Sunteți pe pagina 1din 88

Curs 5 RO MDVI

Prof. Dr. Popescu Sanda Mihaela

Reabilitarea orală a
pacientului vârstnic
Reabilitarea orală a pacientului
vârstnic - motivaţie

îmbătrânirea populaţiei datorată


creşterii speranţei de viaţă,
patologia medicală caracteristică
înaintării în vârstă,
patologia orală specifică vârstei
înaintate.
Evaluarea pacientului vârstnic
Istoricul pacientului
– Elemente de farmacologie geriatrică
Evaluarea riscului la pacientul vârstnic
– Modificări ale structurilor orale determinate de vârstă
Schimbările dintelui
Schimbări la nivelul mucoasei orale şi parodonţiului
marginal
Schimbări ale osului
Modificări ale glandelor salivare determinate de vârstă
Identificarea problemelor de sănătate care pot
afecta tratamentul stomatologic al pacientului în
vârstă
– Co-morbidităţile care afectează îngrijirea stomatologică
a pacientului vârstnic
– Xerostomia
Istoricul pacientului
Orarul programărilor
– Punctualitate
– Deplasare
– Însoţitori
Pentru determinarea problemelor de
sănătate ale pacientului
– Durata mai lungă a şedinţelor
– Contactare familie, îngrijitor
– Contactare medic de familie, medic curant
– Rezultate analize
Elemente de farmacologie
geriatrică
Lista medicamentelor
– Prescrise
– OTC
– Tratamente naturiste
– Suplimente alimentare
– Vitamine
– minerale

Polifarmacie  reacţii adverse medicamentoase

Metabolism alterat – involuţia sistemelor digestiv,


hepatic, renal  concentraţii terapeutice

sub/supramedicaţie
Evaluarea riscului la pacientul
vârstnic
Modificări ale structurilor orale
determinate de vârstă
– Schimbările dintelui
– Schimbări la nivelul mucoasei orale şi
parodonţiului marginal
– Schimbări ale osului
– Modificări ale glandelor salivare
determinate de vârstă
Schimbările dintelui
uzura dentară şi cariile dentare
schimbă aspectul şi forma dinţilor
micşorarea camerei pulpare
Schimbări la nivelul mucoasei
orale şi parodonţiului marginal
mucoasa devine cu timpul mai
subţire şi mai uscată
parodonţiul marginal se retrage

Hernandes de Ramos, 2000


Schimbări ale osului
oasele devin mai sticloase cu vârsta
pierdere a dinţilor
resorbţia crestei alveolare
pierderea inserţiei epiteliale a
parodonţiului marginal
Modificări ale glandelor salivare
determinate de vârstă
pierdere de aproximativ 40% a
celulelor acinare glandulare
– reducerea fluxului salivar
– xerostomie
– dificultăţi la masticaţie şi pierdere a
gustului
efecte adverse ale
medicamentelor
Co-morbidităţile care afectează
îngrijirea stomatologică a
pacientului vârstnic
Bolile aparatului locomotor
boli hipokinetice: boala
Parkinson, afecţiuni care duc
la parkinsonism;
boli hiperkinetice: tremor,
distonie, diskinezie, coree,
ticuri.
Efectele lor
reducerea capacităţii pacientului
de a-şi menţine o igienă orală corectă,
de a se prezenta la medic pentru şedinţele de
menţinere şi tratament,
de a reuşi să menţină gura deschisă în timpul
tratamentului,
de a răspunde la comenzile medicului necesare
pentru realizarea unor manopere ca amprentarea
Co-morbidităţile care afectează
îngrijirea stomatologică a
pacientului vârstnic
Bolile care produc
afectarea cognitivă
boala Alzheimer,
demenţa determinată de
diverse cauze,
boala Huntington,
accidentul vascular cerebral,
HIV
Efectele lor
probleme
de comunicare cu pacientul,
de obţinere a consimţământului informat,
în stabilirea şedinţelor de programare,
răspunderea la comenzile necesare
realizării anumitor manopere
realizarea tratamentului stomatologic
Co-morbidităţile care afectează
îngrijirea stomatologică a
pacientului vârstnic
Bolile musculoscheletice ca afecţiuni
ale coloanei vertebrale,
osteoartritele, osteoporoza
efecte
accentuează resorbţia osoasă produsă de
boala parodontală
pot genera fracturi de col femural,
– imobilizează pacientul la pat şi împiedică
deplasarea acestuia la cabinetul stomatologic
pentru tratament,
– reduc posibilitatea ca pacientul să-şi realizeze
întreţinerea corectă a igienei orale
Bifosfonaţii - dau risc de osteonecroză a
maxilarelor în cazul intervenţiilor
chirurgicale la nivel oral
Alte co-morbidităţi
diabetul zaharat de tip II,
hipertensiunea arterială,
boala coronariană,
cardiopatia ischemică,
insuficienţa cardiacă,
fibrilaţia atrială,
accidentul vascular cerebral
Xerostomia
Determinată de medicamente
(>400)
– sedativele, antipsihoticele,
antidepresivele, antihistaminicele
şi diureticele
Bolile frecvent asociate cu
xerostomia sunt:
– alcoolismul, bolile autoimune,
boala Parkinson, demenţa, boala
de iradiere a glandelor salivare,
diabetul, sindromul Sjogren.
Alte cauze sunt
– deshidratarea, respiraţia orală şi
afectarea chirurgicală a glandelor
salivare.
Examinarea pacientului vârstnic
Caria dentară
carie radiculară are o incidenţă
crescută la vârstnici – dublă la 60 de
ani faţă de 30 de ani
Carii radiculare
factorii de risc pentru recidiva de
carie şi cariile radiculare
creşterea ingestiei de carbohidraţi fermentabili,

creşterea acumulării de placă bacteriană datorită prezenţei


restaurărilor dentare şi a protezelor,

reducerea dexterităţii,

incapacitatea fizică,

accesul limitat la servicii dentare de specialitate,

reducerea fluxului salivar, ca efect advers al tratamentelor


medicamentoase,

parodontita marginală cronică, ce expune suprafeţele


radiculare.
Cariile radiculare
Acute (active)
- Localizare
juxtagingivală (la
joncțiunea smalț-
cement)
- Culoare brun
deschis
- Consistență moale
- Acoperite de placă
- Sensibilitate la
palpare, stimuli

Cronice (inactive)
- Localizare supragingivală
- Culoare brun închis
- Consistență dură
- Suprafață lucioasă, fără placă
- Fără sensibilitate la palpare, stimuli
Tranziţia între cariile active şi cele
inactive
La pacienţii cu o igienă bună

apar retracţii gingivale şi respectiv


leziuni radiculare elipsoidale datorate
periajului.
aplicaţiile topice de fluor la persoanele vârstnice previn
cariile radiculare.

Mai mult de 80% din cariile radiculare au fost oprite în


evoluţie prin aplicarea de fluor topic.

Folosirea aplicaţiilor profesionale de fluor topic combinat cu


utilizarea de două ori pe zi a pastelor de dinţi cu fluor a
determinat reversibilitatea 100% a leziunilor carioase
radiculare.
Terapia cariilor radiculare
Profilaxie
– Avantaje: Simplă, Conservativă, Fără complicații
– Dezavantaje: leziunea trebuie să fie superficială,
necesită cooperare din partea pacientului și control
din partea medicului
Produse recomandate
– Soluții: soluție cu NaF 0,5% sau 2% (Colgate),
soluție cu gluconat de clorhexidină 0,2% (Corsodyl)
– Geluri: Colgate Duraphat 22,6 mgF/ml
– Lacuri: Cervitec 1%
Terapia cariilor radiculare

Obturații cu ciment ionomer


– Avantaje: pierdere de substanță redusă, eliberează
fluor, obturația nu necesită retenții deoarece se leagă
chimic de dentină, nu afectează pulpa
– Dezavantaje: rezistență mecanică redusă, ușor solubil
în salivă, suprafață rugoasă, transluciditate redusă
Produse recomandate
– Convenționale: 3MEspe Ketac Fil, GC Fuji IX
– Modificate cu rășini: 3MEspe Vitremer, GC Fuji LC
Terapia cariilor radiculare
Obturații cu rășini compozite
– Avantaje: estetice, rezistență mecanică bună
– Dezavantaje: necesită o izolare bună, nu aderă de
cement, pot apare mai ușor carii secundare
Produse recomandate
– Hibride: Filtek Z250, Evo Tetric Ceram
– Cu microumplutură: Filtek Suprem XT
– Fluide: Tetric Flow, Filtek Flow
Tratamentul cariilor radiculare
Examinarea pacientului vârstnic
Boala parodontală
Parodontita marginală a vârstnicilor este parodontita
cronică, caracterizată de episoade de recrudescenţă a
inflamaţiei parodontale urmate de perioade scurte de
distrucţie osoasă.
Procentul indivizilor afectaţi de boala parodontală creşte cu
înaintarea în vârstă.
Boala parodontală la vârstnici se asociază cu
– creşterea pierderii inserţiei epiteliale,
– creşterea retracţiei gingivale
– reducerea posibilităţii de asigurare a unei igiene corecte
orale.
Boala parodontală
Factori de risc asociaţi la vârstnici
obiceiuri şi deficienţe nutriţionale
fumatul
diabet
ateroscleroză
boala coronariană
Şedinţe de educare şi profilaxie la 2-3
luni
Examinarea pacientului vârstnic
Cancerul oral
Cancerul oral şi faringian - carcinoame cu celule scuamoase
Acest tip de carcinoame reprezintă o boală a adultului, în special a
adultului vârstnic, vârsta medie la care este diagnosticat fiind de
60-65 de ani.
factorii favorizanţi ai cancerului oral
fumatul
consumul de alcool.
sexul masculin,
factori genetici ca modificări ale genelor care codifică
metaloproteinaza matrixului şi receptorul factorului de creştere a
epiteliului bucal,
virusurile oncogene ca HPV (virusul papiloma), în special HPV16 şi
HPV18.
Incidenţa cancerului oral scade la persoanele cu o dietă bogată în
antioxidanţi (vitamina C, E şi caroten) şi în fructe şi legume.
Rata de supravieţuire la 5 ani a persoanelor afectate de cancer oral a
crescut de la 55% în anii '70 la 60% în anii '90.
Examinarea pacientului vârstnic
Leziunile mucoasei bucale
– de două ori mai frecvente la 70 de ani decât la persoanele de 30
de ani.
– legate în special de purtarea protezelor dentare şi de fumat.
Localizarea
– bolta palatină,
– gingie,
– buze
– faţa dorsală a limbii.
Cele mai frecvente
– limba fisurată,
– varicozităţile linguale,
– ulcerele traumatice,
– stomatita de proteză
– hiperplazia asociată cu protezele.
Factorii de risc ai leziunilor mucozale
– sexul masculin,
– durata de timp de la confecţionarea
– purtarea protezelor şi fumatul.
Hiperplazia papilară inflamatorie

Etiologie:
• Proteze
neadaptate
• Apare la peste
50% din purtătorii
de proteze
Aspecte clinice:
• Leziuni papilare
sau polipoase
mici.
• Situate de obicei
pe palatul dur.
Tratament:
• Nu se mai poartă
proteza

• Îndepărtarea
chirurgicală

• Folosirea unui material


de recondiționare
tisulară este utilă, dar
proteza trebuie refăcută
Epulis Fisurat (Displazie fibroasă
inflamatorie, granulom de proteză)
Etiologie:
– Proteză cu margini supraextinse.
– Resorbție marcată a osului alveolar care determină ca
proteza să aibă marginile supraextinse.

Aspect clinic:
– Țesutul hiperplazic de granulație înconjoară marginea
supraextinsă a protezei.
– Pot apare durere, ulcerație, sângerare.
Epulis Fisurat (Displazie fibroasă
inflamatorie, granulom de proteză)
Diagnostic Diferential :
• Carcinom verucos
• Carcinom scuamos
• Fibrom traumatic

Tratament:
• Leziunile mici se rezolvă odată cu retușarea protezei și
îndepărtarea zonelor supraextinse.
• În cazul leziunilor mari, este necesară excizia
chirurgicală înainte de rebazarea protezei
Candidoza atrofică cronică
Etiologie:
• Cea mai comună formă de candidoză.
• Tratamentul trebuie realizat prin tratarea mucoasei și
dezinfecția protezei.
Leziunile legate de proteze sunt asociate cu
– lipsa de adaptare a protezei pe câmpul protetic,
– igiena precară a protezei
– purtarea acesteia pe timpul nopţii.

Stomatitele de proteză sunt determinate în


principal de Candida albicans.

Incidenţa lor creşte la persoanele care


folosesc steroizi inhalanţi şi antibioterapie
sistemică, datorită perturbării răspunsului
normal imun şi a florei microbiene orale
normale.
Cheilita angulară
Etiologie:
• DVO diminuată
• Deficiența vitaminei B sau fierului
• Candidoză
• Afectează aproximativ 6% din populația
generală
Aspect clinic:
• Fisuri și ulcerații la nivelul comisurii bucale.
• Mucoasa este uscată și dureroasă.
Cheilita angulară
Diagnostic
diferential:
• Cheilită.

• Carcinom bazocelular.

• Carcinom scuamos.
Cheilita angulară - Tratament
Rp: Nistatin-triamcinolon acetonid
unguent.
Disp: tub 15 g.
DS: aplicații locale pe aria afectată
după fiecare masă.
Concomitent se indică tratament
antifungic oral.
Candidoza de proteză- Tratament
Rp: Nistatin suspensie orală 100,000 unit./ml.

Disp: 60 ml.

DS: Clătire şi apoi înghiţire 5 ml qid pt 5 min.

Rp: Nistatin gel.

Disp: 15 gm tub.

DS: Aplicaţi un strat subţire pe zonele de mucoasă afectate după


fiecare masă de 4 ori pe zi.

Rp: Clotrimazol cp 10 mg.

Disp: 70 cp

DS. Se dizolvă 1 cp în gură de 5 ori pe zi.


Rp pt proteze: Imbunătăţirea igienei protezei.

Nu purtaţi proteza pe timpul nopţii şi o perioadă de timp


ziua.

Ţineţi proteza timp de 30 min in solutii ce conţin acid


benzoic, 0.12% clorhexidină, sau 1% hipoclorit de sodiu
apoi o clătiţi foarte bine.
Aplicaţi câteva picături de suspensie de Nistatin sau un
strat subţire de gel de Nistatin pe suprafaţa interioară a
protezei după fiecare masă.
Rp pt candidoza recidivantă
Fluconazol 100 mg (20 tb; 2 tb
iniţial, apoi 1 tb pe zi).
Itraconazol 100 mg (20 tb; 1 tb bid).
2-4 săptămâni de Ketoconazol 200
mg (20 tb, 1 tb pe zi).
Faza de control a tratamentului
la pacientul vârstnic
Tratamentul xerostomiei
– tratamentul hiposalivaţiei, care are ca
scop creşterea secreţiei salivare la
nivelul glandelor salivare;
– tratamentul paleativ care are drept
scop remedierea simptomelor cauzate
de xerostomie.
Moderate Xerostomia
Flow Rate of Saliva
0.5
ml / min

0.4 unstimulated
0.3 stimulated
0.2
0.1
0.0
20-39 yr 40-59 yr > 60 yr
Age
Tratamentul hiposalivaţiei
medicamente de tipul pilocarpinei

stimularea directă a salivaţiei prin folosirea gumei


de mestecat sau a bomboanelor fără zahăr.

hidratarea organismului, deshidratarea având ca


efect reducerea secreţiei salivare.
Tratamentul paleativ
îi oferă confort pacientului cu uscăciune orală.

Se folosesc substituenţi ai salivei şi ingestia


frecventă de apă.

Pacientul trebuie să evite alimentele şi băuturile


care conţin cafeină şi produsele cu alcool, care
deshidratează organismul.
Tratamente simptomatice:

Beţi apă cu înghiţituri mici frecvent pe


parcursul zilei

Sugeţi cuburi de gheaţă

Reduceţi consumul de cafea

Evitaţi apa de gură cu alcool

Umidifiaţi aerul din dormitor

Aplicaţi strugurel pe buze.


Aplicaţi pe buze unguente cu vaselină sau
lanolină.

Menţineţi o bună igienă orală.

Curăţaţi zilnic dinţii cu aţa dentară/ Curățați


proteza după fiecare masă.

Periaţi dinţii cel puţin de 2 ori pe zi.

Folosiţi paste cu fluor şi ape de gură fără alcool


(e.g. Biotene).
Evitaţi Tutunul, condimentele,
sarea, şi alimentele acide care
irită mucoasa bucală.
Saliva artificială:
Rp:
Carboximetilceluloză de sodiu * 0.5% soluţie
apoasă [OTC]
Disp: 8 fl.
DS: Se utilizează de câte ori este necesar.
*Soluţia generică de Carboximetilceluloză de
sodiu poate fi preparată de farmacist.
Saliva artificială comercială (OTC)
OralBalance.
XERO-Lube
Salivart
Moi-Stir Orex
Optimoist
Geluri cu salivă artificială [OTC]:
Laclede Oral Balance
Rp:
Gumă de mestecat Biotene [OTC]
Disp: 1 pachet
DS: ad libitum.
Dacă pacientul are proteze mobile
sau mobilizabile, nu se recomandă.
Rp:
Pilocarpină HCl (Salagen) Tablete
5 mg
Disp: 21 tablete
DS: 1 tablet tid cu 1/2 h
înainte de masă. Doza poate fi
crescută până la 2 tablete tid.
Unii autori recomandă 1 tabletă
de pilocarpină de 4-5 ori pe zi.
Rp: Pot fi necesare 2-3
Pilocarpină HCL luni pt testarea
solutie eficienţei.
1 mg/ml Efecte secundare:
Disp: 100 ml transpiraţii, diaree.
DS: 1 linguriţă Se evită la pacienţii
tid. cu glaucom cu
unghi închis, astm
sever, boli
pulmonare.
Rp:
Cevimelin (Evoxac) Capsule 30 mg
Disp: 21 tablete
DS: 1 tabletă tid.
Rp:
Bethanechol (Urecholine) tablete
25 mg
Disp: 30 tablete
DS: 1 tabletă de 5 ori pe zi.
Pentru reducerea riscului de apariţie a cariei
dentare, consecutiv xerostomiei, se
recomandă:

stimulante ale secreţiei salivare;


apă de gură cu clorhexidină;
paste de dinţi şi geluri de dinţi cu fluor în
concentraţie mare (1,1% = 5000 ppm);
utilizarea lacurilor cu fluor pe suprafeţele
radiculare.
Planul de tratament al pacientului
cu xerostomie
Trebuie să includă evaluarea periodică pentru prezenţa
candidozei orale, care exacerbează simptomatologia de
uscăciune bucală.

De obicei, terapia topică cu un antifungic de tipul


nistatinului este eficientă.

Medicul trebuie să fie atent, în cazul în care recomandă


nistatin la pacienţii dentaţi, deoarece soluţia conţine 50%
zahăr şi creşte riscul de apariţie a cariei dentare.

În cazul în care infecţia recidivează, nu poate fi controlată şi


se extinde spre faringe se recomandă antifungice sistemice,
de tipul fluconazol.
Produse pentru igienizare orală
specifice vârstnicilor
Deoarece mulţi vârstnici au dificultăţi în obţinerea
unui control eficient al plăcii bacteriene, au
apărut pe piaţă o mulţime de produse destinate
acestora.

Sunt disponibile atât periuţe manuale cât şi


electrice cu design îmbunătăţit pentru a putea fi
utilizate de pacienţii în vârstă cu manualitate
redusă.

Sunt disponibile şi periuţe interdentare, aţe


dentare teflonate, floss-holdere, chiar dispozitive
electrice pentru curăţirea interdentară.
Controlul plăcii bacteriene cu
periuţele interdentare
Agenţi chemoterapeutici
recomandaţi la vârstnici
Fluorura de sodiu aplicată topic (soluții, geluri,
lacuri) este eficientă în prevenirea cariilor
coronare şi radiculare.

Pasta de dinţi cu fluor folosită de două ori pe zi


reduce apariţia cariilor la adulţii în vârstă.

Lacurile cu fluor sunt utile atât în cazul


tratamentului hipersensibilităţii dar şi în cazul
prevenirii cariei.

La pacienţii cu gingivită şi parodontită marginală


se recomandă clorhexidina.
Modificarea dietei
Analiza dietei reprezintă o componentă importantă a
analizei riscului de carie dentară la pacientul vârstnic.

Deoarece adulţii vârstnici cresc consumul de carbohidraţi


rafinaţi, creşte şi riscul de apariţie a cariei dentare.

Este importantă notarea folosirii carbohidraţilor ascunşi, cum


sunt cei prezenţi în anumite medicamente OTC (ex. tablete
antiacide). În acest caz se recomandă folosirea variantelor
mai puţin cariogene.

Deoarece deshidratarea produce xerostomie, pacienţii


vârstnici sunt sfătuiţi să bea apă frecvent.

Se mai recomandă de asemenea, folosirea gumei de


mestecat cu xilitol, în cadrul protocolului de prevenire a cariei
dentare.
Faza de tratament definitiv
Principii generale în realizarea planului de tratament definitiv
la pacientul vârstnic
Vârsta cronologică nu coincide neapărat cu vârsta biologică.
Medicul dentist nu trebuie să facă planul de tratament
luând în considerare exclusiv vârsta pacientului.

În planificarea tratamentului, medicul dentist trebuie să


urmărească principiul „primum non nocere”. Beneficiile
tratamentului stomatologic trebuie să fie întotdeauna
mai mari decât ale nontratamentului. În anumite cazuri
este mai indicat să faci mai puţin decât mai mult.
Intervenţiile paleative la pacienţii în stadiu terminal de
boală sunt mai indicate decât tratamentele dentare care
produc suferinţă.

Dacă medicul dentist lucrează la un cămin de bătrâni care


are cabinet stomatologic, trebuie să comunice cu toţi cei
care au grijă de sănătatea acestor pacienţi (medici,
asistente, asistenţi sociali, terapeuţi, farmacişti).
Consideraţii generale asupra
planului de tratament
Tratamentul la vârstnici poate fi:
o Tratament integral complet

o Intervenţii periodice de menţinere şi prevenţie

o Tratament de urgenţă pentru controlul durerii şi infecţiei

o Nici un tratament
Criterii ce influenţează procesul
decizional al planului de tratament
Atitudinea pacientului
– Dacă pacientul e interesat de tipul de tratament oferit
Calitatea vieţii
– Dacă tratamentul propus ameliorează calitatea vieţii
pacientului
Limitările tratamentului
– Dacă pacientul va beneficia de tratament, în situaţia în
care este compromis fizic, psihic, oral
Potenţialul iatrogen
– Efectele adverse şi interacţiunile tratamentului
Prognosticul
– Ce se întâmplă dacă nu se realizează tratamentul
Limitările medicului
– Dacă medicul reuşeşte să aducă un beneficiu unui pacient
edentat subtotal la care realizează proteze totale
Principii generale în realizarea
planului de tratament definitiv la
pacientul vârstnic
Planul de tratament trebuie să aibă în vedere
succesul tratamentului.
– dacă este prevăzută o reabilitare orală cu o proteză,
trebuie ca medicul să ia în considerare dorinţa
pacientului de a o purta.
– dacă pacientul necesită o atenţie mai mare pentru a-şi
îmbunătăţi igiena orală, necesară succesului
tratamentului de reabilitare, medicul dentist îi va face
programări de dispensarizare mai frecvente pentru a
verifica complianţa acestuia.
Medicul dentist trebuie să hotărască planul final
de tratament în deplin acord cu pacientul,
acestuia dându-i-se posibilitatea să aleagă cea
mai convenabilă variantă de tratament pentru el.
La pacientul vârstnic parodontopat,
deciziile de tatament nu trebuie să difere
de cele luate în cazul pacientului adult
parodontopat.

Se are însă în vedere că tratamentul


chirurgical poate fi contraindicat din cauza
unor afecţiuni sistemice, apelându-se la
chimioterapie topică sau sistemică.

Alte strategii includ stabilirea şedinţelor de


detartraj mai frecvente, la 3-4 luni, pentru
a ajuta pacientul să-şi menţină o igienă
orală corectă.
Alegerea materialelor restaurative
nu depinde de vârstă
Un exemplu sunt cariile radiculare, al căror
tratament restaurativ de succes este obţinut cu
ajutorul cimenturilor glass-ionomere.

În zonele vizibile se indică folosirea cimenturilor


glass-ionomere cu răşini care asigură estetica dar
şi eliberarea de fluor.

În cazul distrucţiilor coronare sunt indicate


coroanelor cu acoperire totală.

în zonele în care izolarea este dificilă se indică


restaurările cu materiale mai puțin afectate de
salivă, ex. ciment ionomer.
Prepararea bonturilor
Tratamentul cu proteze parţiale
Supraproteze
Faza de menţinere a
tratamentului
Evaluarea igienei orale a pacientului vârstnic este
foarte importantă atât în planificarea
tratamentului dar şi a şedinţelor de
dispensarizare.
Recomandările referitoare la igienizarea orală şi
mijloacele ajutătoare necesare se fac
individualizat, în funcţie de particularităţile
pacientului.
Exemple sunt folosirea periuţelor interdentare la
pacientul cu retracţii gingivale şi spaţii
interdentare mari, folosirea periuţei de dinţi
electrice la pacientul cu dexteritate redusă.
Este importantă menţinerea autonomiei în
realizarea îngrijirii orale.
În cazul pacientului debilitat fizic şi psihic, care nu mai
poate să-şi realizeze singur rutina zilnică de igienizare
orală, medicul dentist va instrui îngrijitorul pentru ca,
printr-o tehnică uşoară, să poată menţine uşor igiena orală
a pacientului.

Folosirea periuţei dentare electrice, a unei paste de dinţi cu


un conţinute crescut de fluor, a apelor de gură cu
clorhexidină sunt mijloace prin care se poate creşte
eficienţa ingrijirii orale a pacientului realizată de persoana
îngrijitoare.