Sunteți pe pagina 1din 16

Subiecte parodontologie

1. Gingivita cronica simpla


a) Semne clinice subiective:
- reduse ca intensitate, intermitente ca evolutie, in general tolerate de pacienti
- usor prurit gingival
- usturime
- dureri discrete, suportabile, la periaj si in timpul masticatiei unor alimente dure, cu gust
acru sau prea fierbuinti
- sangerari gingivale la periaj si masticatie
b) Semne clinice obiective:
- sangerarea gingivala: pe seama microulceratiilor de la nivelul epiteliului santului gingival
si fragilitatii capilarelor din corion; provocata de presiunea alimentelor din timpul
masticatiei, periaj, folosirea scobitorii, suctiunea voluntara sau involuntara, explorarea
cu sinda
- culoare rosu-deschis: hiperemie active a vaselor din corion
- tumefactie: marire de volum cu aparitia unor pungi false produse prin edem inflamator
reversibil in urma tratamentului antimicrobian
- modificari ale aspectului suprafetei gingivale: neteda si lucioasa
- consistenta variabila: redusa, moale depresibila in formele exudative sau mai ferma in
formele cu tendinta proliferative

2. Gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana


a) Simptomatologie
- Marire de volum cu burjoane pediculate sau sesile
- Culoare rosu-violacee
- Suprafata neteda, uneori cu microulceratii sangerande la atingere
- Consistenta moale sau ferma cand lipsesc suprainfectarile
- Aspect de umflatura henisferica usor sau mult alungita la nivelul papilei si marginii
libere; aspect alungit fusiform pana la acoperirea coroanei pana aproape de marginea
gingivala
b) Factori favorizanti
- Cavitati carioase aproximale sau de colet
- Obturatii in exces in contact sau in imediata apropiere de mg gingivala
- Obturatii cu suprafata retentive, rugoasa
- Contact traumatic si retentive intre corpul de punte si gingie; intre corest sau marginea
protezelor acrilice si gingie
- Impact alimentar direct, cand punctual de contact nu e restabilit
- Contact traumatic si retentive al unor aparate ortodontice sau chirurgicale de contentie
3. Gingivita de sarcina – simptomatologie
- Hiperplazie: marire de volum, tumefactie, suprafata neteda sau boselata, lucioasa, de
consistenta moale, decolabila de pe dinte; mai mult pe seama papilelor interdentare
- Culoarea variaza de la rosu viu stralucitor (zmeuriu) la rosu violaceu
- Depozite fibrinoase sau purulente
- Sangerarea la cea mai mica atingere: hipervascularizatie, fragilitate capilare,
microulceratii)
- Dureri numai in cazul suprainfectarilor acute
- Pot aparea pungi parodontale adevarte
- Mobilitate patologica de gr 1 si 2, putand evolua in cazul suprainf

4. Gingivita de menopauza – simptomatologie


- Senzatie de uscaciune si de arsura
- Senz dureroase la contactul cu alimente sau bauturi reci/fierbinti
- Senz anormale gustative: acru, sarat
- Dificultatea de a purta proteze mobile (durere, hiperestezie)
- Aspect uscat, neted, palid, mai rosu cand sangereaza usor, cateodata fisuri.

5. Gingivita din diabet


a) Mecanismul prin care actioneaza diabetul asupara gingiei:
- Dereglare a metabolismului lacl si acumulare de compusi intermediary toxici, prin
acidoza tisulara;
- Crestere a TGL si a moleculelor lipoproteice de HDL, deci o hiperlipidemie constanta
- - modificari vasculare si ale formatiunilor nervoase caracterizate prin fragilitate capilara
si suferinte vasculare arteriale si venoase
- Nevrita diabetica
b) Simptomatologie
- Miros characteristic de acetone sau de mere
- Hiperplazie generalizata, de tip polipoidal: polipi gingivali sesili cu baza mare de
implantare sau pediculate;
- Culoare de la rosu deschis pana la rosu caramiziu in fazele avansate de starza
- Frecvente ulceratii
- Sangerare usoara la atingere
- Consistenta redusa, moale a papilelor
- Frecvente pungi false
- Usoara mobilitate pat prin edem inflamator

6. Gingivita din leucemie acuta mieloblastioca – simptomatologie


- GINGIVORAGII precoce din cauza trombocitopeniei.
Culoare rosie-violacee, cianotica; frecvente petesiile si infiltratiile leucemice sub forma
unor noduli subcutani de culoare rosie violacee pe toata suprafata corpului; cloroame cu
mieloblaste: orbita, periorbicular, sinusuri perinazale, piele si mucoasa bucala.
- ULCERATII frecvente pe gingili, mucoasa jugala in dreptul planului de ocluzie, palat;
La nivelul marginii gingivale: frecvente ulceratii si necroza, acoperite cu membrane false;
De regula suprainfectate din cauza granulocitopeniei si extreme de dureroase la
atingere, masticatie si deglutitie
- HIPERPLAZIE gingivala frecventa cu character extensive pana la generalizare, poate
acoperii toata coroana dintelui.

7. Gingivita din trombocitopenii – simptomatologie


- Purpura, caracterizata prin petesii si vezicule hemoragice, mai ales pe mucoasa jugala si
palatinala
- Gingii tumefiate, moi, friabile
- Hemoragii gingivale frecvente, la cele mai mici atingeri (periaj, masticatie)

8. Gingivita hiperplazica hidantoinica – simptomatologie


- Initial, hiperplazie de dimensiuni mici: margele ale papilelor interdentare, pe parcurs se
mareste si acopera o suprafata importanta a coroanei
- Localizata mai mult vestibular, dar si oral ( pe oral mai putin din cauza preiunii limbii)
- Gingia fixa mai putin HP (deosebire de idiopatica)
- Aspect lobulat, de culoare roz deschis, consistenta ferma si nu sangereaza
- Santa la baza HP papilelor si marginii gingivale libere sau la limita cu mucoasa alveolara
cand cuprinde si gingia fiza
- RX: demineralizare a septurilor interdentare

9. Gingivostaomatita ulcero necrotica


a) Etiologie:
- Spirochete: treponema denticola, t. vincenti, t. macrodentium;
- Bacili fuziformi: F. n.
- Prevotella intermedia
- Porphyromonas gingivalis
Factori favorizanti: pericoronaritele, igiena bucala deficitara, fumatul excesiv,
traumatismul direct, deficenta de vit C,B1, B2 (alcoholism), boli generale cornice
casectizante (sifilis, tumori maligne, boli hematologice), factori psiho-somatici (stress)
b) Histopatologie
- Suprafata epiteliului distrusa si inlocuita de false membrane
- In corion: hiperemie active si bogat infiltrate inflamator cu PMN
Exista 4 zone:
- Bacteriana, superficiala: bacterii diverse dar putine spirochete
- Bogata in leucocite: numeroase neutrofile si variate tipuri de bacterii si spirovhete
- De necroza: resturi de cellule si fibre de collagen, multe spirochete, putine bacterii
- De infiltratie spirochetala: fara alte bacterii.
c) Evoultie si complicatii
Netratata evolueaza spre forme mai grave cu distructii parodontale intinse si radacini
denudate.
Pot aparea complicatii grave: stomatita gangrenoasa (noma), meningita, abces cerebral,
septicemia.
Rareori retrocedeaza spontan.
Tratamentul corespunzator determina rapid reducerea suferintelor locale si ameliorarea
starii generale.
Recidivele sunt frecvente daca nu sunt eliminate factorii favorizanti.

10. Gingivita alergica – simptomatologie


- Culoare rosie intense ce cuprinde papilele, mg gingivala libera, gingia fixa si de cele mai
multe ori dispare brusc la nivelul jonctiunii muco gingivale
- Consistenta redusa, moale, friabila
- Volum crescut, aspect usor granular
- Sangereaza cu usurinta la atingere si masticatie
Frecvente semen de de cheilita si glosita.

11. Gingivita cronica descuamativa – simptomatologie


- Initial: eritem difuz nedureros, apoi apar dureri la variatii termice, condiment, inhalarea
de aer, senzatii de arsura
- Suprafata din neteda lucioasa intial, apar mici depresiuni si se descuameaza parcelar in
urma periajului, la presiunea digitala, simpla stergere cu comprese, masticatie
- Zonele descuamate: rosu intens, dureroase la atingere cu margini zdrentuite,
microlambouri detasabile, mobile in formele erosive de tip bulos
- Deposit de placa dentara

12. Parodontita juvenila – simptomatologie


- Lipsa unei inflamatii evdente clinic
- Mobilitate dentara patologica
- Pungi parodontale adevarate
- Migrari patologice ale molarilor 1 si incisive; frecvent la niveluyl incisivilor superiori:
diastema si treme patologice
- Retractie gingivala
- Hiperestezie dentinara
- Abcese parodontale in formle e avansate

13. Parodontita agresiva rapid progresiva


a) Etiologie
De cauza microbiana:
- A.a
- Prevotella intermedia
- P.g.
- Tanerella forsythensis
- F. n.
- Eikenella Corodens
- Campylobacter rectus
Mecanisme: modificarea chemotactismului neutrofilelor pentru bacterii; activarea
policlonala a limfocitelor B; alterarea functiilor linf T; producerea de autoanticopi fata de
collagen.
b) Simptomatologie
- Inflamatii gingivale cu character acut sau subacut
- Tumefactii voluminoase ulcerate, sangerande si suprainfectate
- Exudat purulent din pungile parodontale bogat reprezentat
- Mobilitate patologica accentuate uneori mergand pana la avulsii
c) Diagnostic si evolutie
Apare frecvent dupa 20 ani, mai ales in jurul varstei de 30-35. Trebuie examinata in timp
si evidentierea la interval de cel putin cateva sapatamani a unor episoade de evolutie
agresiva cu semen de inflamatie florida, ale unei parod. Mg. cornice. Prof.
Episoadele pot alterna cu perioade de acalmie de saptamani/luni/ani in care semnele
inflamatorii se reduc dar pungile parodontale persista.

14. Parodintita marginala cronica superficiala


a) Subiectiv
- Prurit gingival, usturimi
- Jena dureroasa accentuate la periaj si masticatie
- Sangerarri frecvente la ateingeri usoare si suctiunea gingiei
- Senzatia de egresiune a unui dinte sau grup de dinti cu durere peri in interradiculara
localizta, frecventa dimineata, dispare dupa cateva miscari de masticatie. Poate fi
reprodusa prin RC. Intensitate medie, suportabila, discrete
b) Obiectiv
- Sangerare la atingeri usoare cu sonda
Semne de inflamatie gigngivala:
- Culaorea rosie violacee a papilelor, mg gingivale libere, pe alocuri a gingiei fixe care are
aspect destins lucios
- Tumefactie, cu pungi false
- Papilla gingivala tumefiata cu aspect filiform, prelins interdentar spre marginea incizala
- Uneori papilla desprinsa de dinte; uneori aspect lobulat cu un sant la baza care o delim
de gingia fixa
- Margina gigngivala intrerupta pe alocuri de fisuri acoperite cu un exudat sero fibrinos
ssau purulent
- Usoara mobilitate dentara, gr 1 (edem infl in desmodontiu)
- Uneori HP gingivala
- Uneori retactie in absenta unei pungi adevarate
15. Parodontita marginala cronica profunde lent progresiva
- Tulburari de masticatie: mobilitate dentara patologica
- Tulb de fonatie: articularea consoanelor dentale T, D dar si S, S, ca urmare a mobilitatii
dentare, tremelor si diastemei patologice
- Tulb fizionomice: migrari dentare
- Manifestari psihice anxios-obsesive exaggerate cu tulburari manifeste de comportament

16. Criterii de diagnostic in parodontitele agresive


a) Principale:
- P agresiva localizata sau generalizara este mai rara in comparative cu cea cronica
- Apare mai frecvent la persoanele tinere de obicei pana la 30-40 ani si care prezinta o
stare buna generala de sanatate
- Disjunctia gingiva-dentara si distrctia osoasa se realizaeaza rapid
b) Secundare
- Cantitatea de PB redusa in raport cu graduyl de distrctie al testului parodontal
- Speciile microbiene cel mai frecvent intalnite si implicate in etiologia bolii sunt A.a. si Pg.
- Titrul de anticorpi este semnificativ crescut in cele localizate si mai redus in cele
generale
- Se remarca anomalii de structura si comportament al fagocitelor, cresterea PGE2 si a
interleukinei 1
- Disjunctia rapida a epiteliului jonctional si distructia osului alveolar se pot oprii spontan
in cursul bolii.

17. Diferentele semnificative intre parodontita mg cronica si cea agresiva


- VARSTA: coronice apar de obicei dupa 30-40 ani. Cele agresive frecventa pana in 30 ani:
forma localizata debuteaza in jurul perioade pubertare si poate fi considerate
parodontita juvenila localizata, iar forma generala este diagnosticata sub 30 ani si poate
fi considerate parod juvenila generalizata
- STAREA GENERALA: de obicei buna, neafectata in cele agresiva si modificata prin boli
sistemice in cele cornice
- DISPOZITIA PE ARCADELE DENTARE A DISTRUCTIILOR PARODONTALE: preferentiala in
zona Incisivilor si M1 superiori in inferiori in parod agresiva localizata; in agresiva
generalizata depaseste si se extinde la un nr mai mare de dinti
- PB: prezenta si reprezinta cauza principal a bolii, fiind responsabila de multe forme ale
distructiti tisulare; biofilmul mai redus in agresiva localizata mai ales in raport cu
cronicele
- EVOLUTIA: mai lenta in cornice, rapid distrcutiv in agresive.
18. Leziunea precoce a inflamatiilor gingivale
Apare la circa o saptamana de la debut.
In epiteliu numarul de cellule Langerhans este crescut, fiind stimulate capacitatea lor de
preluare a informatiei antigenice de la bacteriile patogene si intierea pe aceasta acle a
raspunsului imun specific tisular prin intermediul limfocitelor T.
Hiperemia active se accentueaza si apar fenomene de fragilitate capilara care se traduc prin
congestive si sangerare la atingere cu sonda
Infiltratul leucocitar bogat din corion in apropierea ep jonctional produs printr-un process
active si acc de diapedeza este alcatuit din numeroase limfocite, mastocite, dar si neutrofile,
plasmocite si macrophage.
PMN traverseaza lamina bazala si pot fi decelate in epiteliu si in lichidul santului gingival si al
pungilor false, unde participa la fagocitoza bacteriilor.
Neutrofilele se dispun sub forma unui strat intre PB si ep sulcular si joctional a.i. bacteriile nu
pot de regula sa strabata epiteliul in aceasta faza.

19. Tipuri de perii de dinti


- Cu filament de platic, moi, vf rotunjit, in tufe dispuse pe 4 randuri
- Din par natural cu tufe in 4 randuri
- Pt ortodontie cu 3 randuri de tufe dintre care cel mijlociu mai scurt
- Cu 2 randuri de tufe, din plastic, moi, pt periajul santului gingival
- Cu nr redus de tufe – 7- din plastic moale
- Cu o singura tufa, pentru periajul ambrazurilor si in incongruenetele dento-alv cu
inghesuiri
- Cu maner de platic care se poate indoi fara incalzire si ramane asa, pt periajul zonelor
greu accesibile ex: fata orala a incisivilor inf lingualizati.

20. Frecventa periajului


Este obligatoriu seara, inainte de culcare dupa ultima masa.
De dimineata este un masaj pentru gingii, stimuleaza tonusul functional, keratinizarea normal,
circulatia si vascularizatia gingiei.
Efectuat dupa fiecare masa, de 3 4 ori pe zi cu perii aspre = periaj intempestiv
Daca se asociaza cu clatirea curii si folosirea unui fir de matase = igiena buna.
Zilnic, 3 5 minute.

21. Clatirea gurii


- Indeparteaza resturile de placa microbiana si detritusurile moi desprinse in urma
periajului
- Indep cel ep descuamate
- Elimina particulele abrasive in cazul folosirii dentifricelor
- Masaj gingival
Pacientul nu trebuie sa miste capul ci sa contracte musculature obrajilor, buzelor si
limbii a. i. lichidula sa traverseze energic spatiile interdentare, chiar zgomotos.
22. Tamponamentul si badijonajul
a) Tamponamentul = atingeri usoare sau medii controlate, cu bulete de vata sau tampoane din
tifon.
Un tamp corect permite patrunderea substantei in epiteliu si corion, stimuleaza circulatia si
vascularizarea. Cel cu solutii colorate evidentiaza PB, se exercita o actiune blanda. In
Formele involutive ale p mg cornice, tamponamentul ferm cu solutii revulsive este un
adjuvant al mesajului, de activare.
b) Badijonajul = stergerea unei supr cu bulete de vata de 3 5 mm diam, sterile.
Vata mentinuta cu o pensa: 8-10 ori miscari rotative la baza papilei urmate de o deplasare
liniara catre varful ei. La marginea gingivala, miscare de-alungul ei, inainte – inapoi de 5 6
ori. Presiune ferma in cornice, moderata in subacute, usoara in acute. Contraindicat in
abcesul parodontal marginal, gingivost ulcero-necrotica, gingivite acute.

Cele 2 metode sunt indicate in tratamentul medicamentos al gingivitelor cornice, parod mg


cr superficiale sic a adjuvant in cele agresive si cornice inainte si dupa tratamentul chirugical.

23. Mesaj gingival


- Vata sterile/fibre de acetat de vinil cu diametrul = 0,5-1 mm si L-1-2 cm.
- Se umecteaza in solutie antiseptic sau atb si se introduce in sant cu o sonda cu vf bont
sau o spatula.
- Actioneaza un timp mai indelungat.
- Atb: tetracilina, doxicilina. Se elibereaza 2 microgr/h/cm
- Dupa 10 zile c%=1,590 microgr, in sange fiind de 20 ori mai mica decat dupa adm pe
calea generala.
- Mentinere: 5-10 minute ClZn 20%; 30 min Protargol 1% ori extracte de plante:
romazulan/ ticiverol.
- Pasta TM!

24. Clorura de Zinc


- Antiseptic care blocheaza enzimele microbiene
- Se foloseste sub forma de solutie officinala 30% (cristale care se dizolva in apa distilata),
sol 5-10% sau 20%.
- In tratamentul prin mesaj: sol 5-10% pt 30 min; 20% 5-10 min.
Actiune:
- Bacteriostatica si usor astringent (effect vasoconstrictor): zonele hiperemiante,
congestive devin albicioase.
- Ineficienta pe inflamatiile vechi, cu vasodilataie de staza, pe care o acc ( parod mg cr sup
avansata/ profunde)
- Effect hemostatic
- Effect de cauterizare (30%): pe microulceratiile peretelui moale gingival si mg libera
gingivala.
- Actiune cicatrizanta.

25. Clorhexidina
a) Efecte
- Altereaza permeabilitatea peretelui cellular
- Modifica receptorii de suprafata ale cel microbiene cu effect asupra tranzitului nutritive
de la acest nivel
- Se ataseaza de glicoproteinele salivare si reduce formarea PB
- Stimuleaza producerea anionului superoxide O2 de catre neutrofile
- Bacteriostatic la c=0,1 microgr/ ml; bactericid c=100
b) Mod de prezentare
- Solutie 0,12% gluconat de CHX in apa, alcool 11,6, glicerina, deisosterat de sorbitol,
zaharina, arome.
- Sol pt clatirea gurii 0,05% combinat cu clorira de cetilpiridinium 0,055
- Gel 2%
- Lacuri de protectie: profilaxia cariilor de colet si hiperestezia
- Incorporate in membrane de geloza: eliberare lenta in pungi
- Incorporate in cimenturi chirurgicale
c) Indicatii:
- Prevenirea depunerii PB
- Prezenta placii microbiene
- Gingivite acute
- Abcese parodontale mg
- Gingivite si parodontite cornice
d) Mod de utilizare
- Clatirea gurii/aplicatii de gel, de 2 ori pe zi, dimineata si seara, 30 sec, dupa periaj
- Irigatia supragingivala o data pe zi, 400 ml sol 0,02%: inhibare totala a fgormarii PB, fara
ef sec de colorare
- Irigatii ale santurilor gingivale sau pungilor parodontale CHX 0,2 % (parod mg corice)
- Introducerea in pungi a unor microtuburi semipermeabile cu sol 20%: actiune
terapeutica asupra abceselor parodontale mg.
e) Efecte secundare
- Depundere crescuta de tartru gingival: control si indepartare la max 6 luni
- Coloratii galben maronii ale dintilor, obt fizionomice, supr dorsala a limbii: se indep cu
periaj rotativ; efectul se reduce prin asocierea cu polivinil-pyrolidion 5-10 %
- Modificari tranzitorii ale senzatiei gustative: amar
- Iritatii minime si descuamari superficiale ale mucoasei mai ales la copii
- Reactii alergice
- Tulburari digestive, intoxicatie alcoolica prin ingestie
- Tumefactii parotidiene, la un nr foarte redus
- Reactii oncogene la soareci la doze de 3200 ori mai mari
26. Sanguinarina
Alkaloid extras sin S. canadiensis, cu actiune antiseptic asupra placii microbiene si efecte
secundare reduse fata de CHX. Exista un risc pentru aparitia leziunilor precanceroase.
Inhiba microorganismele din santul gingival si pungile parod, formarea placii si gingivite.
Folosita in combinatie cu saruri de Zn, c%=16 µg/ml. reduce in scurt timp PB cu 20-60%.
Apa de gura 0,03%

27. Triclosan
Eter hidroxifenil, are 65% din eficienta CHX, cu actiune antimicrobiana asupra unui nr
important de patogeni parodontali.
Are actiune antiinflamatorie prin inhibarea prostaglandinelor, mediatori ai inflamatiei.
Se foloseste in apa de gura 0,1%/ paste de dinti cu citrate de Zn si copolimeri/ gel in aplicatii
locale.

28. Tetraciclina
a) Tratament local:
- Aplicatii subgingivale cu spatula sub forma de unguent
- Irigatii subgingivale sub forma de solutie
- Mese de vata sau acetat de vinil introduce subgingival
- Microtubi de dializa
- Benzi acrilice
!pasta TM
b) Tratament general:
0,500 – 1 gr/zi, 2-3 luni chiar si 6-9 luni, in special in tratamentul parodontitei juvenile si a
altor forme de parodontite agresivela orice varsta si numai dupa utilizarea in prealabil a
altor antibioticedupa o schema de tratament individualizat. Urmarire tinand cont de riscul ef
secundare.
c) Efecte secundare
- Aparitia candidozei
- Tulburari gastrice si intestinale
- Alergii
- Fenomene de fotosensibilizare
- Tulburari hepatorenale
- Riscul aparitiei de specii rezistente dupa o folosire indelungata
- Utilizata in timpul sarcinii si la copii sub 5-7 ani poate fi cauza unei tulburari de eruptive,
de demineralizare si coloratii ale dintilor.

29. Amoxacilina
- Atb obtinut prin semisinteza similar cu penicilina, dar cu un spectru antibacterian mai
larg
- Indicate in infectii severe, in gingivostomatita ulcero necrotica, abcese parodontale
marginale cu alterarea starii generale, febra accentuata (peste 38 – 38,5)
- Doza zilnica: 1,5-4 g, in mod obisnuit 2 capsule de 0,250g sau o capsula de 0,500g la 6h
sau 1g sol injectabila la 12h; in infectii grave, doze mai mari, pana la 6g/zi, administrate
fractionat sub forma injectabila, la interval de 4-6 h.

Augmentin

- Tratamentul parod mg cornice profunde, progressive, refractare la alte tratamente.


- Efecte secundare: alergii, tulburari gastrointestinale
- Contraindicatii: herpes; mononucleoza infectioasa; leucemie limfoida, tratament cu
allopurinol.
- 1-2 cpr de 2 ori pe zi, 8 zile,+/- metronidazole.

30. Spiramicina
Se regaseste in lichidul santului gingival dupa adm pe cale generala; are o semnificativa actiune
antispirochetala si o reducere a inflamatiei din pungile parodontale.
Azitromicina
Se fixeaza cu usurinta de structurile parodontale si are actiune sub forma unor patogeni a A.a
dar nu si asupra speciilor ca F.n., Eikenella corodens, Micromonas micro, enterococci si
stafilococi care sunt rezistenti la actiunea Azitromicinei.
Se adm o doza unica zilnic, 3 zile. Poate produce fenomene de tip Hertzhelmer prin eliberare
masiva in timp scurt, de endotoxine bacteriene.

31. Metronidazolul
- Chimioterapic de sinteza, derivate din nitromidazol
- Active fata de bacteriile anaerobe, in special P.g si prevotella int. dar si Clostridium si
Bacteroides. Eficient pe treponeme si protozoare.
- Reduce semnificativ populatia de bact patogene Eubacterium si spirochete, dar eficienta
este mai redusa asupra speciilor de Capnocytophaga
- Niveluri crescute in lichidul santului gingival si in tesutul ging la scurt timp dupa adm
generala – folosit in multe cazuri de parodontite agresive in special, dar si amrginale
cornice.
- Se adm sub forma de : comprimate 0,250g; unguent 3%, gel 3%, gel 25%

32. Tratamentul cu nistatin


a) Indicatii
- Stomatita micotica a nn
- Stomatita micotica si candidoza esofagiana la sugari, copii si adulti
- Stomatita sub placa protetica de cauza micotica
- Profilaxia candidozei bucale la nn
b) Contraindicatii
- Alergie la nistatin
c) Reactii adverse
- Bine tolerat de toate grupele de varsta, dar dupa doze mari tulburari de transit intestinal
(diaree)
d) Mod de administrare
- Prepararea suspensiei: in flaconul cu pulbere se introduce 20 ml apa distilata, agitare
energica. Se picura direct pe limba sau in amestec cu lapte, miere jeleu
- La sugari si copii: doza de 100000 UI, de 4 ori pe zi
- La adulti: 1000000-1500000 UI/zi fractionate in 4 prize.
Continuata 48h dupa vindecarea clinic apt prevenirea recidivelor.
In cazul asocierii cu infectie nazala/rectala: trat topic cu unguent, iar in inf muc vaginale:
ovule sau comprimate de uz intravaginal.

33. Tratamentul cu Stamicin


- Atb cu struct polienica, extras din culture de Streptomyces noursei, foarte active fata de
Candida albicans.
- Sub forma de drajeuri cu continut 50000 UI nistatina
- In profilaxia candidozelor care pot aparea in cursul trat cu atb cu spectru larg de actiune;
trat candidozelor localizate la nivelul mucoaselor tr digestive: bucofaringiana,
intestinala, anala; candidoze pulmonare, genital, cutanate
- Se dizolva in saliva un drajeu la interval de 4-6 h, in total 12 14 drajeuri. Se continua una
2 zile dupa disparitia semnelor clinice ale inf micotice + repetarea ex micologic de lab.

34. Administrarea atb pe cale generala


a) Indicatii
- Afectiuni acute ca gingivite acute si gingivostomatite acute in sp[ecial cand se asociaza
cu manifestari generale, stari febrile
- Complicatii cu inflamatii acute circumscrise: abcese parod mg
- In parodontitele agresive unde sunt implicate mai multe specii de patogeni parodontali
cu manifestari severe ca distrctie epiteliala si degradari importante ale tesutului
conjunctiv
- In parod mg cornice: trat individualizat. Amoxacilina metronidazole si tetraciclina
- In parod distrofice pt eradicarea componentei inflamatorii septice
- In parodontite cu character recidivant
- Inainte si/sau dupa manopere sangerande: detartraj subgingival, debridare gingivala,
interventii chir ce provoaca bacteriemii si pot provoca complicatii loco-regionale, la dist/
generale
b) Contraindicatii
- Tetraciclina In timpul sarcinii si la copii sub 6-7 ani, poate fi cauza unor tulburari de
eruptive, mineralizare defectuasa si coloratii ale dintilor.
- Adm de metronidazole in sarcina poate fi urmata de efecte teratogene
- Penicilina la pacinetii cu antecedente alergice la acest antibiotic, poate induce stari de
soc anafilactic
- Clindamicina nu se adm la copii, in parodontita juvenila, la pac cu antecedente de
tulburari gastro-intestinale si mai ales la cei care au prezentata fenomene de colita
ultrahemoragica, unul din ef sec ale atb.
c) Avantaje:
- Adm usoara de regula pe cale orala
- Act eficienta atat asupra patogenilor parodontali cat si microbilor patogeni care produc
imbolnaviri in alte zone ale cav bucale si oaselor maxilare: parodontiu apical, lima, ist
faringian, tonsile palatine, tetut limfatic waldarian
- Act anitmicrobiana extinsa reduce riscul reinfectarilor si recidivelor de imbolnavire ale
parodontiului mg
- Calitatea unor atb de concentrare selective in unele struc sau tesuturi: tetraciclinele loc
1: cea mai stabile si active concentratie in gingie, desmodontiu si os alv
d) Deavantaje:
- Concentratia de substanta active la nivelul corionului going, al desmodontiului, osului
alv si in lichidul santului gingival difera de laun atb la altul
- Posibilitatea de aparitie a unor tulpini rezistente
- Efecte secundare nedorite, neplacute sau periculoase: greata, voma, diaree,
fotosensibilitate, tulb hepatice, alergii, stari de rau in cazul consumului de alcool in
special la adm metronidazolului .
s-au mai descis:
- Infectii neonatale cu streptococci B dupa adm ampicilinei /amoxacilina
- Distructii cartilaginoase si artropatii dupa adm de fluorochinolone la animale si tendinte
obs la om
- Reactii toxice la maimute dupa adm de eritromicina si claritromicina

35. Propolisul
- Produs natural de secretie al albinelor
- Compozitie complexa: flavone, enzyme, uleiuri volatile, esteri ai acizilor aromatic etc.
- Efecte: antibacterian, antimicotic, antiinflamator, vasoconstrictor, decongestive,
anestezic de suprafata, cicatrizant, epitelizant, trofic tisular.
- Utilizarea lui in trat gingivitelor si parodontitelor marginale se face tinand con de
potentialul alergizant al produsului.

36. Tratamentul chirurgical


a) Indicatii:
- Pungi false nereductibile prin tratament antimicrobian
- Pungi parodontale adevarate
- Hp gingivale
- Defecte mucogingivale
b) Contraindicatii
 Locale
 Igiena bucala defectuoasa
 Gingivostomatita ulcero necrotica: permite suprimarea continutului
pungilor sau interventia asupra hp decat dupa o perioada de tratament
antimicrobian
 Generale absolute:
 Pacientul sa nu foloseasca medicatie anticoagulanta sau imunosupresiva
 Leucemiile acute
 Infarctul miocardic mai recent de 6 sapt
 Hemophilia
 Stari casectice din tbc, tumori maligne
 Stari avansata de insuficienta cardiac, hepatica sau renala
 Psihozele majore.
 Boli generale care presupun o investigatie complete si colaborare cu medical
internist:
 Diabetul
 Addison
 Boli cardiovasc, Ht arterial, insuficienta coronariana, purtatori de
implante vasculare
 Epilepsia, Parkinson

37. Gingivectomia – indicatii


- Pungi supraalveolare cu un perete gingival fibros, de consistenta ferma care nu poate fi
chiuretat coresunzator
- Abcese gingivale in grosimea papilei interdentare
- Abcese parod marginale recidivante, cu peretele extern al pungii ingrosat, fibrozat dupa
incercari nereusite de tratament impropriusau cu punct de plecare in zona de bi/tri
furcatie
- Pungi parod de adancime medie, cu perete extern subtire slab vascularizat, dilacerabil,
friabil si franjurat prin chiuretaj subgingival
- Pungi parodontale cu exudat inflamator recidivant dupa interventii chir
- HP gingivale de cauza microbiana, medicamnetoasa si uneori hormonala
- Legate de alungirea coronara:
 In abraziunile patologice excesive: gingivectomie+ rezectie osoasa modelanta a
marginii orului alveolar (ostectomie si osteoplastie)
 Cavitati cu distructii subgingivale adanci care fac dificila conturarea primara si
realizarea finala a cavitatii ca si obturatia acesteia
 Fracturile dentare in zona treimii coronare a radacinii( ce pot fi recuperate prin
rcr)
 Eroziuni in treimea coronara a radacinii ce nu pot si altfel corect abordate
 Perforatii ale canalului rad in treimea coronara cand se urm reconstructia
coronara
 Retentive insuficienta a bontului coronar
 Odontoplastia dintilor plurirad prin separarea rad si mai ales prin amputatie
radiculara
 Imbunatatirea aspectului esthetic a dintilor ant si sup cu coroana clinica scurta si
linia surasului inalta

38. Angrenarea multidirectionala ca principiu de imobilizare


- Intr-un bloc unitar capabil sa se opuna fortelor paraaxiale, a componentelor oblice sau
transversal rezultate din masticatie, forte cu character nociv asupra parodontiului de
sustinere.

Directia principal de solicitare la fortele transversal variaza dupa pozitia dintilor:

- Incisivii suprta mai bine fortele ce act in plan frontal, in sens M-D, dar sunt deplasati de
fortele in planul sagittal, in sens V-O;
- Pm si M suporta act fortelor in plan sagittal in sens M-D, dar sunt deplasati de fortele
care act in plan frontal in sens V-O;
- Caninii sunt deplasati de fortele transversal cu o directive oblica la aprox 45⁰ fata de pl
sagittal sau frontal.
 In cazul unei imobilizari unidirectionale, cand sunt solidarizati dinti situati in acelasi plan,
acestia vor continua sa fie deplasati de fortele care actioneaza perpendicular pe directia de
imobilizare.
 Daca imobilizarea cuprinde dinti din cel putin 2 grupe (diectii), deplasarea unui grup va fi
impiedicata si anulata de rezistenta opusa de celalalt grup, care va fi sustinuta de gr
precedent.
Acest lucru rezulta din angrenarea multidir in cadrul careia, efortul al fortele transversale
nocive este preluat si neutralizat de grupul de dinti situate in planul de act al acestei forte.
 E cu atat mai buna cu cat poligonul de imobilizare emai mare.
Incisivii inf, situati in linie dreapta, trebuie solidarizati de C bilat si chiar de Pm.
Dintii lat vor fi solidarizati de C si chiar incisive.
Effect maxim: se solidarizeaza si dintii hemiarcadei opuse.

39. Extinderea maxima ca principiu de imobilizare


- Pe un nr cat mai mare de dimti, incluzand si dintii cu mobilitate normal, ferm implantati,
din vecinatatea zonei afectate.
- Sarcina individuala scade si e preluata de intregul grup de dinti angrenati prin imob
- Corespunde si principiului de angrenare multidirectional intrucat se realizeaza si o
stabilizare fata de fortele transversale nocive
- Cele mai bune rezultate: sisteme care cuprind toti dintii unei arcade – proteze de
imobilizare totala, punti de stabilizare sau de solidarizare considerate cafiind cel mai
rational mijloc de imob
40. Principiul biologic – corespunde masurilor ce trebuie luate in vederea unei integrari functionale
a sist de imobilizare in cavitatea bucala:
 Sa permita o buna intretinere prin autocuratire si igiena artificiala:
- Sa nu ofere zone de retentive extracoronare pt detritusuri fermentabile
- Limita trebuie plasata in zone de autocuratire buna. Evitata plasarea la
niv punctelor de contact
- Respectata ambrazura gingivala, chiar daca spatial este liber prin
retactia papilei, permitand accesul periei de dinti
 Realizarea aparatului de imobilizare trebuie
- Sa respecte organul pulpar indemn de leziuni inflamatorii sau
degenerative
- sa nu afecteze imediat sau tardiv starea de vitalitate a pulpei
- Cu pierderi minime de substanta dentara
 Sa nu genereze trauma ocluzale sau ortodontice
 Restabilirea integral a functiilor ADM
 Realizare prin mijloace cat mai simple dar eficiente cu material curente la un
cost scazut
 Sa se integreze biologic in C.O. intr-un timp scurt, sa nu tulbure exercitiul
functiilor sis a fie bine suprtata de pacient.