagini negative despre turistul străin, „nordic”.
(În terminologia folosită de marile organizaţii internaţionale -
OMT, OMC, etc. - şi de cercetătorii de specialitate, populaţia
globului care dispune de resursele financiare cele mai
importante este considerată ca venind din „Nord”, iar cea
săracă din „Sud”, deşi din punct de vedere geografic distincţia
Nord-Sud nu este neapărat valabilă.).
Degradarea mediului înconjurator.
Turismul sexual, implicând copii.
Pierderea identităţii regionale şi naţionale.
Turismul întreţine inegalităţile între oameni. Scheyvens,
2002

4. Cazul României. Recomandări situaţiei turismului românesc şi la


şi perspective creşterea competitivităţii lui pe plan
internaţional.
Cu toate că potenţialul turistic al Realizarea unui plan de dezvoltare
României a fost şi este apreciat ca fiind strategică şi a unui plan de marketing
promiţător, atât de către cercetătorii multianual se impun, iar o colaborare
români cât şi de cei străini, turismul între personalul administrativ al MTCT,
românesc este încă în faza dezvoltării şi a profesori, cercetători şi a reprezentanţilor
reabilitării (pentru mai multe detalii sectorului privat este necesară în acest
despre turismul românesc şi trecerea lui sens. Astfel, eforturile comune se pot
de la perioada comunistă, la cea de dovedi mult mai benefice decât lucrul
tranziţie: v. Hall, 1998, Light şi individual care nu ţine cont de
Dumbrăveanu, 1999). Numărul de turişti demersurile celorlalţi.
străini vizitând România a rămas aproape Creşterea eforturilor de promovare.
constant, sau chiar a suferit un declin în Acţiunile de promovare a imaginii
ultimii ani. Deşi în România efectele turistice a României sunt încă de mică
dezvoltării turismului de masă nu sunt amploare, în comparaţie cu acţiunile altor
încă la fel de puternice ca în ţările ţări. O mai bună gestionare a campaniilor
mediteraneene sau în ţările Americii publicitare, a producţiei de materiale
latine, ne putem gândi deja la posibile scrise (broşuri, pliante, hărţi), a site-urilor
implicaţii viitoare ale creşterii fluxului de oficiale (de ex: www.romaniatravel.com),
turişti străini. În prealabil, vom încerca să este posibilă chiar şi fără a creşte actualul
emitem câteva recomandări care, ţinând buget alocat marketingului. România
cont de principalele tendinţe prezentate suferă din cauza imaginii mediatice
mai sus, ar contribui la îmbunătătirea proaste pe care o are peste hotare, iar

Nr. 17 ● Aprilie 2005


AE
această imagine trebuie schimbată mobilizare a celor responsabili (guvern şi
(Roberts şi Simpson, 2000). universităţi în principal).
Pentru a exemplifica aici Un alt element care nu trebuie
importanţa definirii unei imagini, ne vom neglijat este rolul turistului, căci el este
opri asupra unui detaliu: identitatea consumatorul oricărui produs turistic
vizuală a destinaţiei turistice. În cazul (tocmai din dorinţa de a se diferenţia de
României şi al Poloniei, logo-urile afişate consumatorii de rând, o anumită categorie
de ministerele de resort respective sunt de turişti preferă termenul „călător” celui
asemănătoare, fapt ce poate crea confuzii de „turist”.). Deşi în acest articol accentul
şi pune sub semnul întrebării capacitatea a fost pus pe turismul internaţional,
acestor reprezentări grafice de a evoca o turismul intern nu trebuie neglijat. O mai
imagine reală şi distinctă pentru fiecare bună educatie civică şi sensibilizare a
destinaţie. populaţiei este de dorit.
Mai mulţi cercetători care au
studiat îndeaproape potenţialul turismului
românesc şi perspectivele sale de
dezvoltare, şi-au afirmat încrederea în
turismul rural (Hall, 1998, Light şi
Dumbrăveanu, 1999), în ecoturism (Bran
şi col., 2000) şi în turismul cultural (Hall,
1998).
Logo-ul României turistice Obiectivul de a atrage cât mai
(http://www.romaniatravel.com) mulţi turişti străini, poate duce la o
exploatare inapropriată a unor regiuni
vulnerabile, precum Delta Dunării. În
acest sens, politicile de protecţie a
mediului înconjurător trebuie să facă parte
din strategia de dezvoltare turistică
(Goodall şi Stabler, 2000).
Logo-ul Poloniei turistice Încurajarea spiritului asociativ.
(http://www.tourisme.pologne.net) În acest moment în România există
grupări asociative ale profesioniştilor din
Aşa cum remarcau şi Light şi turism, dar puţine grupări regionale
Dumbrăveanu, foarte puţine publicaţii plurisectoriale. Dificultăţile datorate
ştiinţifice internaţionale (autorii se moştenirii comuniste (Light şi
refereau la publicaţiile în limba engleză. Dumbrăveanu, 2000) sunt importante, dar
După patru ani de la apariţia acestui nu insurmontabile. O educaţie a populaţiei
articol, situaţia este aceeaşi) au tratat este necesară în acest sens, pentru a putea
subiectul dezvoltării turismului românesc da oamenilor mijloacele necesare să îşi
(Light şi Dumbrăveanu, 1999). În dezvolte mici afaceri. Deşi, la început, o
Romanian tourism in the post-communist asistenţă din partea statului este necesară,
period, autorii atrag atenţia şi asupra considerăm că o dată ce un precedent
faptului că în literatura de specialitate în pozitiv va fi creat, lucrurile vor merge de
limba română, accentul a fost pus asupra la sine.
potenţialului turistic al României şi mai Dezvoltarea durabilă a turismului
puţin asupra restructurării şi dezvoltării. depinde în mod direct sau indirect de
Aşadar, se impune o creştere a dezvoltarea durabilă a altor domenii
investiţiilor în cercetarea în turism şi o (McKercher, 1993). Aşadar îmbunătăţirea

Amfiteatru Economic
AE Comerţ şi globalizare
generală a infrastructurii, scăderea Lupta pentru a se poziţiona ca o
corupţiei, creşterea economică, creşterea ţara atractivă din punct de vedere turistic
nivelului de trai etc. vor duce la crearea este dificilă, mai ales într-o epocă în care
condiţiilor necesare pentru dezvoltarea „consumatorii” sunt din ce in ce mai
durabilă a turismului. experimentaţi iar concurenţa din ce în ce
Toate aceste recomandări merită mai acerbă. Capacitatea României de a
studiate pe larg atât din punct de vedere al ieşi învingătoare din această luptă ţine în
fezabilitaţii, cât şi al rezultatelor primul rând de conştientizarea problemelor
potenţiale. pe care le are turismul românesc şi de o
mai bună organizare a lui, atât din partea
5. Concluzii autorităţilor (naţionale şi locale), cât şi a
întreprinzătorilor. Orice decizie strategică
Prin acest articol nu avem pretenţia în materie de dezvoltare turistică trebuie
de a fi epuizat subiectul dezvoltării să fie planificată la nivel global
turismului românesc în contextul (economic, social, cultural, şi de mediu),
globalizării şi al dezvoltării turismului de căci implicaţiile sale pot fi pe cât de
masă, ci doar de a fi pus în perspectivă benefice pe termen scurt, pe atât de
aspectele pe care le-am considerat cele devastatoare pe termen lung. Neexistând
mai importante pentru creşterea un model de dezvoltare universal valabil,
competitivităţii produselor turistice turismul românesc va trebui să-şi urmeze
româneşti şi a României ca destinaţie propriul curs, ţinând totodată seama de
turistică in ansamblul său. experienţele altor ţări.

Bibliografie

1. Bran, F., Simon, T., Nistoreanu, P. Ecoturism. Bucureşti, Editura Economică,


2000, 175 p
2. Cazelais, N. Hôtellerie et développement régional. Réflexions autour de
paradoxes, TÉOROS, vol. 23, nr. 3, 2004 pp. 17-21 (traducere personală)
3. Go, F.M. Tourism in the context of globalization, Papers de Turisme, nr. 23,
1998, pp. 151-171
4. Goeldner, C.R., Ritchie, B.J.R. Tourism: Principles, Practices, Philosophies,
Ediţia a 9-a, John Wiley & Sons, 2003, 606 p
5. Goodall, B., Stabler, M. Environmental standards and performance
measurement in tourism development, în Richards, G., Hall, D. (editori),
Tourism and Sustainable Community Development, 2000, pp. 36-47
6. Hall, D.R. Tourism development and sustainability issues in Central and South-
eastern Europe, Tourism Management, vol. 19, nr. 5, 1998, pp. 423-431
7. Held, D. Democracy and the global order: From the modern state to
cosmopolitan governance, Cambridge: Polity Press, 1995, 324 p.
8. Hughes, H., Allen, D. Cultural tourism in Central and Eastern Europe: the
views of „induced image formation agents”, Tourism Management, vol. 26,
nr. 2, 2005, pp. 173-183
9. Keller, P. Concurrence, innovation et coopération: le tourisme suisse face à ses
options stratégiques, La Vie économique, nr. 6, 2002, pp.4-9
10. Kuvan, Y., Akan, P. Residents’attitudes toward general and forest-related
impacts of tourism: the case of Belek, Antalya, Tourism Management, Article in
Press, 2004

Nr. 17 ● Aprilie 2005


AE
11. Light, D., Dumbrăveanu, D. Romanian tourism in the post-communist period,
Annals of Tourism Research, vol. 26, nr. 4, 1999, pp. 898-927
12. McKercher, B. The unrecognized threat to tourism: can tourism survive
„sustainability”? Tourism Management, vol. 21, nr. 1, 1993, pp.131-136
13. Rátz, T. Residents’ perceptions of the socio-cultural impacts of tourism at Lake
Balaton, Hungary, în Richards, G., Hall, D. (editori), Tourism and Sustainable
Community Development, 2000, pp. 36-47
14. Roberts, L., Simpson, F. Developing Partnership Approaches to Tourism in
Central and Eastern Europe, în Bramwell, B., Lane, B. (editori), Tourism
Collaboration and Partnerships, Channel View Publications, 2000, pp. 230-246
15. Scheyvens, R. Tourism for Development. Empwering Communities, Pearson
Education, 2002, 273 p.
16. Serrière, F. Conquérir le marché des Seniors, Éditions Village Mondial, 2003,
182 p.
17. Soros, G. Despre globalizare, Editura Polirom, 2002, 174 p.
18. Tsartas, P. Socioeconomic Impacts of Tourism on Two Greek Islands, Annals of
Tourism Research, vol. 4, nr. 2, 1992, pp.74-105
19. WTO, Service trade: http://www.wto.org/english/tratop_e/serv_e/serv_e.htm

Amfiteatru Economic