C U P R I N S:

Introducere...................................................................................................2
Metodica efectuării lucrării de laborator.....................................................2
2. Destinația, construcția și principiul de funcționare a trapezului de
direcție .................................................................................................2
6. Destinația, construcția și principiul de funcționare a mecanismului de direcţie
de tip „pinion-cremalieră”........................................................................4
8.Destinaţia, clasificarea, construcţia şi principiul de funcţionare
a amplificatoarelor sistemului de direcţie ................................................5
7.Reglarea angrenajului în mecanismele de direcţie.....................................7

Mo Coala Nr. Docum. Semn. Data

d.
Elaborat Litera Coala Coli
Verificat 1 8
Sistemul de direcție
Aprobat
 Scopul lucrării: Studierea destinației, construcţiei și principiului de funcționare
a sistemului de direcție, precum și pieselor componente. Analiza defectelor posibile,
reglajele și materialele utilizate la fabricarea pieselor.
Utilajul: Placade, standuri, machete şi ansamblurile de lucru a sistemului de
direcție, set de instrumente a lăcătuşului-auto.

Metodica efectuării lucrării de laborator

Lucrarea de laborator prevede studierea construcţiei generale şi principiul de

funcţionare a sistemului de direcție, ordinii de demontare-montare a pieselor sistemului
de direcție, verificarea și reglarea jocului sumar al sistemului de direcție.

2. Destinația, construcția și principiul de funcționare a trapezului de

direcție.

Destinaţia sistemului de direcţie.

Sistemul de direcţie serveşte la modificareadirecţiei  de deplasare a automobilului.
Schimbarea direcţiei  de mers se obţine prinschimbarea planului (bracarea) roţilor
de direcţie  în raport  cu planul  longitudinal  alautovehiculului.
Condiţiile impuse sistemului de direcţie sunt:
- să permită stabilizarea mişcării rectilinii (roţile de direcţie, după ce virajul s-a
efectuat,să aibă tendinţa de a reveni în poziţia mersului în linie dreaptă);
- efortul necesar pentru manevrarea direcţiei să fie cat mai redus;
- randamentul să fie cât mai ridicat;
- şocurile provenite din neregularităţile căii să nu fie transmise la volan;
- să permită reglarea şi întreţinerea uşoare;
- să nu prezinte uzuri excesive care pot duce la jocuri mari şi prin aceasta la
micşorareasiguranţei conducerii;
- sâ aibă o construcţie simplă şi să prezinte o durabilitate cât mai mare.

In fig.1 este prezentata schema virajului unui automobil cu două punţi.Virajul

automobilului este corect, adică roţile rulează fară alunecare, când toate descriu cercuri
concentrice în centrul de viraj O. Acest centru trebuie să se găsească la intersecţiadintre
prelungirea axei roţilor din spate şi a axelor fuzetelor celor două roţi de direcţie.Aceasta
înseamnă că în viraj, roţile de direcţie nu sunt paralele ci înclinate(bracate) cuunghiuri
diferite. Astfel unghiul de bracare γ alrotii interioare este mai mare decit unghiul bracare
al rotii exterioare.

Coala

2
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Fig.1.
Schema virajului automobilului.

Părţile componente sistemelor de direcţie.

Pentru a schimba direcţia automobilului, conducătorul acţionează asupra volanului 1

(fig.2), care transmite mişcarea prin intermediul axului 2,la melcul 3,se angrenează
cusectorul dinţat 4.Pe axul sectorului dinţat se află levierul de direcţie (comandă) 5,
careeste în legătură cu bara longitudinală de direcţie (comandă)6.Prin rotirea
sectoruluidinţat, deci şi a levierului de direcţie, bara longitudinală de direcţie va avea o
mişcareaxială care depinde de sensul de rotaţie a sectorului dinţat.
Prin deplasarea axială a barei longitudinalede direcţie, braţul tiizetei 11 va roti fuzeta
9 în jurul pivotului 10 şi o dată cu ea şi roata din stânga.Legătura care există între fuzeta
9 şi fuzeta 13,  prin intermediul levierelor  8 şi 14 şi bara transversală dedirecţie 7 , va
produce rotirea fuzetei 13.Patrulaterul format din puntea propriu-zisă 12,levierele
fuzetelor 8 şi 14 şi bara transversală de directie 7 se numeste trapezul directiei.
Volanul de directie este realizat, in general,din material  plastic cu
armătură metalică,  avândforma circulară cu 1-3 spiţe. Axul volanului esteformat dintr-o
bucată Fig.2. sau   din două bucăţi, legate între ele printr-oarticulaţie cardanică elastică de
cauciuc. Soluţia dindouă bucăţi se foloseşte atunci când caseta dedirecţie nu se află
pe direcţia axului volanului.
Din motive de  securitate, începe  să serăspândească la  autoturisme soluţia cu
coloana volanului deformabilă, sub acţiunea unui şoc puternic, în general s-a răspândit
soluţiacoloanei telescopice, compusă din două tuburi, care devin telescopice la o anumită
forţă axială.

Coala

3
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Fig.2

6.Destinația, construcția și principiul de funcționare a mecanismului de direcţie de

tip „pinion-cremalieră”.

Acest  tip  de mecanism (fig.3)  se  utilizeaza  destul de des la autoturismele cu

suspensie independenta a rotilor si bara transversala de directie.In felul acesta ,
numarul  articulatiilor  transmisiei directiei   se reduce  la patru  fata de alte  solutii   care
necesita cel putin  sase  articulatii.
Pinionul  cu  dinti  inclinati 8 al  axului volanului 5  este  montat    pe  doi   
rulmenti  radiali   axiali 7, al  caror  joc  se  regleaza    cu garnituri montate  sub
capacul  inferior  al   casetei  de  directie . Cremaliera  9 este  realizata pe  o  bara  de
sectiune  circulara, care  este  introdusa  in  teava  de otel 6. Angrenarea  corecta 
intre  pinion  si  cremaliera  este  asigurata de dispozitivul 3. Jocul angrenajului  se
stabileste  cu  ajutorul  garniturilor  2. In orificiul din centrul  suportului    se
monteaza  plunjerul  de  bronz  4, care este  apasat de arcul 10, pe cremaliera. Efortul
produs  de  plunjer nu trebuie sa depaseasca  o anumita  valoare pentru a
nu  provoca  griparea, realizand   numai frecarea  necesara a mecanismului.
Capetele  cremalierei  se  asambleaza  cu barele oscilante  prin  articulatii
sferice.Patrunderea  murdariei   la angrenaj este  impiedicata  de  burduful de
cauciuc  1.Raportul  de  transmitere este  constant.

Coala

4
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Fig.3. Mecanismul de  actionare a
directiei cu pinion si cremaliera

8.Destinaţia, clasificarea, construcţia şi principiul de funcţionare a amplificatoarelor

sistemului de direcţie.

La unele autocamioane și autobuze de mare capacitate și unele autoturisme de clasă

superioară, se utilizează mecanisme de comandă a directiei prevăzute cu servomecanisme
hidraulice. Servomecanismele de direcție reduc forța necesară pentru manevrarea
volanului, contribuind asfel la usurarea conducerii automobilului și la amortizarea
oscilațiilor mecanismului de directie.
În funcție de modul de realizare a servomecanismului, se deosebesc două tipuri de
servodirecție.
 La primul tip, servomecanismul este realizat separat de mecanismul de
acționare a direcției, el acționând asupra organelor transmisiei direcției.
 Cel de-al doilea tip de servodirectie are servomecanismul într-un corp comun
cu mecanismul de acționare a direcției.
Principiul de funcționare a servodirecției

La deplasarea automobilului în linie dreaptă supapele-sertăraș se găsesc în

poziție neutră, iar centrele găurilor lor radiale de antrenare sunt în linie cu centru găurii
centrale a blocului portsupape. În această situație, sunt deschise atât orificiile de debitare
din dreapta supapelor, cât și orificiile de refulare din stânga a supapelor sertăraș. Pompa
de înaltă presiune trimite uleiul în spațiul din jurul blocului supapelor prin conductă. De
aici, o parte trece prin orificiul de debitare, deschis de spupapa superioară și prin canal
intră în caseta de direcție în spațiul din dreapta pistonului. Datorită faptului că presiunea

Coala

5
Mod Coala N. Document Semnat Data
uleiului din ambele părți ale pistonului este aceeași, acesta rămine fix, iar angrenarea cu
sectorul dințat se face în poziție mijlocie. Dupa umplerea spațiilor menționate uleiul
debitat de pompă se întoarce în rezervorul de ulei direct din canalele de debitare, prin
orificii, canalul central al blocul supapelor și conducta de refulare.

La acționarea volanului pentru virarea la dreapta cepurile arborelui de antrenare

deplasează supapa superioară spre dreapta mărind secțiunea de trecere a orificiilor de
debitare și de refulare: în același timp deplasează spre stânga supapa inferioară, închizând
atât orificiile de debitare, cât și orificiul de refulare. În acest caz, uleiul sub presiune este
trimis în caseta de direcție numai în dreapta pistonului prin orificiul și conductă, realizând
deplasarea pistonului spre stânga și rotirea sectorului dințat, în consecință, virarea
automobilui la dreapta.
În timpul depalsării pistonului, uleiul aflat în partea stângă a acestuia este refulat
către rezervorul de ulei prin conductă, orificiul de refulare, canalul central al blocului
supapelor și conductă.
Sistemul de directie ZF 8065 este cu piulita , bile si servomecanism hidraulic
( fig. 4 ) si se compune din : coloana de directie 1 , caseta de directie , pompa de înalta
presiune 14 , rezervorul de ulei 10 , conductele de ulei 11 , 13 , 8 si 9 , racordurile 12 , 3
si 4 si bara de directie longitudinala. Caseta de directie cuprinde patru parti distincte
functional , si anume : caseta de directie propriu-zisa 7 , cu angrenajul de directie ; caseta
mecanismului supapelor de dirijare a uleiului sub presiune pentru servodirectie 6;trompa
5 cu axul de transmitere a miscarii imprimata de volan; caseta angrenajului de unghi 2.
Sistemul de directie este completat cu bara de directie transversala care însa constructiv
tine de puntea din fata.
    La acest sistem de directie conducatorul auto depune efort la volan numai pentru
actionarea supapelor servomecanismului , care de fapt este foarte mic în comparatie cu
efortul necesar conducerii automobilului.
    Prin rotirea volanului se permite intrarea în caseta de directie 7 a uleiului împins de
pompa de înalta presiune 14 , prin actionarea supapelor aflate  în mecanismul
servodirectiei 6. Uleiul sub presiune actioneaza asupra pistonului casetei , care se gaseste
în angrenare cu un sector dintat , pe al carui arbore este fixat levierul de directive
( comanda ) al casetei. Acesta actioneaza bara longitudinala care roteste fuzeta pe pivot
prin levierul de directie al fuzetei , efectuând virarea.

1-coloana de directive;                                        10-rezervor ulei;

2-caseta angrenajului de unghi;                           11-tub flexibil alimentare pompa;
3-racord alimentare ulei sub presiune;                  12-racord alimentare pompa;  
4-racord evacuare ulei                                         13-tub flexibil alimentare caseta de
directie cu; ulei sub presiune;
5-trompa;                                                                        
6-mecanismul supapelor servodirectiei ;                 14-pompa de înalta presiune EATON
7-caseta de directie propriu-zisa;                          15-antrenor pompa;

Coala

6
Mod Coala N. Document Semnat Data
8-conducta alimentare ulei sub presiune ;               16-suport pompa presiune;              
9-conducta evacuare ulei;                                    17-compresor.

Fig.4.  Sistemul de directie ZF 8065 cu servomecanism hidraulic

7.Reglarea angrenajului în mecanismele de direcţie.

Întreținerea sistemului de direcție în: măsurarea jocului volanului,
verificarea jocului din articulații, regalrea mecanismului de acționare,
verificarea și reglarea unghiurilor de poziție ale roților de direcție și pivoților,
strîngerea șuruburilor de fixare a casetei de direcție strîngerea articulațiilor
sferice și ungerea conform schemei de ungere.

Verificare jocului de volan se face în modul următor:

-se aduce automobilul pentru poziția de mers în linie dreaptă;
-se rotește volanul spre dreapta și apoi spre sînga pînă la pozițiile maxime în
care acesta se manevrează ușor fără să rotească roțile.
Jocul la volan nu trebuie să depașească 15o, deoarece în această situație
manevrarea direcției devine nesigură. Cauzele jocului mare la volan pot fi
uzura articulațiilor mecanismului de direcție sau a pieselor mecanismului de

Coala

7
Mod Coala N. Document Semnat Data
comandă. Reglarea mecanismului de acționare a direcției. Modul de reglare al
mecanismului de acționare a direcției diferă în funcție de tipul constructive al
acestuia. În toate cazurile însă operația de reglare se va executa numai după
înlăturarea jocurilor din articulațiile mecanismului.
Reglarea mecanismelro de acționare cu melc globoidal și rolă comportă
reglarea jocului axial al volanului (melcului) și a jocullui din angrenaj. Înainte
de reglare se decuplează levierul de direcție de bară de direcție. Reglarea
jocului axial al melcului se face prin demontarea a una sau două garnituri,
după care capacul se montează la loc. Reglarea jocului angrenajului rolei cu
șurub-melc se efectuează cu ajutorul șurubului, prin deplasarea axială a rolei
cu axul, reducând jocul la volan. Controlul geometriei roților de direcție.
Aparetele de măsurat și control al geometriei roților de direcție pot fi
mecanice sau optice. Aparatele mecanice sunt relative simple și mai ieftine
decât cele optice, avân însă o precizie mai redusă. Fiecare aparat are întocmite
instrucțiuni de folosire de către întreprinderea producătoare.
Unghiurile de așizare ale roților și pivoților trebuie să se încadreze în
limitele prevăzute în catea tehnică a automobiluli respective:
- ungerea sistemului de direcție. Piesele mecanismului de direcție, care
necesită ungere sunt: caseta de direcție, articulațiile sferice și pivoții.
- ungerea casetei de direcție se face de regulă cu ulei de transmisie,
respectând periodicitatea prescrisă de fabrică. Periodic se controlează nivelul
și la nevoie, se completează peierderile cu același tip de ulei. Dacă pierderile
de ulei devin prea mari trebuie depistată și înlturată cauza care le generează,
pentru a evita avariile. În cazul servodirecției hidraulece o data cu înlocuire
uleiului se schimbă și filtrul de ulei. Articulațiile sferice și pivoții se ung cu
unsoare consistentă tip U, introdusă sub presiune prin gresoarele cu care sunt
prevăzute. Periodicitatea de ungere variază între 1000 și 2000 km parcuși.

Coala

8
Mod Coala N. Document Semnat Data