Sunteți pe pagina 1din 2

Eseu: „Perceperea personală a calităţii în educaţie”.

Eu consider că actualul cadru educaţional al Republicii Moldova necesită o reconfigurare reieşind din cerinţele
şi provocările social economice globale. Astfel, un prim pas către un sistem mai calitativ ar fi întroducerea unor
noi discipline de studiu şi renunţarea la altele, precum şi schimbarea metodologiei de evaluare, tradiţiile care
deja s-au dezvoltat nu ne sunt cei mai buni aliaţi în acest scop. Schimbările efectuate ar trebui să pună accentul
de a motiva elevul să studieze nu prin instrumentele punitive, ci cele stimulative. În acest scop trebuie să luăm
în consideraţie piramida lui Abraham Maslow (Abraham Maslow, Motivație și personalitate, editura Trei,
București, 2013, pp. 167 – 179) care reflectă ierarhia trebuinţelor umane reflectând la bază necesităţile
fiziologice, urmate de către necesităţile de siguranţă, dragoste, respect şi în vârf fiind cele auto-realizarea.
Astfel, încă de la vârsta cea mai fragidă, elevul trebuie stimulat să înveţe prin cultivarea valorilor morale,
creativităţii, gândirii critice şi sistemice, lipsei de prejudecăţi. La fel, o condiţie imperativă este să dezvoltăm
confidenţa elevului în forţele proprii, dragostea faţă de realizările personale şi respectul pentru alţii. Experienţa
Danemarcii în materie de educaţie arată că pentru învăţământul primar şi cel gimnazial elevii nu trebuie să
primească note. Acestea mai degrabă sunt un factor inhibitiv care poate afecta la nivel psihologic elevul. Notele
vin mai degrabă să concentreze atenţia copilului asupra rezultatului, adică se învaţă pentru notă, şi nu asupra
procesulului care contează cel mai mult şi dezvoltă abilităţile cognitive. Notele, totuşi, trebuie să fie păstrate
pentru liceu sau universitate, însă cu condiţia adoptării unui format eficient de evaluare a capacităţilor elevului
sau studentului prin implementarea mai vastă a testelor grilă pentru a minimiza impacul relaţiilor inter-
personale elev-profesor asupra rezultatelor. Evaluările în afară de cele petrecute conform testelor grilă trebuie să
fie abolite. În schimb este necesar întroducerea proiectelor de cercetare care vor fi prezentate semestrial şi
monitorizate pe parcurs de către profesori pentru ca elevul să fie ghidat în direcţia corectă. Ce ţine de
disciplinile studiate, în prezentele condiţii pentru a fi competitiv şi ca ţara noastră să nu rămână în afara
civilizaţiei trebuie să dezvoltăm în elevi ambiţia şi încrederea, abilitatea de-aşi pune şi realiza scopuri. Astfel,
până a realiza o matrice de discipline trebuie să luăm în consideraţie următorii factori: timpul elevului este
limitat, el are nevoie de socializare, auto-perfecţionare, odihnă şi de ce nu distracţie. Noi ca dezvoltători de
politici trebuie să fim conştienţi de acestea. Respectiv, prezentul sistem a dovedit a fi ineficient, elevii noştri
raportând rezultate slabe la testele de capacitate internaţionale precum ar fi PISA. Aş insista ca elevii să studieze
5 discipline fundamentale inclusiv matematica, istoria, engleza, informatica şi româna. Alte 4 discipline vor fi
opţionale precum Fizica, Chimia, Geografia şi Biologia. Următoarele discipline vor fi la alegere şi vin să
consolideze competenţele social- economice ale elevilor, ele ar fi: antreprenoriatul, oratorica, logica, cultura
internaţională, managementul, etc. Timpul elevului urmează a fi alocat astfel, 45% discipline fundamentale,
20% cele opţionale şi 35% disciplinele la alegere.

Trebuie să fim conştienţe şi sinceri că o ţară există datorită oamenilor care lucrează şi plătesc taxe din care se
formează bugetul naţional. Schimbarea de mentalitate trebuie să fie făcută în şcoli, iar accentul trebuie pus pe
dezvoltarea spiritului de iniţiativă care face ca o economie să funcţioneze. Într-o ţără, precum Republica
Moldova, unde s-a dezrădăcinat ani la rând spiritul de antreprenoriat/iniţiativă în perioada comunistă, unde
cultura spirituală şi prejudecăţile populare resping comerţul, este necesar o schimbare de mentalitate care poate
fi facută doar în şcoli. Pur şi simplu, fără oameni conştienţi, educaţi cu spirit de iniţiativă nu avem viitor, fără un
mediu de afaceri prielnic pentru antreprenori nu vom avea ţară, ei fiind cei care plătesc taxe şi garantul
succesului naţional. Douăzeci și șase de ani de independenţă nu am înţeles ideea esenţială că nu contează cine
eşti, ce limbă vorbeşti, ce culoare a pielii sau ochilor ai sau ce religie urmezi. Pentru ca Republica Moldova să
prospere, ca teatrul să joace piese, ca în şcoli să fie cald, în spitale lumină, apă, şi în magazine - pâine, vrem noi
sau nu, trebuie resurse financiare. Trebuie să ne gândim cum să oferim ţării antreprenori gata să rişte, să piardă
sau să învingă şi să plătească impozite, pentru a avea viitor, pentru a fi independenţi şi liberi.

Deja în universitate am înţeles că şcoala trebuie reformată substanţial, dacă dorim să avem un stat mai bun,
drumuri şi servitori publici mai responsabili. Trebuie ca şcoala să educe copiii să nu le fie frică să-şi ia soarta în
mâini, să fie ei insuşi făuritorii destitului, să nu aştepte că cineva va veni şi îi va rezolva problemele. Şcoala nu
trebuie să fie un loc de refugiu, dar instituţia care să pregătească adevăraţi cetăţeni care nu doar să aspire, dar şi
să lupte pentru un viitor mai bun, pentru dreptate şi libertate.