Introducere...

Oamenii care fac sport regulat, tind să facă acest lucru deoarece le oferă un sentiment de
bunăstare. Se simt mai bine energici,dorm mai bine noaptea, au amintiri mai clare, sunt mai relaxați și
mai pozitivi despre ei înșiși și despre viața lor. De asemenea este un medicament puternic pentru multe
provocări comune ale sănătății mintale.

Exercitiile fizice regulate pot avea un impact profund pozitiv asupra depresiei, anxietatii, ADHD si
multe altele. Cercetările indică faptul că, cantitățile modeste de exerciții fizice pot face diferența,
indiferent de vârsta sau nivelul de fitness

Studiile arată că exercițiile fizice pot trata depresia ușoară până la moderată la fel de eficient ca
medicamentele antidepresive, dar fără efecte secundare. Ca exemplu, un studiu recent realizat de
Harvard T.H. Școala Chan de Sănătate Publică a descoperit că alergarea timp de 15 minute pe zi sau
mersul timp de o oră reduce riscul depresiei majore cu 26%. Pe lângă ameliorarea simptomelor
depresiei, cercetările arată, de asemenea, că menținerea unui program de exerciții fizice poate preveni
recidiva.

Exercițiul este un luptător puternic împotriva depresiei din mai multe motive. Cel mai important,
promovează tot felul de modificări ale creierului, inclusiv creșterea neuronală, inflamații reduse și noi
modele de activitate care promovează sentimente de calm și bunăstare. De asemenea, eliberează
endorfine, substanțe chimice puternice în creier. care dau energie și duc la o stare de bine. În cele din
urmă, exercițiul poate servi de asemenea ca o distragere, permițând găsirea unui timp liniștit pentru a
ieși din ciclul gândurilor negative care alimentează depresia.

Studiu de caz nr 1 . s-a desfășurat în centrele de îngrijire primară Samugo și Magdalena din
Aviles. A avut ca și obiectiv estimarea prevalenței practicii exercițiilor fizice la pacienții diagnosticați cu
anxietate sau depresie. Pacienții au avut vârste cuprinse între 18 și 75 de ani și au fost în număr de 376
de participanți, aleși aleatoriu. Principalele măsurări au fost în legătură cu: vârsta, sexul, realizarea
exercițiilor fizice, tipul și durata exercițiilor fizice, diagnosticare, prescrierea exercițiilor fizice, personalul
medical pentru prescriptori și utilizarea medicaței psihotrope.

În urma studiului, s-a constatat faptul că pacienții anxioși și/sau deprimați care au practicat
exerciții fizice este similar cu populația generală, dar ar trebui să fie mai mare. Planul de exerciții prescris
de personalul medical este insuficient.

Studiu de caz nr. 2 s-a desfășurat în Africa de Sud, cu 30 de pacienți, de sex masculin care au fost
repartizați aleatoriu la unul dintre cele 3 grupuri cu intesitate variabilă a exercițiului. Fiecare a fost supus
unui program de exerciții de șase săptămâni, timp de 3 zile pe săptămână, o oră pe zi. Timp în care au
fost administrate medicamente și s-a verificat nivelul endorfinelor.

Scopul studiului a fost faptul că în perioadele de stres și durere prelungite corpul produce
endorfine pentru a ajuta la suportarea durerii. Sistemul PANIC este construit pe aceleași căi ca și
sistemul durerii și se caracterizează printr-un comportament care arată ca depresie. Termenul de
„durere mentală” în contextul sentimentelor de pierdere este îndreptățit să fie justificat, având în
vedere această relație între durerea fizică și sistemele de pierderi sociale. Este rezonabil să ne așteptăm
ca eliberarea de endorfină ameliorează depresia

În concluzie, exercițiul moderat și cu intensitate ridicată a îmbunătățit nivelul depresiei, în timp

ce exercițiile cu intensitate foarte mică nu au avut un efect la fel de benefic, rezultatele endorfinei fiind
neconcludente.