Sunteți pe pagina 1din 4

INFECTII DIGESTIVE ACUTE

BOALA DIAREICĂ ACUTĂ (BDA)

Definitie : sindrom digestiv caracterizat prin diaree,greturi,varsaturi, dureri


abdominale, la care se asociaza febra. BDA reprezinta o problema majora de sanatate pe plan
mondial datorita:
-frecventei ridicate
-evolutiei severe la copil

Tabloul clinic polimorf este determinat de:


- afectarea diferitelor segmente ale tubului digestiv
-particularitati ale terenului
- Letalitatea 1-4%
- Morbiditatea este variabila în functie de factori geografici, socio-economici.

Etiologia bolii diareice acute cuprinde:


1.Bacterii -Shigelle
-Salmonelle
-E.coli (toxigeni, invazivi)
-Vibrionul holeric
-Clostridii (C. perfringens, C. difficile)
-Yersinia enterocolitica
-Vibrio parahemoliticus
-Campylobacter
2.Virusuri
Parvovirusuri (virusul Norwalk)
Enterovirusuri (polio, coxsackie, ECHO)
Adenovirusuri (tip 11, 18)
Reovirusuri
Coronavirusuri Astrovirusuri
Rotavirusuri
3.Fungi
Candida
4.Protozoare
Cryptosporidium

Principii de tratament în boala diareica acuta infectioasa.

Sindromul de deshidratare pe baza scaderii ponderale ( la copil ) si a semnelor clinice


( la adult) se clasifica în SDA :
-gradul I: pierdere în greutatea de pâna la 5% ; la adult senzatia de sete, facies încercanat.
-gradul II: pierdere în greutate de pâna la 10% cu prezenta semnelor de deshidratare: pliul
cutanat lenes, fontanela anterioara deprimata, ochi încercanati, extremitati reci, marmorate,
oligurie; la adult în plus fata de gradul I se constata tahicardie, tendinta la hipotensiune.
-gradul III: pierderea în greutate este de peste 10%; pe lânga semnele mentionate la
deshidratarea de gradul II se asociaza atât la copil cât si la adult semne de colaps
cardiovascular, hipovolemie, acidoza, coma.
Principii de tratament:
-corectarea pierderilor hidroelectrolitice si acidobazice (pe cale orala sau parenterala);
-suprimarea agentului infectios
-tratament dietetic si simptomatic.

Corectarea tulburarilor hidroelectrolitice si umorale:


-rehidratarea orala
- este indicata în formele usoare si medii .
- Se utilizeaza solutia de Gesol (sau solutii similare) compusa din: clorura de sodiu 3,5 g,
bicarbonat de sodiu 2,5 g, clorura de potasiu 1,5 g, glucoza 20 g într-un litru de apa.
-rehidratarea parenterala
-corectarea deficitului de electroliti se face cu ajutorul ionogramei sau clinic prin bilantul
dintre aport si pierderi
- Schema clasica pentru copii include dieta hidrica de 6-12ore (ceai, solutii electrolitice),
urmata de dieta de tranzitie( mucilagiu de orez)
-deficitul de potasiu se corecteaza dupa reluarea diurezei (dupa primele 8-10 ore de
tratament) cu solutie de clorura de potasiu 7,5%
-acoperirea pierderilor fiziologice: necesarul de lichide 80 ml/kg/zi (la nou nascut este de 50-
60 ml/kg corp/zi) ;

Tratamentul dietetic
Orientarile actuale renunta la dieta restrictiva continuând alimentatia anterioara
îmbolnavirii (eventual diluata 1/ 2 ).
Dupa dieta hidrica, regimul alimentar al adultului va contine pâine prajita, orez fiert,
mere rase, brânza de vaca, supa de zarzavat, carne slaba fiarta, paste fainoase, cartofi fierti
sau copti.

Tratamentul etiologic:
-boala diareica acuta are în general o evolutie autolimitata
-tratamentul antibiotic se utilizeaza doar în cazurile severe (tip invaziv)
- Antibioticele utilizate în boala diareica acuta: ampicilina, cotrimoxazolul, colimicina,
ciprofloxacina, tetraciclina
-antibioticul se instituie în functie de sensibilitatea germenilor izolati (antibiograma) sau
suspectati
- antibioticele se administreaza în urmatoarele situatii:
1.în cazurile severe de tip invaziv,
2.în gastroenteritele cu salmonele, cu risc de bacteriemie si diseminare,
3.în enterocolitele noului nascut si sugarului determinate de germeni Invazivi,
4.în formele recidivante de boala diareica acuta.
-în formele comune de boala se utilizeaza dezinfectante intestinale (eubiotice): Saprosan 1
mg/kg corp/zi , Furazolidon 8-10 mg/kg/zi, preparate cu bacili (Biotics, Enterol)

TOXIINFECTIILE ALIMENTARE

Definitie: boli acute datorate consumului de alimente contaminate cu bacterii si/sau


toxinele acestora, care se manifesta printr-un tablou clinic de gastroenterocolita acuta cu
debut brusc si manifestari toxice generale.
Sunt produse de bacterii patogene si conditionat patogene sau de toxinele acestora
ingerate cu alimentele.

Se disting 3 tipuri de toxiinfectii alimentare:


- produse de bacterii care elibereaza toxine prin multiplicarea în alimentele consumate
( prezenta componenta infectioasasi cea toxica);
- produse de anumite bacterii al caror rol patogen se exercita în anumite conditii, în special
daca sunt prezente în cantitati mari în alimentul consumat;
- intoxicatii alimentare datorate ingerarii de toxina preformata de catre bacterii (cl. botulinum,
stafilococul enterotoxigen), situatii în care în tabloul clinic predomina componenta toxica.

Etiologie. Toxiinfectiile alimentare pot fi produse de numerosi germeni:


- salmonelele (salmonella tiphy murium, salmonella paratiphy C,
- stafilocociI enterotoxigeni,
- bacteriile sporogene aerobe (bacil cereus) si anaerobe (clostridium botulinum)
- germenii conditionat patogeni: bacilus proteus, E. coli, pseudomonas aeruginosa,
streptococcus fecalis si shigellele pot produce toxiinfectii alimentare atunci când
contamineaza masiv alimentele

Epidemiologie. Apar sporadic (atunci când o singura persoana a consumat din alimentul
contaminat) si mai ales în focare epidemice, atunci când mai multe persoane consuma din
alimentul contaminat.
Epidemiile au caracter exploziv (crestere si scadere rapida a numarului de cazuri)
deoarece îmbolnavirile se limiteaza strict la persoanele care au consumat alimentul
contaminat.
Alimentele care se contamineaza mai frecvent sunt:
- carnea si produsele din carne, pestele;
- laptele si produsele lactate, laptele praf, ouale (în special ouale de rata, praful de oua);
- preparatele culinare din alimente contaminate (prajituri, înghetate, creme, maioneza).
Sursele de infectie: pentru salmonele omul (bolnav, purtator) si animalele (aproape
toate speciile de animale domestice si salbatice).
Pentru stafilococ sursele de infectie umane sunt reprezentate de persoane cu infectii
cutanate, mai ales ale mâinilor (panaritii, furuncule).
Bacilii telurici contamineaza zarzavaturile, legumele conservate, conservele.
Alimentele pot fi contaminate primar, intravitam (animale, pasari bolnave),
secundar, prin fecalele pasarilor si animalelor sau de omul cu leziuni active sau de purtator.

Manifestarile clinice:
1.Toxiinfectiile alimentare cu Salmonele.
- Incubatia este scurta (12-36 ore), debutul brusc, cu stare de rau, cefalee, ameteli, frisoane,
greturi, varsaturi, colici abdominale.
- Febra creste rapid,în câteva ore (39-40° C).
- Diareea cu scaune frecvente, apoase, abundente, verzui, fetide, cu mucus si uneori striuri
sangvinolente.
- În urma diareei si varsaturilor apar semne de deshidratare detrminând
oligurie,diselectrolitemie, acidoza, hipovolemie, soc.
- Evolutia este în functie de gravitatea bolii; formele usoare si comune evolueaza spre
vindecare în câteva zile; formele grave evolueaza 10-14 zile, iar cele hipertoxice pot evolua
spre deces.
- Mortalitatea este 1-2% fiind expusi în special copiii, vârstnicii si cei cu boli
cronice.

2.Toxiinfectia alimentara cu stafilococ.


- Este frecventa ca morbiditate fiind urmarea ingestiei de enterotoxina stafilococica
preformata în alimente.
- Incubatia este foarte scurta (câteva ore), debutul brusc cu salivatie, greturi, varsaturi,
diaree, colici abdominale.
- De obicei nu apare febra (în formele grave poate apare hipotermie).
- Diareea este lichida, profuza, putând duce la deshidratare, colaps, mai ales la copil.

Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe date epidemiologice si clinice. Identificarea


agentului etiologic se poate face prin culturi din alimentul incriminat, varsaturi, scaun
(eventual hemoculturi, în functie de germenul incriminat).
Diagnosticul diferential se face cu: intoxicatii (cu substante minerale sau vegetale),
holera, febra tifoida, hepatita virala (în faza preicterica)
Tratamentul formelor usoare si medii:
- regim dietetic
- tratament simptomatic pentru combaterea varsaturilor (emetiral), a colicilor
(metoclopramid, scobuti1).
- tratamentul etiologic în cazul unei tulpini invazive (Salmonella, Shigella).
Tratamentul formelor severe:
- tratament patogenetic de urgenta: rehidratare si reechilibrare electrolitica, combaterea
acidozei, tratamentul socului.