Sunteți pe pagina 1din 2

Adjectivul

Adjectivul este partea de vorbire care exprimă însuşirea unui obiect. El se


foloseşte pentru a descrie sau pentru a exprima o părere despre cineva sau despre ceva.
Adjectivul determină un substantiv sau un substitut al acestuia (pronume sau
numeral).
Adjectivul se acordă în gen, număr şi caz cu substantivul determinat (frumos,
frumoși, frumoasă, frumoase).

Exemple de adjective
– frumoasă, roşcată, leneş, deştept, repede.

Clasificarea adjectivelor

După origine adjectivele sunt:


– propriu-zise (bun, mare, roz)
– provenite din alte părţi de vorbire (învăţat, tremurândă).

După forma flexionară adjectivele sunt:


– variabile – când îşi modifică forma în vorbire (bun, bună)
– invariabile – când nu îşi modifică forma în vorbire (gri, eficace, feroce).

Funcţia sintactică

Adjectivul are funcţie sintactică de:


– atribut adjectival (Pisica harnică prinde şoareci)
– nume predicativ (Pisica este harnică).

Gradele de comparație ale adjectivului

Adjectivul are următoarele grade de comparație: pozitiv, comparativ și superlativ

Pozitiv
Exprimă însușirea, calitate obișnuită fără a o compara cu alta:
Ex. elev  harnic, trandafir roșu, apa limpede;
Adjectivul la gradul pozitiv poate fi însoțit sau nu de articolul demonstrativ
(adjectival) cel, cea, cei, cele: elevul cel silitor, elevii cei silitori.

Comparativ
Atunci când însușirea unui obiect este comparată cu aceeași însușire a altui obiect sau
a aceluiași obiect în momente diferite:
- Comparativul de superioritate (adverbul mai):
Ex. Caietul lui este mai ordonat  decât al tău.
- Comparativul de egalitate (la fel de, tot atât de, tot așa de):
Ex. Secerișul fusese  tot atât de greu ca și mai înainte.
- Comparativul de inferioritate (mai puțin):
Ex. Verișorul tău este  mai puțin voinic.

1
Superlativ
Superlativul exprimă însușirea la cel mai înalt sau cel mai scăzut grad, prin comparație
cu alt obiect.
a) Superlativul relativ exprimă însușirea la cel mai înalt sau cel mai scăzut grad, prin
comparație cu alt obiect:
Ex. Ionescu este cel mai silitor elev din clasa a VII-a.

Superlativul poate fi:


- de superioritate. Ex. Ceahlăul este  cel mai înalt vârf al Carlaților Orientali.
- de inferioritate. Ex. Muntele acela  este cel mai puțin înalt dintre toți munții.
b) Superlativul absolut exprimă, fără comparație, gradul cel mai înalt sau cel mai
scăzut al unui obiect. Se construiește cu adverbele foarte tare sau prin alte mijloace mai
expresive:
- adverbele și locuțiunile adverbiale legate de adjective prin prepoziția “de”.
Ex. grozav, neînchipuit, extraordinar, nemaipomenit, din cale afară, extrem de;
- prin repetarea adjectivului. Ex. O gradină frumoasă, frumoasă;
- prin lungirea și repetarea unei consoane sau vocale. Ex. bunnna, maare, galllben, raaau;
- diferite expresii în care adjectivul este însoțit de un substantiv ce-i dă valoare de superlativ
absolut. Ex. supărat foc, rea de mama focului, etc.

Observatii
Nu au grade de comparație:
A. Adjective care exprimă însușiri ce nu pot fi comparate. Ex. gigantic, uriaș, colosal,
complet, întreg, unic, principal, perfect, egal, veșnic.
B. Adjective care în limba latină reprezintă forme ale comparativului sau
superlativului. Ex. exterior, interior, minim, maxim, posterior, anterior, minor, major,
superior, inferior, suprem, etc.